Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
muzica matematica

muzica matematica

Ratings: (0)|Views: 831 |Likes:
Published by blindacezar

More info:

Published by: blindacezar on Mar 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

 
 
MATEMATICA şi MUZICA
Prof. DORIANA DORCA, SIBIUMuzica, arta care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente şi stări psihice, sunetecombinate melodios şi armonic spre a fi plăcute auzului, a apărut de timpuriu în istoriaculturii; de muzică a dispus omul înainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Ea se bazează pe suntete produse de vibraiile regulate ale corpurilor elastice,adică pe sunete muzicale (muzica electronică modernă foloseşte însă, uneori, pe lângăsunete muzicale, şi zgomote, adică vibraii neregulate; iar aşa-numita muzică abstractăutilizează cu precădere zgomote).Acum 2500 de ani, Pitagora s-a servit de un instrument numit
monocord 
(osingură coardă vibrantă), care este analog cu sonometrul utilizat astăzi pentru studiulvibraiilor coardelor. Utilizând acest monocord, Pitagora şi-a dat seama, cel dintâi, căsunetul muzical (sau cel vorbit) este rezultatul vibraiilor regulate ale corpurilor elastice.De asemenea, Pitagora a constat că atunci când vibrează împreună două coarde, dintrecare una este de două ori mai lungă decât cealaltă, se aud două sunete, coarda mai scurtădând sunetul cel mai înalt. Sunetul cel mai înalt produs de coarda scurtă este în octavăfaă de sunetul cel mai jos produs de coarda dublă. Prin urmare, dacă cele două coadre auraportul lungimilor lor 21raportul frecvenelor sunetelor emise este12, adică rapoartelelungimilor şi ale frecvenelor sunt inverse unul altuia. Tot Pitagora a constatat că dacălungimile coardelor sunt în raportul
23, sunetele ce se aud formează intervalul muzicalnumit
cvintă 
; iar raportul34dă intervalul numit
cvartă 
. În felul acesta evaluarea simplă şi precisă în rapoarte de numere întregi ale celor trei intervale considerate consonane perfecte, octava, cvinta şi cvarta, perfecte, a constituit baza sistemului muzical.Precizându-se aceste trei intervale de bază de către Pitagora şi discipolii săi, s-a putut fixaulterior 
 gama
(scara)
diatonică greacă 
(scara lui Pitagora), ale cărei sunete (note) au fostnumite ulterior 
do, re, mi, fa, sol, la ,si, do.
Englezii, olandezii, germanii şi unguriidesemnează cele 8 suntele ale octavei prin litere:Sunetele
do re mi fa sol la si do
 Notaiile prin litere C D E F G A H CPrin urmare, Pitagora şi discipolii săi şi-au dat seama că în succesiunea sunetelor (notelor) muzicale intervin rapoarte constante din nunmere întregi ca 1,2,3,4.Mai târziu, s-a vazut că dacă vom considera egală cu unitatea lungimeasonometrului care produce pe do, lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decât 1,dar totdeauna exprimate prin numere raionale ca
rapoarte de numere întregi
. Şi anume,s-a găsit că pentru scara muzicală a lui Pitagora, avem următoarea corespondenă:Sunetele
 Do
1
 Re
1
Mi
1
 Fa
1
Sol 
1
 La
1
Si
1
 Do
2
Lungimilecoardelor 198 8164 43 32 2716 243128 21 
 
Această scară muzicală a lui Pitagora este convenabilă pentru scrierea melodică aunei lucrări muzicale, dar nu-i satisfăcătoare pentru scrierea armonică; de aceea, ea nu afost folosită decât până la sfârşitul evului mediu, mai ales de către compozitoriicântecelor bisericeşti. Apărând necesitatea polifoniei şi dezvoltându-se scrierea armonicăs-a găsit că dacă în scara lui Pitagora, intervalele de la
do
la
mi
,
 fa
la
la
şi
 sol 
la
 si
se vor restrânge, se va obine o intonaie mult mai plăcută, mult mai satisfăcătoare. În acest fel,toate terele majore
 fa –la –do
,
 sol- si – re
,
do – mi –sol 
devin
tere majore perfecte
înraportul 4 : 5 : 6. Noua scară, dându-se seria sunetelor armonice, a fost numită, de aceea,
 scara
 (gama)
majoră cu intonaie justă 
sau
 scara muzicală naturală.
 Cei vechi aveau un instrument muzical mult folosit în reprezentaiile muzicale :lira cu 8 coarde vibrante. La această liră s-au determinat raportele dintre două sunetemuzicale, precum tonul, semitonul, cvarta, cvinta, octava. Un interval muzical, distanadintre două sunete sau două note muzicale, poate fi reprezentat aritmetic prin
câtul 
dintrefrecvena sunetului muzical mai acut şi frecvena sunetului muzical mai grav. Aceastaînseamnă, experimentându-se în alt mod matematic, că
logaritmul unui interval oarecareeste egal cu logaritmul frecvenei notei mai înalte minus logaritmul frecvenei notei mai joase
. Dar un logaritm poate fi exprimat şi ca o sumă de logaritmi ai intervalelor componente (ceea ce înseamnă, în acest caz, că intervalul poate fi determinat aritmetic caun
 produs
de numere).Tonul este intervalul muzical dintre două note consecutive ale gamei diatonicegreceşti ( afară de intervalul dintre
mi
şi
 fa
sau cel dintre
 si
şi
do
). Semitonul esteintervalul de o jumătate de ton, ca de exemplu, între
mi
şi
 fa
sau
 si
şi
do
.Prima este intervalul dat de aceeaşi notă repetată, de exemplu
do
1
– do
1
, distanazero dată de aceeaşi treaptă; secunda este distana dintre două sunete alăturate, deexemplu,
do –re
,
mi –fa
etc.; tera este intervalul dintre trei trepte consecutive, deexemplu,
do – mi
,
 sol – si
etc.; cvarta constă din patru trepte, deci intervalul dintresunetele 1 şi 4 (de exemplu
do – fa
); cvinta constă din cinci trepte, deci intervalul dintresunetele 1 şi 5 (de exemplu,
do – sol 
), şi aşa mai departe; octava este intervalul dintre prima şi ultima notă cu acelaşi nume dintr-o gamă (de exemplu,
do
-
do
1
).
Unisonul 
are raportul egal cu 1, dar 
octava
este caracterizează prin raportul12,adică do de sus şi do de jos din aceeaşi octavă au frecvenele lor în raportul12.
Tera majoră 
înseamnă raportul45;dacă
do
3
are 256 Hz, atunci
mi
3
 
din scaramajoră naturală areHz32045256
=
. Tot aşa,
cvarta
perfectă înseamnă raportul34şieste inversa unei cvinte perfecte, Aceasta din urmă însemnând raportul23, pentruraportul cvartei perfecte putem scrie:321223:1234
==
 Astfel spus, o cvartă perfectă şi o cvintă perfectă ne dau o octavă, adică
 
 122334
=
,ca rapoarte de numere întregi. Sau logaritmic putem scrie :12lg23lg34lg
=+
,De unde23lg12lg34lg
=
 ceea ce se citeşte: logaritmul cvartei perfecte este egal cu logaritmul octavei minuslogaritmul cvintei perfecte.Logaritmii sunt descoperii însă de Neper, puin după anul 1600 e.n., astfel încâtîn şcoala lui Pitagora (sec. VI – V î.e.n.) nu s-a ştiut de legatura logaritmică dintrediferitele intervale.Caracterizăm matematic, mai departe, câteva din intervalele muzicale cele maiimportante:
Sexta majoră 
înseamnă raportul35şi este egală cu o cvartă perfectă o terămajoră, deoarece :453435
=
 Sau, aplicând logaritmii :45lg34lg35lg
+=
 adică logaritmul sextei majore mărite este egal cu suma logaritmului cvartei perfecte şicel al terei majore.
Tera mică 
(
minoră 
) înseamnă pentru raportul frecvenelor celor două sunetevaloarea56şi este intervalul prin care o cvintă întrece o teră majoră deoarece:542345:2356
==
 Altfel spus, o teră minoră mică plus o teră majoră ne dau o cvintă perfectă,deoarece :234556
=
 şi aplicând logaritmii:23lg54lg56lg
=+
.
Sexta mică 
(
minoră 
) este reprezentată prin raportul58şi este egală, logaritmic, cusuma unei cvarte perfecte şi a unei tere minore micşorate, adică :563458
=
 sau

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
andraysha liked this
Gabriel Constantin added this note
este fratele meu
Calin Smaranda liked this
Elena Andreea liked this
Vadim Lungu liked this
Ciprian Pârvan liked this
Mihai Ilin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->