Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
P. 1
Fonetica, ortografie

Fonetica, ortografie

Ratings: (0)|Views: 10,406|Likes:
Published by valiq2002

More info:

Published by: valiq2002 on Mar 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

 
www.cartiaz.ro– Carti si articole online de la A la Z
FONETICĂ.
ORTOGRAFIE
Fonetica
studiază producerea, transmiterea
ş
i receptarea
sune- telor
, din care se articulează, din aproape In aproape, toatecelelalte unităţi ale limbii. Sunetele sunt privite ca
fenomene fizice
ş
i
fiziologice
, accentul căzând pe
conţinutul
lingvistic
ş
i pe
variaţia
Inregistrată de unităţile fonice. Perspectiva studiului poate fi a emiteriisau a receptării sunetului
şi,
In
func
ţie
de
aceasta, fonetica este
articulatorie
sau
acustică
.
Fonologia
studiază sunetele limbii din punct de vedere
funcţional
(privind capacitatea lor de a distinge semnificaţii).Fonetica a făcut, de altfel,
ş
i ea dintotdeauna analiza distinctivă asunetelor (
literele
nu sunt altceva decât unităţi invariante funcţional,fiind stabilite cu mult Inainte de
apari
ţia
fonologiei
ca disciplină desine stătătoare), dar fără a utiliza criterii te
ore
tice
ş
i procedeemetodologice explicite, cum se Intâmplă In cazul fonologiei.Termenul
fonetică
are un rol Inglobator, acoperindfrecvent ambele tipuri de abordare.
Ortoepia
ş
i
ortografia
stabilesc corectitudinea pronunţării,respectiv a scrieriiunităţilor limbii, prin norme literare bazate peprincipii ce asigură funcţionarea unitară
ş
i performantă a
comunic
ării
verbale
orale
ş
i scrise. Varianta orală a limbii este primară
ş
ifundamentală, cea scrisă este secundară
ş
i derivată din cea orală, dar odată
cu cre
ş
terea
importanţei culturii l
ivre
ş
ti a dobândit oimportanţă deosebită. Aceste discipline sunt In mare parte aplicaţii alefoneticii
ş
i fonologiei In domeniul normativ.
Sunetul
este un fenomen fizic: vibraţia regulată a aerului antrenatde vibraţia coardelor vocale. Pentru producerea lui, acţionează unIntreg
aparat sonor
, compus, In principal, din organe respiratoriicare au primit
ş
i
func
ţii fonatorii-articulatorii.
Fonemul
este unitatea funcţională minimă a limbii, care
serve
ş
tela formarea
ş
i deosebirea
Intre
ele a cuvintelor, prin calitatea de a fi
comutabilă
(de a determina, prin substituire, schimbări In planulsemnificaţiei)
ş
i
contrastivă
(de a se opune una alteia, sub formă
sistematică
).
 
www.cartiaz.ro– Carti si articole online de la A la Z
Producerea şi receptarea sunetelor limbii
se realizează decătre
aparatul fonoarticulator
, respectiv de către
aparatul auditiv
.
Aparatul fonoarticulator
are ca părţi componente importante:
plămânii, laringele, glota, epiglota, faringele, cavităţile suprala-ringiene; organele articulatorii
propriu-zise:
limba, vălul
palatin,palatul
dur, zona alveolară, dinţii, maxilarul inferior, buzele.Aparatul auditiv
este format In principal din:
canalul auditivextern, membrana timpanică, grupul de oscioare, cohleea
sau
urechea internă.
Acustic,
sunetul
este prezentat simplu, ca o undă sonoră
cuaspect
regulat. El se
deoseb
e
ş
te de
zgomot
tocmai prin caracterul săupredominant muzical.
Proprietăţile sunetului
sunt calităţile dobândite de sunet Inurma prelucrării (producere, amplificare, modulare) In aparatulfonator. Ele sunt:
Inălţimea,
intensitatea, durata
ş
i
timbrul (
sau
culoarea)
.
Articularea sunetelor limbii române
se realizează
In ca
vi
tateabucală, prin intervenţia organelor articulatorii. In funcţie decaracterul undei sonore, obţinute ca urmare a
Impiedicării
sauneImpiedicării ei Intronsonul parcurs prin cavitatea bucală, se obţin
vocale
sau
consoane
.
Vocalele
sunt unde sonore regulate, muzicale, rezultate dintrecerea nestânjenită, continuă, a curentului de aer fonator princavitatea bucală.In funcţie de
apertură
(gradul de deschidere a maxilarului)
ş
i deapropierea limbii faţă de bază, se obţin vocale:
deschise (
a),
semideschise (
e, ă, o
)
sau
Inchise
(
i,
1,
u
).
In funcţie de
localizare
(locul unde se creează spaţiul optim derezonanţă, prin modul de a
ş
ezar
e a limbii), rezultă vocale:
anterioare(
e, i),
mediale
sau
centrale (
a, ă,
1
)
ş
i
posterioare (
o, u
).
In funcţie de
labializare
(participarea sau neparticiparea buzelor),avem vocale:
labiale
sau
rotunjite (
o, u
)
ş
i
nelabiale
sau
nerotunjite (
a, e, i, ă,
1
).
Consoanele
sunt unde sonore care
I
ş
i pierd caracterulregulat, muzical, din cauza interpunerii In calea lor a unor obstacolecare Inchid (momentan) sau Ingustează mult canalul fonator bucal
ş
icreează, astfel, unde suplimentare nearmonice. Acestea transformăsunetele respectiveIn
zgomote.
 
www.cartiaz.ro– Carti si articole online de la A la Z
In funcţie de
localizare
(locul unde se realizează obstacolulmomentan sau Ingustarea canalului), se obţin consoane:
bilabiale (
b, p, m
)
, articulate cu buzele;
labiodentale (
f,
)
, articulate cu buzainferioară

Activity (96)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
botenica liked this
Andreea Daniela liked this
Dinu George liked this
Alina Posirca liked this
Teo Boca liked this
Ifrim Valentina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->