Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
NORMATIV PRIVIND ÎMBUN
Ă
T
ĂŢ
IREA TERENURILOR DE FUNDARESLABE PRIN PROCEDEE MECANICE
 
Indicativ: NE-008-97 Înlocuie
ş
te C 29-77
Cuprins
 
1. GENERALIT
ĂŢ
I
1.1. Compactarea cu maiul foarte greu este un procedeu folosit pentru sporirea capacit
ăţ 
ii portante aterenurilor de fundare
ş
i pentru realizarea îndes
ă
rii lor în adâncime, înainte de executarea construc
ţ 
iilor peaceste terenuri.
 
1.2. Compactarea cu maiul foarte greu const
ă
în aplicarea de lovituri repetate pe aceea
ş
i amprent
ă
, cu unmai având uzual masa de 5...20 t, care cade la în
ă
l
ţ 
imi de 10...20 m (vezi Anexa 1). Compactarea cu maiulsupergreu (>20 t) nu face obiectul prezentului normativ.
 
Executarea loviturilor se aplic
ă
în 3...6 faze pe o re
ţ 
ea de ochiuri (de regul
ă
triunghiular
ă
sau p
ă
trat
ă
) trasat
ă
  în prealabil pe teren, înaintea fiec
ă
rei faze.
 
1.3. Procesele fizico-mecanice care au loc în terenul de fundare în timpul compact
ă
rii cu maiul foarte greusunt (fig. 1):
 
- introducerea unor energii mari în teren (fig. 1.a)
ş
i transmiterea unor for
ţ 
e importante scheletului mineral ceproduc distrugerea acestuia, precum
ş
i cre
ş
terea presiunii apei
ş
i aerului din pori;
 
- comprimarea terenului de fundare
ş
i reducerea volumului porilor (fig.1.b);
 
- cre
ş
terea presiunii apei
ş
i aerului din pori, uneori pân
ă
la lichefierea terenului (fig. 1.c);
 
- sporirea presiunii critice a terenului de fundare, în reechilibr
ă
ri în timp a presiunii suplimentare din pori.
 
1.4. Presiunea intersti
ţ 
ial
ă
corespunz
ă
toare st
ă
rii de lichefiere se nume
ş
te presiune de satura
ţ 
ie
ş
icorespunde unei anumite energii de batere, numit
ă
energie de satura
ţ 
ie.
 
Pe m
ă
sur
ă
ce presiunea intersti
ţ 
ial
ă
se disipeaz
ă
, starea de eforturi intergranulare se reface
ş
i p
ă
mântul serestructureaz
ă
, rezisten
ţ 
a mecanic
ă
crescând mai întâi rapid în decursul perioadei de disipare a presiunii apeidin pori
ş
i apoi mult mai încet sub influen
ţ 
a fenomenelor tixotropice ulterioare.
 
1.5. Fenomenele care au loc în timpul compact
ă
rii cu maiul foarte greu conduc la deforma
ţ 
ii mari ale terenului,respectiv de 5...10%.
 
1.6. Adâncimea de compactare care se poate realiza prin acest procedeu este de 3...7 m.
 
[top
 
]
 
2. DOMENIUL DE APLICARE
 
2.1. Prezentul normativ se refer
ă
la proiectarea, executarea
ş
i verificarea compact
ă
rii cu maiul foarte greu aterenurilor slabe de fundare (definite în Caietul 1/1991 al normativului C 29-1985) în vederea fund
ă
rii directe aconstruc
ţ 
iilor.
 
2.2. Compactarea cu maiul foarte greu poate fi utilizat
ă
pentru sporirea capacit
ăţ 
ii portante a umpluturilorneconsolidate,
ş
i a p
ă
mânturilor necoezive, slab coezive sau coezive, având în general caracteristicile fizice între urm
ă
toarele limite:
 Page 1 of 6NORMATIV PRIVIND MBUN
Ă
T
Ă
IREA TERENURILOR DE FUNDARE SLA...31.01.2010mk:@MSITStore:D:\Ironconstruct\Szabvanyok_Normativok\Normative\MATRIX_N...
 
- umiditate: 5-60%
 
- limita de plasticitate: 0-30%
 
- con
ţ 
inut de argil
ă
(sub 2
µ
m
): 5...40%
 
- densitate în stare uscat
ă
:
ρ
d
=0,8...1,5 g/cm
3
.
 
Acest procedeu nu se aplic
ă
la p
ă
mânturi saturate
ş
i foarte umede existente în zona activ
ă
a maiului.
 
2.3. Compactarea cu maiul foarte greu este avantajoas
ă
atunci când este necesar
ă
o adâncime decompactare mai mare decât cea care poate fi ob
ţ 
inut
ă
prin compactare cu maiul greu (vezi Caietul II/1985)sau prin perne de p
ă
mânt (vezi Caietul VII/1994) cu efort financiar sporit.
 
2.4. Procedeul poate fi utilizat numai în amplasamente care se afl
ă
la o distan
ţă
mai mare decât cea desiguran
ţă
, fa
ţă
de construc
ţ 
iile existente sau în curs de execu
ţ 
ie (exemplu beton proasp
ă
t turnat etc.)
ş
ire
ţ 
elele subterane învecinate (vezi pct. 3.6.e). Distan
ţ 
a de siguran
ţă
depinde de lucrul mecanic, naturaterenului
ş
i adâncimea pânzei freatice, tipul
ş
i starea tehnic
ă
a construc
ţ 
iei.
 
[top
 
]
 
3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND CON
Ţ
INUTUL PROIECTULUI ÎMBUN
Ă
T
ĂŢ
IRE A TERENULUI DEFUNDARE PRIN COMPACTARE CU MAIUL FOARTE GREU
 
3.1. Con
ţ 
inutul studiilor geotehnice pe baza c
ă
rora se realizeaz
ă
proiectarea îmbun
ă
t
ăţ 
irii p
ă
mântului princompactare dinamic
ă
intensiv
ă
vor respecta prevederile din Caietul I - "Prevederi generale privind îmbun
ă
t
ăţ 
irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" a normativului C 29-85.
 
3.2. Adâncimea necesar
ă
de compactare, valorile densit
ăţ 
ilor în stare uscat
ă
 
ş
i ale modulului de deforma
ţ 
iepe adâncime, ale p
ă
mântului compactat sunt în func
ţ 
ie de datele geotehnice de pe amplasament, tipulconstruc
ţ 
iei, gradul de importan
ţă
 
ş
i presiunile transmise de aceasta la terenul de fundare
ş
i se stabile
ş
teconform calculelor de capacitate portant
ă
 
ş
i de tasare efectuate conform STAS 3300/1-2-1985 "Teren defundare. Principii generale de calcul
ş
i calculul terenului de fundare în cazul fund
ă
rii directe."
 
3.3. Suprafa
ţ 
a compactat
ă
se va extinde lateral în jurul fiec
ă
rei funda
ţ 
ii cu o l
ăţ 
ime (zon
ă
de gard
ă
) egal
ă
cu0,5 B pentru funda
ţ 
ii continui
ş
i izolate
ş
i 0,2 B pentru radiere general
ă
, unde B este l
ăţ 
imea funda
ţ 
iei.
 
3.4. Adoptarea îmbun
ă
t
ăţ 
irii prin compactare cu maiul foarte greu se va face pe baza unor compara
ţ 
ii tehnico-economice, consum de materiale principale (o
ţ 
el, ciment, beton), energie, productivitate
ş
i timp, cu altevariante posibile de execu
ţ 
ie a lucr
ă
rilor (coloane de p
ă
mânt sau balast, perne de p
ă
mânt, compactate cumaiul greu în dou
ă
sau mai multe etape etc.).
 
3.5. Alegerea solu
ţ 
iei de îmbun
ă
t
ăţ 
ire a terenurilor slabe de fundare prin compactare cu maiul foarte greu seface pe baz
ă
de calcule preliminare efectuate conform Anexei 1
ş
i Anexei 2 iar definitivarea acestei solu
ţ 
ii sepoate face pe baz
ă
de m
ă
sur
ă
tori întreprinse în poligonul experimental al lucr
ă
rii sau pe baza datelor dinlucr
ă
ri executate anterior.
 
Poligonul experimental se poate organiza direct pe amplasamentul viitoarei construc
ţ 
ii, pentru un obiectsingular realizat pe un teren pentru care exist
ă
experien
ţă
în domeniul compact
ă
rii cu maiul foarte greu
ş
i peun amplasament separat pentru obiecte multiple sau pentru un teren pentru care nu s-a aplicat acestprocedeu.
 
n cazurile în care exist
ă
experien
ţă
local
ă
 
ş
i rezultate experimentale suficiente se poate renun
ţ 
a la poligonulexperimental.
 
n anexa 4 se dau "Date privind lucr
ă
rile de compactare experimental
ă
cu maiul foarte greu".
 
3.6. La proiectarea îmbun
ă
t
ăţ 
irii terenului prin compactarea cu maiul foarte greu se vor mai avea în vedere
ş
i
Page 2 of 6NORMATIV PRIVIND MBUN
Ă
T
Ă
IREA TERENURILOR DE FUNDARE SLA...31.01.2010mk:@MSITStore:D:\Ironconstruct\Szabvanyok_Normativok\Normative\MATRIX_N...
 
urm
ă
toarele elemente:
 
- asigurarea stabilit
ăţ 
ii masivelor de p
ă
mânt, construc
ţ 
iilor, instala
ţ 
iilor lucr
ă
rilor de art
ă
etc. care pot fi afectatede efectele dinamice datorate
ş
ocurilor produse de utilajele de compactare;
 
- dotarea cu utilaje de compactare adecvate a executantului lucr
ă
rilor (vezi Anexa 3);
 
- posibilit
ăţ 
ile de acces
ş
i condi
ţ 
iile de lucru ale utilajelor de compactare; asigurarea stabilit
ăţ 
ii
ş
i securit
ăţ 
iiacestora
ş
i a personalului de deservire.
 
3.7. Proiectul de execu
ţ 
ie va cuprinde elementele prev
ă
zute în C 29/1-1991 precum
ş
i:
 
a. Planul de situa
ţ 
ie al amplasamentului
ş
i dimensiunile suprafe
ţ 
elor de compactat;
 
b. Planul de compactare, distribu
ţ 
ia amprentelor de compactare
ş
i precizarea celor la care se m
ă
soar
ă
 tas
ă
rile (orientativ o amprent
ă
la 1000 mp);
 
c. Cota platformei de pe care se efectueaz
ă
baterea;
 
d. Amenaj
ă
rile necesare pentru accesul utilajului (a
ş
ternerea unui strat de balast, piatr
ă
spart
ă
, daleprefabricate etc.);
 
e. Precizarea distan
ţ 
ei de siguran
ţă
pentru protejarea construc
ţ 
iilor
ş
i instala
ţ 
iilor din aproprierea zonei decompactat.
 
Distan
ţ 
a de siguran
ţă
se ia func
ţ 
ie de condi
ţ 
iile
ş
i experien
ţ 
a local
ă
 
ş
i de utilajul folosit. În zonele unde nuexist
ă
aceast
ă
experien
ţă
se vor face determin
ă
ri adecvate, cu concursul unui institut de specialitate. Pentruconstruc
ţ 
ii
ş
i instala
ţ 
ii obi
ş
nuite aceast
ă
distan
ţă
este orientativ de 30...60 m.
 
Pentru reducerea distan
ţ 
ei de siguran
ţă
se va avea în vedere posibilitatea execut
ă
rii unor m
ă
suri de izolare avibra
ţ 
iilor (
ş
an
ţ 
de atenuare a vibra
ţ 
iilor sau ecran).
 
f. Parametrii tehnologiei de compactare (vezi Anexa 2):
 
- energia de compactare a unei lovituri, a unei faze
ş
i total
ă
;
 
- caracteristicile utilajului de execu
ţ 
ie;
 
- caracteristicile maiului foarte greu;
 
- distan
ţ 
a dintre nodurile re
ţ 
elei de compactare;
 
- num
ă
rul de faze de compactare
ş
i trasarea suprafe
ţ 
ei terenului dup
ă
ultima faz
ă
;
 
- în
ă
l
ţ 
imea de c
ă
dere a maiului pentru fiecare faz
ă
;
 
- num
ă
rul de lovituri pentru fiecare faz
ă
;
 
- intervalul de timp între faze.
 
Aceste date se vor specifica sub form
ă
de "NOT
Ă
" pe Planul de compactare.
 
În Anexa 5 se d
ă
un model privind con
ţ 
inutul fi
ş
ei tehnologice de executare a compact
ă
rii cu maiul foartegreu.
 
g. Date estimative referitoare la cre
ş
terea capacit
ăţ 
ii portante a terenului de fundare, a tas
ă
rii realizate princompactare
ş
i a evolu
ţ 
iei tas
ă
rilor dup
ă
terminarea compact
ă
rii.
 
[top
 
]
 Page 3 of 6NORMATIV PRIVIND MBUN
Ă
T
Ă
IREA TERENURILOR DE FUNDARE SLA...31.01.2010mk:@MSITStore:D:\Ironconstruct\Szabvanyok_Normativok\Normative\MATRIX_N...
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more