MINISTERUL JUSTIŢIEI

BILANŢ
2009

ADMINISTRAŢIA
NAŢIONALĂ A
PENITENCIARELOR
S
PR

RI
O

PA JU
TR
IA ET ORDI NE
 CUVÂNT ÎNAINTE

A moderniza un sistem penitenciar, prin modernizare înţelegând nu numai îmbunătăţirea

condiţiilor de detenţie sau a condiţiilor de lucru pentru angajaţi, cât mai ales identificarea soluţiilor
viabile pentru resocializarea şi reintegrarea persoanelor condamnate la pedepse privative de
libertate, este o misiune foarte grea, care presupune timp, energie, devotament şi nu în ultimul rând
resurse financiare.

Dacă până nu de mult, singura misiune a penitenciarului românesc, a fost aceea de pază şi
escortare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, astăzi suntem preocupaţi în
mod deosebit de resocializarea şi reinserţia socială a persoanelor condamnate la pedepse privative
de libertate, suntem preocupaţi de respectarea drepturilor şi libertăţilor acestora şi de transformarea
penitenciarului într-un serviciu social aflat în slujba comunităţii.

Toate aceste etape de abordare civilizată şi realistă a lucrurilor, au fost parcurse de către ţările
dezvoltate, într-un interval mult mai mare de timp, pe parcursul unui proces firesc de dezvoltare,
adaptare şi relaţionare cu societatea. Prin comparaţie, sistemul penitenciar românesc a fost nevoit
să ardă etape întregi pentru a ajunge din urmă statele dezvoltate din Europa.

Fără îndoială că resursele materiale sunt foarte importante pentru alinierea la standardele
europene şi în anul 2009 am resimţit din plin restricţiile financiare impuse de criza economică care a
afectat toate sectoarele de activitate, dar - în opinia mea - cu mult mai importantă este schimbarea
mentalităţii noastre, este exemplul personal al celui care, în aceleaşi circumstanţe, reuşeşte să atingă
o performanţă demnă de luat în seamă, aceea a respectului faţă de locul de muncă, a credinţei în
misiunea şi valorile asumate.

Munca lucrătorului de penitenciare nu este o muncă obişnuită sau uşoară, ea cere sacrificii şi
eforturi deosebite, care nu sunt neapărat răsplătite sau apreciate la justa valoare de către societate, a
cărei percepţie despre acest domeniu de activitate este mai degrabă tributară percepţiei negative a
persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate nu sunt proprietatea penitenciarului,

reintegrarea acestora este o şansă pe care societatea trebuie să şi-o acorde în egală măsură ei însăşi
şi oricât ar părea de greu sau surprinzător misiunea de a convinge societatea că penitenciarul nu
poate şi nu trebuie să funcţioneze în afara ei, revine tot lucrătorilor de penitenciare.

Chestor de penitenciare dr. Ioan BĂLA

 CUPRINS

1. DIRECŢIA SIGURANŢA DEŢINERII ŞI REGIM PENITENCIAR 3

2. DIRECŢIA REINTEGRARE SOCIALĂ 10

3. DIRECŢIA ECONOMICO-ADMINISTRATIVĂ 15

4. DIRECŢIA MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE 20

5. DIRECŢIA CONTENCIOS ŞI ELABORARE ACTE NORMATIVE 24

6. DIRECŢIA MEDICALĂ 26

7. SERVICIUL CABINET ŞI REGISTRATURĂ GENERALĂ 30

8. BIROUL DE RELAŢII PUBLICE ŞI MASS MEDIA 32

9. SERVICIUL COOPERARE ŞI PROGRAME 35

10. DIRECŢIA PREVENIREA CRIMINALITĂŢII ŞI TERORISMULUI 39

11. DIRECŢIA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢII 43

12. DIRECŢIA INSPECŢIE PENITENCIARĂ 45

13. SERVICIUL INFORMAŢII CLASIFICATE 47

14. SERVICIUL PSIHOLOGIA PERSONALULUI 48

1
2
 1. DIRECŢIA SIGURANŢA DEŢINERII ŞI
REGIM PENITENCIAR

 În cursul anului 2009 a fost continuată
acţiunea de profilare a unităţilor subordonate
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
pentru respectarea cerinţelor legale cu privire
la aplicarea regimurilor de executare
diferenţiate.
42.141 persoane private de libertate faţă de
42.829 în 2008, pentru prezentarea în faţa
organelor judiciare sau la cererea persoanelor
private de libertate şi pentru asigurarea patului
individual.

Efectele obţinute în urma acţiunii

de profilare a penitenciarelor sunt
reducerea fenomenului de
supraaglomerare, folosirea
judicioasă a spaţiilor de deţinere şi
aplicarea întocmai a normelor
regimului de executare,
specializarea personalului din
sectorul operativ, reducerea cauzelor
juridice fictive iniţiate de către
persoanele private de libertate şi
aflate pe rolul instanţelor de judecată,
implementarea unui management
eficient al siguranţei deţinerii şi
aplicării regimului penitenciar
 Un alt obiectiv important asumat pentru
specific şi nu în ultimul rând,
anul 2009 a fost acela de perfecţionare a
optimizarea programului de lucru al
cadrului normativ general:
personalului care execută misiuni de
- în colaborare cu experţi internaţionali
pază, supraveghere şi escortare.
din Scoţia şi Olanda, au fost elaborate:
Manualul de Proceduri utilizat de
Ca o consecinţă directă a acestei acţiuni, Negociatori în Gestionarea
numărul persoanelor private de libertate Incidentelor Critice şi Manualele pentru
prezentate în faţa organelor judiciare a scăzut gestionarea incidentelor Vol. 1 -
semnificativ, de la 280.465 în cursul anului Gestionarea incidentelor operaţionale
2008 la 215.825 în anul 2009. şi Vol. 2 - Gestionarea incidentelor
critice. De asemenea, au fost elaborate
În anul 2009, Subunitatea de pază şi Planul de implementare şi Planul de
escortare deţinuţi transferaţi a transportat formare pe termen mediu şi lung pentru

3
 instruirea negociatorilor şi a - au fost elaborate criterii orientative
personalului implicat în prevenirea şi pentru comisiile de individualizare în
gestionarea situaţiilor de criză. vederea stabilirii/schimbării regimului
- au fost elaborate şi se află în procedură de executare şi selecţionării deţinuţilor
de aprobare la Ministerul Justiţiei în interesul locului de deţinere, în
următoarele proiecte de ordin: vederea unei practici unitare.
Regulamentul privind organizarea şi - au fost elaborate cerinţele pentru
executarea serviciului de pază, proiectarea a trei tipuri de penitenciar
escortare, însoţire şi supraveghere a cu o capacitate de 500 de locuri (regim
persoanelor private de libertate; maximă siguranţă şi închis / regim
Instrucţiunile privind ţinerea evidenţei semideschis şi deschis / regim mixt).
nominale şi statistice a persoanelor
private de libertate; Normele privind  Referitor la ţinerea în custodie a
condiţiile minime de cazare precum şi persoanelor private de libertate, în cursul
propunerile de modificare şi anului 2009 s-a constatat o uşoară creştere a
completare a Legii 275/2006, privind efectivului de deţinuţi, la data de 31.12.2009
executarea pedepselor şi a măsurilor numărul acestora era de 26.716 (2.628 arestaţi
dispuse de către organele judiciare în preventiv, 1.780 condamnaţi prin hotărârea
cursul procesului penal. primei instanţe şi 23.308 condamnaţi definitiv)
faţă de 26.212 la aceeaşi dată a anului 2008.

Dinamica efectivelor de persoane private de libertate aflate în

penitenciarele din România în perioada 1999-2009

50000
49840

45000
49790

48075
48267

40000
42815

39031

35000
36700

34038

30000
29390

26716

25000
26212

Efectiv
20000

15000

10000

5000

0
99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09
19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

De la începutul anului 2009, în unităţile din penitenciare (ca urmare a punerii în

de detenţie subordonate au fost primite libertate, ridicării în cercetare, plecării în
12.435 persoane private de libertate şi au ieşit întrerupere sau decesului) 13.271 persoane.
 1800

1609
1600
Efectiv total
= 26.716

1402
1400
1400
1230
1146

1200
1050
1039
1009

953
1000

918
857
826

816

779
782

800

713
624

625

585
558

600
526

491

549
495

427
434

450
420

414
346

356
400
321

291

288

282
266
164
162

150

155
200
65

117
64

96
27
23

36
18

77
73

70

CR Gaesti 54
7

CR Tg. Ocna 51
0

Sp. Rahova 29
0
R-104

Rahova

Sc. Tg. Ocna

Sp. Tg. Ocna

CR Buzias
G.A.Z.

G.A.Z.
Galati

G.A.Z.
Bacau

Braila

Jilava

Deva

Slobozia

Spital Jilava
Sp. P. Alba
Botosani

Focsani

Sp. Dej
Aiud

Giurgiu

Tg. Jiu
Bistrita

Codlea

Craiova

Gherla

M. Ciuc
Oradea

Poarta Alba
Colibasi

Iasi

Sp. Colibasi
Baia Mare

Pelendava

PMT Craiova
Sectia ext. Cluj

Ploiesti

Sectia Pojogeni

Vaslui
Târgsor
Satu Mare

Timisoara
Sectia Movila Vulpii
Margineni

Sectia Berceni

PMT Tichilesti
Sectia Valu lui Traian
Arad - centru

Tulcea - centru

Sectia Vânjulet
Sectia Chilia Veche
Tg. Mures
Sectia Sendreni

Dr. Tr. Severin

Dotare şi modernizare penitenciar activitatea realizându-se în 11 dintre cele 12

- repartizarea în unităţi a mijloacelor de
control specifice(porţi detectoare de
metal, aparate de scanat bagaje cu
raze X, detectoare portabile de
metale);
- repartizarea în unităţi a unor mijloace
de imobilizare (cătuşe, tomfe, sprayuri
iritant - lacrimogene) şi a unei cantităţi
de muniţie şi armament preluate de la
SRI;
- evaluarea, avizarea şi repartizarea în
unităţi a 15 autospeciale de capacitate
mică şi medie.
 În colaborare cu Direcţia Economico-
Administrativă s-a urmărit elaborarea studiilor
de fezabilitate privind implementarea
sistemului electronic integrat de pază,
supraveghere şi acces pentru cele 12 unităţi
profilate pe custodierea persoanelor private de
libertate în regim deschis şi semideschis,
unităţi profilate pe deţinerea acestei categorii
de condamnaţi.
Monitorizare obiecte şi substanţe
interzise introduse în penitenciar
În anul 2009 numărul telefoanelor mobile
descoperite a fost sensibil mai mic faţă de anul
2008, 9938 faţă de 10778, acest lucru fiind în
legătură directă cu faptul că a crescut cu
44,28% numărul telefoanelor mobile
descoperite în sectorul vizite, mai înainte de a
intra în posesia deţinuţilor (de la 1863 în 2008
la 2688 în 2009). Numărul foarte mare de
telefoane mobile descoperite în sectorul vizită
se datorează atât creşterii vigilenţei lucrătorilor
de penitenciare, cât şi dotării unor unităţi cu
tehnică adecvată.
În anul 2009 numărul cazurilor de
descoperire a substanţelor stupefiante a fost
mai mic cu 28% faţă de 2008.

5
 Trebuie subliniat faptul că sistemul mijloacele şi metodele de introducere a
penitenciar românesc nu corespunde obiectelor sau substanţelor interzise sunt
necesităţilor şi nevoilor reale de dotare în într-o continuă evoluţie.
această direcţie, măcar dacă am aminti faptul În cursul anului 2009 au avut loc 573
că mai puţin de jumătate din totalul unităţilor agresiuni între persoanele private de libertate
penitenciar nu sunt dotate cu aparatură şi 25 agresiuni ale persoanelor private de
pentru scanat bagajele. Concomitent, libertate asupra angajaţilor.

8
8

2
7
1
6
2
5
1 2
4 4
3 5
38 3 2
3
2 4 5 6
2 1 2 3 2
8 2 2 9
46 1 5 1
11 0 1 2
1
6 6 8 61 8 6 7
9 8 8 6 89
3 3 5 33 5 3 5 2 5 55 6 3
2 2 1 2 33 1 0 00 1 11 0
3
0 2 0 2 02 02 01 00 01 00 02 01 00 01 11

2008 2009

4 44 4

3 3 3

2 2 2

11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

00 0 0 00 0 0 00 00 0 0 0 00 0 00 00 00 00 00 00 0 0 00 0 0 0 00 0 00 00 0 00 0 00 00 00 0 00 00 00 0

2008 2009

6
  Cu privire la modul de acordare a
recompenselor cu permisiunea de ieşire din
penitenciar, în cursul anului 2009, cel puţin prin
comparaţie cu anul 2008, conducerea
unităţilor a dat dovadă de o mai mare atenţie în
analizarea situaţiilor, numărul recompenselor
de acest tip fiind în scădere. Tot prin
comparaţie cu anul 2008 şi numărul
întârzierilor de prezentare la unitate a fost mai
mic (trei întârzieri - Penitenciarele Poarta Albă,
Galaţi şi Bistriţa şi două neprezentări la
Penitenciarele Codlea şi Iaşi).

Situaţia comparativă a numărului total de recompense cu permisiunea

de ieşire din penitenciar acordate în anii 2007-2008-2009

anul 2009,
nr. PIP 2505,
27%

anul 2008,
nr. PIP 4956,
52%

anul 2007,
nr. PIP 1954,
21%

În anii au fost acordate 2007, 2008 şi 2009 au fost acordate în total

9415 recompense cu permisiunea de ieşire din penitenciar

 Sistemul de acces la serviciile de Nerealizări- Deficienţe

telefonie şi cumpărături pe bază de cartelă
personalizată este funcţional în 19 unităţi, în
alte 16 penitenciare fiind demarate lucrările de
montare a echipamentelor specifice.
 Faţă de anii anteriori, ca urmare a crizei
financiare care a afectat din punct de vedere
economic toate domeniile de activitate,
evoluţia veniturilor totale realizate de către
unităţi, ca urmare a folosirii la muncă
remunerată a persoanelor private de libertate,
a înregistrat o scădere substanţială, din
efectivul mediu total de deţinuţi existent în
unităţi, a fost selecţionat şi repartizat la muncă
un efectiv mediu total de 6.852, dintre aceştia
2.033 fiind folosiţi la muncă cu plată.
 Un obiectiv important a fost înfiinţarea
de unităţi canine specializate în depistarea
substanţelor psihotrope şi a telefoanelor
mobile. Deşi în cursul anului 2009 au fost
stabilite contacte cu Direcţia Generală a
Vămilor pentru întocmirea unui protocol de
colaborare pe linia instruirii echipajelor canine,
situaţia financiară nu a permis achiziţionarea
câinilor, ca urmare obiectivul nu a fost finalizat.
În vederea atragerii de fonduri europene
pentru formarea şi instruirea echipajelor
canine au fost demarate procedurile interne de
accesare.
 În cursul anului 2009, încălcând
deontologia profesională şi statutul de
funcţionar public, 12 angajaţi din sistemul

7
penitenciar au introdus obiecte interzise în ei. Precizăm că în cursul anului 2008 au fost
spaţiul de detenţie, acest fapt aducând grave identificate 26 de astfel de situaţii.
prejudicii de imagine instituţiei în tot ansamblul

Dotarea sistemului cu mijloace auto este precară, atât numeric cât şi la nivel de
performanţă. Ţinând cont de creşterea alarmantă a infracţiunilor cu violenţă şi care indică un
grad mare de risc, îndeosebi jafuri armate şi furturi de armament, unii dintre autorii acestor
infracţiuni având caziere impresionante, atât în România cât şi în străinătate, este de la sine
înţeles că dotarea de care trebuie să beneficieze în viitor sistemul penitenciar românesc trebuie
abordată în consecinţă. În perioada în care autorii acestor infracţiuni sunt în custodia organelor
de poliţie, escorta şi mijloacele de pază şi securitate sunt impresionante, în vădită discrepanţă
cu precaritatea dotărilor din sistemul penitenciar (mijloace auto, unele foarte vechi, care abia
mai pot atinge 60-70 de km/oră, în condiţiile lipsei de personal, escorta este rareori formată din
mai mult de trei sau patru agenţi).

În ceea ce priveşte dotarea grupelor de legalităţii deţinerii nu a depus întotdeauna

intervenţie situaţia este la fel de precară,
mijloacele de transport vechi şi neperformante,
echipamentul insuficient, atât calitativ cât şi
cantitativ, un exemplu concludent fiind
transferul persoanei private de libertate
Constantinos Passaris, de la un penitenciar la
altul, transfer care s-a efectuat cu mijloacele de
transport ale MAI.
Cazul Gorbunov Serghei, pus în
libertate prin întreruperea executării pedepsei
din Penitenciarul Craiova, a scos în evidenţă o
serie întreagă de disfuncţionalităţi la nivel de
sistem penitenciar, demonstrând faptul că
personalul cu atribuţii pe linia asigurării
diligenţele necesare în vederea rearestării
persoanelor private de libertate la expirarea şi
nerespectarea termenului de întrerupere.
 Ca şi în anul 2008, în anul 2009 nu a
fost consemnată nicio evadare din sistemul
penitenciar, consemnăm o singură tentativă de
evadare la Penitenciarul Vaslui, 10 părăsiri ale
locurilor de muncă. Dintre cele 10 cazuri de
părăsiri ale locurilor de muncă produse în
sistemul penitenciar în anul 2009, numai
deţinutul Nasc Teodor, care a părăsit G.A.Z.-ul
Penitenciarului Târgu Mureş, la data de
27.05.2009, nu a fost capturat până în prezent.

Obiective 2010

• Continuarea profilării locurilor de • Implementarea unor proceduri

deţinere în scopul respectării cerinţelor legale
cu privire la aplicarea diferenţiată a regimurilor
de executare a pedepselor;
• Suplimentarea mijloacelor auxiliare de
siguranţă prin utilizarea câinilor de serviciu
pentru depistarea telefoanelor mobile şi a
drogurilor;
standard pentru soluţionarea situaţiilor de
criză;
• Perfecţionarea cadrului normativ;
• Implementarea în mod experimental
a acordării drepturilor la pachet şi vizită prin
programare prealabilă, la penitenciarele
Focşani şi Slobozia;

8
 • Îmbunătăţirea relaţiei cu
ONG-urile;
• Demersuri pentru dotarea
adecvată a personalului care
execută misiuni de pază,
supraveghere, escortare şi
intervenţie cu mijloace şi
echipamente specifice (arme de
foc neletale, mijloace de
comunicare, alarmare şi protecţie,
echipament de protecţie, mijloace
de transport de mică şi medie
capacitate dotate cu sisteme GPS
etc.);
• Îmbunătăţirea procedurilor de evadărilor, a numărului de agresiuni produse
informare a evenimentelor negative produse în între persoanele private de libertate, etc.;
unităţile subordonate şi a bazei de date • Continuarea demersurilor pentru
referitoare la stocarea informaţiilor legate de autorizarea instalării în penitenciare a unor
numărul obiectelor şi substanţelor interzise aparate de bruiaj pentru frecvenţele utilizate de
descoperite, numărul părăsirilor locurilor de reţelele de telefonie mobilă.
muncă, a tentativelor de evadare şi a

9
 2. DIRECŢIA REINTEGRARE SOCIALĂ

funcţionari, dintre care doar 283 ofiţeri

Dincolo de cifre, procente şi specialişti (91 psihologi, 64 asistenţi sociali şi
interpretări statistice, rezultatele 118 educatori), raportat la nevoile unui efectiv
obţinute de către Direcţia Reintegrare de 26 716 de persoane private de libertate, s-a
Socială trebuie analizate în primul impus o gestionare judicioasă a resurselor
rând prin raportarea la dimensiunea umane şi direcţionarea eforturilor, în principal,
acestei structuri care reprezintă spre acele categorii de persoane private de
numai 4% din totalul personalului libertate asociate unui risc crescut pentru
angajat în sistemul penitenciar, comunitate.
personal care nu a beneficiat pe
parcursul anului 2009 de În sfera educaţională, pentru
specializările necesare şi care este componenta de completare a nivelului de
supraîncărcat cu alte numeroase şcolarizare, menţionăm o creştere
sarcini colaterale. semnificativă a procentului de beneficiari ai
cursurilor de şcolarizare (de la 7%, în anul
2006, anterior aplicării prevederilor Legii
275/2006, la 11% în anul 2009), creştere
În condiţiile în care numărul total al datorată motivării suplimentare a
personalului de execuţie din domeniul participanţilor, prin acordarea recompensei
reintegrării sociale este reprezentat de 536 de financiare şi a zilelor considerate executate.

1400
1261 1245
1226
1205
1200 1158
1120
1101
1010
1000

800 Învatamânt primar

Învatamânt gimnazial
Învatamânt liceal
600
Cursuri universitare
441 439
388
400 353

200

23 25 33 23

0
2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010
 Complementar procesului instructiv-
educativ, în cursul anului 2009, peste 1400
persoane private de libertate cu dificultăţi de
scris-citit, care nu îndeplineau condiţiile pentru
a fi înscrise la cursurile de şcolarizare, au fost
implicate în programe de alfabetizare.
Reducerea fondurilor alocate
Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de
Muncă, direct implicate în organizarea de
cursuri de calificare gratuite, a condus la
scăderea drastică a numărului deţinuţilor care
au putut beneficia în anul 2009 de participare
la cursurile de calificare/recalificare
profesională (doar 5% în 2009 faţă de 8% din
efectivul total al persoanelor condamnate la
pedepse privative de libertate participante în
2007 la cursurile de calificare/recalifi-
care).
Pe lângă şcolarizare şi
calificare, în domeniul educaţional
s-a pus accentul pe informare şi
dezvoltarea de competenţe, care să
permită persoanelor private de
libertate internalizarea unui sistem
de norme şi valori prosociale, cu rol
adaptativ.
Astfel, pentru programele de
educaţie pentru sănătate, de educaţie
pentru viaţa de familie, educaţie
civică, de informare pentru adaptareal
la viaţa instituţionalizată, de pre-
gătire pentru liberare, au fost elaborate
manuale structurate, care să permită
abordarea unitară şi continuă a demersurilor
educative, în toate unităţile penitenciar.
Formarea şi exersarea unor deprinderi
de ocupare a timpului liber, într-un mod util,
reprezintă o altă componentă importantă a
domeniului, în acest scop persoanele private
de libertate având la dispoziţie programe de
iniţiere în utilizarea calculatorului, activităţi
sportive, programe de învăţare a unei limbi
străine, programe de cultură generală, de
educaţie juridică, activităţi de bibliotecă,
asistenţă moral-religioasă etc.
Complementar demersurilor educative,
de compensare a deficitului informaţional,
asistenţa psihologică, prin utilizarea de
metode şi tehnici specifice, intervine în
domeniul cogniţiilor şi afectivităţii, urmărind
obţinerea de efecte în plan comportamental.
Gestionarea agresivităţii, controlul
impulsurilor autoagresive, prezervarea
echilibrului psihic, formarea/dezvoltarea
empatiei, sunt doar câteva dintre obiectivele
programelor şi activităţilor de asistenţă
psihologică, prin intermediul cărora
penitenciarul asigură compensarea nevoilor
identificate la persoanele condamnate, şi,
implicit, creşterea siguranţei în comunitate.
Programele de asistenţă psihologică
specifică vizează asigurarea unei intervenţii
specializate pentru categoriile de persoane
private de libertate cu potenţial crescut de risc
pentru comunitate: dependenţii de droguri,
persoanele cu afecţiuni de patologie
psihiatrică, cei cu dificultăţi de gestionare a
agresivităţii cu risc de suicid, agresorii sexuali.
Deşi ponderea acestor categorii a rămas
relativ constantă la nivelul populaţiei carcerale,
intervenţia specifică s-a nuanţat printr-o
profesionalizare a metodelor de lucru, în cursul
11
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009

anului 2009 beneficiind de intervenţie tip de activitate urmând aceeaşi dinamică.

psihologică, structurată în programe de tip
psihoterapeutic, 1820 persoane cu anteceden-
te în toxicomanie, 1262 persoane cu probleme
în sfera autocontrolului (agresivitate), 1130
persoane cu diferite tulburări psihice (cu
patologie psihiatrică), 766 persoane care au
fost identificate cu risc de suicid, 196 agresori
sexuali şi 189 persoane cu deteriorări psiho-
somatice asociate vârstei.
Pentru completarea intervenţiei, un
număr de peste 12 000 persoane private de
libertate au beneficiat de consiliere psiholo-
gică individuală, gradul de includere în acest
Una dintre realizările anului 2009 se
referă la elaborarea, pilotarea şi finalizarea
programelor de asistenţă psihosocială
specifică, destinate categoriilor de persoane
care necesită intervenţie specializată.
Distribuirea manualelor şi implementarea
acestor programe în toate unităţile penitenciar,
începând cu anul 2010, creează premisele
unei abordări unitare la nivelul întregului sistem
penitenciar şi continuitatea intervenţiei, chiar şi
în condiţiile menţinerii fenomenului „turismului
penitenciar”.

Procentul persoanelor private de libertate cu antecedente de toxicomanie

(autodeclarate), în populaţia generală, este de aproximativ 10 % şi datorită conştientizării riscului
de recidivă pe care această categorie îl prezintă, peste 50% dintre persoanele cu probleme de
adicţie, custodiate în sistemul penitenciar, au beneficiat de asistenţă specializată.
O altă categorie cu risc pentru comunitate este reprezentată de infractorii sexuali. Numărul
celor care au beneficiat de asistenţă psihologică este relativ redus (aproximativ 11% dintre cei
identificaţi cu această nevoie), situaţie generată, în principal, de absenţa specializării resurselor
umane în acest domeniu.
Conduita agresivă a persoanelor condamnate constituie o provocare atât pentru
comunitate, cât şi pentru penitenciar şi reprezintă unul dintre domeniile pentru care au fost
alocate resurse umane importante şi în cursul anului 2009. Aproximativ 11% din cele 11.424
persoane care prezintă dificultăţi în gestionarea agresivităţii, au beneficiat de intervenţie
specializată.

Distribuţia persoanelor private de libertate în cadrul programelor de

asistenţă psihosocială specifică în anul 2009

3%

21%
34%
Program pentru persoanele cu
antecedente in toxicomanie
Program pentru persoanele cu
conduita agresiva
4% Program pentru persoanele cu
risc crescut de suicid
Program pentru agresorii sexuali

14% Program pentru persoanele cu

af ectiuni psihice
Program pentru varstnici
24%

12
 Beneficiari programe de asistenţă socială în anul 2009
10000 9360
9000
8199
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000 1534
1161 1164
1000 586 665 869
În ceea ce priveşte asistenţa psiho-
logică generală, aceasta urmăreşte
consolidarea comportamentelor învăţate prin
programele de asistenţă psihosocială
specifică, precum şi dezvoltarea deprinderilor
şi atitudinilor prosociale: formarea şi exersarea
abilităţilor de sprijin, autocunoaştere şi
dezvoltare personală, diminuarea riscului de
vulnerabilizare, terapie ocupaţională, relaţii
conjugale şi familiale.
Demersurile de asistenţă socială
urmăresc restabilirea/facilitarea/îmbunătăţirea
relaţiei dintre persoana privată de libertate şi
mediul de suport, identificarea de resurse
disponibile (familie, domiciliu), care pot susţine
eforturile de reintegrare ale persoanei
condamnate şi după executarea pedepsei,
precum şi crearea unei reţele de suport social.
Problematica acoperită de acest
domeniu are ca şi grup-ţintă persoanele
private de libertate nevizitate, cele fără
adăpost, cele care, ca urmare a încarcerării, au
copii/rude care beneficiază de o măsură de
protecţie socială (plasament/instituţiona-
lizare), precum şi cele aflate în relaţii
conflictuale cu membrii familiei etc.
Intervenţia de grup a fost completată
printr-o intervenţie individualizată şi
Pregătire pentru liberare
Formare / îmbunătăţire a abilităţilor sociale
Menţinerea legăturii cu mediul de suport
Programe derulate exclusiv de colaboratori
externi
Formare / îmbunătăţire a abilităţilor parentale
Mediere a relaţiilor intrafamiliale
Prevenire a recidivei
Alte programe
particularizată, prin consiliere individuală şi
prin demersuri specifice (peste 7000 de
adrese) către instituţiile cu atribuţii în domeniul
asistenţei sociale. În urma acestor demersuri,
în cursul anului 2009, au fost soluţionate 2973
cazuri sociale identificate.
Prezenţa penitenciarului în comunitate
este una din cele mai vizibile şi eficiente
metode, prin care această instituţie îşi poate
afirma rolul de partener social, dar şi de
serviciu care lucrează în folosul comunităţii. În
cursul acestui an, în medie, peste 4500 de
persoane private de libertate au beneficiat de
oportunităţile oferite de noua lege de
executare a pedepselor privative de libertate,
prin participarea la diferite activităţi (expoziţii,
spectacole, vizite la obiective turistice,
excursii, campanii de ecologizare a mediului
etc.) în exteriorul penitenciarului.
O altă prioritate a Direcţiei Reintegrare
Socială, în cursul anului 2009, a fost
reprezentată de identificarea şi acoperirea
nevoilor de perfecţionare profesională a
personalului de specialitate. În condiţiile în
care cursurile de formare profesională
continuă planificate în anul 2009 au fost
anulate, pe fondul recesiunii economice,
singurele resurse de formare profesională
13
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009

identificate au fost cele oferite prin

proiectele cu finanţare europeană,
Dezvoltarea sistemului penitenciar din
România şi Dezvoltarea sistemului de
probaţiune, în cadrul cărora au fost
organizate şi sesiuni de formare
profesională pentru specialiştii din
reintegrare socială (educatori,
psihologi şi asistenţi sociali).

Obiective 2010

Pentru anul 2010 - în situaţia în care nu articulat şi funcţional, care să continue

se prefigurează îmbunătăţiri semnificative pe
linia resurselor materiale şi umane disponibile
- Direcţia Reintegrare Socială îşi propune să
continue eforturile iniţiate, în scopul elaborării
şi implementării unui sistem unitar de evaluare
şi intervenţie, axat pe nevoile de educaţie şi
asistenţă psihosocială ale persoanelor
custodiate, dar şi pe aşteptările comunităţii. În
absenţa unui cadru normativ corespunzător şi
a unui sistem interinstituţional interactiv,
demersurile educaţionale şi de asistenţă
psihosocială din perioada detenţiei, rezultatele
obţinute - cu eforturi semnificative şi cu costuri
crescute îşi vor pierde relevanţa, fapt care
impune, cu necesitate, elaborarea şi
promovarea unei Strategii Naţionale de
Reintegrare Socială a persoanelor private de
libertate, asumată la nivel naţional de către
toate instituţiile cu rol în asistenţa postpenală.

14
3. DIRECŢIA ECOMOMICO-ADMINISTRATIVĂ
Principalul obiectiv al Direcţiei
Economico-Administrative în anul 2009 l-a
constituit gestionarea eficientă a resurselor
alocate sistemului penitenciar, în condiţiile unei
crize economice mondiale care a afectat
inevitabil toate sectoarele de activitate.
Cu toate că bugetul pentru anul
2009 la titlul I „Cheltuieli de personal” a
fost insuficient încă de la începutul anului,
s-au făcut eforturi pentru identificarea
resursele necesare achitării drepturilor de
personal, a orelor suplimentare efectuate
în perioada noiembrie 2008 - octombrie
2009, cât şi a echipamentului aferent
anului 2008, cu termen de plată 31
decembrie 2009.
În ceea ce priveşte titlul II „Bunuri şi
servicii”, respectiv datoriile aferente anului
2008, în valoare totală de aproximativ 18
milioane lei, acestea au grevat bugetul anului
2009, suprapunându-se datoriilor curente,
aceste neajunsuri, agravate şi de nealocarea
judicioasă şi raţională a resurselor către
unităţile penitenciar, generând pe parcursul
anului 2009 ample mişcări sindicale.
În anul 2009, Direcţia Economico-
Administrativă a efectuat o radiografie a
fondurilor alocate unităţilor din sistem, cu
precădere a felului în care acestea au fost
repartizate. În urma analizei s-a constatat că
repartizarea acestor fonduri era mai degrabă
disproporţionată în raport cu necesarul real,
unele unităţi fiind subfinanţate, prin comparaţie
cu altele care aveau un excedent de resurse,
motiv pentru care s-a trecut la echilibrarea
alocării fondurilor în raport cu necesităţile
reale ale unităţilor.
O analiză similară desfăşurată pe linia
spitalelor penitenciar a scos la lumină situaţia
cel puţin paradoxală în care se aflau în anul
2009 aceste unităţi, care au o dublă sursă de
finanţare, atât de la bugetul de stat, cât şi de la
CASA OPSNAJ.
Rezultatul verificărilor a pus în evidenţă
faptul că fondurile alocate de către
CASAOPSNAJ nu au fost monitorizate, astfel
încât spitalele se aflau în situaţia de a cere
fonduri de la bugetul de stat în timp ce aveau
resurse importante în cont, alocate de către
CASAOPSNAJ. Ca urmare, pe de o parte a
fost sistată alocarea resurselor financiare de la
bugetul de stat, pe de altă parte alocarea de
fonduri spitalelor penitenciar a fost
condiţionată de consumarea fondurilor
repartizate prin CASAOPSNAJ.
În cursul lunii septembrie 2009 au fost
achitate datoriile mai vechi de o lună astfel că,
începând cu luna octombrie 2009 unităţile au
intrat într-un ritm normal de achitare a datoriilor
curente.
Alte disfuncţionalităţi identificate pe
parcursul anului 2009, disfuncţionalităţi care
au grevat bugetul anual, au fost plata chiriei
pentru spaţiile închiriate din incinta unităţilor
penitenciare şi refacturarea utilităţilor între
unităţile din sistem, disfuncţionalităţi care
presupuneau o alocare dublă de resurse şi
totodată o denaturare a situaţiilor financiare
prin majorarea artificială a cheltuielilor şi a
veniturilor. Prin revizuirea monografiei
contabile aceste disfuncţionalităţi au fost
remediate.
15
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009

De asemenea, cu ocazia analizării  Au fost analizate cheltuielile de

alocării de fonduri pentru unităţile din sistem,
s-a constat că, subvenţia primită de către o
unitate din produse obţinute în gospodăria
agrozootehnică a altei unităţi penitenciar, era
considerată venit propriu de către unitatea
beneficiară, deşi la categoria venituri proprii
sunt incluse numai veniturile obţinute din afara
sistemului penitenciar.
deplasare, care au o pondere însemnată în
buget şi au fost identificate soluţii de reducere
a acestora. Ca urmare, deplasările efectuate în
grupuri mai mari de cinci persoane şi pentru o
perioada mai mare de două zile au avut la bază
demararea unor proceduri de achiziţii de
servicii de cazare, în urma cărora aceste
cheltuieli au fost reduse cu aproximativ 50%.

 Pentru eliminarea acestei

disfuncţionalităţi s-a încercat promovarea
unui memorandum prin care produsele
agrozootehnice obţinute în unităţi să fie
transferate cu titlu gratuit de la o unitate la
alta, memorandum care nu a avut însă
succesul estimat datorită preţului de
vânzare foarte mare practicat de către
unităţile penitenciar. În cursul lunii ianuarie
2010 a fost promovat un proiect de
hotărâre de Guvern menit să reglementeze
transferul între unităţi, fără plata acestor
produse.  Un alt mare consumator de resurse
financiare s-a dovedit a fi serviciul de catering,
 Criza financiară a impus de asemenea introdus în sistemul penitenciar pe parcursul
serioase economii bugetare, astfel, alocarea anului 2007. Pentru înlocuirea acestuia au fost
resurselor pentru achiziţionarea rechizitelor de alocate resurse financiare în vederea
birou, toner şi cartuşe, s-a făcut în funcţie de modernizării blocurilor alimentare din unităţile
analiza stocurilor de la începutul anului 2009, care au practicat acest serviciu (Penitenciarul
cât şi în funcţie de analiza intrărilor şi ieşirilor Botoşani), alte unităţi fiind dotate cu bucătării
din cursul anului, cu intenţia de a împiedica de campanie preluate de la Ministerul Apărării
imobilizarea de resurse financiare în stocuri Naţionale (Penitenciarele Baia Mare şi
inutile. Colibaşi).

În vederea gestionării eficiente a resurselor, au fost demarate procedurile pentru achiziţia

centralizată prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava a următoarelor produse
şi servicii:
- carburanţi şi combustibili;
- pâine (pentru unităţile din Bucureşti şi Craiova, unităţi situate în aceeaşi localitate, dar
care practicau un preţ de cumpărare diferit de la o unitate la alta);
- servicii de telefonie fixă.
Dincolo de intenţia de gestionare eficientă a produselor, achiziţionarea centralizată aduce
importante reduceri de cost din partea furnizorilor, ca urmare, se intenţionează efectuarea de
achiziţii centralizate şi pentru alte produse şi servicii.

16
 Rezultatul final al tuturor măsurilor
întreprinse s-a concretizat la finele anului
2009 cu o execuţie bugetară foarte bună, de
aproximativ 99,4%.
Alte acţiuni întreprinse pe parcursul
anului 2009 în cadrul Direcţiei Economico-
Administrative au fost :
• finalizarea următoarelor obiective de
reparaţii capitale şi investiţii: curţi
plimbare Penitenciarul Codlea; sector
vizite Penitenciar Craiova;
modernizare centrală termică
Penitenciar Focşani / Penitenciarul
Slobozia; alimentare cu apă
Penitenciar Mărgineni; reţele canali-
zare Penitenciar Colibaşi; spaţii
destinate utilajelor de tâmplărie
Penitenciar Gherla; pavilion detenţie
Penitenciar Miercurea Ciuc; şcoală
deţinuţi şi ateliere Penitenciar Galaţi;
• continuarea lucrărilor la: Obiectiv R104
Penitenciar Arad; Pavilion vorbitor
vizite popotă etapa II Penitenciar
Botoşani; Pavilion detenţie Peniten-
ciar Codlea; Împrejmuire unitate
Penitenciar Deva; Modernizare secţia
exterioară Vânjuleţ Penitenciar
Drobeta; Obiectiv R113 Penitenciar
Giurgiu; Pavilion multifuncţional corp
D Penitenciar Iaşi; Bloc alimentar,
Reabilitare reţea apă rece şi hidranţi,
Reabilitare reţea canalizare
Penitenciar Jilava; Reabilitare reţea
apă rece şi hidranţi, Reabilitare reţea
canalizare Penitenciar Spital Jilava;
Post control, infirmerie, Serv. Socio-
Educ. Penitenciar Mărgineni; Spaţii
cazare deţinuţi PMT Tichileşti;
Pavilioane detenţie Penitenciar
Vaslui;
• elaborare Studii de fezabilitate afe-
rente obiectivelor de investiţii Sistem
control acces şi Sistem de
supraveghere electronică la următoa-
rele unităţi: Brăila, Jilava, Pelendava,
Ploieşti, Poarta Albă, Vaslui;
• elaborarea documentaţiei Studiului de
fezabilitate aferentă obiectivului de
investiţii Sediu aparat central;
• întocmirea Documentaţiei standard
pentru un penitenciar cu 500 de locuri
în următoarele regimuri de detenţie:
maximă siguranţă şi regim închis,
regim semideschis şi deschis, regim
mixt;
• întocmirea Proiectului tehnic, a
detaliilor de execuţie şi a caietelor de
sarcini pentru obiectivul de investiţii
Secţie de deţinere din oraşul
Pantelimon;
• întocmirea şi aprobarea unor proiecte
de hotărâre de guvern pentru
modificarea Anexei nr. 11 la HG nr.
1705/2006 privind domeniul public;
• derularea procedurilor de achiziţii
publice pentru produse şi servicii
pentru ANP, cu finanţare bugetară şi
finanţare externă nerambursabilă;
• în unităţile cu sector zootehnic s-a
asigurat necesarul de consum propriu,
iar excedentul existent la începutul
anului 2009 a fost redistribuit în cadrul
sistemului.
17
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
Nerealizări-Deficienţe
• Pe fondul nealocării bugetare cores-
punzătoare, neefectuarea plăţii salariilor de
merit şi a primelor, la Titlul „Cheltuieli de
personal”, întrucât M.F.P. nu a putut asigura
fonduri bugetare pentru cheltuielile aferente
anului 2009 la aceste alineate bugetare.
• Imposibilitatea obţinerii unui nou
Certificat de urbanism pentru obiectivul de
investiţii "Secţie de deţinere" din oraşul
Pantelimon şi implicit a Autorizaţiei de
construire, datorită refuzului Consiliului Local
al oraşului Pantelimon, refuz care a atras
returnarea sumei de 870.434,64 EURO,
fonduri prevăzute în Acordul încheiat de
Ministerul Afacerilor Externe din Olanda şi
Ministerul Justiţiei din România.
Obiective 2010
Direcţia Economico-
Administrativă îşi propune în anul
2010 în primul rând gestionarea cu
maximă eficienţă a resurselor
alocate, având în vedere bugetul
alocat pe anul 2010, care la titlul II
„Bunuri şi servicii” reprezintă numai
46% din fondurile consumate în anul
2009, la acelaşi titlu de cheltuieli.
• Eficientizarea şi îmbunătăţirea actului
managerial în sectorul economico-
administrativ din cadrul fiecărei unităţi
penitenciar.
• Eficientizarea distribuirii fondurilor
alocate, monitorizarea atentă a tuturor
achiziţiilor publice organizate la nivelul
sistemului penitenciar, a execuţiei bugetare, a
cheltuielilor de personal, a veniturilor realizate
18
• Imposibilitatea depunerii documen-
taţiilor pentru obţinerea avizelor aferente
Certificatului de urbanism al obiectivului de
investiţii "Sediu aparat central" datorită
nerespectării clauzelor contractuale de către
proiectant.
• În cadrul proiectului PHARE
„Dezvoltarea capacităţii sistemului penitenciar
de a asigura securitatea la toate nivelurile,
precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie”
au fost achiziţionate 28 de bucăţi benzi de
alergare, produs care nu a fost în concordanţă
cu specificaţiile tehnice prestabilite, aspect
care nu a fost consemnat de către comisiile de
recepţie din unităţile penitenciar beneficiare.
Ca urmare, Oficiul de Plăţi şi Contractare
PHARE a refuzat să efectueze plata acestui
produs.
respectiv, încasate, de către unităţile de
penitenciar şi crearea unor baze de date la
nivelul Serviciului Logistic care să reflecte, în
permanenţă, starea patrimonială a sistemului.
• Creşterea veniturile proprii realizate de
către unităţile din sistem şi alocarea cu
prioritate a acestora pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de detenţie.
• Implementarea recomandărilor
formulate de către echipele de audit din
Ministerul Justiţiei şi Curtea de Conturi
derulate în anul 2009.
• Actualizarea actelor normative care
reglementează activitatea în domeniul logistic:
- elaborarea unui normativ privind
durata de folosinţă a obiectelor de
inventar;
- modificarea şi completarea O.M.J. nr.
2713/2001 privind hrănirea persoa-
nelor private de libertate;
 - actualizarea O.M.J. 1691/C/2006
privind hrănirea personalului din
sistemul penitenciar, în conformitate
cu reglementările M.Ap.N.;
- actualizarea Normelor metodologice
privind derularea lucrărilor de
reparaţii curente şi de întreţinere.
• Finalizarea următoarelor obiective: un
tronson de detenţie (Penitenciar Vaslui); Spaţii
cazare deţinuţi (P.M.T. Tichileşti); Post control,
infirmerie, Serviciul Reintegrare Socială
(Penitenciar Mărgineni); Instalaţii gaze şi
reabilitare instalaţii încălzire (Penitenciar
Târgşor); Modernizare Centrală termică
(Penitenciar Pelendava, Penitenciar Ploieşti);
Mărirea puterii instalate (Penitenciar Tg. Jiu);
Reabilitare apă rece şi hidranţi şi Reabilitare
canalizare (Spital Jilava); Reabilitare apă rece
şi hidranţi (Penitenciar Jilava); Spaţii detenţie
(Penitenciar Dr.Tr. Severin); Bloc alimentar
(C.R. Găieşti); Pavilion detenţie (Penitenciar
Codlea).
• Demararea lucrărilor de execuţie la
următoarele obiective de investiţii: Bloc
alimentar C.R. Găeşti, Penitenciar Colibaşi şi
Vaslui; Modernizare centrală termică
Penitenciar Poarta Albă, Drobeta, Colibaşi;
Pavilion administrativ Penitenciar Aiud;
Alimentare cu energie electrică Şendreni
Penitenciar Galaţi; Reabilitare reţea apă şi
canalizare P.M.T. Tichileşti; Staţie de epurare
Penitenciar Tărgşor; Modernizare decantor şi
staţie de clorinare S.N.P.A.P. Tg. Ocna.
• Demararea implementării Proiectului
RO 034 “Crearea a trei comunităţi terapeutice
în Penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor".
• Demararea lucrărilor de amenajare a
spaţiilor necesare desfăşurării proiectului
"Creşterea şanselor de incluziune socială a
persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună
educaţie, informare a societăţii şi
îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar".
• Întocmirea unui deviz general actuali-
zat standard pentru o urmărire unitară din
punct de vedere financiar, a derulării
obiectivelor de investiţii şi intervenţii la nivelul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a
unităţilor subordonate.
19
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
4. DIRECŢIA MANAGEMENT
RESURSE UMANE
Principalele activităţi desfăşurate pe
parcursul anului 2009, în cadrul Direcţiei
Management Resurse Umane au fost:
• organizarea şi desfăşurarea
concursurilor pentru încadrarea
posturilor vacante din sistemul
penitenciar (ofiţeri şi agenţi):
• participarea la elaborarea unor acte
normative (Ordinele Ministrului
Justiţiei nr. 18/C, 1330/C, 257/C,
679/C, 3130/C şi proiectele privind:
schimbarea din funcţie a funcţionarilor
publici cu statut special, în cadrul
aceleiaşi unităţi; mutarea funcţionari-
lor publici cu statut special definitiv din
sistemul administraţiei penitenciare în
alte unităţi ale sistemului administraţiei
penitenciare, la cerere sau în interesul
serviciului şi proiectul de Regulament
privind ocuparea funcţiilor vacante de
conducere şi de execuţie din sistemul
administraţiei penitenciare);
• emiterea deciziilor de personal privind
7%
19%
62%
7%
5%
avansarea în funcţie, la aceeaşi
poziţie din stat, pentru personalul din
aparatul central şi personalul de
conducere din unităţile subordonate
Administraţiei Naţionale a Peniten-
ciarelor;
• analizarea propunerilor şi întocmirea
documentaţiei premergătoare emiterii
actelor administrative privitoare la
modificarea raporturilor de serviciu:
delegare, detaşare, împuternicire,
schimbare din funcţie, mutare,
revocare din funcţia de conducere şi
numirea într-o altă funcţie;
• analizarea şi formularea răspunsurilor
la cererile de angajare şi solicitările de
trecere într-o categorie superioară;
• identificarea posturilor vacante, re-
partizarea şi emiterea ordinului de
acordare a primului grad a promoţiilor
2009, ale Academiei de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza” şi ale Şcolii
Naţionale de Pregătire a Agenţilor de
SIGURANŢĂ ŞI REGIM - 7657
INTERVENŢIE PSIHOSOCIALĂ - 6 41
MEDICAL - 813
ECONOMICO-ADMINISTRATIV - 2 403
ALTE SECTOARE - 923
 Penitenciare Târgu Ocna, curs de zi;
• s-au parcurs primele etape, iar în
prezent se află în curs de finalizare
procedura de evaluare a performan-
ţelor profesionale individuale ale
personalului din Aparatul Central al
Administraţiei Naţionale a Penitenci-
arelor şi a personalului cu funcţii de
conducere din unităţile subordonate;
• a fost demarată activitatea de
centralizare a situaţiilor statistice
privind efectivele de personal şi
fluctuaţia acestuia pe anul 2009;
• au fost întocmite, completate şi
verificate dosarele de pensionare
aparţinând personalului din Adminis-
traţia Naţională a Penitenciarelor şi
unităţile subordonate;
• un volum mare de muncă s-a depus
pentru întocmirea lucrărilor care au
vizat acordarea Semnului onorific „În
Serviciul Patriei” pentru ofiţerii şi
agenţii cu o vechime de 15, 20 sau 25
de ani de activitate în domeniile
Evoluţia încadrărilor în perioada 2006-2009
716
800
700
600
500
400
300 164
200
20 42
9 17
100
0
2007 2008
apărării, ordinii publice şi siguranţei
naţionale în anul 2009 (117 - ofiţeri şi
968 agenţi);
• monitorizarea activităţii de completare
a declaraţiilor de avere şi interese,
centralizarea acestora şi comunicarea
către Agenţia Naţională de Integritate;
• operarea în registrul de sancţiuni şi în
dosarele profesionale ale personalului
din unităţile din subordinea A.N.P. a
sancţiunilor aplicate de către
conducerea A.N.P. sau de către
directorii de unitate;
• ofiţerii serviciului au fost cooptaţi de
către Direcţia Inspecţie Penitenciară
în misiuni de control pe linie de resurse
umane şi formare profesională în
unităţile penitenciar;
• elaborarea şi avizarea planurilor şi
programelor de învăţământ şi stagiilor
de practică pentru cursurile de
specializare şi perfecţionare
desfăşurate în unităţile proprii de
învăţământ;
411 Număr încadrări din
sursă internă
Număr încadrări din
sursă externă
111
Număr încadrări din
20
şcoală
2009
21
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
• elaborarea diagnozei anuale a nevoilor
de pregătire şi elaborarea planurilor
de pregătire continuă a personalului;
• participarea la reuniunea şcolilor
europene de penitenciare, Roma,
iunie 2009, ediţia a II-a în vederea
încheierii unui Protocol de colaborare
pentru înfiinţarea unei Reţele
europene a şcolilor de formare
profesională;
• participarea la activităţile derulate în
cadrul proiectelor PHARE 2006 -
Dezvoltarea unităţilor penitenciare din
România în parteneriat cu ECO 3 şi
PHARE 2006 Continuarea dezvoltării
sistemului de probaţiune în România,
în colaborare cu Direcţia de
Probaţiune şi cu Bernard Brunhes
International;
• organizarea stagiilor de pregătire
profesională pentru un număr de 19
auditori de justiţie anul II;
• organizarea stagiilor de practică
pentru studenţii Academiei Naţionale
de Informaţii şi Academiei de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza” selecţionaţi de
către Administraţia Naţională a
Penitenciarelor;
22
• organizarea şi desfăşurarea cursuri-
lor de specializare şi perfecţionare
pentru funcţionarii publici cu statut
special debutanţi şi definitivi.
Nerealizări- Deficienţe
• inadvertenţele şi lacunele legisla-tive
care au grevat activitatea desfăşurată pe linie
de resurse umane;
• deficienţa de personal şi implicit
folosirea instituţiei împuternicirii pentru
funcţiile de conducere, aceasta devenind de
cele mai multe ori o regulă şi nu o excepţie;
• depăşirea termenelor pentru
finalizarea unor lucrări care necesită
aprobarea conducerii Ministerului Justiţiei, din
cauza traseului parcurs (unitate subordonată
Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Ministerul Justiţiei şi retur);
• activitatea de evaluare a performan-
ţelor profesionale individuale este deficitară şi
greoaie;
• lipsa resurselor financiare a
dus la stoparea desfăşurării cursurilor
de perfecţionare prevăzute în Graficul
anual pentru 2009;
• rezistenţa Direcţiei Econo-
mico-Administrativă la organizarea
cursurilor;
• nu s-a putut finaliza operarea
modificărilor survenite în situaţia
socio-profesională, respectiv în toate
dosarele profesionale aflate în
gestiunea Serviciului Evidenţă
Personal;
• evidenţa personalului este realizată
doar pe baza dosarelor profesionale şi a
fişelor de evidenţă, activităţile de gestionare a
personalului, a dinamicii şi a indicatorilor
statistici nefiind informatizate.
 Obiective 2010
• punerea în aplicare a Ordinului
Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
nr. 3130/C/2009 pentru aprobarea Criteriilor şi
metodologiei de desfăşurare a examinării
pentru dobândirea calităţii de funcţionar public
cu statut special de către personalul
contractual din sistemul administraţiei
penitenciare;
• punerea în aplicare a Legii-cadru nr.
330/2009, privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice; numirea
în noile state de organizare;
• armonizarea legislaţiei specifice
activităţii desfăşurate în cadrul
serviciului;
• reanalizarea şi actualizarea
procedurilor de lucru.
• modificarea şi completarea
legislaţiei specifice, pentru eliminarea
inadvertenţelor şi lacunelor;
• modificarea Ordinului
Ministrului Justiţiei nr. 2790/C/2004,
în sensul coborârii competenţelor de
gestiune a resurselor umane;
• intrarea în vigoare a unui nou
Ordin privind evaluarea activităţii
profesionale individuale ale personalului din
sistemul penitenciar, care să fie mai flexibil şi
adaptat cerinţelor actuale;
• semnarea protocolului cu Ministerul
Apărării Naţionale în vederea formării iniţiale a
ofiţerilor de penitenciare (medici) în Institutul
Medico-Militar;
• mărirea cifrei de şcolarizare la Institutul
Medico-Militar;
• finalizarea Protocolului de colaborare
pentru înfiinţarea unei Reţele europene a
şcolilor de formare profesională;
• extinderea sistemului e-learning la
nivelul a 15 unităţi;
• identificarea de fonduri externe pentru
înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie
Penitenciară;
• implementarea unei aplicaţii de soft
care să asigure standardizarea în domeniul
resurselor umane şi la care să fie conectate
toate structurile de personal din unităţile
penitenciare;
• pregătirea personalului din serviciu
pentru exploatarea programului informatizat;
• actualizarea dosarelor profesionale cu
situaţia socio-profesională a personalului
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
• elaborarea unei metodologii de
gestionare a resurselor umane.
23
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
5. DIRECŢIA CONTENCIOS ŞI
ELABORARE ACTE NORMATIVE
Direcţia, prin Serviciul Contencios şi
Contracte din structura sa, asigură
organizarea documentării juridice şi
reprezintă, în faţa instanţelor judecătoreşti şi a
altor organe de jurisdicţie, interesele A.N.P. şi
coordonează această activitate la nivelul
unităţilor subordonate, asigurând totodată şi
avizarea legalităţii actelor întocmite.
Din analiza întregii activităţi, se poate
concluziona că cele mai importante probleme,
care au influenţat atât creşterea numărului
cauzelor deduse judecăţii, cât şi apariţia
disfuncţionalităţilor în colaborarea cu celelalte
direcţii din cadrul Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, au fost următoarele:
• incoerenţa legislativă şi preponderenţa
actelor normative emise în regim de urgenţă au
avut drept consecinţă discontinuitatea politicii
de acordare a drepturilor personalului din
cadrul sistemului penitenciar;
• aplicarea neunitară a legislaţiei la
nivelul sistemului;
• deficienţele în delimitarea atribuţiilor
departamentale creează suprapuneri de
competenţe şi apariţia de puncte de vedere
divergente pe aceeaşi temă;
• accentul care se acordă respectării
termenelor limită şi lucrărilor urgente constituie
cea mai frecventă cauză ce afectează calitatea
lucrărilor elaborate;
• nerespectarea procedurilor privind
aplicarea sancţiunilor disciplinare, fapt care a
condus la creşterea numărului contestaţiilor
formulate împotriva actului administrativ de
aplicare a sancţiunii;
• reprofilarea unităţilor penitenciar a
generat o serie întreagă de procese intentate
de către persoanele private de libertate;
24
• vacantarea posturilor de consilier
juridic în nouă unităţi subordonate şi
imposibilitatea organizării concursurilor în
vederea ocupării acestora ca urmare a
restricţiilor financiare impuse de O.U.G. nr.
34/2009, au condus la mărirea volumului de
dosare în care Serviciul contencios şi contracte
a asigurat asistenţa juridică.
Un obiectiv important al activităţii
consilierilor juridici, realizat în proporţie de
80%, l-a constituit înscrierea dreptului de
proprietate în favoarea Statului Român şi a
dreptului de administrare în favoarea
unităţilor.
De asemenea, o parte importantă a
activităţii de consiliere juridică s-a desfăşurat în
cadrul programelor finanţate din Fondul Social
European, în cadrul comisiilor de atribuire a
contractelor de achiziţie publică sau în cadrul
Comisiei de disciplină constituită la nivelul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Serviciul Metodologie şi Elaborare
Acte Normative a asigurat îndeplinirea
atribuţiilor Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor privind elaborarea proiectelor
de acte normative din domeniul său de
activitate, coordonarea lucrărilor pregătitoare
şi participarea la elaborarea de acte normative
iniţiate de alte autorităţi publice care au
legătură cu domeniul de activitate al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Obiectivele Serviciului Metodologie şi
Elaborare Acte Normative pentru anul 2009 au
fost acelea de:
 • elaborare a actelor normative care au
legătură cu domeniul de activitate a sistemului
penitenciar românesc;
• sistematizarea legislaţiei, evidenţierea
paralelismelor în reglementări şi a necorelărilor
şi/sau contradicţiilor dintre unele acte
normative;
• organizarea documentării juridice în
vederea elaborării de acte normative;
• consultarea unităţilor subordonate şi a
organizaţiilor sindicale reprezentative, în
vederea iniţierii şi/sau finalizării proiectelor de
acte normative care privesc sistemul
administraţiei penitenciare;
• informarea, în mod curent, a conducerii
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
asupra problemelor de elaborare a unor
reglementări pentru proiectele de acte
normative, în vederea stabilirii soluţiilor
legislative ce se impun;
• asigurarea legăturii cu Ministerul
Justiţiei, cu Secretariatul General al
Obiective 2010
• eficientizarea activităţii prin
identificarea mijloacelor legale aflate la
dispoziţia ANP, în vederea atingerii obiectivelor
la un cost rezonabil şi cu risc juridic minim;
• finalizarea operaţiunilor de înscriere a
dreptului de proprietate în favoarea Statului
Român şi a dreptului de administrare în
favoarea unităţilor;
• realizarea obiectivelor stabilite de
cadrul normativ general, în special,
îmbunătăţirea climatului relaţional cu celelalte
instituţii ale statului;
Guvernului, cu cele două Camere ale
Parlamentului, cu compartimentele de
specialitate din aparatul tehnic al acestora, în
vederea cunoaşterii stadiului în care se află
proiectele de acte normative supuse dezbaterii
şi participarea la susţinerea acestora în cadrul
procedurilor de adoptare;
• urmărirea evoluţiei legislaţiei reţinând
aspectele şi problemele care interesează
domeniul de activitate a sistemului adminis-
traţiei penitenciare.
O problemă de funcţionare demnă de
sesizat ar fi aceea că, deşi potrivit
Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
singura structură care asigură legătura
funcţională sub aspectul activităţilor de
elaborare acte normative este Serviciul
Metodologie şi Elaborare Acte Normative, au
fost proiecte de acte normative care nu s-au
derulat prin această structură.
• îmbunătăţirea cadrului legislativ la
nivelul sistemului administraţiei penitenciare,
prin elaborarea de norme trainice şi eliminarea
celor desuete, prin evitarea modificărilor
legislative frecvente şi excesive, precum şi prin
eliminarea incoerenţei din cuprinsul actelor
normative aplicabile sistemului;
• perfecţionarea pregătirii de specialitate
şi îmbunătăţirea acesteia, organizarea unei
întâlniri cu personalul de specialitate din
unităţile penitenciare, pentru analizarea
cazuisticii existente şi a noutăţilor apărute în
domeniul juridic.
25
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
6. DIRECŢIA MEDICALĂ
Prin reţeaua sanitară proprie, formată din
40 cabinete medicale de asistenţă medicală
primară, 45 cabinete de medicină dentară şi
alte specialităţi, 10 laboratoare de tehnică
dentară, 40 de puncte farmaceutice şi 6
penitenciare spital, cu ambulatorii de
specialitate, în anul 2009 s-au furnizat servicii
medicale pentru 27.000 persoane private de
libertate, precum şi asistenţa medicală de
urgenţă şi la locul de muncă pentru aproximativ
13.000 de angajaţi.
• 2009 - Acord de colaborare cu
Ministerul Sănătăţii pentru acordarea
asistenţei medicale de urgenţă pentru
persoanele condamnate la pedepse
privative de libertate, prin intermediul
serviciilor de urgenţă teritoriale.
• 2009 - Încheierea unui acord de
colaborare cu CASAOPSNAJ şi CNAS,
pentru acordarea asistenţei medicale
persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate în unităţile sanitare
din reţeaua publică (examene de
specialitate şi paraclinice, investigaţii de
înaltă performanţă, atât în scop diagnostic,
cât şi pentru expertize medico -legale).
• Urmare acestui acord şi a stabilirii
unor modalităţi de rezolvare punctuală a
dificultăţilor întâmpinate în anii trecuţi,
numărul cazurilor de refuz de acordare a
asistenţei medicale persoanelor
condamnate la pedepse privative de
libertate în reţeaua sanitară publică este în
scădere.
 Direcţia Medicală a realizat pe
parcursul anului 2009 o evaluare a asistenţei
26
medicale acordată în penitenciarele spital, a
fost analizată structura acestora, situaţia
spaţiilor şi a dotărilor existente, încadrarea
personalului, realizarea indicatorilor de
eficienţă, evoluţia morbidităţii şi a mortalităţii în
rândul persoanelor private de libertate. Ca
urmare a evaluării acestor indicatori s-au adus
o serie de modificări în structura penitencia-
relor spital, modificări care urmăresc corelarea
cu nevoile sistemului şi evoluţia indicatorilor
stării de sănătate a persoanelor private de
libertate, precum şi armonizarea cu legislaţia în
vigoare impusă de către Ministerului Sănătăţii.
Au fost stabilite, de asemenea, criterii unitare
de organizare şi încadrare cu personal în
sectoarele medicale din unităţi.
 Au fost propuse măsuri punctuale în
ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii în
ambulatoriile de specialitate, modalitatea de
asigurare a gărzilor, creşterea receptivităţii faţă
de nevoile de asistenţă medicală în unităţile
penitenciar.
 Începând cu luna octombrie a anului
2009 la nivelul unităţilor penitenciar
funcţionează primul sistem informatizat de
gestiune a datelor medicale privind persoanele
private de libertate.
Supravegherea şi controlul infecţiei cu
virus gripal AH1N1
Începând cu luna mai a anului 2009 au
fost elaborate şi transmise în unităţi măsurile
de prevenire şi management pentru cazurile de
infecţie cu virus gripal AH1N1, procedura de
triaj epidemiologic a personalului, precum şi un
Ghid pentru managementul cazurilor suspecte
şi a contacţilor la nivelul sistemului penitenciar:
- a fost realizată achiziţia şi distribuţia
de dezinfectanţi pentru mâini, pentru
aer, nebulizatoare, măşti de protecţie
respiratorie, mănuşi de protecţie şi
halate etc.;
- prin decizia directorului general, la
nivelul ANP s-a constituit un grup de
lucru pentru gestionarea situaţiei
epidemiologice datorată apariţiei
primelor cazuri de infecţie cu virus
gripal AH1N1 în rândul persoanelor
private de libertate;
- în urma demersurilor realizate la
nivelul Ministerului Sănătăţii toate
unităţile penitenciar au primit vaccin
pentru gripa AH1N1 prin intermediul
direcţiilor de sănătate publică
teritoriale, fiind vaccinate peste 9000
persoane private de libertate şi
angajaţi din sistemul penitenciar;
- a fost elaborat şi transmis în unităţi, în
colaborare cu Direcţia Siguranţa
Deţinerii şi Regim Penitenciar şi
Direcţia Reintegrare Socială, cu avizul
conducerii Ministerului Justiţiei, un
Plan cadru de măsuri pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi
răspândirea infecţiei cu virus gripal
AH1N1 în sistemul penitenciar.

Până la sfârşitul anului 2009 au fost confirmate 20 de cazuri de infecţie cu virus gripal AH1N1
în rândul persoanelor private de libertate şi în rândul angajaţilor din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor. Toate cazurile au avut o evoluţie favorabilă şi au fost gestionate corespunzător
din punct de vedere epidemiologic.

Contractele de furnizare de servicii de HVC şi Asigurarea accesului persoanelor

asistenţă medicală primară, de specialitate, private de libertate la programe de reducere a
ambulatorie şi spitalicească, încheiate de riscurilor - substituţie cu metadonă şi schimb
reţeaua sanitară proprie cu CASAOPSNAJ au de seringi). Cele 2 proiecte, finanţate de către
adus sistemului penitenciar în anul 2009 Fondul Global şi UNODC, au adus în anul
următoarele sume: 2009 fonduri externe în valoare de 160.000
- servicii medicale spitaliceşti - EURO.
10.000.000 RON;
- servicii medicale în
ambulatoriile de specialitate
265.000 RON ;
- servicii medicale de asistenţă
primară şi de medicină
dentară 1.350.000 RON.
În plus, Direcţia Medicală
coordonează şi implementează, prin
personalul propriu, 2 proiecte cu
finanţare externă (Creşterea accesu-
lui persoanelor private de libertate la
consiliere şi testare voluntară HIV şi

27
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
• În cadrul proiectului Iniţiativa 38,
derulat în parteneriat cu Reţeaua Naţională de
Reducere a Riscurilor, persoanele private de
libertate din 38 de penitenciare au beneficiat
de sesiuni de informare şi de educare privind
prevenirea bolilor cu transmitere pe cale
sangvină sau sexuală, riscurile asociate
consumului de droguri, promovarea testării
HIV. Derularea proiectului continuă şi în
primele 6 luni ale anului 2010.
• Începând cu luna iulie a anului 2009,
ANP a preluat derularea activităţilor de
consiliere şi testare voluntara HIV din cadrul
proiectului de prevenire HIV, finanţat de către
Fondul Global (runda 6, faza I), activităţi
asumate iniţial de către ANA, prin intermediul
cărora 9000 deţinuţi beneficiază de consiliere
şi testare voluntară HIV.
• În cadrul proiectului „Activităţi de
prevenire şi asistenţă HIV/SIDA printre
consumatorii de droguri injectabile în
penitenciarele din România”, finanţat de către
Ministerul Sănătăţii din Olanda şi derulat cu
sprijinul tehnic al UNODC, s-a continuat
Potrivit rezultatelor preliminare se estimează ca 2,1% persoane private de libertate ar fi
infectate cu HIV, 17,4% cu virus hepatitic B, 3,9% cu virus hepatitic C, iar 5,7% au antecedente
de consum de droguri.
Nerealizări - Deficienţe
 Deficitul mare de personal medical
grevează în continuare acordarea de
asistenţă medicală în aproape toate
unităţile penitenciar. În penitenciarele
Brăila şi Târgu Jiu toate posturile de medici
sunt vacante, unităţile funcţionând cu
medici detaşaţi; în Penitenciarul Spital
Jilava nu există medic specialist neurolog,
în Penitenciarul Spital Rahova, secţie ATI
pentru supravegherea postoperatorie a
pacienţilor, nu se poate asigura linia de
gardă, datorită lipsei medicilor ATI.
28
implementarea proiectelor pilot de substituţie
cu metadonă şi schimb de seringi în
penitenciare şi în penitenciarele spital Rahova
şi Jilava. În paralel, s-a urmărit extinderea
proiectelor şi în alte unităţi penitenciar,
respectiv Giurgiu, Târgşor, Colibaşi, Craiova,
precum şi în penitenciarele spital Jilava şi
Colibaşi.
• Pe parcursul anilor 2008-2009, 65 de
persoane private de libertate au fost incluse în
programe de substituţie cu metadonă şi 150 în
programe de schimb de seringi
• A fost finalizat, cu sprijinul RAA şi
UNODC, studiul de estimare a prevalenţei HIV
şi a hepatitelor B şi C în sistemul penitenciar,
studiu început în anul 2007, în cadrul
proiectului de înfrăţire cu Direcţia Generală a
Instituţiilor Penitenciare din Spania.
Rezultatele studiului au constituit baza de
plecare a realizării primului studiu de
supraveghere serologică şi comportamentală
în rândul deţinuţilor, derulat în perioada martie
august 2009 şi ale cărui rezultate urmează să
fie făcute publice în anul 2010.
• Acoperirea cu medici dentişti este, de
asemenea, deficitară în sistemul penitenciar
(medicii dentişti încadraţi deservesc în medie
2-3 unităţi).
• De asemenea, există penitenciare
spital fără farmacişti încadraţi (Penitenciarul
Spital Rahova, Penitenciarul Spital Colibaşi),
demn de luat în seamă fiind riscul ca aceste
unităţi să fie puse în situaţia de a nu mai obţine
autorizaţia de funcţionare pentru anul în curs
şi, implicit, să nu poată fi încheiate contractele
de furnizare de servicii medicale cu
CASAOPSNAJ.
 • Sunt unităţi unde supravegherea
medicală permanentă se realizează cu mare
dificultate, datorită lipsei cadrelor medicale cu
pregătire medie (Penitenciarul Giurgiu,
Penitenciarul Satu Mare). Deficitul de personal
medical cu studii superioare şi medii se dato-
rează pe de o parte imposibilităţii scoaterii la
concurs a posturilor vacante, din cauza restric-
ţiilor bugetare, iar pe de altă parte ca urmare a
slabei motivări financiare a personalului
medical din sistemul penitenciar.
Obiective 2010
 Armonizarea specificului asistenţei
medicale din sistemul penitenciar cu legislaţia
în vigoare a Ministerului Sănătăţii;
 Eficientizarea activităţii peniten-
ciarelor spital;
 Gestionarea corespunzatoare a
fondurilor obţinute de către unităţile penitenciar
prin intermediul contractelor de furnizare de
servicii de asistenţă primară încheiate cu
CASAOPSNAJ;
 Creşterea accesului persoanelor
private de libertate la asistenţa medicală de
calitate, furnizată de către specialiştii din
reţeaua sanitară publică;
 Trecerea asistenţei medicale primare
în atribuţiile unor medici de familie din afara
reţelei sanitare proprii a dus la apariţia unor
neajunsuri legate de necunoaşterea
particularităţilor mediului penitenciar şi de
accesarea cu dificultate a serviciilor de
asistenţă medicală primară şi implicit de
neglijare a problemelor de sănătate de care
suferă persoanele condamnate la pedepse
privative de libertate.
În ciuda tuturor demersurilor
întreprinse, unităţile penitenciar se confruntă
în continuare cu dificultăţi importante în
colaborarea cu unităţile sanitare aparţinând
Ministerului Sănătăţii. Pe parcursul anului
2009 s-au înregistrat o serie de situaţii în
care persoane private de libertate cu
afecţiuni grave au fost evacuate din spitalele
aferente reţelei publice de sănătate. Accesul
persoanelor private de libertate la examene
de specialitate şi examinări paraclinice în
afara sistemului penitenciar se face, în
continuare cu dificultate.
 Atragerea de personal medical la
nivelul sistemului penitenciar şi motivarea
acestuia pentru a desfăşura un act medical de
calitate;
 Reluarea acordării asistenţei
medicale primare pentru cadre, la nivelul ANP;
 Continuarea demersurilor de
atragere de fonduri prin finanţări externe în
vederea derularii de programe de prevenire a
îmbolnăvirilor în rândul persoanelor private de
libertate (programe antifumat, de promovare a
unei alimentaţii sănătoase, de prevenire şi
diagnosticare precoce a îmbolnăvirilor cardio-
vasculare).
29
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
7. SERVICIUL CABINET ŞI REGISTRATURĂ
GENERALĂ
Serviciul Cabinet şi Registratură
Generală şi-a planificat pentru anul 2009
obiective care au vizat perfecţionarea
cadrului legislativ şi procedural specific
domeniului de activitate, dezvoltarea unor
proiecte strategice ale instituţiei,
îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi
eficientizarea activităţilor specifice de
secretariat.
Cadrul legislativ şi procedural specific a
fost îmbunătăţit prin modificarea Deciziei
directorului general al ANP nr. 336/2004 care
reglementa activitatea de întocmire a Deciziei
de zi pe unitate, fiind creată o aplicaţie
informatizată de elaborare a acestui document
în format electronic. Aplicaţia a fost diseminată
la nivelul întregului sistem penitenciar şi este
funcţională începând cu data de 04.01.2010.
Au fost reiterate demersurile pentru
abrogarea expresă a OMJ 2457/C/2000, a
OMJ 2455/C/2000 şi a OMJ nr. 2456/C/2000,
căzute în desuetudine prin apariţia unor acte
normative ulterioare.
Cu ocazia abrogării exprese a OMJ
2457/C/2000 au fost elaborate noi metode de
lucru privind activitatea de gestionare a sigiliilor
necesare garantării autenticităţii actelor emise
de A.N.P., demers ce a constituit un bun prilej
de actualizare a procedurilor de lucru specifice
activităţii de secretariat
Serviciul Cabinet şi Registratură
Generală a contribuit la dezvoltarea unor
proiecte strategice ale ANP, precum
elaborarea Strategiei sistemului penitenciar
2009-2013 şi a Planului de acţiune pe anul
30
2009, asigurând funcţionarea eficientă a
procesului decizional la nivelul tuturor
structurilor din sistemul administraţiei
penitenciare şi coordonarea activităţilor de
colaborare dintre acestea şi Ministerul Justiţiei.
Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a
personalului din cadrul Serviciului Cabinet şi
Registratură Generală şi al compartimentelor
secretariat din unităţile penitenciare prin
participarea la cursuri de formare profesională
s-a realizat prin organizarea unui curs de
„Comunicare şi relaţii publice”, la care au
participat 50 de lucrători în acest domeniu.
În procesul decizional de adoptare a unor
măsuri de impact asupra sistemului
penitenciar, echipa de management a întrunit
spre consultare Consiliul de Conducere al
A.N.P., fiind organizate 14 întâlniri de lucru pe
teme referitoare la reoganizarea sistemului,
profilarea unităţilor penitenciare, acordarea
unor drepturi sau sporuri personalului din
administraţie. Totodată, au fost organizate 20
întâlniri de lucru între echipa de management a
instituţiei şi personalul din aparatul central
având ca scop eficientizarea activităţii
specifice.
În anul 2009, mesajul conducerii
instituţiei a fost transmis la toate nivelurile
vizate prin redactarea a 9 decizii ale
directorului general al instituţiei. De asemenea
au fost derulate activităţi de protocol pentru
marcarea unor evenimente importante în
cultura organizaţională a sistemului
penitenciar.
În derularea activităţii de relaţii cu
publicul, la nivelul cabinetului directorului
general şi directorilor generali adjuncţi au fost
acordate 108 audienţe atât persoanelor fizice
din afara instituţiei cât şi cadrelor angajate în
sistemul administraţiei penitenciare.
Serviciul Cabinet şi Registratură
Generală a organizat în bune condiţii circuitul
informaţional din instituţia noastră realizând
activităţi de primire, înregistrare, analiză şi
repartizare şi expediere a corespondenţei
oficiale. Au fost înregistrate 56.697 documente
de corespondenţă ordinară, 8.974 petiţii care
au vizat în principal condiţiile de cazare şi
igienă a persoanelor private de libertate,
normele de hrană cuvenite persoanelor private
de libertate şi aspecte privind drepturile
salariale aferente persoanelor cărora le-au
Situaţia persoanelor primite în audienţă la Cabinet A.N.P.
250 241
200
150
100
50
0
2008
Obiective 2010
Pentru anul 2010, Serviciul Cabinet şi
Registratură Generală şi-a propus următoarele
obiective:
1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi
procedural specific domeniului de activitate;
2. Dezvoltarea unor proiecte strategice
ale Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
încetat raporturile de muncă precum şi pentru
cele aflate în activitate, detaşări şi mutări ale
personalului şi 121 documente referitoare la
informaţii de interes public.
Referitor la activitatea de soluţionare a
petiţiilor pe anul 2009, la nivelul unităţilor
subordonate ANP, au fost primite 24.082 petiţii
dintre care 21.785 au fost rezolvate favorabil
iar 3.087 au fost trimise spre rezolvare
aparatului central din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor. Totodată, conducerea
unităţilor subordonate a primit in audienţă
2.878 persoane.
108 2008
2009
2009
3. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a
personalului prin participarea de cursuri de
formare profesională;
4. Eficientizarea activităţii specifice de
secretariat prin dezvoltarea coordonării
regionale de către structura de specialitate din
aparatul central al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
31
ADMINISTRAȚ IA NAŢIONALĂ
ADMINISTRAŢIA NAȚ IONALĂ AA PENITENCIARELOR
PENITENCIARELOR
Bilanț anual
Bilanţ anual2009
2009
8. BIROUL DE RELAŢII PUBLICE ŞI
MASS MEDIA
Un întreg set de prejudecăţi grevează
imaginea penitenciarului românesc care este
în continuare perceput de către opinia publică
ca fiind locul în care deţinuţii fie primesc mai
mult decât li se cuvine, fie sunt supuşi unui
tratament brutal, de neimaginat. Pe de o parte
moştenim imaginea închisorilor represive din
regimul comunist, pe de altă parte mass
media, care rămâne principala sursă de
informaţii, întreţine nu de puţine ori şi aproape
în virtutea inerţiei, această percepţie
deformată a penitenciarului, titluri ale
articolelor publicate în anul 2009, stând
mărturie:
“Telefonia la conservă cucereşte
puşcăria”, „Sporuri „penale” pentru
şefii puşcăriilor”, „Gardienii din
puşcării nu mai au voie cu şapca pe
ceafă”, „Trai pe vătrai pentru
pârnăiaşi”, “Puşcăriaşi pe plantaţie! Cu
doar 40 lei pe zi iţi poţi angaja un
deţinut” etc.
Percepţia negativă asupra persoanelor
condamnate la pedepse privative de libertate
se răsfrânge în mare măsură şi asupra
lucrătorilor de penitenciar, astfel încât
penitenciarul în tot ansamblul său, rămâne
invariabil situat la marginea societăţii sau, şi nu
de puţine ori, chiar în afara ei. Fără îndoială că
în aceste condiţii este extrem de dificil să
construieşti, nu ceea ce se înţelege printr-o
imagine pozitivă, cât timp este greu de crezut
că există temeiuri obiective în virtutea cărora
deţinuţii pot fi acceptaţi cu entuziasm şi
simpatie, ci o imagine corectă care să reflecte
32
cât mai obiectiv realitatea, care să
responsabilizeze şi să implice societatea în
rezolvarea nenumăratelor probleme cu care
se confruntă penitenciarul, cu precădere în
rezolvarea situaţiei postdetenţie a persoanelor
condamnate la pedepse privative de
libertate.
După demilitarizare, sistemul
penitenciar românesc a deschis la propriu şi
în mod considerabil porţile vizitatorilor, fie ei
jurnalişti, reprezentanţi ai diferitelor organizaţii
guvernamentale sau neguvernamentale,
numai în anul 2009, prin intermediul purtători-
lor de cuvânt din întreg sistemul penitenciar,
care au contribuit din plin la mediatizarea
tuturor evenimentelor şi activităţilor care s-au
desfăşurat pe parcursul întregului an, au fost
publicate peste 6180 articole, dintre care
numai 1323 articole cu caracter negativ explicit
(prin comparaţie cu anul 2004 total articole
sistem penitenciar 856).
“Cazul Gorbunov” (”Cine l-a ajutat pe
Serghei Gorbunov să ucidă din nou?”,
„Glaucomul lui Gorbunov a spart puroiul
din justiţie”, „Gorbunovii de lânga noi” ,
”Incompetenţă Gorbunov file de poveste”)
subiec intens mediatizat , care a scos la iveală
disfuncţionalităţi majore în întregul sistem
judiciar românesc, punând încă o dată sub
semnul întrebării toate eforturile depuse pentru
normalizarea şi îmbunătăţirea relaţiei dintre
penitenciar şi societate (53 de articole, dublate
de nenumărate ştiri şi talk-shouri pe toate
canalele Tv, la care putem adăuga şi scandalul
mediatic care a însoţit controversata apariţie
publică de la începutul anului 2009, a
directorului Penitenciarului Giurgiu, magistrat
Adrian Dicu).

Toate conferinţele de presă (3),
comunicatele de presă (5), interviurile şi
apariţiile Tv (27) organizate cu această ocazie,
au avut rolul de a contracara abordările
deformate sau de rea-credinţă care afectau
Festivalul Naţional de Teatru
pentru Deţinuţi, organizat în luna
noiembrie la Teatrul Nottara din
Bucureşti, dublat de expoziţia de
fotografie a deţinutelor din
Penitenciarul Târgşor, a fost cel
mai marcant eveniment mediatic
al anului (peste 60 de apariţii
mediatice pozitive, inclusiv la nivel
internaţional - Le Monde, agenţia
de presă Reuters etc ).
Nu putem încheia capitolul evenimen-
telor culturale care au implicat activitatea din
penitenciare fără să amintim realizarea în anul
2009 a filmului artistic de lung-metraj „Eu
când vreau să fluier, fluier”, film care a obţinut
trofeul Ursul de Argint la Festivalul de Film de
la Berlin şi în care au jucat şi 11 deţinuţi minori
grav imaginea angajaţilor din sistemul
penitenciar punând sub semnul întrebării
întreaga activitate care, nu de puţine ori a fost
dublată de onestitate, devotament şi eforturi
majore.
În cursul anului 2009 a fost organizată
prima călătorie de presă la nivel naţional, la
care au participat peste 20 de jurnalişti de la
cele mai importante posturi de televiziune
şi radio din România (PMS Craiova, PMT
Craiova, Penitenciarul Pelendava, C.R.
Găeşti şi Penitenciarul Târgşor), acţiune
menită pe de o parte să menţină şi să
îmbunătăţească relaţia cu reprezentanţii
media, pe de altă parte să pună la dispoziţia
acestora informaţii de cea mai bună
calitate.
şi tineri din Penitenciarele Craiova şi Tichileşti.
Filmul a fost realizat de către STRADA FILM,
cu sprijinul nemijlocit al conducerii A.N.P. şi al
colegilor din penitenciarele pentru minori şi
tineri, reflectând atât situaţia deţinuţilor, cât şi
tensiunea permanentă în care îşi desfăşoară
activitatea lucrătorii de penitenciare.
33
ADMINISTRAŢIA
ADMINISTRAȚ IA NAŢIONALĂ
NAȚ IONALĂ AA PENITENCIARELOR
PENITENCIARELOR
Bilanţ
Bilanț anual
anual2009
2009

Dacă în tot ansamblul ei relaţia de Imagine şi Comunicare a sistemului

comunicare cu societatea poate fi
catalogată ca fiind într-o continuă evoluţie,
în ceea ce priveşte comunicarea internă nu
putem afirma că anul 2009 a stat sub
semnul îmbunătăţirii şi dezvoltării unei
culturi organizaţionale de calitate, măcar
dacă subliniem limitele impuse de deficitul
financiar care a dus la anularea tuturor
convocărilor stabilite prin Strategia de
penitenciar. Singurul câştig al anului 2009
în această direcţie este organizarea
pentru prima dată în istoria sistemului a
concursului „Angajatul anului” - pe
domenii de activitate şi a celui de „Cel mai
bun penitenciar”, competiţie menită să
motiveze angajaţii atât la nivel individual,
cât şi la nivel de unitate.

Obiective 2010

 Promovarea imaginii de partener  Profesionalizarea personalului cu

social şi implicarea activă a societăţii in atribuţii în domeniul comunicării şi adaptarea
activitatea serviciului penitenciar. instrumentelor de comunicare la specificul
 Dezvoltarea colaborării cu partenerii Serviciului Penitenciar.
sociali şi creşterea transparenţei instituţionale  Dezvoltarea comunicării interne.

34
 9. SERVICIUL COOPERARE ŞI PROGRAME
În anul 2009 au fost elaborate,
implementate şi monitorizate proiecte
vizând fonduri de preaderare, tranziţie,
fonduri post aderare, împrumuturi externe
nerambursabile şi rambursabile. Astfel,
nouă proiecte au fost finalizate şi alte 12
proiecte au fost în faza de derulare.
Proiectele implementate de către
Serviciul Cooperare şi Programe au vizat
domenii de interes pentru întreg sistemul
administraţiei penitenciare, implicând o
strânsă colaborare cu specialişti în siguranţa
deţinerii, reintegrare socială, medical,
gestionarea resurselor umane, informatică,
economic-administrativ etc:
- dezvoltarea capacităţii sistemului
penitenciar de a asigura securitatea la toate
nivelurile, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor
de detenţie şi creşterea şanselor de reabilitare
socială a deţinuţilor;
- alinierea sistemului penitenciar la
standardele europene, prin îmbunătăţirea
condiţiilor de detenţie şi transport;
- dezvoltarea asistenţei comunitare în
domeniul sănătăţii mintale pentru deţinuţi;
- dobândirea de cunoştinţe pentru
viitoarea integrare a persoanelor
marginalizate şi dezavantajate;
- derularea de activităţi de prevenire şi
asistenţă HIV/SIDA printre consumatorii de
droguri injectabile în penitenciarele din
România;
- stabilirea unui mecanism naţional de
prevenire pentru o mai bună promovare şi
protecţie a drepturilor omului în locurile de
detenţie;
- participarea grupurilor vulnerabile în
economia socială;
- elaborarea unei strategii de ocupare şi
calificare prin învăţare;
- asistenţă pentru consolidarea
respectării drepturilor omului în penitenciare şi
creşterea eficienţei sistemului penitenciar
românesc;
- suport pentru schimbul de bune
practici în domeniul recrutării, selecţiei şi
evaluării de personal;
- crearea unor comunităţi terapeutice în
Penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor;
- dezvoltarea şi extinderea unei reţele
europene de învăţare, axată pe schimbul de
experienţă, transferul de expertiză şi standar-
dizare (cunoştinţe, experienţe, concepte,
forme de organizaţii etc.) în rândul statelor
membre;
- dezvoltarea de parteneriate pentru
inovare, vizând creşterea incluziunii sociale.
Derularea proiectelor a impus
organizarea unor cursuri de instruire şi
formare pentru personalul de penitenciare în
diverse domenii de interes, amenajarea unor
spaţii destinate derulării de activităţi pentru
persoanele private de libertate, dezvoltarea de
strategii comune pentru reintegrarea foştilor
deţinuţi atât pe plan regional, naţional cât şi
european cât şi elaborarea unor manuale de
bune practici în diverse domenii.
Au fost dezvoltate programe
educaţionale cu aplicaţii 2D şi 3D care să
răspundă cerinţelor existente pe piaţa muncii
în ceea ce priveşte reintegrarea persoanelor
private de libertate. De asemenea, au fost
35
ADMINISTRA
ADMINISTRAŢIA
Ț IA NAŢIONALĂ
NAȚ IONALĂ AA PENITENCIARELOR
PENITENCIARELOR
Bilan
Bilanţț anual
anual2009
2009
elaborate documentaţii standard pentru
construirea unui penitenciar de 500 de locuri,
au fost organizate licitaţii şi a fost finalizat
proiectul de renovare şi transformare în
penitenciar a unui spaţiu din localitatea
Pantelimon.
Unităţile penitenciar au fost dotate cu
echipamente IT, echipamente de control
acces, mijloace pentru transportul deţinuţilor,
echipamente sportive pentru săli şi terenuri de
sport.
A fost evaluată capacitatea sistemului
penitenciar de a gestiona situaţiile de criză în
contextul noii legislaţii privind executarea
pedepselor şi a măsurilor dispuse de către
organele judiciare în cursul procesului penal.
În anul 2009, au fost derulate două
proiecte din fonduri structurale, în valoare de 5
milioane € fiecare, implementate de către
Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
Obiective 2010
Pentru anul 2010, Serviciul Cooperare
şi Programe din cadrul Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor îşi propune
continuarea activităţilor iniţiate în anii
precedenţi, dar şi câteva noi obiective
specifice.
36
proiecte în care se urmăreşte creşterea
şanselor de incluziune socială a persoanelor
aflate în detenţie prin educaţie, prin informarea
societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în
penitenciar, precum şi îmbunătăţirea
accesului tinerilor aflaţi în penitenciare la
programele de formare profesională şi
integrarea pe piaţa muncii pe parcursul şi după
executarea pedepsei.
În anul 2009, reprezentanţii serviciului
au asigurat reprezentativitatea sistemului
administraţiei penitenciare la conferinţe
internaţionale, seminarii şi ateliere de lucru,
grupuri transnaţionale de lucru, cursuri de
formare, stagii de instruire şi practică, întâlniri
ale partenerilor în cadrul anumitor proiecte, la
care au participat peste 190 de angajaţi ai
sistemului penitenciar.
Prin intermediul Serviciului Cooperare şi
Programe, zece delegaţii străine, formate din
34 de specialişti, care au interacţionat cu
sistemul penitenciar din România în cadrul
diferitelor stagii de practică şi documentare,
parteneriate sau negocieri şi declaraţii de
cooperare, au avut asigurat protocolul şi
interpretariatul.
În vederea deschiderii sistemului
penitenciar românesc spre cel european,
reprezentanţii Serviciului Cooperare şi
Programe a derulat activităţi care vizează
realizarea de contacte şi înfrăţiri cu instituţii
europene omoloage.
A. Obiective pentru cooperarea
internaţională:
1) Asigurarea documentaţiei şi a
aranjamentelor de tip organizatoric, necesare
deplasării în interes de serviciu, a specialiştilor
români, în străinătate;
 2) Organizarea şi derularea acţiunilor
de protocol pentru delegaţiile străine care
vizitează sistemul penitenciar din ţara noastră,
precum şi a acţiunilor de protocol intern;
3) Asigurarea participării reprezentan-
ţilor administraţiei penitenciare la evenimente
internaţionale de interes pentru domeniul
penitenciar (EPEA, ICPA, conferinţa inter-
naţională a directorilor de penitenciare,
seminarii, simpozioane, grupuri de lucru în
cadrul unor proiecte etc.);
4) Continuarea monitorizării relaţiilor de
colaborare şi derularea activităţilor prevăzute
în cadrul Protocoalelor de colaborare şi a
Declaraţiilor de cooperare semnate cu alte
administraţii penitenciare sau instituţii de profil
din străinătate (Republica Moldova,
Germania, SUA - Fundaţia Berean Prison
Ministry, Marea Britanie, Germania, Austria,
Cehia, Ungaria);
5) Continuarea demersurilor necesare
în vederea negocierii şi semnării unor
Protocoale de cooperare cu alte administraţii
penitenciare sau penitenciare din străinătate
(Polonia, Republica Moldova, Slovacia,
Austria, Cehia, SUA, Ungaria);
6) Semnarea „Protocolului de adeziune
la Reţeaua europeană a centrelor de formare
a personalului de penitenciare”;
7) Demersuri pentru actualizarea
Declaraţiei de cooperare semnată între
Spitalul Penitenciar Dej şi HMP Manchester,
care expiră în anul 2010;
8) Perfecţionarea profesională continuă
a ofiţerilor specializaţi în cooperare
internaţională;
9) Elaborarea, la cererea diverselor
instituţii internaţionale şi naţionale de profil, de
rapoarte privind situaţia sistemului penitenciar
sau privind cooperarea cu anumite ţări;
10) Actualizarea procedurilor
operaţionale din domeniul cooperării
internaţionale;
11) Traducerea şi diseminarea unor
materiale de interes pentru Administraţia
Naţională a Penitenciarelor;
12) Crearea unei biblioteci virtuale pe
portalul ANP, care să cuprindă materiale de
interes, traduse de-a lungul timpului de
reprezentanţii serviciului, în vederea
diseminării informaţiilor respective în întreg
sistemul penitenciar;
13) Furnizarea, la cerere, de
consultanţă, unităţilor penitenciare, precum şi
reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, cu privire la modalităţile de
încheiere a protocoalelor de colaborare
precum şi la realizarea rapoartelor şi a
mandatelor.
B. Obiective pentru Programe:
- derularea activităţilor prevăzute în
implementarea programelor:
1. Proiect „Activităţi de prevenire şi
asistenţă HIV/SIDA printre consumatorii de
droguri injectabile în penitenciarele din
România”;
2. Proiect de înfrăţire instituţională pe
termen scurt TF2007/19343.07.01 (IB/JH 21
TL) “Sprijin în vederea stabilirii unui mecanism
naţional de prevenire pentru o mai bună
promovare şi protecţie a drepturilor omului în
locurile detenţie”;
3. Proiect FSE-POS DRU „Creşterea
şanselor de incluziune socială a persoanelor
aflate în detenţie prin o mai bună educaţie,
informare a societăţii şi îmbunătăţirea
activităţilor în penitenciar”;
4. Proiect FSE-POS DRU “Îmbunătă-
ţirea accesului tinerilor aflaţi în penitenciare la
programe de formare profesională şi
integrarea pe piaţa muncii pe parcursul şi după
executarea pedepsei”;
5. Proiect FSE-POS DRU Participarea
grupurilor vulnerabile în economia socială;
37
ADMINISTRA
ADMINISTRAŢIA
Ț IA NAŢIONALĂ
NAȚ IONALĂ AA PENITENCIARELOR
PENITENCIARELOR
Bilan
Bilanţț anual
anual2009
2009
6. Proiect POSDRU/69/6.1/S/32801
SOCIAL - Strategia de Ocupare şi Calificare
prin Învăţare şi Activităţi pentru Libertate;
7. Facilitatea de tranziţie Asistenţă
pentru consolidarea respectării drepturilor
omului în penitenciare şi creşterea eficienţei
sistemului penitenciar român;
8. Transition Facility Anvelopa nealocată
- Twinning Light Contract RO 2007/
19343.07.01;
9. Proiect „Reforma Sistemului Judiciar”-
Componenta 3 Court Information System;
10. Proiectul RO 034 finanţat prin
Mecanismul financiar al Spaţiului Economic
European "Crearea a trei comunităţi
terapeutice în Penitenciarele Rahova, Jilava şi
Târgşor";
11 . P r o i e c t E X O F F E N D E R S
COMUNITY OF PRACTICE (ExOCOP);
12. Proiect FSE/POSDRU/54//6.4./6 -
„Parteneriat pentru inovare vizând creşterea
incluziunii sociale”.
38
- efectuarea demersurilor necesare în
vederea contractării următoarelor proiecte,
aflate în prezent în perioada de evaluare:
1. Revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa
muncii şi integrarea lor în societate;
2. Pregătire TIC la standarde europene
în sistemul penitenciar românesc;
3. Creşterea şanselor de incluziune
socială a persoanelor aflate în detenţie prin
dezvoltarea şi diversificarea programelor de
formare, consiliere şi asistenţă psihosocială.
- sprijin acordat unităţilor
penitenciare în vederea accesării de
granturi finanţate din Fonduri Structurale;
- coordonare, monitorizare,
implementare proiecte derulate de unităţile
penitenciare;
- perfecţionarea profesională a
ofiţerilor specializaţi în managementul
proiectelor.
 10. DIRECŢIA PREVENIREA
CRIMINALITĂŢII ŞI TERORISMULUI
Activitatea Direcţiei de Prevenire a
Criminalităţii şi Terorismului din sistemul
penitenciar s-a desfăşurat în anul 2009,
sub semnul următoarelor obiective:
• Identificarea şi prevenirea acţiunilor
specifice criminalităţii organizate,
terorismului şi corupţiei în mediul
penitenciar; cunoaşterea riscurilor,
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor pe
spaţiul de competenţă al Administra-
ţiei Naţionale a Penitenciarelor;
• Identificarea persoanelor private de
libertate care anterior depunerii în
penitenciar s-au aflat în legătură sau
au simpatizat cu grupări teroriste din
spaţiul intern sau extern al României.
• Colaborarea cu alte instituţii din
sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, prin elaborarea şi
încheierea unor Planuri de Cooperare
privind prevenirea criminalităţii în
mediul penitenciar.
Contextul sistemului penitenciar, definit,
cu precădere în prima parte a anului 2009, de
evoluţia ascendentă a numărului de
manifestări cu pericol social crescut în rândul
persoanelor private de libertate, a evidenţiat
necesitatea ca DPCT să vizeze, cu precădere,
obţinerea de date operative privind
manifestarea anumitor intenţii ori producerea
de fapte cu grad sporit de pericol .
Datele de interes din mediul penitenciar,
care s-au aflat în atenţia funcţionarilor DPCT
pe parcursul anului, acoperă toată
problematica existentă la nivelul sistemului
penitenciar :
- intenţii, preocupări în rândul
persoanelor private de libertate pe linia
organizării sau declanşării unor acţiuni,
colective sau individuale, ce contravin
normelor legale sau regulamentare, respectiv
revolte, evadări, agresiuni sau alte fapte
comise cu violenţă;
- depistarea de substanţe stupefiante,
telefoane mobile sau alte obiecte interzise,
existente în unităţile penitenciar, identificarea
posesorilor, a locurilor unde sunt ascunse, a
canalelor clandestine de legătură prin care
acestea sunt introduse în spaţiul de deţinere
cât şi identificarea persoanelor implicate în
asemenea activităţi;
- intenţii de comitere de acte de
agresiune, ameninţări, la adresa unor
funcţionari de penitenciare sau a membrilor de
familie ai acestora;
- date sau informaţii obţinute din mediul
penitenciar privind prevenirea terorismului;
- vulnerabilităţi existente în anumite
locuri sau sectoare de activitate din unităţi, de
natură a favoriza posibilitatea comiterii de acte
infracţionale sau încălcări ale prevederilor
regulamentare în vigoare.
În ceea ce priveşte rezultatele concrete,
exprimate cantitativ, ale activităţii DPCT în anul
2009, datele de interes obţinute s-au
concretizat într-un număr total de 5433
informări înaintate conducerii Direcţiei de
Prevenirea Criminalităţii şi Terorismului,
după cum urmează:
39
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
Parte dintre notele de colaborare
adresate altor instituţii specifice, au fost
confirmate, în baza acestora fiind întocmite
dosare penale.
Totodată, au fost întocmite opt studii
axate pe latura preventiv-educativă a
activităţii DPCT, cu scopul evidenţierii
factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor existente,
de anticipare a tendinţelor evoluţiei
criminalităţii organizate, a corupţiei şi
terorismului sau a altor forme ale criminalităţii,
privind sistemul penitenciar:
- Starea şi modul de utilizare a aparaturii
narcotest factori de risc;
- Grupări infracţionale organizate la
nivelul sistemului penitenciar. Identi-
ficare şi factori de risc;
- Indicatori de estimare a gradului de
pericol social în acordarea recompen-
sei constând în permisiunea de ieşire
pentru o zi din unitatea penitenciară;
- Modalităţi de manifestare a factorilor
de risc generaţi de contractarea, de
către funcţionari ai sistemului peniten-
ciar, de împrumuturi financiare şi de
nerespectarea termenului de rambur-
sare;
40
- 3336 informări înaintate
directorilor de penitenciare;
- 480 informări înaintate
conducerii ANP, respectiv unor
direcţii de specialitate din
instituţie, în funcţie de
problematica prezentată;
- 426 note de colaborare către alte
instituţii cu atribuţii în domeniul
apărării, ordinii publice şi
siguranţei naţionale, înaintate
cu aprobarea directorului
general al administraţiei
penitenciare.
- Elemente de vulnerabilitate şi risc în
realizarea misiunilor de prezentare a
persoanelor private de libertate la
instanţele de judecată şi la organele de
urmărire penală;
- Elemente de diagnoză asupra
altercaţiilor produse între persoane
private de libertate;
- Identificarea şi evaluarea vulnerabili-
tăţilor existente în repartizarea persoa-
nelor private de libertate la activităţi de
planton la nivelul camerei şi la cele de
însoţire a unor condamnaţi cu
dizabilităţi;
- Aspecte privind evoluţia şi cauzalitatea
incidentelor care au la bază comporta-
mentul indisciplinat/agresiv/violent al
persoanelor private de libertate (în
perioada 2000 -2008).
Concluziile acestor studii au fost
diseminate, după caz, prin activităţi de
prezentare organizate în unităţi penitenciare
cu participarea funcţionarilor din mai multe
sectoare de activitate, prin informarea
directorului general, a conducerii Ministerului
Justiţiei, a şefilor unor direcţii de specialitate
din instituţie şi a directorilor de unităţi
penitenciare, fiind urmate şi de o evaluare a
feed-backului obţinut în urma completării unor
chestionare pe această temă.
În vederea creşterii eficienţei activităţii
de identificare a riscurilor specifice sistemului
p e n i t e n c i a r, c a d r u l n o r m a t i v c a r e
reglementează activitatea Direcţiei a fost
completat prin elaborarea, aprobarea şi
distribuirea către personalul structurii a
Deciziei Directorului General al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor nr. S/2050 din
19.02.2009 privind Categorii de date operative
specifice sistemului penitenciar ce fac obiectul
căutării, obţinerii şi valorificării de către
personalul Direcţiei Prevenirea Criminalităţii şi
Terorismului.
Referitor la dezvoltarea colaborării inter-
instituţionale au fost încheiate şase Planuri de
cooperare cu următoarele instituţii: Direcţia
Generală Anticorupţie, Serviciul de Informaţii
Externe, Direcţia Generală de Informaţii a
Apărării, Serviciul Român de Informaţii,
Inspectoratul General al Poliţiei Române şi
Inspectoratul General al Jandarmeriei
Române, Inspectoratul General al Poliţiei de
Frontieră.
Toate aceste planuri de cooperare au
vizat în principal transmiterea de date de
interes din mediul penitenciar, respectiv, date
despre prevenirea şi combaterea corupţiei şi a
criminalităţii organizate sau a altor forme ale
criminalităţii din sistemul penitenciar, date
despre cunoaşterea, prevenirea şi posibilită-
ţile de înlăturare a riscurilor care pot afecta
siguranţa naţională.
Nerealizări-Deficienţe
Atât deficitul de personal, cât şi lipsa de
experienţă în domeniul de activitate specific au
produs disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte
obţinerea şi gestionarea datelor operative din
mediul penitenciar.
Gradul de acoperire teritorială a
personalului, în anul 2009, a fost de
aproximativ 60% (nu a fost ocupat niciunul
dintre posturile prevăzute pentru sectorul de
prevenire a criminalităţii în cazul a 10 unităţi, în
alte 20 de unităţi activitatea de prevenire a
fost asigurată de către un singur funcţionar -
ofiţer sau agent).
Fluctuaţia personalului a condus la lipsa
de acoperire, pe acest segment de activitate,
a unor întregi zone teritoriale, precum şi la
obligativitatea de a relua constant procesul de
pregătire şi perfecţionare a lucrătorilor.
Dificultăţile şi disfuncţionalităţile
înregistrate în sectorul de prevenire au fost
amplificate şi de faptul că modul de selecţie a
personalului nu a inclus criterii privind nivelul
de pregătire specific acestui domeniu de
activitate. Astfel, aproximativ 42% dintre
funcţionarii încadraţi în birourile teritoriale
pentru prevenirea criminalităţii (în urma
concursului derulat în perioada februarie-
martie 2007) provin din afara sistemului
penitenciar (21 lucrători din societatea civilă, 6
din alte structuri militare), şi nu de puţine ori,
s-a constatat că nivelul de cunoaştere a
problematicii specifice mediului penitenciar şi
a activităţii de culegere de informaţii a fost
insuficient.
În consecinţă, eficienţa activităţii a fost
c o n d i ţi o n a tă d e n e c e s i ta te a i n iţi e r i i
personalului nou încadrat în specificul
activităţii de specialitate pe linia prevenirii
criminalităţii în mediul penitenciar. Ca urmare,
au fost organizate cursuri şi convocări ale
personalului din teritoriu, au fost întreprinse
numeroase misiuni de îndrumare, coordonare
şi verificare .
Se impune în acest sens ca la încadrarea
posturilor vacante, fie prin organizarea de
41
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
concursuri, fie transfer din alte sectoare de
activitate sau instituţii ale sistemului de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
Obiective 2010
• Prevenirea acţiunilor specifice
criminalităţii organizate, terorismului,
corupţiei, altor forme ale criminalităţii din
mediul penitenciar - identificarea acţiunilor
specifice criminalităţii şi terorismului în
mediul penitenciar, a oricăror situaţii sau
împrejurări care pot favoriza producerea de
evenimente cu consecinţe periculoase
pentru siguranţa deţinerii.
• Îmbunătăţirea managementului DPCT -
completarea cadrului normativ intern care
reglementează activitatea DPCT având în
vedere modificările survenite în situaţia
operativă.
• Asigurarea continuităţii formării
profesionale a personalului DPCT -
perfecţionarea pregătirii de specialitate a
funcţionarilor din cadrul DPCT.
42
să existe un mod de selecţionare a
personalului care să includă şi criterii specifice
acestui domeniu de activitate.
• Colaborarea interinstituţională -
interconectarea cu instituţiile din cadrul
sistemului naţional de ordine publică şi
siguranţă naţională.
• Elaborarea de studii şi programe
pentru prevenirea criminalităţii şi terorismului şi
implementarea acestora în rândul funcţiona-
rilor din sistemul penitenciar.
• Încadrarea posturilor vacante, prin
organizarea de concursuri sau transfer din alte
sectoare de activitate sau instituţii ale
sistemului de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, încadrare condiţionată de
adoptarea unui mod de selecţie a personalului
care să includă şi criterii specifice acestui
domeniu de activitate.
 11. DIRECŢIA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
ŞI COMUNICAŢII

Principalele activităţi desfăşurate în PMSWeb - cu noua aplicaţie de gestiune a

cadrul Direcţiei Tehnologia Informaţiei şi dosarelor de instanţă - ECRIS, componentă a
Comunicaţii, pe parcursul anului 2009 sunt: programului PHARE 2004, derulat de către
• uniformizarea configuraţiilor şi rolurilor Ministerul Justiţiei;
serverelor din Administraţia Naţională a
• realizarea trecerii la un nou
Penitenciarelor şi unităţile subordonate,
domeniu anp.ro bazat pe platforma
trecerea la un nou domeniu pe platforma
Windows Server 2008, şi a realizării de
Windows Server 2008, a implementării
structuri şi de roluri uniforme pentru
sistemului de gestiune a bazelor de date SQL
servere, în toate unităţile subordonate
Server 2008, în scopul eficientizării tuturor
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
operaţiunilor de implementare de aplicaţii
astfel încât există instalat acelaşi sistem
informatice, a creşterii securităţii IT precum şi
de operare, acelaşi antivirus, actualizările
realizarea unei infrastructuri IT performante la
de sistem şi securitate făcându-se
nivelul sistemului penitenciar;
automat acestea fiind descărcate în timp
• instalarea unei noi versiuni a aplicaţiei
real de la sursă, politicile de securitate se
de gestiune a datelor persoanelor private de
aplică uniform, utilizatorii şi calculatoarele
libertate în toate unităţile;
dintr-un anumit grup se supun aceloraşi
• definitivarea implementării serviciului
restricţii. Mai mult, s-a adoptat soluţia
de semnătură electronică pe bază de
migrării către cea mai nouă şi
certificate pentru managerii de top din instituţie
revoluţionară tehnologie IT, aceea a
(directori generali, directori din aparatul central
utilizării mai multor maşini virtuale pe
şi directori de unităţi);
aceeaşi structură de servere fizice.
• creşterea lărgimii de bandă garantată
Această abordare măreşte, printre altele,
de comunicaţii de arie extinsă la 512 kbps;
gradul de disponibilitate a serviciilor IT,
• realizarea unor sisteme de video-
prin asigurarea unor instrumente facile de
conferinţă la nivelul regiunilor;
restabilire a mediului de lucru în caz de
• interconectarea aplicaţiei de gestiune a
defecţiuni.
datelor despre persoanele private de libertate -

De remarcat este faptul că Administraţia Naţională a Penitenciarelor este prima

instituţie din sistemul bugetar care a implementat o astfel de structură organizatorică,
respectiv prima entitate mare, atât din mediul public cât şi cel privat, care a reuşit să asigure
un grad de virtualizare ce tinde spre 100 %.

• definitivarea extinderii şi instalarea în calculului pedepselor, precum şi a drepturilor

toate unităţile a noii versiuni a aplicaţiei persoanelor private de libertate;
informatizată PMSWEB, destinată evidenţei şi

43
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009
• realizarea şi implementarea unui server
de comunicaţii central, disponibil la nivel
naţional, ce asigură suport de mesagerie
instant, voce, video şi şedinţe live, utilizabil de
întreg personalul din sistemul penitenciar;
• realizarea unui server de soluţii de e-
Learning, pe modelul implementat la Spitalul
Dej, şi diseminarea soluţiei în toate unităţile din
sistemul penitenciar;
• realizarea unei soluţii de Puncte de
Informare pentru Persoane Private de
Libertate, de tip Infochioşc, implementarea
soluţiei (Iaşi, Bacău, Poarta Albă) şi disemina-
rea informaţiilor în tot sistemul penitenciar;
• dezvoltarea şi implementarea în toate
unităţile sistemului penitenciar a noii aplicaţii
de emitere a Deciziei de zi pe unitate în format
electronic.
Nerealizări -Deficiente
• armonizarea activităţilor de IT cu cele
de comunicaţii în toate unităţile administraţiei
penitenciare se va constitui ca obiectiv pentru
anul 2010;
• definitivarea implementării serviciului
de semnătură electronică pe bază de
Obiective 2010
• achiziţia de servicii pentru înlocuirea
site-ului Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor şi site-urilor actuale ale
unităţilor subordonate cu un site performant,
modern, realizat pe baza ultimelor tehnologii în
domeniu;
• interconectarea aplicaţiei de gestiune a
datelor despre persoanele private de libertate -
PMSWeb - cu noua aplicaţie de gestiune a
dosarelor de instanţă ECRIS remodelarea
arhitecturii, dezvoltarea mediilor de
interconectare şi implementare;
44
certificate pentru managerii de top din instituţie
(directori generali, directori din aparatul central
şi directori de unităţi):
• interconectarea aplicaţiei de gestiune a
datelor despre persoanele private de libertate -
PMSWeb - cu noua aplicaţie de gestiune a
dosarelor de instanţă - ECRIS, componentă a
programului PHARE 2004, derulat de către
Ministerul Justiţiei; acest obiectiv nu a putut fi
realizat întrucât perioada de implementare a
proiectului a fost depăşită, iar programele
furnizate de către dezvoltator nu funcţionau
decât în parte;
• implementarea în Administraţia
Naţională a Penitenciarelor şi în unităţile
subordonate a aplicaţiei de arhivare
electronică a documentelor - EAS -
componentă a programului PHARE 2005,
derulat de către Ministerul Justiţiei, aplicaţia
este implementată tehnic, fiind gata de a fi
exploatată, dar lipsesc instrucţiuni şi
metodologii de lucru referitoare la
documentele care urmează a face obiectul
arhivării, totodată, procesul de arhivare
electronică este extrem de laborios,
necesitând alocarea unor resurse umane
suplimentare.
• finalizarea, testarea şi implementarea
aplicaţiei de gestiune a datelor de personal,
pontaj şi salarizare din sistemul penitenciar,
utilă şi pentru consolidarea datelor pentru
sistemul de management a resurselor din
sistemul judiciar - RMS;
• implementarea în toate unităţile
sistemului penitenciar a punctelor de informare
electronică de tip infochioşc pentru persoane
private de libertate (cu excepţia SNPAP Tg.
Ocna).
 12. DIRECŢIA INSPECŢIE PENITENCIARĂ
În cursul anului 2009, Direcţia
Inspecţie Penitenciară a efectuat un
număr de 11 inspecţii generale, 12
controale tematice, 10 inopinate şi 4
cercetări administrative în unităţile
subordonate Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
Pentru îndeplinirea obiectivelor
stabilite, ofiţerii Serviciului control au
efectuat un număr de 1627 zile de
misiune, reprezentând peste 3 luni din
an/om muncă de teren.
Atât controalele tematice, cât şi cele
inopinate au avut ca scop monitorizarea
activităţii, remedierea deficienţelor şi
îndrumarea echipelor manageriale. Din
păcate, managementul defectuos a fost o
constantă înregistrată la majoritatea echipelor
de conducere din unităţi, unde s-a constatat fie
o diluare a autorităţii şi a exigenţei în actul de
conducere, dublată de calitatea umană şi
profesională discutabilă a factorilor de decizie,
fie o analiză superficială a activităţii
subordonaţilor, cu consecinţe directe şi
negative care grevează substanţial dinamica
activităţii în unităţile penitenciar.
Nu în puţine unităţi, scindarea
personalului în grupuri de susţinători ai unuia
sau altuia dintre ofiţerii cu funcţii de conducere
cu rezultate mediocre, a adus grave prejudicii
de management şi imagine unităţilor
penitenciar (Tg. Jiu, Dr.Tr. Severin, Codlea,
Brăila, Galaţi, Spital Colibaşi şi PMT Tichileşti).
Faţă de deficienţele şi disfuncţio-
nalităţile constatate la nivel de sistem,
Direcţia Inspecţie Penitenciară a sesizat
comisia de disciplină pentru doi directori de
unităţi (Tg. Jiu şi B.A.G.R. - pentru neglijenţă şi
superficialitate manifestată în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu; atitudine tolerantă faţă
de comiterea de abateri disciplinare de către
subordonaţi); trei foşti directori adjuncţi
economico-administrativ din A.N.P., pentru
neglijenţă şi superficialitate manifestată în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; doi directori
de unităţi împuterniciţi (Penitenciarul Spital Tg.
Ocna, Penitenciarul Dr.Tr. Severin); un director
adjunct (Centrul de Reeducare Tg. Ocna); doi
şefi serviciu (Penitenciarul Dr.Tr. Severin şi
Penitenciarul Poarta Albă); cinci şefi de birou
(2 - Penitenciarul Brăila; 1 - B.A.G.R.; 1 -
Penitenciarul Giurgiu; 1 - Centrul de
Reeducare Tg. Ocna).
Pe parcursul anului 2009 au fost
atenţionaţi doi directori de unităţi - Centrul de
Reeducare Tg. Ocna, Penitenciarul Arad; un
şef serviciu - Penitenciarul Colibaşi; un şef
birou şi un şef compartiment - Penitenciarul
Colibaşi); şase şef birou - Penitenciarul Tg.Jiu,
Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Jilava,
Penitenciarul Rahova şi doi în Penitenciarul
Poarta Albă; cinci agenţi - Penitenciarul Tg. Jiu,
Penitenciarul Dr.Tr. Severin şi trei în
Penitenciarul Poarta Albă; un salariat civil -
Penitenciarul Pelendava şi a fost înaintată o
sesizare la Colegiul medicilor Comisia de
Jurisdicţie Profesională, pentru clarificarea
circumstanţelor în care s-a produs decesul
unei persoane private de libertate.
45
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009

O realizare importantă pentru cultura direcţiile de specialitate din Administraţia

organizaţională a Direcţiei Inspecţie
Penitenciară o constituie identificarea şi
monitorizarea riscurilor la nivel de unităţi, şi
respectiv, sistem, motiv pentru care, la
solicitarea Direcţiei Inspecţie Penitenciare,
Naţonală a Penitenciarelor au transmis
propriile obiective de control care au fost
corelate cu obiectivele generale şi specifice ale
Direcţiei Inspecţie Penitenciară.

În anul 2009 au fost soluţionate 946 petiţii, cu aproximativ 30% mai multe decât în 2008,
creşterea numărului reclamaţiilor şi petiţiilor fiind un indicator important, demn de analizat şi
interpretat în consecinţă.
Preponderent, aspectele reclamate de către petenţi au făcut referire la abuzuri săvârşite
de către cadre, rele tratamente şi nerespectarea drepturilor omului. În urma verificărilor, 11%
dintre aceste cazuri au fost confirmate, motiv pentru care au fost dispuse măsuri de remediere
în concordanţă cu legile şi regulamentele în vigoare.

Revizuirea procedurilor de lucru tăţilor de lucru pentru verificarea bunei orga-

specifice Direcţiei Inspecţie Penitenciară s-a nizări şi funcţionări a fiecărui compartiment de
realizat la începutul anului 2009, urmărindu-se muncă în parte.
completarea regulilor generale şi a modali-

Obiective 2010

• Revizuirea obiectivelor de control de libertate, de către personalul din sistemul

pentru fiecare domeniu de activitate în parte,
astfel încât să fie adaptate la modificările
legislative survenite şi la problematica
existentă în unităţile penitenciar.
• Efectuarea inspecţiilor generale,
controalelor tematice şi inopinate cu maximă
exigenţă, eficienţă, obiectivitate, flexibilitate şi
dinamism, urmărindu-se aplicarea corectă a
legislaţiei în vigoare şi formarea unei practici
unitare, punându-se accent pe identificarea
cauzelor care generează deficienţele, pe
riscuri şi efectele produse.
• Rezolvarea în termenul legal a tuturor
petiţiilor înaintate de către persoanele private
penitenciar sau de către alte persoane,
instituţii, organizaţii, etc., identificarea
problematicii.
• Monitorizarea stadiului implementării
măsurilor stabilite în unităţile inspectate, în
vederea remedierii neajunsurilor/deficienţelor
constatate.
• Perfecţionarea pregătirii profesionale a
ofiţerilor direcţiei prin asigurarea participării la
cursuri în domeniul managementului organi-
zaţional.
• Aplicarea unui sistem de management
care să includă şi auditul intern.

46
 13. SERVICIUL INFORMAŢII CLASIFICATE
În contextul înfiinţării, la nivelul unităţilor
subordonate, a Compartimentelor de Informaţii
Clasificate, prevăzute cu o funcţie de ofiţer
principal (22 dintre acestea fiind ocupate pe
parcursul anului 2009) s-a putut trece la o nouă
etapă, aceea de îmbunătăţire a cadrului
normativ intern pe linia protecţiei informaţiilor
clasificate, de verificare şi autorizare a
personalului (543 autorizaţii de acces la
informaţii clasificate secrete de stat şi 74
autorizaţii de acces la informaţii secrete de
serviciu), de control , verificare şi îndrumare a
personalului cu atribuţii specifice.
În anul 2009, ofiţerii Serviciului Informaţii
Clasificate au efectuat misiuni de îndrumare,
control şi verificare a modului de cunoaştere a
normelor legale pe linia protecţiei informaţiilor
clasificate, în penitenciarele Craiova, Giurgiu,
Târgşor, Mărgineni, Ploieşti, Târgu Jiu şi Satu
Mare, iar ca urmare a unor sesizări privind
nerespectarea măsurilor de protecţie a
Obiective 2010
• Îmbunătăţirea managementului
Serviciului Informaţii Clasificate, prin
modificarea şi completarea cadrului normativ
intern care îi reglementează activitatea.
• Asigurarea necesarului de resurse
umane la nivelul Serviciului Informaţii
Clasificate şi unităţile subordonate şi
asigurarea continuităţii formării profesionale
specifice a personalului;
• Îmbunătăţirea managementului
informaţiilor clasificate prevăzute de actele
normative în vigoare, au fost constatate 13
încălcări ale reglementărilor de securitate
(Focşani, Colibaşi, Codlea, Gherla, Slobozia,
Târgu Jiu, Spital Târgu Ocna, Pelendava,
Giurgiu, Bucureşti Rahova, Penitenciarul
pentru Minori şi Tineri Craiova) fiind dispuse
atât măsuri disciplinare, cât şi măsuri de
prevenire.
Serviciul Informaţii Clasificate este
subdimensionat în raport cu atribuţiile
reglementate prin H.G. 585/2002, pentru
aprobarea Standardelor naţionale de protecţie
a informaţiilor clasificate în România şi
regulamentul de organizare şi funcţionare al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar
fluxul şi activităţile privitoare la informaţiile
clasificate au crescut semnificativ, astfel încât
la nivelul anului 2009 au fost înregistrate cu
70% mai multe documente clasificate, faţă de
anul 2008.
documentelor clasificate şi a fondului arhivistic
propriu.
• Actualizarea şi avizarea Programul
de prevenire a scurgerii de informaţii
clasificate, în conformitate cu situaţia care va
rezulta în urma reorganizării Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor.
• Dezvoltarea colaborării cu instituţiile
statului care au atribuţii în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate.
47
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
Bilanţ anual 2009

14. SERVICIUL PSIHOLOGIA

PERSONALULUI

Evaluarea psihologică în scopul selecţiei Serviciul Psihologia Personalului a mai

de personal, cu ocazia organizării concursului
de ocupare a posturilor vacante, atât din sursă
internă, cât şi din sursă externă, precum şi de
admitere în instituţiile de formare a
personalului pentru sistemul administraţiei
penitenciare, a fost cel mai important segment
al activităţilor desfăşurate în cadrul Serviciul
Psihologia Personalului.
4725 de candidaţi, participanţi la
concursurile organizate de către
Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
au fost testaţi din punct de vedere
psihologic în cadrul Serviciului Psihologia
Personalului.
Un al doilea segment important de
activitate a fost reprezentat de evaluarea
psihologică periodică a personalului din
unităţile penitenciare.
desfăşurat, ca urmare a sesizării directorilor
unităţilor penitenciare, activităţi de evaluare
psihologică a angajaţilor implicaţi în
evenimente/incidente profesionale sau
personale grave. Ocazional, ca urmare a
solicitării Direcţiei Resurse Umane din
Ministerul Justiţiei, au fost desfăşurate
activităţi de evaluare psihologică a unor
categorii de personal din instituţii aparţinând
Ministerului Justiţiei.
Deşi există sectoare cu angajaţi în care
se înregistrează o tensiune psihofizică mare,
cu precădere cei a căror activitate presupune
contactul sistematic şi direct cu persoanele
private de libertate (supraveghetorii de pe
secţiile de deţinere, în special regimul
semideschis, cei care acordă persoanelor
private de libertate dreptul la vizită/pachet etc.)
în anul 2009 numai patru angajaţi au beneficiat
de şedinţe de asistenţă psihologică, dintre care
numai doi la cerere.

Acordarea de asistenţă psihologică personalului care se confruntă cu factori stresori

importanţi, rămâne un segment deficitar. Pe de o parte reticenţa angajaţilor, ca urmare a
prejudecăţilor şi a neînţelegerii rolului psihologului în relaţia cu angajaţii, pe de altă parte
constrângerile materiale care limitează deplasarea în sau din unităţi, restrânge drastic
posibilitatea psihologului de a acorda asistenţă.
1448 de angajaţi din sistemul administraţiei penitenciare (din sectorul de activitate
operativ şi auto), au fost evaluaţi din punct de vedere psihologic în scopul cunoaşterii stării de
spirit şi a vulnerabilităţilor individuale în confruntarea cu factorii stresori.

În cazul recomandărilor de reevaluare militară, au fost situaţii în care angajaţii au

psihologică după trecerea unui interval de timp refuzat sistematic să urmeze recomandările
de la data evaluării iniţiale sau de realizare a respective, psihologii neputând să finalizeze
unor examene clinice de specialitate / evaluare procesul evaluării psihologice a aptitudinii în
de către o comisie de expertiză medico- muncă.

48