Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
 
MANAGEMENTULRESTAURANTELOR 
 
Cap. I. Alimenta
ţ
ia public
ă
 a.
 
Conceptul
ş
i elementele serviciilor de alimenta
ţ
ie
Alimenta
ţ
ia public
ă
reprezint
ă
o ramur 
ă
a comer 
ţ
ului cu am
ă
nuntul
ş
i are ca scop produc
ţ
ia
ş
idistribu
ţ
ia de mâncare
ş
i b
ă
uturi, respectiv dup
ă
caz preg
ă
tirea preparatelor culinare
ş
i a produselor de cofet
ă
rie-patiserie, distribu
ţ
ia lor 
ş
i a altor m
ă
rfuri alimentare cât
ş
i crearea uneiambian
ţ
e favorabile pentru consumul produselor în cadrul firmei.Firmele care au ca obiect de activitate alimenta
ţ
ia public
ă
se
ă
ncadreaz
ă
în cadrul structuriieconomice în sectorul serviciilor. În cadrul raport
ă
rilor statistice activitatea se înregistreaz
ă
,analizeaz
ă
 
ş
i raporteaz
ă
pe 2 grupe distincte:
1.
 
Restaurante
2.
 
Baruri, cantine
ş
i alte unit
ăţ
i de preparare a hraneiPentru a identifica caracteristicile acestei activit
ăţ
i în primul rând vom porni de la definireaconceptului de serviciu
ş
i diferen
ţ
ierea tipurilor de servicii.Prin serviciu în
ţ
elegem activitatea prin care se satisfac cerin
ţ
ele materiale
ş
i spirituale ale popula
ţ
iei, agen
ţ
ilor economici
ş
i a institu
ţ
iilor 
ş
i care nu se exprim
ă
direct
ş
i imediat prin produse, în sensul de bun tangibil.Diferen
ţ
ierea serviciilor ca structur 
ă
 
ş
i form
ă
de manifestare în leg
ă
tur 
ă
cu suportul lor material se realizeaz
ă
pe 4 categorii:1.
 
Servicii pure – nu necesit
ă
decât prezen
ţ
a unei persoane într-un mediu dat2.
 
Servicii care înso
ţ
esc un bun tangibil – pentru a cre
ş
te atrac
ţ
ia pe pia
ţă
a bunului tangibil3.
 
Servicii înso
ţ
ite de bunuri tangibile – utilizate pentru a amplifica utilitatea sau confortulserviciului furnizat4.
 
Servicii hibride – oferte compuse din ac
ţ
iuni înso
ţ
ite de bunuri consumate în cursulrealiz
ă
rii serviciuluiComponentele serviciilor 
•
 
suportul material – cl
ă
diri
ş
i amenaj
ă
ri, mediul ambiental, suportul logistic sau alteelemente care se constituie în componete indispensabile pentru prestarea serviciului.Ponderea de
ţ
inut
ă
de aceast
ă
component
ă
depinde de natura serviciului prestat
ş
icontribuie la formarea unei bune imagini
ş
i credibilit
ăţ
i pentru oferta lansat
ă
 
ş
i men
ţ
inut
ă
  pe pia
ţă
.
•
 
Resursele umane – particip
ă
în mod direct la realizarea serviciului având contact directcu clien
ţ
ii. Ei joac
ă
de asemenea un rol important în asigurarea gradului de satisfac
ţ
ie a
 
serviciului. În func
ţ
ie de nivelul de preg
ă
tire
ş
i prestigiul resursei umane va depinde
ş
icalitatea
ş
i atrac
ţ
ia ofertei de servicii ale firmei
•
 
Echipamentul – este reprezentat de ma
ş
ini, aparate, instala
ţ
ii, mijloace care asigur 
ă
 realizarea serviciului. Reprezint
ă
cea mai dinamic
ă
component
ă
a serviciilor care vainfluen
ţ
a rapiditatea, precizia, siguran
ţ
a
ş
i confortul în prestarea serviciului
•
 
Materialele informative – este mijlocul principal de prezentare a serviciului menit s
ă
 suplineasc
ă
forma material
ă
. Aceast
ă
component
ă
nu trebuie confundat
ă
cu mijloacele promo
ţ
ionale. Ea va asiugura orientarea clien
ţ
ilor prin descrierea
ş
i explicarea efectelor serviciilui oferit.
•
 
Simboluri – sunt m
ă
rcile, siglele, denumirile, formele perceptibile carea sigur 
ă
ocre
ş
tere a capacit
ăţ
ii concuren
ţ
iale. Ele au la baz
ă
tradi
ţ
ia, evenimentele trecute, istoricul
ş
i personalizeaz
ă
serviciul prestat. Prin natura, forma
ş
i caracteristicile sale specificedetermin
ă
sentimente
ş
i leag
ă
simbolul de calitatea serviciului prestat.În ceea ce prive
ş
te serviciile de alimenta
ţ
ie acestea se încadreaz
ă
în ultimul tip de servicii,fiind reprezentate într-o propor 
ţ
ie mai mare de serviciile de restaura
ţ
ie. În ultimii 5 aniserviciile de alimenta
ţ
ie au auvut o rat
ă
anual
ă
de cre
ş
tere de 5-7% coonfirmând muta
ţ
iiimportante
ş
i profunde care au loc la nivelul obiceiurilor de consum ale popula
ţ
iei
ş
i amodalit
ăţ
ilor de satisfacere a nevoilor de hr 
ă
nire. Dar con
ţ
inutul termenului de alimenta
ţ
ie adevenit mult prea s
ă
rac în raport cu complexitatea proceselor dintr-o unitate de profil. GroupInternational de Recherches agroalimentaires (GIRA) identific
ă
4 motiva
ţ
ii ale consumuluicorespunz
ă
tor tot atâtor func
ţ
ii ale serviciilor de alimenta
ţ
ie:
o
 
Func
ţ
ia de hr 
ă
nire – este vorba de masa luat
ă
în afara caseo sau despre meselefrugale luate în afara orelor obi
ş
nuite, pe plaj
ă
sau în alte locuri. Serviciultrebuie s
ă
fie rapid
ş
i la un pre
ţ
sc
ă
zut, de aceea tipurile de unit
ăţ
i frecventatesunt restaurantul fast-food, bistroul, snack-barul, cantina
o
 
Func
ţ
ia de loisir(utilitate) – este tipul de mas
ă
luat
ă
seara, în drum spre cas
ă
  pentru a nu mai petrece timpul în buc
ă
t
ă
rie sau în timpul voiajului turistic.Asigur 
ă
consumul de hran
ă
ca necesitate fiziologic
ă
la timpul, cantitatea
ş
ilocul potrivit
o
 
Func
ţ
ia de convivialitate (social
ă
) – presupune asigurarea unui cadru social dea lua masa împreun
ă
cu familia sau prietenii
ş
i constituie o atrac
ţ
ie în sine.Clientela caut
ă
o ambian
ţă
deosebit
ă
 
ş
i meniuri suficient de variate. Timpul numai prezint
ă
importan
ţă
, iar nivelul criteriului pre
ş
variaz
ă
de la caz la caz.
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more