Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
32Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Despre Crap

Despre Crap

Ratings: (0)|Views: 2,800 |Likes:
Published by mariusp

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: mariusp on Mar 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2013

pdf

text

original

 
Crap Cu Solzi Crap OglindaFace parte din familia Cyprinidae si se gaseste in aproape toate apele din Romania, mai putinin apele de munte. Este un peste robust, puternic si viclean, cu gura carnoasa si doua perechide mustati pe buza superioara, dintre care prima pereche are organe mici, urmate de douamustati mari, asezate spre colturile gurii.Caracteristici – de regula, are spatele de la verzui inchis pana la cenusiu, cu lateralele argintiisau galbui. In bazinele piscicole cu inmultire controlata culorile acestui peste sunt maialbicioase, estompate fata de nuantele inchise care le gasim la pestii din mediul natural – salbatic.Este un peste extrem de sensibil la factorii externi si trebuie nadit indelungat in acelasi loc pentru a fi atras. Nada folosita poate consta in: grau, porumb in lapte sau fiert, cartofi fiertisau rame de tot felul – albe (de pamant), rosii de gunoi (balegar), negre (de mal). Sunteficiente si aromele si aditivii cu anason, vanilie, rom, fructe (mixture cu adaosuri pe baza decapsuna si dulci), precum si laptele praf care atrage pestii prin norul eliberat in apa. Momelilevor avea acelasi continut ca si nada.Sunt interzise miscarile vergii deoarece crapul are un simt de conservare foarte ascutit siriscam astfel sa se ascunda.Rase de crap de cultura:rasa cu solzi (rasa “Lausitz”) – sau crapul romanesc are corpul acoperit in intregime cu solzi,iar inaltimea corpului reprezinta 35-40% din lungime;rasa cu solzi incompleti (rasa “Galitiana”) – poate avea solzi de-a lungul liniei laterale si pemarginile corpului. Se gasesc exemplare si cu trei randuri de solzi pe spate, un rand pe liniamediana si cativa de-a lungul marginii dorsale. Crapul regal sau Salonta are solzii dispusi pemarginile corpului, lipsindu-i cei de pe linia laterala;rasa golasa (rasa “Aischgrund”) – degenerate prin consangvinizare, specie cunoscuta si subdenumirea Toplles, nu au solzi deloc;crapul de frasinet – are stabilitate biologica permanenta si un ritm de crestere foarte mare. Serecunoaste dupa “ghebul” ce porneste dupa linia capului si inaltimea corpului ce depaseste60% din lungime;Sangerul – atinge lungimi de pana la 1 metru si greutate de peste 26 kg. Este un bunconsummator de fitoplancton.Novacul – sau Aristita are dimensiuni cuprinse intre 40 cm si 1 m si greutate de 5 la 15 kg.Difera de celelalte exemplare prin forma capului si a gurii, prin forma corpului si prin carenaventrala. Are un colorit propriu, murder, cu spatele maroniu-verzuisi corpul acoperit cu peteneregulate.Cteno – cunoscut sub numele de Amurul Alb sau Crap Chinezesc. Are forma alungita, iilipseste carena de pe abdomen, aripa dorsala este mai scurta iar gura se afla sub linia mediana.Culoarea poate fi de la gri cenusiu la verzui sidefat, cu partile laterale argintii si abdomenulalb. Se hraneste cu material vegetal, format din plante acvatice, lastari de stuff sau papura, dar si viermisori, larve de insecte, rame si chiar pestisori mici.Crap Piele Crap SalbaticAmur Alb Cteno Cosas(Ctenopharyngodon Idella)Ustensile folosite pentru captura:Lansetele cu crosa lunga si de constructie speciala sunt extreme de eficiente prin lungimeamanerului si pozitionarea mandrinei de prindere a mulinetei, permitand o aruncare cu ambelemaini. Sunt preferate constructiile din carbon cu inele speciale care nu deterioreaza firul si nu
 
opun rezistenta prin frecare in timpul aruncarii, permitand si plumbaj mai greu, precum simandrinele tot din carbon. Lungimea poate ficuprinsa intre 3,30 m – 3,90 m iar gramajul plumbului intre 80 – 110 g.Lansetelor cu inscriptionarea de 2 1/2 lbs lecorespunde puterea de lansare de 80 g, celor de 23/4 lbs – cea de 90 g, la 3 lbs – 95 g, iar la 3 1/2 lbs – 110 g.Crapul matur cu solzi poate fi prins si cu pestisori,exemplarele neproducatoare avand carnea cea mai buna. Il gasim in zonele cu obstacole, bolovani, radacini, copaci scufundati, iar in zile cu vant puternic in malurile dinspre care batevantul.Perioada din an cea mai prielnica pescuitului de crap este din martie pana in octombrie, sichiar in noiembrie. Primavara se recomanda pescuitul de la apus la rasaritul soarelui, pe candvara cel mai bine se pescuieste in primele ore ale diminetii sau pe inserat. Pe vreme decanicula crapul sta ascuns in mal intr-un soi de semihibernare. Toamna se va avea in vedereca temperature apei san u fie sub 18 grade C. Iarna crapul se ascunde in gropi si hiberneaza.La curenti din N-E (dinspre mal) si S-E (spre mal) nu se prinde crap.Nada si momelile folosite:Nada – poate fi compusa din cereale (grau, porumb, soia canepa, sroturi de floarea soarelui), pesmet, biscuiti, intregi sau macinate si cernute. Se pot folosi in stare naturala sau combinatecu aditivi, arome de capsuna, anason, vanilie, scopex (scoica), tuti frutti sau biostimulenteobtinute in laborator si admise de lege.Daca se foloseste nada din material vegetal, in ac se vor pune boabe de porumb, cuburi demamaliga, iar pentru nada de origine animala (viermi, rame tocate, larve etc.) pe carlige se vor  pune aceleasi momeli.Nada se va alege in functie de sezon, de PH-ul apei si de hrana naturala proprie bazinului incare se pescuieste. Primavara si toamna baza alimentatiei este proteina. Vara nu se vor aruncain apa cantitati mari de nada pentru a nu oxida mediul, alungand astfel pestele.Momeala vegetala – boabe de porumb, mamaliga, boabe de paine, cereale expandate, cartof fiert si indulcit, grau fiert etc.Momeala animala – larve, rame, viermi, lacuste, crustacei, greieri, coropisnite, racusori,garizi etc.Lungimile minime admise:Crap - 45 cmAmur Alb Cteno Cosas - 25 cmFara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acesteienigmatice specii de peste, voi incerca de-a lungul mai multor episoade sa abordez catevaaspecte esentiale despre pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. Vor fi poate sivoci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului suntla ele acasa. Iar daca s-ar ajunge sa punem la punct o "tehnologie" perfecta de pescuit, atuncis-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa trecem la subiect.
 
Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de pescari.Cum majoritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul este asociatde multe ori cu porcul; si ca sa fim mai aproape de adevar, sa-l asociem cu porcul mistret.Fara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al baltilor estedatorat asemanarii izbitoare: corp indesat, masiv si greoi, botul orientat in jos (guraprotactila,asemanatoare unui sorb). Se spune ca un crap practic rama prin namol filtrand cantitati maride hrana. Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si pradalnici. Capacitatealor de a intelege si a dejuca capcanele face ca acest peste sa fie mai degraba asociat cu vulpeasau sobolanul. Un crap odata prins si scapat (sau, ne place sa credem, eliberat) devine unadevarat expert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o proba de adevarata finete.Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte puternice. Singurul saudefect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. Desi am citit in mai multelucrari, personal am trait experienta capturarii unui crapoglindade doua ori in aceeasi zi, lainterval de 1 h; l-am recunoscut pentru ca-i facusem un semn discret pestelui pe inotatoareadorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi lanseta intr-un loc situat lamaxim 2-3 m de locul primei agatari.Ca sa ne putem da seama daca intr-o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de laobservatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase.Uneori se rasucesc energic la "oglinda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precumdelfinii. Insa, ce se intampla cu crapii mari ? Acestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratiafiind iritati de prezenta "nepotilor" in zona lor de hranire. Daca nadim o suprafata mai mare,atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. Iar cand linistea se asterne,atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase in namol. Personal am observat caatunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe langalansete, atunci apareau si "mistretii cu colti de argint". Cel mai bine este ca nadirea sa nu sefaca in exces, daca vrem sa prindem numai exemplare foarte mari. O concluzie personala: satinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar de trecere dintreaceste zone.O trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi timp.Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt timp inlocul cu pricina pentru cercetari. Odata am avut o experienta interesanta: am lansat la distantaun arc cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut valuri, momentin care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. N-au trecut nici doua minute pana cand bambina mi-a pocnit varga la trasatura unui crap de 10 kg. Nu zic ca a fost acelasicrap.Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei,complacandu-se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. Un sfat la adresa crapistilor este sanu neglijeze acest din urma aspect. Este omnivor iar preferintele salealimentaredifera de laun sezon la altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n-am gandi. Mananca pesti morti, gunoaie aflate in descompunere, gainati de pasare. Unii pescari folosesc cu succesgainat de gaina in prepararea nadei pentru crap. Malul (namolul) este intotdeauna cautat decrap. Acesta contine un soi de bacterii care ajuta digestia crapului. Pe timpul zilelor de calduratorida el pleaca din zonele cu mult mal - in care se degaja metan - spre acele zone cu apaoxigenata. Primavara, cand adopta meniul de carnivor, crapul infuleca si expulzeaza cu marerepeziciune ramele de mal, plevusca, mormolocii ... pe care-i ameteste si apoi ii mananca cumare pofta. Nici racusorii si scoicile nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in careacestea din urma nu se baricadeaza la timp. Deseori, puii de crap cad victima propriilor  parinti. De aici si succesul unor momeli cu ingrediente de origine animala (bulete cu arome de

Activity (32)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ghenadie Ghena liked this
Dragomir Nicu liked this
Gabi Lerghievici liked this
nicutax liked this
Dan Man added this note
Am si eu o mica crescatorie,am scos un crap este comun(romanesc) am observat pe aripa dorsala o depunere....nu imi dau seama ce este..este o boala?
69telmah69 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->