Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
116Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria limbii romane

Istoria limbii romane

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 3,750 |Likes:
Published by valiq2002

More info:

Published by: valiq2002 on Mar 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/17/2013

pdf

text

original

 
 
1
Modulul
Istoria limbii ro
â
ne 
se introduce
 î 
n planul de studiu pentru studen
ţ
iiFacult
ăţ
ii de Filologie la anul II. El se constituie din dou
ă
p
ă
r
ţ
i:
Istoria limbii rom 
â
ne 
,care studiaz
ă
istoria form
ă
rii dialectului dacorom
â
n,
 î 
ncep
 î 
nd cu c
ă
dereaSarmisegetuzei,
 î 
n anul 102,
ş
i p
 î 
n
ă
 
 î 
n secolul al XV-lea. Partea I const
ă
din 3capitole mari: Fonetica, Lexicologia
ş
i Gramatica. La capitolul Fonetica secerceteaz
ă
cazurile de apari
ţ
ie a fiec
ă
rui fonem vocalic
ş
i consonantic. CapitolulLexicologia studiaz
ă
fondul latin principal, elementul geto-dacic
ş
i
 î 
mprumuturileslavone, turanice, maghiare
ş
i s
ăş
e
ş
ti. La capitolul Gramatica se studiaz
ă
evolu
ţ
iatuturor p
ă
r
ţ
ilor de vorbire.Partea a II-a a modulului, care se nume
ş
te
Istoria limbii rom 
â
ne literare 
,stidiaz
ă
evolu
ţ
ia limbii odat
ă
cu apari
ţ
ia primelor texte scrise
 î 
n limba rom
â
n
ă
 
ş
ip
 î 
n
ă
la etapa contemporan
ă
, cuprinz
 î 
nd
ş
i ea c
 î 
teva capitole mai importante:Unele prerciz
ă
ri terminologie, Probleme cu care se confrunt
ă
disciplina de studii,Probleme ale dezvolt
ă
rii limbii rom
â
ne
 î 
n secolele XVII-XVIII,
 î 
nte anii 1780-1840,
 î 
nPrincipatele rom
â
ne
ş
ti,
 î 
n perioada modern
ă
.Pentru studierea modulului se rezerveaz
ă
45 de ore prelegeri
ş
i 30 de orepractice. Cursul se
 î 
ncheie cu un examen.
 
Partea I.
ISTORIA LIMBII ROM
Â
NEPRELIMINARIII. Obiectul Istoriei limbii rom
â
ne
 Istoria limbii rom
â
ne
sau
Gramatica istoric
ă 
, cum era numit
ă
alt
ă
dat
ă
aceast
ă
disciplin
ă
 filologiec
ă
universitar
ă
, este unul din compartimentele principale ale istoriei limbii literare
ş
i are caobiect de cercetare procesul constituirii
ş
i evolu
ţ
ia sistemului limbii, a normelor lingvistice ca form
ă
 a progresului general al limbii na
ţ
ionale.Altfel spus,
 Istoria
 
limbii
 
rom
â
ne
studiaz
ă
felul
î
n care o variant
ă
a limbi, atestat
ă
 
î
n scrissau
î
n mod verbal, trec
î
nd ptrin difetrite ipostaze
ş
i fiind supus
ă
legit
ăţ
ilor fonetice de evolu
ţ
ie, s-aimpus, s-a dezvoltat
ş
i s-a consolidat ca norm
ă
unic
ă
 
î
n diferite epoci istorice, devenind expresiaunitar
ă
 
ş
i superioar
ă
a limbii na
ţ
ionale.Studierea limbii din punct de vedere istoric este legat
ă
de alte discipline umanitare, cu caretangenteaz
ă
. Ea este,
î
n primul r
î
nd, o disciplin
ă
lingvistic
ă
 
ş
i,
î
n consecin
ţă
, se bazeaz
ă
peprincipiile teoretice ale
ş
tiin
ţ
ei despre limb
ă
.
Î
n al doilea r
î
nd, ea
ţ
ine seama de istoria
ş
i filozofianeamului. Bun
ă
oar
ă
, cei care au
î
ncercat s
ă
dovedeasc
ă
cum c
ă
dacii, care au dat na
ş
tere poporuluirom
â
n, locuiau doar p
î
n
ă
la Dun
ă
re
ş
i
î
n regiunea Carpa
ţ
ilor, au primit o ripost
ă
crunt
ă
din parteaistoriei.
Î
n anul 1912, l
î
ng
ă
satul Ezerovo de l
î
ng
ă
ora
ş
ul bulgar Plovdiv, a fost g
ă
sit,
î
ntr-unmorm
î
nt, al
ă
turi de osemintele r
ă
posatului, ale so
ţ
iei sale – un inel, care, din 19 variante posibile,avea urm
ă
torul con
ţ
inut, cel mai verosimil: „O Rolistene, eu, a ta t
î
n
ă
r
ă
so
ţ
ie, a ta aleas
ă
, moral
ă
turi de tine, iubitul meu pe veci”. Acest con
ţ
inut a fost pus de istoricieni
î
n leg
ă
tur
ă
cu cele
 
 
2
povestite de istoricul antic Herodot, care ne relateaz
ă
despre obiceiurile
î
nt
î
lnite doar la daci.
Ş
ianume: dacii boga
ţ
i aveau mai multe so
ţ
ii
ş
i, dac
ă
se
î
nt
î
mpl
ă
s
ă
moar
ă
capul familiei,
î
ntre so
ţ
iileacestuia se isca o mare ceart
ă
– care dintre ele a fost, pentru r
ă
posat, cea mai iubit
ă
?
Ş
i cea asuprac
ă
reia a c
ă
zut alegerea, fiind prosl
ă
vit
ă
de rude, era
î
njunghiat
ă
chiar pe morm
î
nt
ş
i
î
nmorm
î
ntat
ă
 
î
mpreun
ă
cu so
ţ
ul. Acest fapt istoric ne dovede
ş
te c
ă
str
ă
mo
ş
ii no
ş
tri
ş
i-au extins teritoriile
ş
i dup
ă
 Dun
ă
re.Un alt moment la elucidarea c
ă
ruia vin argumentele istorice. Unii cercet
ă
tori au
î
ncercat s
ă
 dovedeasc
ă
c
ă
limba rom
â
n
ă
s-a format doar pe baza latinei vorbite de c
ă
tre colonizatorii romani
ş
ic
ă
elementul autohton a fost nul, deoarece, cic
ă
, romanii i-au nimicit pe to
ţ
i b
ă
rba
ţ
ii daci.
Î
ntr-adev
ă
r, unele cronici ale timpului scriau: „Dacia, duiterno bello Decibali, viris fuerat exhausta”
 
1
.
Desigur, brutalitatea conflictelor dintre daci
ş
i romani, setea de libertate a autohtonilor,sentimentul c
ă
o moarte onorabil
ă
e mai preferabil
ă
dec
î
t robia
ş
i
î
njosirea i-au f 
ă
cut pe mul
ţ
i vitejis
ă
-
ş
i g
ă
seasc
ă
sf 
î
r
ş
itul pe c
î
mpul de b
ă
taie sau s
ă
-
ş
i pun
ă
cap
ă
t zilelor, urm
î
nd exemplulne
î
nfricatului lor rege Decebal. Cu toate acestea, cea mai mare parte a popula
ţ
iei dacice asupravie
ţ
uit dezastrului, supun
î
ndu-se cuceritorilor
ş
i accept
î
nd noua realitate.
Î
n afar
ă
de aceasta,documentele istorice ne informeaz
ă
c
ă
pe teritoriile ocupate de romani se formau unit
ăţ
i militarealc
ă
tuite din autohtoni daci. Numai provincia carpatic
ă
num
ă
ra cel pu
ţ
in 12 auxilia (unit
ăţ
i militareauxiliare), ocup
î
nd locul al doilea (dup
ă
Syria), ceea ce demonstreaz
ă
c
ă
 
î
n Dacia exista un marepoten
ţ
ial uman autohton, acest fapt infirm
î
nd ideea extermin
ă
rii dacilor de c
ă
tre romani.De aici mai tragem concluzia c
ă
la baza form
ă
rii limbii rom
â
ne a stat nu exclusiv limbavorbit
ă
de coloni
ş
tii romani, ci c
ă
limba rom
â
n
ă
mai poart
ă
coloritul dacic
ş
i filosofia str
ă
mo
ş
ilorno
ş
tri.Adep
ţ
ii existen
ţ
ei a dou
ă
limbi
î
n arealul daco-romanic (rom
â
n
ă
 
ş
i moldoveneasc
ă
)
î
ncearc
ă
 s
ă
ne conving
ă
c
ă
Imperiul Roman
ş
i-a extins grani
ţ
ele doar
î
ntre Dun
ă
re
ş
i Prut, iar parteabasarabean
ă
nu s-a aflat sub influen
ţ
a Romei,
ş
i deci limba „moldoveneasc
ă
” s-a format dintr-unamestec al limbilor popoarelor barbare. Cercet
ă
rile arheologice
î
ns
ă
v
ă
desc despre existen
ţ
a
î
nsecolele II-IV d. Hr. a circa dou
ă
mii de urme ale a
ş
ez
ă
rilor omene
ş
ti. Chiar
ş
i
î
n cele mai mici
ş
imai
î
ndep
ă
rtate din acestea au fost g
ă
site vase, monede, alte lucruri din lut
ş
i aram
ă
confec
ţ
ionate
î
nstil roman. Pe teritoriul Republicii Moldova numai, au fost g
ă
site peste o mie de monede romane,fapt care ne vorbe
ş
te despre o ad
î
nc
ă
influen
ţă
a romanilor asupra spa
ţ
iului nistreano-carpantin.
Î
n sf 
î
r
ş
it, studierea limbii din punct de vedere diacronic mai este str
î
ns legat
ă
de istorialiteraturii, deoarece marii scriitori au avut
ş
i au un rol important
î
n ac
ţ
iunea de cultivare
ş
i de
1
 
Î
n
î
ndelungatul r
ă
zboi al lui Decebal, Dacia a fost sec
ă
tuit
ă
de b
ă
rba
ţ
i.
 
 
 
3
î
mbog
ăţ
ire a expresiei culte, dar mai cu seam
ă
 
î
n aceea de a fi contribuit la progresul expresiv,estetic al limbii.
2. Deficien
ţ
ele de studiere a limbii rom
â
ne din punct de vedere istoric
Studierea limbii, mai ales a rom
â
nei, se love
ş
te,
î
n plan istoric, de o serie de dificult
ăţ
i.Dintre toate graiurile romanice, limba rom
â
n
ă
are,
î
ntr-adev
ă
r, trecutul cel mai pu
ţ
in cunoscut
ş
i celmai pu
ţ
in studiat. Epoca cea mai important
ă
a istoriei sale, care cuprinde evul mediu, nu poate fireconstituit
ă
dup
ă
izvoare directe, deoarece, dup
ă
cum se
ş
tie, nu g
ă
sim nici un document scris
î
nlimba rom
â
n
ă
 
î
nainte de secolul al XVI-lea. Dac
ă
ne-au fost p
ă
strate c
î
teva forme vechi rom
â
ne
ş
tila cronicarii bizantini
ş
i
î
n documentele slave, latine, ele s
î
nt prea pu
ţ
ine
ş
i c
î
t se poate deinsuficiente, ca s
ă
ne putem face o
î
nchipuire mai precis
ă
despre starea
î
n care se afla limba rom
â
n
ă
 
î
nainte de secolul al XVI-lea. Filologul, cercet
ă
torul limbii se afl
ă
, astfel,
î
n fa
ţ
a unui gol de maimulte secole
ş
i, lipsit fiind de informa
ţ
ii directe, el trebuie s
ă
se mul
ţ
umeasc
ă
cu simplepresupuneri.Dificult
ăţ
ile nu dispar nici chiar atunci c
î
nd ajungem la secolul al XVI-lea
ş
i vrem s
ă
 schi
ţă
m istoria limbii rom
â
ne, pornind de la aceast
ă
epoc
ă
 
ş
i p
î
n
ă
 
î
n zilele noastre. C
ă
ci influen
ţ
asintaxei limbii din care au fost traduse textele religioase prezint
ă
un interes mediocru pentrucercet
ă
tor.Documentele publice
ş
i private, care s
î
nt cele mai importante pentru cunoa
ş
terea trecutuluiunei limbi, n-au fost publicate dec
î
t
î
ntr-un num
ă
r foarte restr
î
ns. Chiar
ş
i cele care au fost scoasedin praful bibliotecilor n-au fost
î
nc
ă
studiate din toate punctele de vedere, ceea ce explic
ă
 insuficien
ţ
a cuno
ş
tin
ţ
elor noastre actuale privind limba rom
â
n
ă
veche.
3. Primele
 î 
ncerc
ă
ri de studiere a istoriei limbii rom
â
ne
Printre primii care relateaz
ă
despre originea latin
ă
a limbii rom
â
ne au fost cronicarii GrigoreUreche
ş
i Miron Costin.
Î
n lucrarea de c
ă
p
ă
t
î
i
 Descriptio Moldovaie
,
 
Dimitrie Cantemir men
ţ
ioneaz
ă
c
ă
limbarom
â
n
ă
con
ţ
ine o serie de elemente de origine dacic
ă
.Fondatorii
Ş
colii ardelene, transilv
ă
nenii Samuil Micu, Gheorghe
Ş
incai
ş
i Petru Mayorsubliniaz
ă
,
î
n lucr
ă
rile lor, c
ă
limba rom
â
n
ă
nu este doar o limb
ă
derivat
ă
din latin
ă
, ci
ş
i c
ă
ea ap
ă
strat cu fidelitate vechiul s
ă
u fond latin; graiurile str
ă
ine, cu care a venit
î
n contact, nu i-au alterat
î
ntru nimic structura intern
ă
. Iar dac
ă
 
ş
i se g
ă
sesc
î
n ea c
î
teva cuvinte slave, grece
ş
ti etc., acesteas
î
nt
î
ntr-un num
ă
r mic
ş
i ar putea, la rigoare, s
ă
fie eliminate
ş
i
î
nlocuite cu altele, de origine latin
ă
.

Activity (116)

You've already reviewed this. Edit your review.
Irina Mihai liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Ecaterina Ghindari added this note
imi trebuie urgent...cine ma poate ajuta???
Ecaterina Ghindari added this note
spunetimi va rog cine ste autorul???am gasit idei foarte bune si vreau sa citez autorul sa nu fie plagiere.mersi mult
dana_popescu_23 liked this
Irina Baluta liked this
Ionela Doncean liked this
Lavinia Toabeș liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->