MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE

TEZĂ DE DOCTORAT

Ing. mat. CIOLEA DANIELA IONELA

STUDIUL REDUCERII NOXELOR

ATMOSFERICE DEGAJATE PRIN ARDEREA
COMBUSTIBILILOR SOLIZI ÎN CENTRALELE
ELECTROTERMICE,
CU APLICAŢIE LA C.E.T. PAROŞENI

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. ing. GEORGESCU MIRCEA
 CUPRINS
Introducere
Cap. 1. Stadiul actual al cercetărilor privind reducerea noxelor atmosferice
rezultate din arderea combustibililor solizi în C.E.T. – uri: scop, obiective şi
metode de cercetare
Cap. 2. Legislaţia românească şi europeană privind regimul noxelor
atmosferice
Cap. 3. Dispersia noxelor atmosferice degajate ca urmare a arderii
combustibililor solizi în C.E.T. –uri
Cap. 4. Prezentarea generală a S.E. Paroşeni
Cap. 5. Surse şi emisii de noxe la S.E. Paroşeni
Cap. 6. Cercetări la S.E. Paroşeni privind desulfurarea gazelor rezultate din
arderea cărbunilor
Cap. 7. Cercetări experimentale proprii privind reducerea noxelor atmosferice
rezultate din arderea combustibililor solizi la S.E. Paroşeni
Cap. 8. Efectele economice ale implementării soluţiilor de desulfurare a gazelor
rezultate din arderea cărbunilor
Cap. 9. Concluzii, contribuţii proprii şi propuneri
Bibliografie
Scopul cercetărilor teoretice/experimentale priveşte
reducerea noxelor atmosferice degajate prin arderea
combustibililor solizi în termocentrale, cu exemplificare
la S.E. Paroşeni, în special pentru dioxidul de sulf.
Obiective:
 studiul proceselor de ardere a cărbunilor;
 dependenţa concentraţiei poluanţilor din gazele de ardere de
calitatea combustibilului şi de condiţiile de ardere;
 stabilirea teoretică şi experimentală a emisiilor la coş;
 studiul proceselor de dispersie a noxelor în atmosferă;
 influenţa imisiilor asupra calităţii atmosferei, apei şi solului;
 propunerea de soluţii privind reducerea concentraţiilor noxelor
în gazele de ardere;
 abordarea sistematică a ansamblului mediu înconjurător-instalaţie
energetică;
 stabilirea unor soluţii capabile să reducă gradul de poluare;
 evidenţierea unor aspecte rezultate din studiile teoretice şi
experimentale;
 soluţii de reducere a noxelor atmosferice;
 analiza energo-economo-ecologică a soluţiei de depoluare alese.
Metode de cercetare:
Metode analitice:
 metodologia de explorare analitică a proceselor de poluare atmosferică;
 determinarea emisiilor şi imisiilor la arderea cărbunilor;
 examinarea tehnicilor existente de depoluare a aerului;
 identificarea celor mai bune niveluri de performanţă legate de protecţia mediului,
pe baza datelor puse la dispoziţie în Uniunea Europeană şi în toată lumea;

Metode experimentale:
 metodologia experimentală pe procese de poluare atmosferică;
 determinarea experimentală a emisiilor şi imisiilor la arderea cărbunilor;
 cercetări experimentale proprii pe instalaţie de laborator;
 cercetări experimentale proprii pe instalaţie pilot de ardere în strat fluidizat.
 CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REDUCEREA
NOXELOR ATMOSFERICE REZULTATE DIN ARDEREA
COMBUSTIBILILOR SOLIZI ÎN C.E.T. – uri: SCOP, OBIECTIVE ŞI
METODE DE CERCETARE

De-a lungul timpului s-au făcut cercetări de reducere a noxelor de

la centralele electrotermice, astfel există diferite procedee şi o
varietate de echipamente şi tehnici.
Reducerea emisiilor (SO2, NOx, PM ş.a.) de la IMA prin:
 măsuri primare;
 măsuri secundare.
Măsurile primare SO2:
- la sursă;
 utilizarea combustibilului cu conţinut redus de sulf
 utilizarea de adsorbanţi în sistem de ASF – în focar

Măsurile secundare SO2 - se realizează prin diferite

procedee:
 Procedeul
Wellman-Lord

Procedee umede Procedeul

DESONOX
Procedee
regenerative
Procedee uscate Procedeul cu
cărbune activ

Procedee de Procedee
Procedee cu injecţie
cu injecţie
Procedee uscate de sorbenţi
de sorbenţi
desulfurare a
gazelor de
ardere
Procedee Absorţia de tip
Procedee semi-uscate pulverizare uscată
neregenerative

Procedeu de spălare
cuProcedeul de spălare
CaCO3/ Ca(OH) 2
cu CaCO3/ Ca(OH)2

Procedeul de
spălare cu NaOH
Procedee umede
Procedeul de
spălare cu NH3

Procedeul de
spălare cu peroxid
de hidrogen
(apă oxigenată)
Fig. 1.1. Măsuri secundare pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf
 CAPITOLUL 2
LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ ŞI EUROPEANĂ PRIVIND
REGIMUL NOXELOR ATMOSFERICE
Directiva UE Transpunere în România

Directiva 2001/80/CE 1.1. HG nr. 541/2003 (completată şi modificată prin HG 322/2005) privind stabilirea unor
(LCP) măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari
privind limitarea emisiilor de ardere.
în aer de către poluanţii
proveniţi de la 1.2. Ord. MAPAM nr. 712/2003 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de
programe de reducere a emisiilor anuale de SO2, NOx şi pulberi provenite din instalaţii
instalaţiile mari de
mari de ardere.
ardere
1.3. Ord. MAPAM nr. 1052/2003 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului tehnic
pentru controlul activităţilor instalaţiilor mari de ardere.

1.4. Ord. MAPPM/MEC/MAI nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului de

reducere a emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere.

2. Directiva 2.1. Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul
96/61/CE (IPPC) integrat al poluării (abrogă şi înlocuieşte OUG nr. 34/2002).
privind reducerea,
prevenirea şi controlul 2.2. modificarea
Ord. Nr. 818/2005 cu modificările şi completările ulterioare (Ord. 1158/2005) pentru
anexei la Ord. 818/2005 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei
integrat al poluării integrate de mediu.

2.3. Ord. 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de
emitere a autorizaţiei integrate de mediu.
 Valorile limită de emisie pentru instalaţiile mari de ardere
Tipul Emisii Capacitatea termică Valoare limită de emisie
combustibilul nominală P [mg/m3]
ui [MW]

SO21) 50 < P < 100 2000

100 < P < 500 Scădere liniară de la

Combustibili 2000 la 400
solizi
O2 de referinţă: P > 500 400
6% NOx ca NO2 2) 50 < P < 500 600
P ≥500 2002)

Pulberi3) P < 500 100

P ≥500 503)

Poluant Concentraţia maximă admisă [µ g/m3N]

Medie de scurtă durată Medie de lungă durată
anuală
1h zilnică

SO2
350 125 20
NO2 200 - 40
30
PM10 - 50 40
20
CO Medie pe 8 h zilnic 10 mg/m3N
 CAPITOLUL 3
DISPERSIA NOXELOR ATMOSFERICE DEGAJATE CA
URMARE A ARDERII COMBUSTIBILILOR SOLIZI ÎN C.E.T. - URI
Noxe atmosferice la C.E.T. şi efectele lor:
 oxizii de sulf
 oxizii de azot
 monoxidul şi dioxidul de carbon
 praful
 alţi agenţi poluanţi

Poluarea mediului înconjurător datorată IMA

Poluarea aerului
- evacuarea pe coşuri a noxelor, spulberarea
particulelor/cenuşii, difuzia/dispersia poluanţilor
- la S.E. Paroşeni reprezintă un risc mediu spre minim pentru acest
tip de activitate industrială. Valorile emisiilor şi concentraţiile
substanţelor poluante respectă, în general (excepţie făcând SO2),
limitele admise de legislaţia în vigoare
Poluarea apelor
- la S.E. Paroşeni reprezintă o poluare controlată şi normală.

Poluarea solului
Solul din incinta S.E. Paroşeni, depozitele de zgură/cenuşă şi
din zonele învecinate este un sol slab contaminat, ceea ce
implică un risc în mod normal acceptat pentru acest tip de
activitate industrială

Poluarea fonică
În cadrul S.E. Paroşeni - nivelul de zgomot se încadrează în
general în limitele impuse de Legea Protecţiei Muncii nr.
319/2006

Poluarea radioactivă

Alte tipuri de poluare

Consideraţii teoretice privind dispersia în atmosferă a agenţilor poluanţi
Rolul coşului de fum – dispersia noxelor, temp.gazelor/viteza lor sa fie >>
Factorii meteorologici şi influenţa lor:
 Temperatura aerului – Instabilitatea, Stabilitatea;
 Densitatea şi presiunea;
 Umiditatea aerului;
 Vântul;
 Turbulenţa.

Ecuaţii utilizate în descrierea fenomenelor de dispersie:

 Ecuaţia de continuitate;
 Ecuaţia Navier-Stokes;
 Ecuaţia energiei;
 Ecuaţia Reynolds;
 Criteriul dinamic- nr. Reynolds;
 Criteriul termic – nr. Richardson.
Modele statistice de difuzie utilizate în modelare
 Teoria statistică a lui Taylor;
 Modelul de difuzie Monte Carlo;
 Modelul de difuzie orizontală Langevin;
 Modelul de difuzie K;
 Modelul gaussian de dispersie a poluanţilor – aplicat de S.E. Paroşeni
 CAPITOLUL 4
PREZENTAREA GENERALĂ A S.E. PAROŞENI
LEGENDĂ:
coşul de fum nr.1, nr.2
(h =120 m, 160 m)
5 turnuri de răcire
5 depozite de zgură şi cenuşă
cazane (C1, C2, C3)
blocul 4 (C4, TA4) şi CAF
2 stive de cărbune
staţie descărcare cărbune

C4 CAF electrofiltre
TA4 canal apă industrială
Depozit de zgură şi râul Jiul de Vest
cenuşă reactivat
S = 8.00 ha şoseaua DN 66A
benzi transportoare

Fig.4.2. Amplasamentul S.E. Paroşeni

 Caracteristicile geofizice ale terenului
 Condiţii climatice – climă montană, vânt: N-S (11%), NV(5,1 %), calm
atmosferic (69,9%)
 Descrierea fluxului tehnologic în S.E. Paroşeni (5 etape: 1955-2006)
 -IMA nr. 1 - C1, C2 şi C3, coş de fum nr. 1, h = 120 m şi Dvf = 6 m;
 IMA nr. 2 - C4 (gr. 4), tip I – „existent” şi CAF, tip II – „nou”, coş de fum nr. 2, h =160 m
Dvf = 7 m.
 Instalaţia de alimentare cu combustibili
 Alimentarea cu cărbune
 Instalaţia de gaze naturale

 Datele de exploatare ale termocentralei Paroşeni Pt =587 MWt

 Instalaţia de termoficare
 magistrala I – S.E. Paroşeni – Vulcan – Petroşani,
 magistrala II – S.E. Paroşeni – Lupeni.

 Instalaţia de desprăfuire a gazelor de ardere

 IMA nr.1 - 1 EF/Cazan;
 IMA nr. 2 – 3 EF

 Instalaţia de evacuare zgură şi cenuşă – staţii Wedag

 Instalaţii de automatizare şi alte instalaţii necesare IMA
 CAPITOLUL 5
SURSE ŞI EMISII DE NOXE LA S.E. PAROŞENI
Sursele de poluare atmosferică la S.E. Paroşeni
sunt:
 două coşuri de fum;
 un depozit de cărbune (două stive);
 o staţie de descărcare cărbune;
 benzile transportoare de cărbune;
 cinci depozite de zgură şi cenuşă;
 cazanele (C1, C2, C3);
 grupul nr. 4 (C4, CAF).

Emisiile de noxe de la S.E. Paroşeni se

evacuează în atmosferă odată cu gazele de
ardere prin coşurile de fum şi/sau prin
stocarea, manevrarea cărbunelui –
descărcării din vagoane, eroziunea eoliană
de pe stive, traficul intern şi spulberarea
prafului de cenuşă.
 Emisiile şi concentraţiile poluanţilor prin coşurile de fum - S.E. Paroşeni
Anul IMA - S.E. Ore funcţi- Emisii Concentraţii [mg/ mN]
Paroşeni onare [t/an]

SO2 NOx PM SO2 NOx PM

IMA 1 11 577 8 800 1 400 1 400 4 900 800 560

2004
IMA 2* 84 25 4 0,9 2 300 240 80

IMA 1 12 019 8 436 1 491 1 069 4 242,35 749,60 537,53

2005
IMA 2* 134 45 8 3 4 226,99 788,36 297,56

IMA 1 11 812 8 404 1 635 879 4 055,62 792,34 429,82

2006
IMA 2* 30 10,26 2,45 1,05 2 856,51 682,51 293,33

IMA 1 4 322 2 600,06 485,88 212,24 3 448,64 543,23 286,80

2007 CAF 156 55,84 11,55 4,64 3 309,13 673,61 275,13

sem.I
IMA 2
gr.4 1 917 2 542,44 675,16 67,83 2 900 150 35

Notă: CMA [mg/ m3 N] 4001) 5001) 2002) 50

*
doar CAF, grupul nr. 4 era oprit pentru modernizare;
1)
începând cu 31.12.2010;
2)
începând cu 01.01.2016.
 Situaţia actuală privind protecţia atmosferei la S.E. Paroşeni
Pentru reducerea emisiilor din sursele existente s-au luat
următoarele măsuri:
 montarea de arzătoare cu formare redusă de NOx pt. IMA 2;
 montarea de electrofiltre care asigură desprăfuirea gazelor
 în gospodăriile de cărbune, sunt prevăzute instalaţii de desprăfuire
 depozitele de zgură şi cenuşă au instalaţii de stropire
 evacuarea gazelor de la IMA 2 este monitorizată on-line printr-un
sistem automat cu transmiterea datelor la distanţă.

Astfel, se observă că:

 valorile concentraţiilor maxime de NOx şi pulberi de cenuşă sunt
mai mici decât maximele admise
 valorile concentraţiei de SO2 depăşesc cu mult maximele
admise fiind necesară montarea unei instalaţii de reducere a
emisiei din gazele de ardere evacuate în atmosferă
 CAPITOLUL 6
CERCETĂRI LA S.E. PAROŞENI PRIVIND DESULFURAREA
GAZELOR REZULTATE DIN ARDEREA CĂRBUNILOR

Prezentarea variantelor de desulfurare analizate

a)Varianta 1 – procedeul umed de desulfurare a
gazelor de ardere cu calcar
Instalaţia se compune dintr-un absorber în care are loc
procesul desulfurării din gazele de ardere, prin
pulverizare cu suspensie de calcar transportată
hidraulic din depozit.
Evacuarea produsului secundar rezultat (şlam de gips / gips) din
procesul de reţinere al SO2 s-a analizat în două ipoteze:
Ipoteza A – evacuarea produsului secundar în fluid dens;
Ipoteza B – evacuarea produsului secundar (gips) în soluţie
agregat.
b) Varianta 2 – procedeul semiuscat de desulfurare a
gazelor de ardere cu var

Instalaţia se compune din două reactoare în care are

loc reţinerea de SO2 din gazele de ardere, prin
pulverizare cu suspensie de var stins, transportat
pneumatic din depozit.
Evacuare produsului secundar rezultat (şlam de produs
final/produs final –sulfit de calciu în amestec cu alţi produşi de
reacţie) din procesul de reţinere a SO2 s-a analizat:
Ipoteza A – şlam de produs final în fluid dens;
Ipoteza B – produs final în soluţie agregat.
 CAPITOLUL 7
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PROPRII PRIVIND
REDUCEREA NOXELOR ATMOSFERICE REZULTATE DIN
ARDEREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI LA S.E. PAROŞENI
S-au efectuat experimente cu măsurători pe două instalaţii:
1) o instalaţie experimentală de laborator pentru studiul
reducerii emisiilor de poluanţi;
2) o instalaţie pilot de ardere în strat fluidizat la funcţionarea
pe cărbune - huilă din bazinul Valea Jiului.
Determinarea concentraţiilor poluanţilor gazoşi din gazele de
ardere s-a efectuat utilizând un echipament performant -
Gazoanalizorul TESTO 350 XL.
Huilă –
Valea Jiului NaOH, NH3
Var Lapte de Calca
var r

Fig. 7.1. Huilă de Valea Jiului Fig. 7.2. Reactivi folosiţi pentru reducerea dioxidului de sulf şi alte noxe atmosferice
 Instalaţiei de laborator pentru diferite tehnologii umede de
desulfurare

Sistem de
despră-
fuire a p.m.3 p.m.2
Lichid
gazelor de Intrare
pulverizare gaze
ardere
Ieşire
gaze p.m.1

Tuburi de sticlă H2O2

+
Lichid de
spălare

Punctele de măsuare p.m.1, p.m.2 şi p.m.3

DP - pompa dozatoare, F- focar, FGC-răcitor de gaze, R-rotametru, GBP-protecţia arzătorului, SV-supape de siguranţă,
FV-vizor, NG - gaz natural, PA-aer primar, SA-aer secundar, CA-aer pentru răcire, Pol-poluanţi, CDPol-dozarea
controlată a poluanţilor, CDPar- dozarea controlată a prafului, AIFG- analiza gazelor de ardere la intrarea în scruber,
AOFG-analiza gazelor de ardere la ieşirea din scruber, P, T- prize de măsură pentru presiune şi temperatură
 Tabelul 7.1. Rezultatele experimentelor la diferite temperaturi
Concentraţia Punct de Tgaze O2 SO2 Eficienţa de reţinere
Temperatura H2 O2 măsură [0C] [%] [ppm] pentru SO2
[mg/ml]

p.m.1 89,43 10,47 345

3 p.m.2 96,52 %
60 0C 80,64 10,18 143
p.m.3 71,82 10,17 12
p.m.1 89,61 10,41 343
3 p.m.2 98,54 %
80,92 10,26 47
p.m.3 72,26 10,14 5
p.m.1 90,04 10,48 338
70 0C 97,34 %
1,5 p.m.2 81,25 10,32 66
p.m.3 72,83 10,19 9
p.m.1 89,41 10,46 326
0,5 p.m.2 85,58 %
80,74 10,20 118
p.m.3 71,83 10,18 47
p.m.1 89,43 10,48 355
80 C
0
97,46 %
3 p.m.2 80,08 10,31 58
p.m.3 79,37 10,11 9
Notă: 1 ppm SO2 = 2,85 mg/m3N
Instalaţiei pilot de ardere în strat fluidizat a cărbunelui

Pc. măsurare
Imagini – Instalaţia pilot ASF
Gazoanalizorul TESTO 350 XL
- echipament performant de determinare a emisiilor gazoase din gazele de
ardere, determinarea acestora realizându-se în celule speciale
- gazele analizate sunt SO2, CO, O2, NO şi NO2.
- detectează coeficientul excesului de aer λ şi determină, prin calcul,
concentraţia de CO2, viteza de curgere a gazelor şi debitul masic pentru toate
gazele analizate.

1 – imprimantă, 2 – touch-pen (creion electronic), 3 – bară pentru informaţii de sistem, 4 – afişare valori
măsurate, 5 – bară pentru informaţii legate de funcţionare, 6 – taste operare funcţiuni, 7 – tastatură, 8 –
conectare sondă presiune, 9 – conectare probă, 10 – conectare unitate de analiză, 11 – interfaţa tip serial

Sonda de prelevare a gazelor

Imagini din timpul experimentelor cu TESTO 350 XL / INSTALAŢIA PILOT
 Felul injecţiei Rezultate pentru SO2 (în Anexa
Eficienţa tab.7.3)
Tipul cărbunelui reducerii
SO2 Tabele Aij Figuri Aij
Scruber Reactor (i =1÷10, j=1÷2) (i =1÷11, j =1÷3)

- 17,2 % A.1.1, A.1.2 A.1.1, A.1.2

Huilă Valea Jiului (I)
cu 2,1 % S H 2O soluţie cu 2,5% Ca(OH)2 93,2 % A.2.1, A.2.2 A.2.1, A.2.2

soluţie cu 5% Ca(OH)2 94,9 % A.3.1, A.3.2 A.3.1, A.3.2

Huilă Valea Jiului (I) cu - 50,3 % A.4.1, A.4.2 A.4.1, A.4.1
40g de CaCO3 la 1 kg H 2O
H 2O 81,2 % A.4.1, A.4.2 A.4.1, A.4.2
de cărbune
- 18,1 % A.5.1, A.5.2 A.5.1, A.5.2
soluţie cu 1,5% Ca(OH)2 71,5 % A.6.1, A.6.2 A.6.1, A.6.2
Huilă Valea Jiului (II)
cu 1,7 % S soluţie cu 1,5% NaOH 86,9 % A.7.1, A.7.2 A.7.1, A.7.2
H 2O
soluţie cu 2,5% NaOH 90,6 % A.8.1, A.8.2 A.8.1, A.8.2
soluţie cu 5% NaOH 99,4 % A.9.1, A.9.2 A.9.1, A.9.2
injecţie cu amoniac 91,96 % A.10.1, A.10.2
Huilă Valea Jiului (II) H 2O 95,11 % A.10.2, A.10.3 A.10.1, A.10.2
15 g uree la 1 kg cărbune injecţie cu amoniac
(NOx) A.10.1, A.10.3
56,28%
Variaţia temperaturilor - focar, intrare/după SEGA (Sistem de Epurare a Gazelor de Ardere) A.11.1 - A.11.3
 Evolutia SO 2
3500

3000
Concentratia [mg/m3N] la O2ref 6%

2500
CMASO2 = 350 mg/m3N

2000

Gradul de retinere a SO2 [%]

Fig. A.1.1. Variaţia concentraţiei dioxidului de sulf pe parcursul măsurătorilor
100

1500 Concentratia medie a SO2 90

ilei ulf
3500 80
3143.6
h u
Concentratia [mg/m N] la O2ref 6%

rea 2,1% s
70
3000

rd e 2601.6

1 -a ctivi. -
60
2500

1000 T
SE ă rea 2000
50

r
3

e, fă H2O
40

p l ţ ie 1500

sim jec
30

r :In 17.2
be - 1000 20

Scru tor: 500 10

500 eac
R
0
0
Inainte de SEGA Dupa SEGA

0 Fig. A.1.2. Concentraţia medie şi gradul de reţinere a dioxidului de sulf

 Evolutia SO2
SE
4000 Că T 3
Sc rbun
Re rube e: H
3500 Ca acto r: I uilă
(O r: nje V
H) Inj cţie alea
2 ecţ H
ie 2O Jiulu
sol i (I
3000 uţi )
ec
Concentratia [mg/m3N] la O2ref 6%

u5
%
CMASO2 = 350 mg/m3N
2500

Gradul de retinere a SO2 [%]

2000
Fig.A.3.1. Variaţia concentraţiei dioxidului de sulf pe parcursul măsurătorilor 100
94.9
Concentratia medie a SO2 90

4000 80
Concentratia [mg/m N] la O2ref 6%

3500 3343.2 70
1500 3000 60

2500 50
3

2000 40

1500 30

1000 1000
20

10
500
169.9
0
0
Inainte de SEGA Dupa SEGA
500

Fig. A.3.2. Concentraţia medie şi gradul de reţinere a dioxidului de sulf

 SE2
Evolutia SO T
Căr 4
3500 1 k bune-
g
Scr de c cu 40
ă g
Rea uber: rbune de C
c to Inje aCO
r: cţie 3/
3000 - H2O
Concentratia [mg/m3N] la O2ref 6%

2500 CMASO2 = 350 mg/m3N

2000

Fig. A.4.1. Variaţia concentraţiei dioxidului de sulf pe Concentraţia

parcursul măsurătorilor Gradul de reţinere a SO2 [%]
medie a SO2
1500 3500
100

90 81.2
2951
3000
80

2500 70

60 50.3
2000
1000 1466.1 50
1500 40

30
1000
553.6 20
500
10

500 0 0

Cărbune făra reactant

Cărbune cu CaCO3 cu CaCO3
Cărbune cu CaCO3 si injectie de H2O cu CaCO3 si injecţie de H2O
 SE
Că T 9
r b
Evolu
Sc un
Re rube e: H
Na acto r: In uilă
OH r: I jec Va
nje ţie lea
3500 cţi H2
e s O Jiulu
olu i (I
ţie I)
cu
5%

3000 CMASO2 = 350 mg/m3N

atia [mg/m3N] la O2ref 6%

2500 Fig, A.9.1. Valorile raportate ale SO2

C oncentratia medie a SO2 Gradul de retinere a S O2 [% ]

2952.8 99.4
3000 100.00
Concentratia [mg/m3N] la O2ref 6%

2500 98.00

2000
2000
96.00
1500

1000 94.00

500
92.00
17.6
0

1500
90.00
Inainte de S EGA D upa S EGA

Fig. A.9.2. Concentraţia medie şi gradul de reţinere pentru SO2

 CAPITOLUL 8
EFECTELE ECONOMICE ALE IMPLEMENTĂRII SOLUŢIILOR
DE DESULFURARE A GAZELOR REZULTATE DIN ARDEREA
CĂRBUNILOR
Calcul economic estimativ privind desulfurarea pe instalaţia pilot – Total 10 500
lei
Evaluarea costurilor de investiţii la S.E. Paroşeni
Tabel 8.1. Evaluarea costurilor de investiţii pentru instalaţia de desulfurare a gazelor

Varianta de desulfurare

Varianta 1 - Procedeul umed Varianta 2- Procedeul semiuscat

1 2 3 4

Ipoteza A Ipoteza B
Ipoteza A Ipoteza B Evacuarea produsului Evacuarea produsului
Evacuarea produsului Evacuarea produsului secundar în fluid dens secundar în soluţie agregat
secundar în fluid dens secundar în soluţie agregat

Valoarea totală a investiţiei (în Euro)

1 2 3 4

30 000 000 31 500 000 24 000 000 25 500 000

 CAPITOLUL 9
CONCLUZII, CONTRIBUŢII PROPRII ŞI PROPUNERI
9.1. Concluzii generale
IMA pe combustibili solizi, aşa cum este şi S.E. Paroşeni care
face obiectul tezei, contribuie considerabil la emisiile de noxe
atmosferice, necesitând conformarea acestora la cerinţele celor
mai bune tehnici existente (BAT).
Cercetările cu privire la tehnicile de denoxare a gazelor de ardere
sunt numeroase şi au fost sistematizate în scheme şi tabele în
teză, putându-se observa uşor avantajele/dezavantajele fiecărui
procedeu de reducere a noxelor atmosferice.
Reducerea emisiilor de la IMA se realizează pe diferite căi, dar în
general măsurile avute în vedere se împart în două categorii,
respectiv măsuri primare şi măsuri secundare.
Legislaţia în vigoare la ora actuală privind regimul noxelor
atmosferice este realizată prin două directive de mediu ale UE
care privesc IMA din sectorul producerii energiei electrice şi
termice.
S.E. Paroşeni se va încadra în legislaţia în vigoare dacă se va
implementa instalaţia de desulfurare la termocentrală până cel
mai târziu în 31 decembrie 2010.
IMA nr.1 are drept de funcţionare maxim 20 000 h (2008 – 2015),
iar
IMA nr.2 - în tranziţie 3 ani, începând cu 2008 până la
31 decembrie 2010, perioadă în care instalaţia de desulfurare
va fi proiectată şi construită pe terenul ocupat acum de vechile
cazane ce compun IMA1.
Emisiile de noxe de la S.E. Paroşeni se evacuează în atmosferă
odată cu gazele de ardere prin coşurile de fum şi/sau prin
stocarea, manevrarea cărbunelui – descărcării din vagoane,
eroziunea eoliană de pe stive, traficul intern şi spulberarea
prafului de cenuşă.
Reducerea emisiilor din sursele existente prin măsuri luate la S.E.
Paroşeni prezentate detaliat în teză, au condus la reducerea
oxizilor de azot şi pulberii sub limitele admisibile, dar, nu au
rezolvat problema reducerii dioxidului de sulf, pentru aceasta
fiind necesară montarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor
de ardere evacuate în atmosferă
Cercetările experimentale proprii, s-au efectuat pe două instalaţii: o instalaţie
experimentală de laborator, unde s-a folosit ca reactiv peroxidul de oxigen
(H2O2) şi o instalaţiei pilot de ardere în strat fluidizat a cărbunelui, utilizând
pentru desulfurarea gazelor mai mulţi reactivi şi anume: var, hidroxid de
sodiu, calcar, amoniac.
Soluţia, care oferă cele mai bune rezultate de desulfurare a gazelor pe
instalaţia experimentală de laborator, este utilizarea unui lichid de
pulverizare pe bază de apă oxigenată, la o concentraţie de 1,5 mg/ml.
Procedeul care oferă cele mai bune rezultate de desulfurare a gazelor pe
instalaţia pilot de ardere în strat fluidizat este spălarea gazelor de ardere în
reactor cu o soluţie alcalină de hidroxid de sodiu cu 5 % NaOH.
Rezultatele obţinute prin introducerea calcarului în focar nu sunt tot atât de
eficiente ca şi în cazul celorlalţi reactivi utilizaţi. Soluţia este însă simplă şi
ieftină ceea ce o poate impune la rezolvarea desulfurării IMA 1 din S.E.
Paroşeni.
Pentru IMA 2 de la S.E. Paroşeni procedeul umed cu calcar, în vederea
reducerii SO2, este bun, dar nu este singurul, aşa cum rezultă din cele
prezentate în teză.
Este imperios necesar ca până în 31.12.2010 la S.E. Paroşeni să se
implementeze instalaţia de desulfurare deoarece în prezent la S.E. Paroşeni
emisiile de dioxid de sulf sunt de sapte ori mai mari decât normele
europene.(…fondul de mediu!!! )
 9.2. Contribuţii proprii
Consider că, în urma cercetărilor teoretice şi experimentale efectuate pentru
denoxarea gazelor rezultate în urma arderii huilei de Valea Jiului în
instalaţiile mari de ardere, am adus următoarele contribuţii:
 inventarierea şi sintetizarea tehnologiilor de denoxare: procedee/scheme/
principii;
 studierea avantajelor/dezavantajelor procedeelor de denoxare;
 analiza critică a cadrului legislativ în domeniul protecţiei atmosferice
referitor la instalaţiile mari de ardere;
 analiza teoretică a dispersiei noxelor atmosferice şi a unor modele
matematice de dispersie a poluanţilor atmosferici;
 cercetări experimentale proprii pe:
 o instalaţie experimentală de laborator pentru studiul reducerii
emisiilor de poluanţi rezultaţi în urma arderii huilei de Valea Jiului;
 o instalaţie pilot de ardere în strat fluidizat pentru denoxarea gazelor
rezultate prin arderea huilei de Valea Jiului (cu o cercetare mai
detaliată privind desulfurarea).
În cadrul acestor cercetări s-au efectuat următoarele:
 selectarea reactivilor ţinând cont de accesibilitatea lor
(preţ/disponibilitate);
 utilizarea substanţelor/reactivilor care neutralizează/captează SO2,
anume: var (Ca(OH)2 ), calcar (CaCO3), hidroxid de sodiu (NaOH),
amoniac (NH3) şi alţi reactivi (cum ar fi H2O2);
 prepararea soluţiilor de reactivi la diferite concentraţii.
 realizarea de măsurători pe instalaţia de ardere în strat fluidizat la
funcţionarea cu huilă din Valea Jiului (1,7 % - 2,1 % sulf);
 determinarea concentraţiilor poluanţilor gazoşi din gazele de ardere
utilizând un echipament performant - Gazoanalizorul TESTO 350 XL;
 efectuarea analizelor de gaze de ardere înainte de scruber şi după
separatorul de picături (evacuarea gazelor la coş);
 analiza critică a rezultatelor experimentale obţinute pe instalaţia pilot
de ardere în strat fluidizat la arderea huilei de Valea Jiului;
 sublinierea soluţiei de desulfurare privind eficienţa;
 constituirea de tabele şi grafice pe variante experimentale, pe baza
rezultatelor obţinute în urma experimentelor efectuate pe instalaţia
pilot de ardere în strat fluidizat;
 monitorizare on-line cu ajutorul programului MENER a
temperaturilor:
 din focar şi din sistemul de transfer termic;
 de la intrare/ieşire SEGA (sistemul de epurare a gazelor de
ardere);
 după ciclon (separatorul centrifugal) şi la coş;
 prezentarea grafică a variaţiilor temperaturilor - focar, intrare/ieşire
SEGA, la coş ş.a.
 9.3. Propuneri
Având în vedere complexitatea problemei, aşa cum a rezultat şi din lucrare,
cercetările privind depoluarea atmosferei în zona termocentralei S.E. Paroşeni
trebuie să se continue în următoarele direcţii:
 stabilirea unor soluţii de desulfurare pentru IMA 1 astfel încât aceasta să-şi
reducă emisia de SO2 în perioada următoare de funcţionare (20 000 ore);

 analiza posibilităţii de implementare la IMA 2 a desulfurării prin procedeul cu

hidroxid de sodiu avându-se în vedere că prin acest procedeu conţinutul de dioxid
de sulf se reduce cu peste 99 %;

 construirea unor modele matematice de dispersie a noxelor cu aplicabilitate pe

condiţiile concrete de la S.E. Paroşeni.
VĂ MULŢUMESC !
VĂ MULŢUMESC !
VĂ MULŢUMESC !
VĂ MULŢUMESC !
VĂ MULŢUMESC !
VĂ MULŢUMESC !

VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!