Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
35Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Danion Vasile

Danion Vasile

Ratings: (0)|Views: 127|Likes:
Published by vidar123

More info:

Published by: vidar123 on Mar 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2013

pdf

text

original

 
Danion Vasile
DESPRE REÎNCARNARE
Ş
IINVAZIA EXTRATERESTR 
Ă
 
Edi
ţ
ie realizat
ă
dup
ă
versiunea tip
ă
rit
ă
laEditura Bunavestire, Gala
ţ
i, 2003
APOLOGETICUM2004
 
 
În c
ă
utarea adev
ă
rului
„Suntem ai Bisericii pe cât suntem ai Sfin
 ţ 
ilor P 
ă 
rin
 ţ 
i” [68; 187]
1
.Mitropolitul Hierotheos Vlachos
 „Rezultatele
ş
tiin
ţ
elor 
ş
i metodele de atingere a rezultatelor acestora r 
ă
mân denep
ă
truns pentru oamenii ce nu s-au îndeletnicit cu
ş
tiin
ţ
ele: rezultatele
ş
i metodeleatingerii rezultatelor din
ş
tiin
ţ
a
ş
tiin
ţ
elor, din
ş
tiin
ţ
a care s-a pogorât din cer, din
ş
tiin
ţ
ad
ă
ruit
ă
lumii de c
ă
tre Fiul lui Dumnezeu, din
ş
tiin
ţ
a care îl schimb
ă
pe om cu des
ă
-vâr 
ş
ire, din
ş
tiin
ţ
a care îl preface din trupesc
ş
i sufletesc în duhovnicesc, din cre
ş
tinism,cu atât mai mult r 
ă
mân de nep
ă
truns pentru cei care nu s-au îndeletnicit cu studierea eilegiuit
ă
, dup
ă
metoda rânduit
ă
de Dumnezeu.Deci lipsit
ă
de judecat
ă
este dorin
ţ
a unora ca rezultatele studierii cre
ş
tinismului,înaltele
ş
i adâncile lui taine s
ă
fie pentru ei pe deplin limpezi f 
ă
ă
nici o studiere preala- bil
ă
a cre
ş
tinismului. Vre
ţ
i s
ă
cunoa
ş
te
ţ
i tainele cre
ş
tinismului? Studia
ţ
i-l...” [16;75-76].Aceste cuvintele ale marelui ierarh rus ar trebui s
ă
ă
mân
ă
pentru totdeauna înmin
ţ
ile celor care vor s
ă
afle r 
ă
spunsul la întreb
ă
rile legate de adev
ă
rul spiritual. Pe câtde comod este omul modern, care vrea s
ă
serveasc
ă
ă
spunsurile la întreb
ă
rile sale cuaceea
ş
i grab
ă
cu care serve
ş
te masa într-un fast-food, pe atât de greu îi este s
ă
ajung
ă
la
ă
spunsurile corecte.Adev
ă
rul nu este un obiect, nu poate fi cump
ă
rat cu bani. Cunoa
ş
terea adev
ă
ruluinecesit
ă
nevoin
ţă
, necesit
ă
jertf 
ă
. Cei care încearc
ă
s
ă
afle r 
ă
spunsul la întreb
ă
rile lor 
ă
ă
a face nevoin
ţ
a necesar 
ă
, ori vor afla r 
ă
spunsurile adev
ă
rate, dar nu vor aveamaturitatea s
ă
le aprecieze valoarea,
ş
i atunci se vor îndep
ă
rta de ele, ori vor afla
ă
spunsuri false,
ş
i nu vor fi în m
ă
sur 
ă
s
ă
le observe falsitatea.A cunoa
ş
te adev
ă
rul presupune a accepta modul în care Dumnezeu vrea s
ă
 descopere oamenilor acest adev
ă
r. A respinge acest mod de cunoa
ş
tere înseamn
ă
arespinge rezultatele cunoa
ş
terii la care conduce. Unii se întreab
ă
: „cum vede Biserica problema X?”.
Ş
i, dup
ă
ce afl
ă
ă
spunsul, se gr 
ă
 besc s
ă
îl conteste numai pentru c
ă
nul-au în
ţ
eles. Biserica are o pozi
ţ
ie care poate fi în
ţ
eleas
ă
numai de cei care au parcurs otreapt
ă
absolut necesar 
ă
cunoa
ş
terii spirituale: în
ţ
elegerea valorii Sfintei Scripturi
ş
i aSfintei Tradi
ţ
ii.„Ceea ce a zis Dumnezeu este limpede c
ă
nu-i perfectibil, dar ceea ce a spus clerulîn numele lui Dumnezeu formeaz
ă
o
ş
tiin
ţă
susceptibil
ă
de perfec
ţ
ionare, asemeneatuturor celorlalte
ş
tiin
ţ
e omene
ş
ti. Este nevoie ca, din când în când, teoria teologic
ă
s
ă
 fie reînnoit
ă
, a
ş
a cum este cazul fizicii, chimiei
ş
i fiziologiei” [33; 6], scria Claude-Henri, conte de Saint-Simon, în lucrarea sa
 Noul cre
 ş
tinism
. Numai c
ă
dac
ă
în privin
ţ
acunoa
ş
terii
ş
tiin
ţ
ifice poate fi vorba de un progres,
ş
i anumitor teorii considerate ovreme adev
ă
rate li se v
ă
de
ş
te falsitatea,în privin
ţ
a cunoa
ş
terii spirituale înnoirea nu î
ş
i poate g
ă
si locul.În momentul în care adev
ă
rul Bisericii nu este un adev
ă
r inventat deoameni, fie ei
ş
i clerici, ci este descoperit de Dumnezeu pentru binele
ş
i mântuireaoamenilor, el nu poate fi înlocuit de nici un alt adev
ă
r. Cine crede într-un progres al
1
Datorit
ă
num
ă
rului mare de citate folosit în aceast
ă
carte am folosit sistemul alternativ de indicare asursei citate: între parantezele drepte se afl
ă
num
ă
rul c
ă
ţ
ii din care s-a citat (a
ş
a cum apare în bibliografiade la sfâr 
ş
it),
ş
i num
ă
rul paginii –citatul acesta este luat din cartea Mitropolitului Hierotheos Vlachos -
 Cugetul Bisericii Ortodoxe
, pagina 187.
 
adev
ă
rului presupune c
ă
, în fiecare etap
ă
, adev
ă
rul este relativ.
Ş
i c
ă
ceea ce apare defiecare dat
ă
drept nou adev
ă
r va sfâr 
ş
i prin a fi contrazis de adev
ă
rul care îi succede.Sfânta Tradi
ţ
ie nu va fi niciodat
ă
contestat
ă
de c
ă
tre P
ă
rin
ţ
ii sfin
ţ
i pe care îi are
ş
i îi vamai avea Biserica pân
ă
la sfâr 
ş
itul veacurilor. Asta nu înseamn
ă
c
ă
, pe m
ă
sur 
ă
ce noierezii
ş
i noi provoc
ă
ri spirituale vor asalta Biserica, aceasta nu va da un r 
ă
spuns pem
ă
sur 
ă
. Dar pentru aceasta nu are nevoie s
ă
î
ş
i modifice, s
ă
î
ş
i modernizeze înv
ăţă
tura.Adev
ă
rul nu poate fi modernizat.Omul contemporan are nevoie nu numai de m
ă
rturisirea adev
ă
rului de credin
ţă
, ci
ş
i de l
ă
muriri în ceea ce prive
ş
te probleme care, de
ş
i nu sunt neap
ă
rat importante, fac parte din fr 
ă
mânt
ă
rile sale. „Ce energii exist
ă
în piramide? Cum se pot vedea câmpurileenergetice? Cum se poate vindeca omul prin propriile puteri de bolile pe care le are?”La multe dintre aceste întreb
ă
ri, scrierile Sfin
ţ
ilor P
ă
rin
ţ
i dau r 
ă
spunsuri precise
ş
iextinse. Nu este nevoie decât de cel mult de o
traducere
a limbajului arhaic astfel încâts
ă
poat
ă
fi accesibil omului modern.La alte întreb
ă
ri, r 
ă
spunsurile se g
ă
sesc mai greu în Tradi
ţ
ie,
ş
i osteneala e ocondi
ţ
ie necesar 
ă
g
ă
sirii lor. E adev
ă
rat c
ă
a
ş
a cum protestan
ţ
ii au ajuns la mari r 
ă
t
ă
ciri,tâlcuind în mod gre
ş
it diferite versete ale Sfintei Scripturi, tot a
ş
a un cre
ş
tin ortodox ar  putea tâlcui gre
ş
it anumite citate din Sfin
ţ
ii P
ă
rin
ţ
i. Pentru cine se apropie cu inim
ă
 mândr 
ă
de scrierile patristice, vrând s
ă
se trufeasc
ă
cu cunoa
ş
terea lor, aceste scrieri îi pot fi sabie cu dou
ă
t
ă
i
ş
uri.Dar cel care se apropie cu smerenie de aceste scrieri g
ă
se
ş
te în ele o comoar 
ă
demare pre
ţ
. El nu va c
ă
dea în gre
ş
eala pe care o face protestantul care tâlcuie
ş
te SfântaScriptur 
ă
ă
ă
a avea nici un reper la care s
ă
se raporteze. El se va raporta întotdeauna lacugetul Bisericii,
ş
i î
ş
i va modela cunoa
ş
terea dup
ă
acest cuget.
Ş
i, ori de câte ori vavedea c
ă
Predania Sfin
ţ
ilor P
ă
rin
ţ
i contrazice propria p
ă
rere, va renun
ţ
a f 
ă
ă
 
ş
ov
ă
ial
ă
laaceast
ă
p
ă
rere.Cei care nu vor s
ă
primeasc
ă
ă
spunsurile Bisericii consider 
ă
c
ă
aceasta nu este înm
ă
sur 
ă
s
ă
propov
ă
duiasc
ă
adev
ă
rul,
ş
i nu poate decât s
ă
conteste celelalte înv
ăţă
turispirituale pentru a se a
ş
eza pe ea îns
ăş
i în ipostaza izvorului cunoa
ş
terii.Sfântul Dionisie Areopagitul îi scria unui preot: „S
ă
nu te socote
ş
ti înving
ă
tor,Preote Sosipatru, pentru c
ă
def 
ă
imezi un cult
ş
i o doctrin
ă
care nu
ţ
i se par bune. Nici s
ă
 nu-
ţ
i închipui c
ă
dac
ă
le-ai comb
ă
tut, urmeaz
ă
c
ă
p
ă
rerile lui Sosipatru ar fi dejaadev
ă
rate. Pe bun
ă
dreptate se poate ca,
ţ
ie
ş
i altora, din pricina multor minciuni
ş
i apa-ren
ţ
e, s
ă
v
ă
ă
mân
ă
ascuns adev
ă
rul, care este unic
ş
i tainic. C
ă
ci nu este de ajuns ca unlucru s
ă
nu fie ro
ş
u ca prin aceasta s
ă
fie alb; nici ceea ce nu e un cal s
ă
fie în modnecesar un om. Astfel, dac
ă
voie
ş
ti s
ă
m
ă
convingi, aceasta s
ă
faci: înceteaz
ă
s
ă
vorbe
ş
tiîmpotriva altora; ci astfel s
ă
cuvântezi despre adev
ă
r, încât spusele tale s
ă
ă
mân
ă
pentrutotdeauna irepro
ş
abile” [23; 56 ].Acesta este duhul Ortodoxiei: m
ă
rturisirea smerit
ă
a Adev
ă
rului. Ortodoxia nuînseamn
ă
negare – a patimilor, a ereziilor, a minciunii. Ortodoxia este m
ă
rturisirealuminii, a Adev
ă
rului, a lui Hristos.Aceast
ă
m
ă
rturisire implic
ă
negarea tuturor formelor de întuneric
ş
i de minciun
ă
.Dar esen
ţ
ial
ă
este în primul rând lumina. Una dintre cele mai impresionante c
ă
ţ
i scriseîn duhul acesta este capodopera Arhimandritului Vasilios,
 Intrarea în împ
ă 
ăţ 
ie
2
.Cerându-i-se acestui avv
ă
athonit s
ă
scrie ceva despre r 
ă
t
ă
cirea ecumenist
ă
, el s-amul
ţ
umit s
ă
m
ă
rturiseasc
ă
despre frumuse
ţ
ea de nespus a Ortodoxiei. Cei care în
ţ
elegm
ă
rturia lui nu mai au nevoie de nici o critic
ă
la adresa catolicismului sau a protestantismului. El a reu
ş
it s
ă
prezinte atât de iscusit lumina Ortodoxiei, încâtconvinge cititorii c
ă
orice alt
ă
lumin
ă
p
ă
le
ş
te în fa
ţ
a ei.
2 Traducerea în limba român
ă
a acestei minunate c
ă
ţ
i a a ap
ă
rut la Editura Deisis, Sibiu, 1996.

Activity (35)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Maksim Munteanu liked this
jeanionescul liked this
dnldnl liked this
dnldnl liked this
dnldnl liked this
dnldnl liked this
dnldnl liked this
dnldnl liked this
dnldnl liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->