Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria Filosofiei Orientului Antic - Introduce Re

Istoria Filosofiei Orientului Antic - Introduce Re

Ratings: (0)|Views: 1,606|Likes:
Published by wertix

More info:

Published by: wertix on Mar 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

 
ISTORIA FILOSOFIEIORIENTULUI ANTIC (1)
– SUCCINTĂ INTRODUCERE -1. FILOSOFIA EGIPTEANĂ
Egiptul este adesea pomenit în literatura greacă. Dacăe să ne în-credem în
Banchetul,
atunci când Socrate şi-a îndemnat discipolii caute pe la stini un înţeleptcare -i poavindeca de groaza de moarte, Platon-aplecat în Egipt şi, la întoarcerea sa, a scris
Gorgias,
carene una dintre cele mai profunde discuţii asupraraporturilor dintre ideile de dreptate, de conştiinţă şi deeternitate. Judecata sufletelor la Platon, atât de străinălumii spirituale a Greciei, se înrudeşte în mod bizar cuideile egiptene. Egiptul a avut de altfel un impactconsiderabil asupra vecinului său de la est, Israel. Fără amai vorbi de Moise, Solomon a chemat în ajutor pentruorganizarea noului stat scribi egipteni, care au adus, înafara metodelor lor administrative, culegerile sapienţiale,ca şi
învăţăturile lui Amenopeos,
care au inspirat cartea
Proverbelor.
Mai târziu, înţelepciunea alexandrină a luiPhilon Iudeul şi a terapeuţilor va prelungi învăţăturasapienţială a Egiptului, gustul pentru viaţa interioară,pentru linişte şi retragerea din lume, de la care
1
 
creştinismul monahal originar va avea ce moşteni.Egiptul nu a operat totuşi trecerea de la
mythos
la
logos,
de la mit la raţiune, iar filosofia ca discipliraţionaîi va rămâne necunoscută. Ne aflăm, deci, înfaţa unei Tradiţii cvasipure derivate din
ethosul
religios,politeist în forma destinată poporului, dar monoteist înfond. Nu este aşadar vorba de căutarea unei cunoaşteriprin conceptualizarea lumii. Egiptul pare chiar firefuzat traducerea în formule abstracte a secretuluiinviolabil al lucrurilor. Enigma a fost pentru Egipt oalegere deliberată, aptă de a potenţa misterul, pe caremai degrabă îl cultivă şi nu pretinde să-1 diminueze.Maât, simbol al Adevărului şi al Drepţii, al ordiniiuniversale, era garantul teocraţiei faraonice. Maat i-afost baza conservatoare,ceea
2
 
a închis Egiptului calea gândirii istoriei, a devenirii, ca şiaccesul la o etică a libertăţii şi a depăşirii de sine.Aceasta va fi vocaţia gândirii iudaice.În fine, etica, în special odată cu perioada Imperiului deMijloc (2000), cu înflorirea cultului lui Osiris, afirnecesitatea de a practica dreptatea în timpul vieţii pepământ pentru a merita supravieţuirea în transcendent. în
Cartea Morţilor,
 în epoca Noului Imperiu, aparejudecata inimii" defunctului, ceea ce permite o„confesiune negativă" sau „declaraţia de inocenţă": „Nuam comis nedreptăţi împotriva oamenilor" sau „nu amfăcut rău", „nu am ridicat mâna asupra omului sărac",„nu am înfometat, nu am făcut pe nimeni plângă",„nu am ucis". Chiar dacă Egiptul a conceput omul casubiect al imputării vinei, el nu a ajuns,prin intermediulmărturisirii păcatului, care va fi particularitatea Israelului,la ideea ntuirii, evaluarea finaa nevinovăţieiinterzicând practic justiţiei divine orice absolvire pe bazamizericordiei divine: cel care a păcătuit mult nu va puteafi iertat. Ialimitele antropologiei egiptene, în caregândirea libertăţii, a vinei şi a responsabilităţii a rămasschematică, în ciuda considerabilului pas înainte pe care1-a permis, dujusta subliniere a lui Hegel, mitul Judecăţii de Apoi.
2. FILOSOFIA DIN MESOPOTAMIA
Mesopotamia a fost, alături de Egipt şi aproape înacelaşi timp, din 2800 î.Hr., un viu focar de civilizaţie,născut din fuziunea influenţelor sumeriene şi semitice, înainte de a dispărea sub loviturile mezilor în 612 î.Hr.(cucerirea şi incendierea cetăţii Ninive). Ca şi gândireaegipteană, cea mesopotamiană a apărut din acestamestec şi e de nedisociat de cadrele religioase în careea s-a dezvoltat.Politeismul sumero-akkadian se caracterizeaprinimanea divinului: zeii (peste 2500) fac parteintegrandintr-un cosmos saturat de sacru. Zeiisemitici, chiar dacă se îndepărtează uşor denaturalismul Sumerului, nu sancţionează încă greşealamora, ci doar transgresiunea ritua. Vina morală,destabilizare a armoniei interioare, va fi stigmatizadeprofeţii lui Israel şi va necesita pocăinţa reparatoare.Pentru zeii semitici nu se pune încă decât problemarestaurării ordinii exterioare perturbate. în domeniul dreptului şi al reflecţiei morale, babilonienii s-au apropiat de o speculaţie raţională. Reglementările şicodurile juridice, dintre carecel mai celebru este cel al lui Hammurabi (secolul XVIII),pretind fac domneaso ordine şi o dreptateinstaurate de zei; totuşi, teama ne aceea care mobilul înţelepciunii, care consisîn recunoaşterea
3

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
grzsrn liked this
Filimon Daniel liked this
Dorina Afteni liked this
Cristina Leonte liked this
Diana Heaven liked this
Iulian Ungurean liked this
Ana Pirlog liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->