Tai aed | EL ae] st] STIINTA & TEHNICA S.A. 5 39i in interiorul unei inchisori aproape 2:5 inchise, romanii deceniului IX at acestui si-au ales ca fel suprem, fireste, supra- _ rea. Care nu putea fi asigurata de individul ur. de 0 familie, trebuia mai mult decat atat, Je ale societatii au intrat in autoorganizare: mp&rteam putinul pe care il aveam, mai 28 in informatie, ne impartageam unu! altuia asiunile, visele ~ libertatea nu putea fi gasita at in interiorul craniului fiecaruia dintre noi. 25a au aparut, in Romania anilor 80, cena slunile de Science Fiction, peste 0 suta. socie- tate civila pregatind viitorul, structura din care, Supa revolujia din decembrie 1989. s-au ales ‘ideri naturali, jurnaligti de prestigiu, politicieni de perspectiva, oameni pe care. din instinct, societatea li pregatise pentru o viitoare schim- bare. ‘Al doilea exemplu, la scart planetei: foarte respectalii scouts, ceicetasii pe care un vizionar din secolul trecut [a proiectat pentru nevoile de asocia- tivitate ale cetateanului terestru din acest secol. Sau, ,Greenpeace" gi comunitatea inte nafionala a .verzilor’, cai care desfagoaia o lupta fra frontiere, pentiss ca Terra sa ramana nu numai Edenul copilarie! oreului oi gt gradina = paradis In care vor trai uimasii nostri $i inchei cu un alt exemplu din tara mea, 0 asociajie de urmarit meteoriti, tineri uniti de pasiunea de a privi cerul; stabilifi, anul trecut, intr-o tabard in aer liber, pe varful unui munte, 200 de tineri romani au agteptat ex infrigurare, intr-o anume noapte de august, la 0 anumita ora a nopfii. o anunjata ploaie de stele: gi chiar daca la momentul culminant cerul i-a 1asplatit doar cu 0 ploaie cu galeata, .vanatorii de mete- orifi' n-au piecat cu inima zdrobita, s-au cunos cut intre ei, s-au simtit bine, si-au impartagit idealurile, gi-au pus la cale alle ispravi astro- nomice minunate Elementul comun care se poate citi in aces- te exemple este: asociativitatea. Am s-o mai desenez odata, folosind dialogul Micului Print cu Vulpea: ,apprivoise-moi’, il roaga Vulpea Qu'este ~ ce que C'est apprivoiser?” intreaba E-T. (Micul Prin}, va amintiji, venea din afara Pamantului — n.a.) ,C’est une chose trop oubliée",ofteaza Vulpea: ,Ca veut dire: créer des liens..." BI TORIAL Nu, dragi prieteni de pe tot Pamantul, aso- ciativitatea nu este un lucru uitat, dimpotriva: scapat de grija asigurarii supravietuirii, ceta: jeanul simplu infloreste, sub ochii nostri, trans- formandu-se in Homo sapiens superior, stapan si prieten al planetei sale. Dar, singur, singurel nu poate sa ajunga la a-si stapani propria-i - imensa ~ persoana. Are nevoie de o mana intinsa de un frate, de un prieten, de un vecin, de zeci, sute, mii, chiar milioane de concetajeni planetari, Asociativitatea se afla aici, deci, in genele si cromozomii ADN-ului speciei si este adevaratul motor prin care individul gi colectivi- tatea ajung la acea dorita sinergie descatu- gatoare de energii individuale si capabilé de a impune 0 autoorganizare dinamica si perpetua a societatii. Un fluviu uriag, migcator, compus din brate, curenfi, vartejuri, ochiuri de apa alc&- tuite din stropi de ratiune ~ aga se prezinta soci- etatea Terrei in aceste momente de sfarsit de istorie. De starsit dar gi de inceput de istorie — pen- ‘ru ca noi traim acum, probabil, cele mai impor- tante momente din viata planetei noastre. Gaci ne aflam la sapte ani de la caderea Zidului Berlinului - si mii de alte ,ziduri ale Ber- linului* cad de atunci, cu zgomot, in sufletele celor §,6 miliarde de locuitori ai Pamantului Planeta este in fierbere rafionala iar un principiu al fizicii numit principiul vaselor comunicante, aplicabil gi in societate, ne face sa credem ca, purtate de valurile si curentii rapizi ai ratiunii, talazuiesc spre toate meridianele si paralelele: informatia, aplicatiile descoperitilor stiinfifice si tehnice, gcoala gi cunoasterea, in general, respectul pentru aproapele tau, democratia (acum de tip reprezentativ dar pe care extraor- dinora explozie a mijloacelor informatice o vor transforma, foarte, foarte curand, in democratie direct participativa). In sens invers ranflueaza: traditille, cuceririle locale in cunoastere. particularul, diversitatea. Creste mobilitatea, odata cu aparitia noilor generatii de aeronave, TGV-uri, si a refelei de autostrazi care deschid, la maximum, orizonturile. reste speranta de viata - deci posibilitatea ca fiecare fiinfa rationala sa-si poata folosi mai indelung, pe parcursul unei vieti, propria rajiune. Atpgi@ 1EviIcToORIAL 2, © nouk administratic Toata aceasta adevarata revolutie impune nevoia unei reorganizari administrative pla- netare. ‘Am ajuns noi, specia Sapiens, departe ~ i trebuie acum sa facem un scurt popas, pentru a scruta orizontul. Institufii stravechi — Scoala, Justitia. Biserica, Statul ~ trebuie sa se transforme din temelii, poate sub conducerea unui viitor guvern planetar — care insa trebuie s& lucreze altfel decat 0 fac acum guvernele existente. Cum? ° Probabil aga cum lucreazi UNESCO, minis- terul de educate, cultura si stiinta al Pamantulu Un minister care a renuntat la clasica pira mida administrativa pentru a merge pe strazile satului planetar, pentru a strange mana fiecarui cetajean planetar, pentru a-| saluta, a+} intreba, a-i prelua ideile, a-i oferi ‘Ad oferi ce? Roadele miniii si inimii fiecdrui cetajean al planetei gi posibilitatea de a-gi dezvolta, fiecare, propria-i faptura. Pentru a-' oferi o civi- lizafie a tolerantei, a intelegerii, intetepcwunil. © lume in care el sa se bucure de singura si ire- petabila lui viaja. O societate care sa-gi pa- Zeasca cu stragnicie vitorul Cum? : Dumneavoastra stiti mai bine. Un guvemn, fie gi al Terrei nu poate da raspunsuti globate. Dar dumneavoastra, asociatii, organizatii, fen dati, adunand in randuri atatea ,trestii gandi- toare" puteti da, fiecare, raspunsuri partiale. Un grup de tineri ingineri, arhitecti, peisa- Gisti se poate organiza pentiu a pomni o batalie pentru proiecte planetare: un pod paste Gibraltar, 0 societate transoceanica de trans- port marfa cu zepelinuri, irigarea unui mare desert, instalarea unui satelit energetic dea. supra Tarii de Foc -, iata proiecte care pot strni fantezia, galvaniza interese, amenaja spafii - viitoare ~ pe care in mod obligatoriui vor creste pacea si intelegerea, ca fructe ale pro- gresului. Organizajj — mai bine zis: dezorganizati - in grupe tisipite pe tot uscatul si pe toate apele, ecologisti de toate nafille gi categorille vor pune la cale ~ 0 fac deja ~ ...sabotarea industriilor iresponsabile, pentru cd, citez: ,mereu mai mult poiueaza valorile...". O Carta a Mediului incon- jurater, un campionat mondial al initiativelor ecologice ~ pot fi actiuni prin care ONG-urile patrund in subtila administratie a ,ministerului* UNESCO. La fel, un concurs mondial pentru cele mai reusite jocuri si jucarii entirazboinice ar putea fi pus la cale de catre Organizatia Mondiala a Scouts-ilor si incurajat de UNESCO ~ ar fio incununare a bataliei victorioase pe care ONU si UNESCO au dat-o pentru pacea - viitoare ~ a Pamantuiui $coala ~ nu numai in curtea gcolit sia uni- versitafii ci in varii forme, cuprinzand tabere de vacanja active, cursuri de formare, reciclare gi reconversii prin radio si teieviziune (de ce nu Radiogcoala planetara UNESCO? Telegcoala planetara UNESCO?). pe care eu le vad puse in migcare de grupur! cinamice de pe toate continentele, capabile sa impuna individului Sapiens din secolul a! XXl-lea conceptul educatiei permanente, ai dinamismului per- petuu gi al inoirii continue a fiecarui individ ean pianetar, a societati, in. ansambiu Medici fara frontiere’, muitipiicati in sute de ONG-uri, pazind sanatatea mondiala, mai ales prin educatie: born non smoker poate deveni 0 migcare care sa duca la transformarea plantei de tutun intr-o specie pe cale de disparil Sanatate prin sport" este o organizatie, dar poate fi un generic pentru activitati ale UNESCO gi ONG-urilor, inevitabil incununate de succes. Mobilitate: Connaitre le monde et Yaimer nu este treaba guverneloy, ci a tinesilor care nu jncap in propriul lor spatiu’ 2 le deschide larg usile tuturor orizonturilor pianetare este o bata lie pe care trebuie sa o ducem noi, cei intere- sati de adevaiatul metabolism al planetei. Mai ales ci aceasta fabuloasd comoara care este timpul nosiru liber ~ in crestere — trebuie vaiori- ficata pentr a ne multumi vielile dar gi pentru a invata, mai mult, pentru a ne pregati pentru viata. Si inca: ,Clubuti 2020", pentru adolescenfi, unde cei mai explozivi membri ai speciei umane sa-si poata proiecta viitorurile, orgar Zali intr-o adevarata migcare mondial a vi torilor liberi; infociuburi pe INTERNET gi pe alte refele in care biti vagabonzi ji leaga pe oameni, aceste infoONG-uri pot conduce birouri (info, fireste) ale forte: de munca, func- 2 Anticipatia