Caracteristica omului si a umanitatii o constituie moralitatea.

Educatia
morala a fost sarcina educatiei dintodeauna , avind un rol major în asigurarea
realizarii tuturor functiilor specifice ale actiunii instruiv-educative si cu deosebire a
celei privitoare la integrarea sociala a omului.
Dinamica accelerata a schimbarilor de ordin social si cultural si cresterea
ponderii influientei nu întodeauna benefice a mass-media sunt doar cîteva din
aspectele ce caracterizeaza societatea contemporana ce denota necesitatea
educatiei morale si a efortului tot mai mare in transmiterea valorilor autentice catre
tinerele generatii.
Fiinta umana este eminamente o fiinta sociala, iar la rindul sau, acest statut
implica si presupune variate si permanente interactiuni ale omului cu semenii sai.
In absenta unor reglementari clare si corecte ale relatiilor interumane orice tip de
societate isi pierde rapid consistenta, ajungindu-se in final la automizarea acesteia.
Exemplul moral se refera astfel la un sistem de norme si reguli care
reglementeaza compartamentul subiectului uman in fuctie de anumite valori
(onestitate, corectitudine, sinceritate, intrajutorare etc. ) larg impartasite la nivelul
unei societati. Exemplul moral, fiind produsul unor conventii sociale intre indivizii
unor societati determinate cultural-istoric, prezinta anumite particularitati, in
functie de arialul geografic, politic, social, economic si cultural in care acesta a luat
nastere; diversitatea socio-culturala determina variatii in ceea ce priveste
exemplele morale si tipurile de conduita promovate insa, cu toatea acestea, datorita
fenomenului de globalizare si contactului tot mai strins dintre diferite culturi, ideea
existentei unor principii si valori etice universal valabile ( bine, adevar, dreptate
etc. ) nu este infirmata.
Exemplul moral este asadar acea latura a educatiei prin care se urmareste
formarea si dezvoltarea caracterului ca latura relational valorica a personalitatii,
respectiva constiintei si conduitei morale a subiectului uman. Paradigma
contemporana a educatiei morale este fundamentata pe imbinarea cunoasterii
morale cu actiunea morala iar esenta educatiei morale consta astfel in crearea unui
cadru adecvat interiorizarii componentelor moralei sociale in structurile

1
personalitatii morale a elevului, fapt in masura sa conduca la punerea in joc a unor
comportamente morale adecvate.
Formarea profilului moral incepe in primii ani ai copilarii si se
consolideaza pe tot parcursul vietii. Morala, ca fenomen social, reflecta relatiile ce
se stabilesc intre oameni intr-un anumit context social, valorile morale si regulele
moralei, prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilalti oameni, cu
societatea si cu sine insusi. Normele si regulile morale se pot exprima printr-un
ansamblu de propozitii prescriptive sub forma de obligatii, interdictii si permisiuni
privitoare la actiunile si comportamentele subiectului uman, dar care va tine cont
de stadialitatea devenirii morale.
In ceea ce priveste explicatiile teoretice asociate dezvoltarii constatam
existenta in literatura de specialitate (cf. Bronckart, J. P., 1999), a patru orientari
fundamentale:
1. A. Gessel a promovat ideea conform careia procesul dezvoltarii umane este
reglat si determinat in principal de factori interni, existind o anumita relatie de
cauzalitate intre maturizarea biologica a organismului si dezvoltarea
personalitatii umane in general, relatie ce trebuie inteleasa in sensul
concomitentei, dezvoltarea psihica fiind consecinta a maturizarii biologice;
2. Constructivismul piagetian considera ca dezvoltarea este produsul
interactiunilor complexe existente intre organism si mediu, interactiuni reglate
si directionate de mencanisme functionale care au un caracter inascut
(asimilare, acomodare, echilibrare );
3. Spre deosebire de orintarile anterior prezentate care ofera perspectiva unei
dezvoltari ce presupune succesiunea stricta a unor etape evolutive, Vigotski
afirma ca dezvoltarea are un caracter discontinuu, existind in fapt doua
„filiere” de dezvoltare diferite: una care are la baza actiunea factorilor interni
si alta care rezulta ca urmare a interiorizarii semnificatiilor socio-istorice
astfel incit intre dezvoltarea mediului socio-cultural si dezvoltarea psihologica
exista raporturi de potentare reciproca;

2
4. In opozitie cu teoriile precedente care afirma, implicit sau explicit, fapul ca
maturitatea / virsta adulta echivaleza cu incheierea ciclului dezvoltarii, K.
Regel sustine punctul de vedere al extinderii sferei conceptului „dezvoltare”
pe intreaga durata a vietii individului, incluzind aici si diferite transformari
care se produc inclusiv la nivelul vietii adulte ( inbatrinire, degenerescenta,
moarte ).
Teoriile privitoare la cazul particular al dezvoltarii morale a subiectului
uman surprind, la rindul lor, prin complexitatea si varietatea explicatiilor
propuse. Constatam astfel existenta unui spectru larg de modele explicative ale
formarii constiintei si conduitei morale, modele oscilind intre supralicitarea
factorului ereditar si centrarea exclusiva pe aportul factorilor de mediu.
Spre exemplu, invocind faptul ca sint relativ fregvente situatiile in care
persoane, de altfel comune in viata de zi cu zi, s-au aruncat in apa incercind sa
salveze de la inec viata altor semeni cu toate ca nu stiau sa inoate, a fost
acreditata ideea ingramarii genetice a valorilor morale, „instinctul moral” fiind,
in situatii limita, mai puternic decit insusi instinctul de conservare sau exemplul
moral dobindit anterior.
Rezulta astfel, ca si in cazul orientarii biologizante, ca in ceea ce priveste
comportamentul moral acesta nu ar fi rezultatul unor deliberari interne si a
alegerii ghidate de valori morale ci un raspuns reflex la un anumit stimul sau
categorie de stimuli exteriori subiectului actiunii morale. In acest context
diferentele de ordin moral constatate intre indivizi sint explicate ca fiind produsul
experienteleor personale diferite cu care acestea sau confruntat pe parcursul
existentei lor. Aceasta situatie fiind similara cu intelepciune pe care o au batrinii,
cu toate ca nu au avut studii anterior dar si-au capatat cunostintele din experiente.
Asfel spus, devenirea morala a fiintei umane este dublu determinata : de
structurile inconstientului, pe de o parte, si de modul particular de interactiune al
acesteea cu familia in primii ani de viata, pe de alta parte. Sintetizind, constiinta
morala se naste ca urmare a interiorizarii interdictiilor sociale, interiorizare ce

3
rezulta ca urmare a confruntarii dintre tendinta de satisfacere a palacerii copilului
mic si opozitia autoritatii parentale.
Exemplul moral are influienta la copii inca de mici, studiind jocul
copiilor si modul in care acestea se conformeaza regulilor jocurilor, Piaget a
evidentiat rolul structurilor cognitive in directionarea judecatiii si
comportamentului moral, aceste structuri fiind cele care, in ultima instanata, fac
posibila educatia si devenirea morala a subiectului uman.
Ca urmare a observatiilor experimentale inregistrate, Piaget considera ca
evolutia judecatei morale a copilului parcurge doua faze distinctive, aflata in
raporturi atit de succesiune cit si de interdeterminare functionala:
1. Faza heteronomiei morale ( in aceasta etapa copilul preia norme,
interdictii, valori pe care le respecta doar pentru ca „asa trebuie”, fara a
avea loc o filtrare prin prisma propriei ratiuni sau o interiorizare a
acestora) ;
2. Faza autonomiei morale ( la acest nivel are loc interiorizarea efectiva a
normelor morale iar deciziile de ordin moral au la baza procese
deliberative complexe, alegerea morala realizindu-se in temeiul propriei
judecati );
De aceea in educarea morala a copilului se va tine cont de faza morala in
care se afla copilul, ca el sa inteleaga morala exemplului oferit. Pentru a
evendentia dezvoltarea morala a copilului, Kohlberg recurge la procedeul
punerii acestuia in fata unei dileme morale ( spre exemplu: se justifica
furtul daca acesta este comis pentru a ajuta o persoana aflata intr-o
dificultate extrema ? ) .
Exemplul moral, care raspunde nevoilor elevului de a urma un
model, de a imita un comportament, distinge doua categorii de exemple
morale: [ 1]
a) marile exemple morale ale autorilor de sisteme morale ( Socrate, Iisus
Hristos, Moise, Budha etc. ), accesibile doar elevilor mari care au
1. St. Barsanescu, 1993 – 1935 , p. 430

4
capacitatea de a analiza critic elementele doctrinale, de a exprima opinii, de a
elabora judecati morale si de a le argumenta;
b) exemple obisnuite din viata zilnica, accesibile elevilor mai mici, care le ofera
prilejul formarii reprezentarilor morale si al insusirii primelor idei morale; [2].
Nu de putine ori pedagogii au atentionat asupra riscurilor pe care le
implica aplicarea exemplului moral fara pricepere si intelepciune de catre
pedagogi, de exemplu aplicarea incorecta a aprecierii si sanctionarii care poate
dezvolta reactii tardive in relatiile dintre elevi, sau in mod contrar pierderea
autoritatii morale a educatorului, devalorizarea informatiei aduse de el [3].

Surse generatoare de exemple morale

La formarea constiinetei si conduitei morale contribuie, in diverse moduri
si grade, actiunea conjugata, concomitenta sau segventiala, sistematica sau
sporadica, a mai multor surse, dintre care amintim: scoala, familia, grupul de
prieteni, biserica, si mass-media, care se clasifica in surse cu actiune directa si
surse cu actiune indirecta.
Familia - reprezinta elementul constitutiv primar al societatii, indeplinind
in acest context functii multiple: biologice, psihologice, sociale, economice,
culturale si educative.
Exemplele morale oferite copiilor in familie sint unele valide deoarece
cercetarile stiintifice in domeniu cit si intelepciunea populara au demonstrat
influientele educative exercitate in primii ani de viata ai copilului cu rol
determinant in dezvoltarea caracterului acestuia – referire la „cei sapte ani de
acasa”. In plus exemplul moral oferit in cadrul familiei ofera copilului un exemplu
de comportament unul fata de celalat, fata de copii, fata de societate in general, fata
de relatiile intre generatii ( parinti – copii, bunici – copii, bunici - parinti ) precum
si intre membrii aceleiasi generatii ( intre soti, intre frati).

2. M. Momanu, 2002 Polirom, p. 74- 75

3. Grigoras I. ; Stan L. 1994, p. 88

5
 In zilele noastre se inregistreaza reducerea semnificativa a ponderii
implicarii familiei in educarea morala a copiilor. Principalele schimbari care
afecteaza familia contemporana in raport cu cea traditionala:
1. Rata divorturilor relativ in crestere care impune modul monoparental de
ingrijire/educare a copiilor care deseori genereaza crize de autoritate a
parintilor;
2. Timpul dedicat de adulti profesiei, numarul femeilor casatorite angajate se
afla in crestere ce determina deseori cresterea copiilor de catre bunici sau
guvernante care manifesta o toleranta ridicata la „micile” abateri ale
acestora;
3. S-a constatat reducerea masurii in care copiii participa, alaturi de parinti, la
realizarea unor activitati casnice care ar dezvolta responsabilitatea,
disciplina, spiritul de cooperare etc.;
4. Parintii manifesta tot mai mult tendinta de a-si petrece timpul liber separat
de familie sau prin activitati care nu implica intrega familie, sarbatorile sau
reuniunile de familie reducinduse ca fregventa sau sin pur conventionale;
Aspectele mai sus mentionate reprezinta inportante surse de distorsiune
in ceea ce priveste educarea morala a copiilor, fapt ce implica o implicare
sporita a scolii in devenirea morala a acestora.
Mass-media – in timpurile noastre copiii au parte de o avalansa de
informatii care nu intodeauna sint binevenite si ofera un exempu moral negativ.
De exemplu sint publicate deseori „secrete” si trebuinte intime ale indivizilor,
fara o prelucrare adegvata din punct de vedere educational a acestora, sau
prezentarea situatiilor de violenta, infidelitate , incalcare de legi ca fiind
amuzante si generatoare de sadisfactie. In concluzie, putem afirma ca prin
numeroase exemple ,mass-media este o puternica sursa de educatie morala
contemporana. Totusi nu trebuie sa omitem eventualele influiente negative ale
acesteea, ca urmare a inexistentei unui control reguros a programelor,
articolelor etc., deci necesita acordarea unei atentii sporite acestui fenomen.

6
 Grupul de prieteni- as incepe de la zicala „Spunemi cine iti e prieten si
iti voi spune cine esti tu” . Grupul de prieteni detine un rol important in
dezvoltarea psihomorala a copilului si nu numai prin prisma ocaziei de a stabili
relatii interpersonale „intre egali” si de a asima comportamente morale in
conditiile absentei impunerii ierarhice, autoritare, a unor reguli de conduita ci si
prin intermediul fregventelor situatii conflictuale carora acesta trebuie sa le faca
fata ca simplu individ sau ca membru al unei echipe.
Aceasta libertate de alegere a variantelor de actiune joaca un rol major
in interiorizarea si autonomizarea exemplelor morale prescrise de parinti sau de
catre scoala ca institutie.
Biserica- face parte din categoria marilor exemple morale, care il are ca
exemplu pe Iisus Hristos. In descrierea bibliei deasemenea ofera niste exemple
morale in momentul in care a impartit din bacata sa de piine si a dat celor
flaminzi. In cele zece porunci ale lui Iisus deasemenea sint reflectate norme
morale( sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu te desfrinezi, sa nu-ti faci chip cioplit, sa
nu pui marturie mincinoasa inpotriva aproapelui tau...etc.).
Evolutia societatii contemporane pare sa confere o pondere si o
inportanta mai mare drepturilor si libertatilor individuale decit
responsabilitatilor morale si civice, fapt ce conduce la privarea intr-o anumita
masura a educatiei morale de un sprijin social adegvat realizarii sale optime; Cu
toate dificultatile si disfunctionalitatile constatate, scoala ca institutie este
datoare sa desfasoare actiuni educative concentrate in vederea formarii si
dezvoltarii constiintei si conduitei morale a elevilor. Aceste actiuni educationale
au la baza principii psihopedagogice de realizare clare si se obiectiveaza in
stratejii si metode didactice specifice.
In cazul exemplului moral, ca metoda de educatie morala avem
urmatoarele principii:
1. Principiul caracterului experential – exemplul moral se va baza atit pe
situatii din experienta de viata a elevilor cit si antrenarea elevilor in diferite
activitati de conotatii morale;

7
2. Principiul organizarii morale a colectivului de elevi - oferirea exemplului
moral pentru dimensionarea relatiilor interpersonale ale elevilor, la nivelul
clasei sau in afara acesteia, in conformitate cu valorile si normele morale;
3. Principiul sprijinului pe elementele pozitive ale personalitatii elevilor – in
momentul in care ai dat un exemplu moral elevilor si el este autonomizat de
o parte din ei, se va face o intarire a elementelor pozitive din personalitatea
elevilor prin reconpense si incurajari caci s-a demonstrat ca personalitatea
umana reactioneaza mai repede la incurajari pozitive decit la sanctiuni si
reconpense;
4. Principiul favorizarii interventiei intaritoare a clasei – asigurarea unor reactii
adegvate la nivelul colectivului clasei atit in ceea ce priveste incurajarea si
aprobarea exemplelor morale pozitive ale elevului de catre colegii sai cit si
referitor la sanctionarea si dezaprobarea ferma a exemplelor negative din
punct de vedere moral;
5. Principiul realizarii diferentiate a educatiei morale – modul de formare a
exemplelor morale, utilizarea intaririlor pozitive sau negative si relatia
educationala cu elevul in general vor avea la baza luarea in calcul a
caracteristicilor individuale si de virsta ale acestuia;
Principiile educatiei morale anterior mentionate formeaza un sistem
organizat si structurat, nerespectarea unui principiu periclitind si perturbind
actiunea celorlalte principii. Acest sistem se afla intr-o relatie de
complimentaritate si reciprocitate cu sistemul principiillor didactice generale si
asigura un caracter optimal actiunilor educative de formare a constiintei si
conduitei morale a elevilor.
Dar nu numai principiile morale sint importante in educarea morala
efectiva dar si stadiile dezvoltarii morale. L. Kohlberg elaboreaza o teorie cu
privire la dezvoltarea stadiala a moralitatii fiintei umane( 1964) care contine 3
nivele de evolutie a judecatii morale, ficare cuprinzind doua nivele distincte:

8
Virsta Stadii

Perioada
4-10 ani Perioada preconventionala 1.Stadiul moralitatii ascultarii
2.Stadiul moralitatii
(nivelul premoral)
hedoniste

10-13 ani Perioada conventionala 1.Stadiul moralitatii bunelor

(nivelul moralitatii relatii
2. Stadiul moralitatii legii si
conventionale)
ordinii

Dupa 13 ani sau niciodata Perioada 1.Stadiul moralitatii

postconventionala (nivelul contractuale
2.Stadiul principiilor si
autonomiei morale)
valorilor individuale de
conduita

As raporta aceasta stadiere morala la citatul:

Copilul ride: „Intelepciunea si iubirea mea e jocul!”
Tinarul cinta: „Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!”
Batrinul tace: „Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!”
Lucian Blaga

Exemplul moral intodeauna a ocupat un rol important in dezvoltarea si

educarea morala a copiilor, indiferent din ce surse el este generat: scoala, familie,
societate, biserica, mass-media, inportant el sa fie oferit la timpul potrivit si in
momentul potrivit ceea ce inseamna ca oferirea unui exemplu moral trebuie sa se
faca in conformitate cu particularitatile de virsta a copilului. Dar dupa cum spunea
marele T. Mazilu, educatia morala nu trebuie sa fie doar o suma de reguli caci
oricit de nobile si bine intentionate n-ar fi aceste reguli nu vor fi interiorizate si

9
autonomizate ca in cazul in care aceste exemple morale vor fi expresia directa a
iubirii si inteligentei manifestate zi cu zi , indiferent de mediul .
Surse bibliografice:

1. Constantin Cucoș “Istoria gindirii pedagogice”

2. Mariana Momanu „Introducere in teoria educatiei”Cuvint inainte de
Constantin Cucoș Polirom 2002
3. Calin M. (1996) Teoria educatiei. Fundamentarea epistemologica si
metodologica a actiunii educative, editura ALL, Bucuresti
4. C. Stan Teoria educatiei. Perspective interdisciplinare in teoria si practica
educationala. Suport de curs
5. www.scribd.com Despre educatia morala
6. www.google.com Exemplul moral expus in biblie
7. Monteil J-M (1997) Educatie si formare, editura Polirom, Iasi

10