Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
58Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Www.cartiaz.ro – Carti Si Articole Online De

Www.cartiaz.ro – Carti Si Articole Online De

Ratings: (0)|Views: 3,362 |Likes:
Published by valiq2002

More info:

Published by: valiq2002 on Mar 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

 
www.cartiaz.ro– Carti si articole online de la A la Z
LEXICOLOGIE
Lexicologia
studiază
cuvintele
a
i modul lor de organizare Inansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii.
Cuvântul
este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitateasemnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asociereaunei forme fonetice (complex sonor)
a
i a unui conţinut (complex desensuri). Individualitatea sa In enunţ
a
i legătura indestructibilă dintrecele două laturi componente (
semnificant 
a
i
semnificat 
) fac dincuvânt semnul lingvistic prin excelenţă.
Forma şi conţinutul
sunt cele două laturi constitutive alecuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă,
de
a
ireuniunea lor are un caracter arbitrar.
Forma
(denumită
a
i
expresie
sau
complex sonor
) reprezintălatura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe
a
i pusesub
un
acce
nt,
 
a
i morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe
a
idesinenţe.
Conţinutul
(denumit
a
i
 Inţeles
sau
semnificaţie
) reprezintălaturaideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectuluidenumit (
denotatul
), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia.
Sensul
este actualizarea,
In
diferite categorii de contexte verbale
a
i situaţionale, a semnificaţiei.
Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ
)este Insoţit de sensuri
conotative (figurate)
, derivate, In urma unorfiguri
de
 
stil,
din primul
a
i păstrând mai mult sau mai puţin caracterulexpresiv iniţial.
Trăsăturile distinctive ale cuvântului
Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, maisimplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logicăsui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie,analiză
a
i comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se celerelevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,
 
pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul
casă,
trăsăturile,clădire”, ,cu caracter stabil”,
,
destinat
ă locuinţei” sunt relevante, pecând altele ca
,
num
ă
r
de niveluri”,
,
t
ip
de
acoperi
a
”,
,material dincare este construită” etc. sunt nedefinitorii.
Analiza componenţială
este o metodă structuralistă inductivă,cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In
constituenţi
. Punând In contrast cuvinte din acela
a
i câmp semantic,sau
m
ai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturilesemantice distinctive (
semele
) care le separă sau le apropie. Este deciun fel de
taxonomie semantică
. De exemplu,
unchi
se
deosebe
a
te de
mătu%ă
prin
,
sexul
masculin”, de
tată
prin
,
a
scenden
ţă colaterală”,de
nepot 
prin
,
f
iliaţia ascendentă”, de
bunic
prin
,
nivelul
ascendenţei”, de
socru
prin
,
rudenia
 
de
sânge” (sau
,
natural
ă
”),
de
scaun
prin,calitatea de fiinţă”, de
urs
prin
,
calitatea de fiinţă umană”, de
 Inrudit 
prin faptul că e
,
substantiv”.
Punând la un loc componentele, vomobţine
formula lui semantică (sememul):
,substantiv”,
,
num
e defiinţă umană”,
,
rud
ă naturală cu cineva”,
,
In
relaţie de ascendenţăcolaterală”, ,de primul nivel”,
,
sex
masculin”.Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii,formând un
sistem
, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil dedescompus In
subsisteme
corelate Intre ele
a
i ierarhizate pe niveluridin ce In ce mai mici. Unii
speciali
a
ti vorbesc explicit de
sistemullexical
, alţii adoptă termenii mai puţin
tran
a
an
ţi de
ansamblu
,
totalitate
sau
mulţime
de unităţi lexicale.
Organizarea vocabularului limbii române
contemporane
Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă)
avocabularului ronesc constă In ordonarea cuvintelor, dupăcriteriul statutului dondit
In
procesul utilizării lor de cătrecomunitatea vorbitorilor,
pe niveluri
 
a
i sfere de Intrebuinţare.Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt:
vo- cabular
a
c
tiv— 
vocabula
r pasiv, vocabular
literar—vocabular
neliterar, vocabular de uz general (comun,
mediu)—vocabular
cu utilizarelimitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/degrup(special); vocabular de bază (fundamental)
 —
masavocabularului.Vocabularul activ
a
i
vocabularul pasiv
sunt subdiviziuni alelexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat.
Vocabularul activ
este format din cuvintele folosite curent,fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.
 
Din
vocabularul activ
fac parte instrumentele gramaticale(prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume
a
i adverberelative)
a
i substitutele (pronumele
a
i numeralele) cele maiuzuale, precum
a
i substantivele, adjectivele, verbele, adverbelereferitoare la
aspecte
indispensabile activităţii cotidiene
a
i careau
tran
a
at In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câtevaexemple:
de, la, cu, să, că, dacă, cel, am
(fost)
, a%
(merge)
, voi
(avea)
, care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun,frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca,
a
fi, a avea
.Foarte active sunt Insă
a
i cuvintele (sau sensurile)
,
la modă”,majoritatea neologisme:
manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare
etc.
Vocabularul pasiv
este format din cuvintele cunoscute, darfolosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţiimplicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitateavorbitorilor:
lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono
, cuvinte careau intrat In fondul pasiv din cauza ie
a
irii din
,
vog
ă
”,
dispariţieiobiectelor denumite
sau
 
Inl
ă
tur
ă
ri
i lor de către sinonimeleconcurente:
 pionier, sovietic,bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară%
,cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut demult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr deoameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse:
 zapis, zlătar, hagiu, párgar,
brabete,
perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic,a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă,display
etc.
Vocabularul literar
 —
vocabularul neliterar (popular şi fa-miliar)
sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural.Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată Intexte
a
i In vorbirea cu caracter literar, adică normat
a
icultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală).
Vocabularul neliterar
este o clasă mai eterogenă care cuprindecuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care leinclude vocabularul neliterar sunt:
vocabularul popular
a
i
voca-bularul familiar.Vocabularul popular
este alcătuit din cuvintele folosite Inmediile
a
i situaţiile nesupuse rigorilor profesionale,
livre
a
ti.Exemple de elemente lexicale populare:
ima%, furcă, suveică, iţă,caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie.
IncludemInvocabularul popular
a
i cuvintele folosite numai In anumite regiuni

Activity (58)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Petrascu Liuba liked this
Angela Furis liked this
Angela Furis liked this
Adriana Filip liked this
Koc Cristina liked this
Koc Cristina liked this
Mariancic90 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->