Partea 1
Varianta1
A.1.D-Danemarca;G-Estonia.
2.1-Madrid;4-Berlin
B.1.A(Portugalia);2.Praga;3.C(UK)
C.1-c;2-b;3-a;4-d;5-a.
D.Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente tipurile de
clima:subpolar,temperat-oceanic,iar in Europa Sudica ,cel subtropical.-
Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5
si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-in Europa nordica apar
influente oceanice si polare,iar in Europa Sudica pregnante sun influentele
mediteraneene si nord-africane.
E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita latitudinii ridicate si a
celor montani datorita reliefului.
2.bilantul natural negativ datorita scaderii natalitatii.
Varianta 2
A.1.C-Italia;D-Spania.
2.7-Londra;12-Atena.
B.1.C(Italia)2.D(Spania)3.J(Finlanda).
C.1-b;2-d;3-c;4-b;5-b;
D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii s-au
format in orogeneza caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi ajunge
la 4807 m (Vf. Mont Blanc),iar in Muntii Scandinaviei la 2469 m (Vf.
Galdhopiggen).
Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele unitati montane.
E.1.altitudini de peste 3000 m.
2.circulatia predominant vestica a maselor de are;scade intensitatea vanturilor
de vest de la vest la est.
Varianta 3
A.1.B-Portugalia;D-UK si irlanda de nord
2.3- Madrid;10-Moscova
B.1.15(paris);2.I(ungaria)3.F(Islanda).
C.1-b;2-c;3-a;4-d;5-c.
D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul subpolar,iar in sudul
Europei climatul subtropical.- Temperatura media anuala este mai scazuta in
Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15
grade C.-precipitatii medii anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500-
800 mm,predominant sub forma de ninsoare,in climatul subtropical
precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600-900 mm,dominant in
octombrie si aprilie.
E.1.in unele state europene imbatranirea deomgrafica a determinat un deficit
de forta de munca,de aceea s-a apelat la forta de munca externa.(SAU)-costul
mai scazut al fortei de munca externe.
2.o cauza este clima temperat oceanica din Norvegia,influentata de Curentul
Golfului,la care se adauga natura substratului muntos pentru a explica
prezenta padurilor din Norvegia,pe cand in Groenlanda clima subpolara si
polara,cu vanturi puternice si temperaturi foarte scazute a favorizat instalarea
ghetarilor.
Varianta 4
A.1.D-Polonia;H-Bulgaria;
2.4-Oslo;6-Praga.
B.1.temperat-oceanic;2.Sena;3.Amsterdam.
C.1-b;2-a;3-a;4-b;5-c.
D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza hercinica,iar Muntii Alpi
in orogeneza Alpina:-Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii Ural
(au aspect de dealuri):-Fragmentarea e mult mai accentuata pentru Muntii
Ural,care au in schimb o lungime mult mai mare(2000 km fata de 1200 km
pentru Mtii Alpi).
Asemanare:-modul de formare(prin incretirea scoartei).
E.a.Clima Europei e influentata de latitudine,relief,oceanele si marile care o
inconjoara.
b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept consecinte incetinirea
cresterii poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea potentialului fortei de
munca a populatiei.
Varianta 5
A.1.E-Belgia;J-Grecia;
2.4-Minsk;7-Riga
B.1.Baltica;2.1;3.Alpi.
C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii Ural
in orogeneza hercinica:-Mtii Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf.
Gerlachovsky),iar in Mtii Ural este de 1894m(Vf Narodnaia).
Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin cutarea scoartei.(SAU)-
prezenta reliefului glaciar.
E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic s-au format datorita
amplitudinii mari a mareelor.
2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea
navigatiei fluvio-maritime.
Varianta 6
A.1.G-Bosnia si Hertegovina;I-Suedia.
2.3-Amsterdam;4-Moscova.
B.1.C;2.Dunarea;3.Baltica.
C.1-c;2-c;3-a;4-b;5-b.
D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata pe o structura
rigida,apartinand Platformei Est-Europene,pe cand Campia Padului este o
campie de acumulare fluviala:-Campia Europei de Est are varsta
proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai tarziu,in cuaternar.
Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu interfluvii netede si vai
largi.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si subpolar;-soluri
aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.
Varianta 7
A.1.C-Italia;I-Danemarca;
2.6-Kiev;12-Reykjavik.
B.1.Germania;2.Minsk;3.9.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile depasesc 3000 m,pe cand in
Peninsula Scandinavica altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii
Scandinaviei sunt munti vechi,erodati,formati in timpul orogenezei
caledoniene;muntii din Peninsula Iberica sunt tineri,cu creste ascutite,inaltati
in timpul orogenezei alpine.
Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format prin cutare,in timpul
proceselor orogenice,in ambele regiuni este prezent relieful glaciar.
E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea ce determina cantitati
reduse de precipitatii:-extensiunea mare a masei continentale,ceea ce
determina amplitudini termice tot mai mari spre est.
Varianta 8
A.1.H-Bosnia-Hertegovina;G-Letonia.
2.3-Dublin;10-Praga.
B.1.Belarus;2.E;3.A.
C.1-a;2-c;3-b;4-b5-a.
D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari in Europa Centrala (peste
750 mm\an)fata de Europa de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice
sunt mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est.
Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica este predominant vestica.
E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean,carora li se
datoreaza existenta a numeroase vestigii antice si medievale:-primele
capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un potential natural deosebit
(litoralul mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut in tarile
europene industrializate timpuri.
Varianta 9
A.1.B-UK;F-Belgia.
2.1-Atena;9-Varsovia.
B1.J;2.Oslo;3.G
C.1-d;2-d;3-b;4-c;5-d.
D.Deosebiri:-In Italia tipul predominant de clima este mediteranean,in
Noevegia cel temperat-continental si in sxtremitatea nordica,cel subpolar:-
temperaturile medii anuale sunt peste 15 grade C in Italia,pe cand In Norvega
se situeaza sub 5 grade C:-in Italia,vara se fac simtite vanturi fierbinti din
nordul Africi;in Norvegia sunt frecvente invaziile de are polar.
E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si cubpolar;
-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.
Varianta 10
A.1.D-Franta;H-Elvetia.
2.3-Reykjavik;7-Zagreb.
B.1.Irlanda;2.G;3.Lisabona.
C.1-a;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.B-Irlanda;H-Elvetia
Deosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul temperat-oceanic,in
Elvetia se intalneste un climat temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea
termica este mult mai redusa valoric decat in Elveta:-In Irlanda isi fac simtita
prezenta vanturile de vest care aduc precipitatii bogate,pe cand in Elvetia
influenta acestora este nesemnificativa.
E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece strabate regiuni variate din
punct de vedere morfologic si climatic.
-In cursul superior topirea zapezii in lunile de primavara determina debite
bogate.
Varianta 11
A. 1. B - Portugalia; F - Belgia;2. 5 - Stockholm; 6 - Berlin.
B.1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.
C.1-b;2-b;3-c;4-b;5-c.
D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului Bulgariei, comparativ cu eel al
Irlandei (relieful Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte, dintr-o campie
joasa, acoperita cu mlastini, laeuri, turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si
munti josi, Tnrtimp ce relieful Bulgariei este mai Variat, reprezentat de munti,
de podisuri si de campii, relieful malt fiind dominant);
- deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai rnari decat ale reliefului
Irlandei (Tn Bulgaria, Munfii Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m
altitudine maxima, Tn timp ce Tn Irlanda altitudinea maxima abia depaseste
1000 m);
- deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea mai mare parte, de
eroziunea glaciara, Tn timp ce relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la
altitudini de peste 1800-2000 m (Tn Muntii Stara Planina, Rodopi, Finn si
Rila).
E.1. doua materii prime folosite Tn industria siderurgica: minereul defiersi
carbunii superior!;
2. doua state europene cu pondere Tnsemnata Tn industria siderurgica:
Germania, Marea Britanie.
Varianta 12
A.1. A - Elvejia; D - Lituania; 2.13-Zagreb; 15-Sofia.
B.1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Tamisa.
C. 1-d;2-c;3-d;4-d;5-d.
D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn nord si temperata-rece cu
nuanta continental Tn centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat
mediteranean;
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda sunt cuprinse Tntre 2-6
°C, Tn centru si Tntre 0 si 4 °C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala
Tn Italia este de 15 °C;
- deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si cu temperaturi foarte
scazute, Tn timp ce Tn Italia iemile sunt blande si ploioase.
E.- regimul termic, care determina o curgere redusa de iarna pentru raurile si
fluviile care se varsa Tn Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu
raurile si fluviile care ajung Tn Marea Mediterana, care au o curgere bogata
iarna (datorita temperaturilor pozitive, dar si a cantitdtilor mai man de
precipitatii lichide);
- catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.) prelungesc perioada curgerilor
bogate pan§ Tn prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana Tn van5
(Tn cazul Carpa}ilor).
Varianta 13
A.1. D - Cehia; G - Portugalia;2. 5 - Londra; 9 - Vilnius.
B.1. J (Islanda); 2. Balcanice; 3. B (Olanda).
C.1 - c; 2 - a; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-oceanic, Tn timp ce Grecia are
un climat mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii bogate in tot cursul anului
(peste 1000 mm/an), Tn timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase,
precipitatiile cad aproape exciusiv iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat pe
muntii Tnalti;
- deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale sunt reduse, verile sunt
racoroase si umede, Tn timp ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un
numar mare de zile senine.
E. - Etna, Vezuviu, Stromboli;
- bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre
placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane
se creaza o tensiune continua (specifica zonelor de subductie) Tntre cele doua
placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe langa miscari orogenetice, si
fracturari ale scoartei ce due la vulcanism activ.
Varianta 14
A.1. F - Spania; G - Austria; 2.2- Varsovia; 9 - Lisabona.
B.1. H (Norvegia); 2. E (Bulgaria); 3, C (Germania).
C.A - b; 2 - b; 3 - a; 4 - d; 5 - d.
D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean, Tn timp ce Tn Norvegia
climatul este temperat-oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul extrem
devenind subpolar;
- deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii multianuale sunt mult mai
ridicate (peste 1500-2000 mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o
distribujie relativ uniforms Tn cursul anului (mai mar) iama), Tn timp ce Tn
Italia precipitate scad sub 1000 mm/an (cu exceptia Munfilor Alpi) si cad,
aproape exclusiv, iarna;
- deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si umede, nebulozitatea este
accentuata, Tn timp ce Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar
mare de zile senine.
E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o desfasurare longitudinala
(de-a lungul meridianelor), pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe
axa E-V), iar cateneie muntoase sunt orientate aproximativ pe direcjia E-V,
meat orice arter§ hidrografica are o distanta mica de parcurs pana la o mare
sau ocean;
- desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate Tn tot cursul anului,
datorita climatuiui temperat-oceanic (vecinatatea oceanului justifies
dominanta vanturilorde vest, totdeauna umede, fapt ce expiicS abundenta
ploilor, nebulozitatea accentuata Tn mare parte din an si umiditatea sporita din
timpul iernii, cantitatile de precipitatii anuale depasind 1000 mm si asigurand
debitele bogate ale raurilor).
Varianta 15
A.1.A- Germania; B - Ucraina; 2. 7-Dublin; 11-Madrid.
B. 1. 5 (Oslo); 2. G (Federatia Rusa); 3. 13. (Reykjavik).
C.1 - c; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - c.
D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania cat si campiile litorale din
Italia au climate de tip maritim, cu influenta marii asupra uscatului din
imediata vecinatate, cu temperaturi moderate si cu frecventa brizelor marine;
- deosebire: campiile litorale din Germania au un climat oceanic, cu veri
racoroase si umede. Tn timp ce campiile litorale din Italia au un climat
medjteranean, cu temperaturi mai ridicate si veri calduroase si secetoase;
- deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada atlantica a Germaniei cad
precipitatii bogate Tn tot cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn
timp ce Tn campiile litorale ale Italiei precipitatiile cad aproape Tn
exclusivitate iarna (de regula sub 700 mm/an).
E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt lacuri glaciare, formate Tn
depresiunile modelate de calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre
nord;
- ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocena
(Tntre valurile morenice), retrasa Tn prezent spre nordul extrem al
continentului
Varianta 16
A. 1. E - Macedonia; I - Elvetia;
2. 1 - Roma; 4 - Sofia.
B.1. Moscova; 2. Pirinei; 3. oceanica.
C.1-a;2-d;3-a;4-a;5-b.
D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima caracteristic este eel
temperat-oceanic si mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este temperat-
continental rece si subpolar;
- deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de vest, Tn timp ce Tn
statul J (Finlanda) bat vanturile polare; - 2p.
- deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii ale lunilor extreme sunt
de 10°C (ianuarie), respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J
(Finlanda), 5-6 luni pe an sunt temperaturi medii negative; media lunii iulie
situandu-se Tntre 10°C si 15°C. - 2p.
E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului;
- scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul spre nordul continentului.
Varianta 17
A.1. B - Belarus; I - Elvetia;
2. 3 - Varsovia; 10 - Lisabona.
B.1. Balcanica; 2. J; 3. 2.
C.1-d;2-c;3-d;4-c;5-a.
D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima caracteristic este eel
temperat-oceanic, iar Tn statui G (Moldova) este temperat-continental; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica circulatia maselor de aer
vestice, umede si racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este
caracteristica circulatia maselor de aer nordice si est-continentale; rece si
umed Tn nord, mai cald si arid Tn sud; - 2p.
- deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile medihenuale sunt Tntre 800-
1000 mm/an, Tn timp ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale au
valori Tntre 600 mm/an, Tn zona de podi$, $i 350 mm/an, Tn campiile din
sud. - 2p.
E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor
limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de
dealuri joase este ospitalier pentru populate; - 2p.
- tipurile de clima din zona temperate (mediteraneeana, temperat-oceanica,
temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce clima subpolara
este neospitaliera pentru raspandirea^ populatiei. - 2p.
Varianta 18
A.1. A - Slovacia; C - Grecia;
2. 2 - Dublin; 8 - Varsovia.
•s-
B.1. Balcanica; 2. Baltics; 3. Lisabona.
C.1-c;2-b;3-c;4-c;5-d,
D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F (Regatul Unit al Marii
Britanii), exists unitati de relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p.
-deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul E (Franta) se ridica la
4.807 m (Vf. Mont Blanc) Tn Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn
statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) ajunge doar la 1.343 m (Vf. Ben
Nevis); - 2p.
- deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul E (Franca) este bine
dezvoltat relieful glaciar, Tn timp ce acest tip de relief lipseste din statul F
(Regatul Unit al Marii Britanii). - 2p.
E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea mare, de peste 2000 m); -
2p
-Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde glaciatiune, fiind acoperiti
de calota glaciara care, prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p
Varianta 19
A.1. H - Estonia; J - Ucraina;
2. 3-Moscova; 13-Sofia.
B.1. Tamisa; 2. Apenini; 3. Grecia.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este temperat-oceanic si
subpolar, Tn timp ce Tn statui I (Ucraina) climatul este temperat-continental
excesiv; - 2p.
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (500- 800 mm/an),
predomi¬nant sub forma de zapada si repartizate uniform Tn statui G
(Islanda), Tn timp ce Tn statui I (Ucraina), precipitatiile sunt mai reduse (300-
500 mm/an) si repartizate neuniform Tn timpul anuiui (cad predominant vara,
sub forma de averse); - 2p.
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai mari Tn statui I (Ucraina) si
reduse Tn statui G (Islanda). - 2p.
E.- conditii climatice restrictive: climat temperat rece si subpolar Tn nord, cu
temperaturi scazute si vanturi puternice; - 2 p.
- conditii improprii pentru agricultural solurile au fertilitate scazuta, Tn mare
parte a anuiui fiind Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p.
Varianta 20
A.1, B - Franja; D - Bulgaria; 2.12-Bruxelles; 14-Mlnsk,
B.1, Baltlcfi; 2. Llsabona;,3, Scandlnave,
*
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-d.
D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat si Tn statul
G (Norvegia) este prezent climatui este temperat-oceanic; - 2p.
- asemanare: precipitajiile medii anuale sunt ridicate (peste 1000 mm/an) atat
Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G (Norvegia), fiind
repartizate uniform Tn timpul anului; - 2p.
- asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu nebuiozitate ridicata Tn
ambele state. - 2p.
E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o retea diversificatS si
complementara;
- traficul persoanelor si al produselor este realizat prin mijloace de transport
variate: cai ferate - cu densitati ridicate; refele rutiere modeme (autostrazi)
completate de lucrari de arta rutiera (ex. terminalul Calais); noduri de navigate
aeriand (Paris) deservite de mari companii aeriene.
Varianta 21
A.1. H - Slovacia; J - Austria;
2. 1 - Praga; 5 - Belgrad.
B.1. Dunarea;2. Dublin; 3. 9.
C.1 - d; 2 - b; 3 - c; 4 - c; 5 - a.
0
D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat
pe harta cu litera F este caracteristic un climat subtropical;
- asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat
pe harta cu litera F se resimt influence mediteraneene (ierni blande si umede,
veri calde si uscate);
- asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat statului marcat pe harta
cu litera A, cat si statului marcat pe harta cu litera F.
E.- relieful accidental;
- climatul rece.
Varianta 22
A.1. A - Portugalia; I - Cehla; 2.4 - Viena; 8 - Belgrad.
B.1. Suedia; 2. Lituania; 3. Berlin.
C.1-d;2»b;3-c;4-d;5-c.
D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de varsta precambriana si
caledoniana, pe cand relieful Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si
alpind;
- deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este dispus Tn trepte de la SE
catre NV, pe cdnd Tn Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu treptele
joase;
- asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn Peninsula Ibericd este
dezvoltat relieful glaciar.
E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor;
- relieful prin altitudine si orientare.
Varianta 23
A.1. J - Bulgaria; B - Estonia; 2.2- Lisabona; 8 - Vilnius.
B.1./Iovacia; 2. G;3. E.
C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-c.
D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat temperat-oceanic si
subpolar, pe cand Peninsula Balcanica are un climat subtropical;
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile medii anuale oscileaza
Tntre 0 - 12 °C, pe cand Tn Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale
oscileaza Tntre 14 - 18° C;
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn Peninsula Balcanica,
exista o clima etajata, m munti.
E.-clima temperat-oceanica si mediteraneana;
- refieful, prin altitudine.
Varianta 24
A.1. F - Austria; I - Finlanda;
2. 4-Tirana; 11 - Praga.
B.1.Norvegia;2.A;3.J.
C.1-b;2-d;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B este o clima temperat-
oceanica cSnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J este o clima
meditaraneana;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 - 12°C Tn statul marcat, pe
harta, litera B, pe cand Tn statul marcat, pe harta, cu litera J, acestea sunt de
14 - 18* C;
- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B verile sunt racoroase (18 -
20° C; umede, pe cflnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J verile sunt toride
si aride.
E. 1. - energia eollana;
- energia mareelor.
2.-Olanda;
-Franta.
Varianta 25
A,1.A-Spania;H-ltalia; 2.3- Lisabona; 10 - Paris.
B.1.lrlandei;2.Tallin;3. H.
C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.
0.- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati de orogeneza
caledoniana, pe can Muntii Carpati au fost mal|ati de orogeneza alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare NE - SV, pe cand
Muntii Carpati; o desfasurare sub forma de arc de cere;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt putemicfragmentati, fapt pentru care
masivitate este redusa (sub 2000 m), pe cand Muntii Carpati au o compactitate
mai mare, fapt pentru ?i masivitatea este mai expresiva (peste 2500 m).
E.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de precipitatii, de 800 - 2000
mm, datori vecinatatii Oceanului Atlantic;
- Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de precipitatii, 250 - 800 mm,
daton vastitatii uscatului si departarii de Oceanul Atlantic.
Varianta 26
A1. C - Franta; D - Portugalia;
2.9-Helsinki; 12-Roma.
B.1. Suedia; 2. Tibru; 3. Belarus.
C.1-c;2-d;3-b;4-c;5-b.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic,
temperat-cor nental si subpolar, iar Tn peninsula Italics, climat mediteranean;
- deosebire: temperature medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iarln
Penmj sula Italica, temperatura medie este de 15-18 °C;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd au valori de 2000-3000
mm/an fatada atlantica, iar Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200
mm/an.
E - ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani Tntre 15-20% din totalul
populatiei, statt Europei Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic
si datorita natalitatii scazute - 2p;
- statele Europei Vestice au cea mai ridicata speranta medie de viafa de pe
Glob -
Varianta 27
A.1. B - Bulgaria, E - Regatul Unit at Marii Britanii si al Irtandei de Nord;
2. 1 - Bruxelles, 3 - Lisabona.
B.1. Ungaria; 2. A; 3. D.
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - b.
D.- deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn orogeneza caledonica, iar
Muntii Alpifl orogeneza alpina, de data mai recenta;
- deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai mari: 4807 m (Varful
Mont Blanc).; Tn muntii Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn
Varful Galdhopiggen;,
- asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar bine dezvoltat, cu forme
spec circuri glaciare, vai glaciare, valuri de morene, creste ascutite etc. *
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an), ponderea scazuta a grupei
de pop tanara si ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20%
din totalul populatiei) in Tn Europa dramatismul demografic;
- apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de sistemele de pensii sunt foarte
numero iar populatia activa se reduce, ceea ce poate duce la colapsul
sistemelor respective.
Varianta 28
A.1. A - Franfa; D - Ucraina;
2. 7 - Berna; 14 - Varsovia.
B.1. Vilnius. 2. Portugalia. 3. Spania.
C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - a; 5 - c.
D.- asemSnare: ambele unit§t,i, Campia Padului si Campia Panoniei, s-au
format pn colmatarea unor zone de subsidenja, au roci sedimentare;
- asemanare: ambele campii, Campia Padului si Campia Panoniei, au altitudini
redu (sub 150 m), dar au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile
limjtrofe;
- asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe ambele campii, aparand
interflu netede si largi.
E. Se acorda 4 puncte, cate dou£ puncte pentru fiecare argument corect, astfel:
- In aceste trei tari: Romania, Ucraina, Moldova, exista suprafefe arabile cu
ponde ridicate;
- solurile sunt din clasa molisolurilor, au fertilitate si productivitate foarte
mare, ap suprafete frigate, iar pe zonele de deal si podjs se practica viticultura
si pomicultura.
Varianta 29
A.1. C - Letonia; H - Olanda;2. 5 - Madrid; 9 - Belgrad.
B.1.6; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. Dunarea.
C.1 -c;2-a;3-a;4-c; 5-d.
D.- asemanare: ambele peninsule, Peninsula Italica si Peninsula Iberica, au
clima mediteranean cu veri caniculare si secetoase si ierni relativ calde si
umede;
- asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn ambele peninsule cotate la
peste 15 grade Celsius;
- asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100 mm/an, mai ridicate pe
zonele mon tane de 1000-2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite.
E. - Valea Rhinului are densitate mare, de peste 200 loc./kmp mai ales Tn
portiunile cursulii| mediu si inferior, Tn Germania si Olanda atingand valori
maxime Tn conurbatia Rhin-Rhur;
- Valea Rhinului are multiple resurse naturale de subsol, aparzone industriale
extrem de
dezvoltate, iar Rhinul este eel mai important fluviu navigabil european.
Varianta 30
A.1. E- Irlanda; F-Spania;2. 5 - Lisabpna; 10 - Sofia.
B.1.12; 2. Lituania;3. Belgia.
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - a.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, climat
temperat-
continental si climat subpolar, iar Tn Peninsula Balcahica climat mediteranean
- 2p;
. - deosebire: temperatura medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iar
Tn Penin-1
sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C - 2p;
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava au valor! de 2000-3000
mm/an -1 fafada atlantica, iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 600-
1200 mm/an - 2p.
E. - in ambele peninsule, Iberica si Italica, exists climS mediteraneana cu veri
calde s secetoase si cu ierni farS inghet si umede, climat propice pentru vi(a-
de vie - 2p;
- vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana, iar Italia si Spania ocupa
locui doi s trei pe plan mondial la produced de struguri, iar Portugalia Tn
primele zece - 2p,
Varianta 31
A.1. A - Suedia; G - R. Moldova;2. 3 - Bruxelles; 7 - Varsovia.
B.1 - Lisabona; 2 - Sena ; 3 - F.
C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - b.
D.- deosebire: Tn Portugalia climatul este mediteranean, iar Tn Belarus
climatul este tempera!-1 continental;
- deosebire; precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Portugalia si
repartizate I neuniform Tn timpul anului (veri calde si secetoase, iemi blande
si ploioase) si mai reduse, Tr Belarus;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat Tn Portugalia.
E.- nordul Italiei (CSmpia Padului, zona Piemont si aria montana
Tnconjuratoare) reprezinta regiunea economica cea mai dezvoltata, unde este
repartizata cea mai mare parte a Industrie constructoare de masini, industria
chimica, sectorul tertiar si sudul Italiei, subdezvoltat;
- Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune agricola a tarii, unde se
practica o agriculture intensiva de mare productivitate, iar sudul Italiei are o
agriculture de subzistenta.
Varianta 32
A.1. I - Olanda; J -Albania;2. 5 - Vilnius; 6 - Berna.
B.1.1; 2. B;3. Praga.
C.1-b;2-d;3-c;4-a;5-c.
D.B - Norvegia, G - Islands. AsemanSrir
- climat rece de tip oceanic;
- prezenfa vSnturilor de vest;
- temperature medie anuala are aceleasi valori Tn ambele \an.
E.- dezvoltarea industrials, nevoia de forta de muncd Tn industrie;
- amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras numerosi oameni.
Varianta 33
A.1. B - Belarus; E - Finlanda;2. 3 - Roma; 7 - Moscova.
B.1. F; 2. 14; 3. Luxemburg.
C.1-a;2-d;3-a;4-d;5-a.
D.- asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia este caracteristica clima
mediteraneana;
- asemanare: Tn ambele state, climatul mediteranean se caracterizeaza prin
temperatura medie anuala de 15 °C;
- asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si ploioase, iar verile sunt
calde si secetoase.
E.
- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ
Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de campie si de dealuri joase
este ospitalier pentru populatie;
- tipurile de clima din zona temperata (mediteraneana, temperat-oceanica,
temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn contrast cu clima
subpolara, inospitaliera pentru raspandirea populatiei.
Varianta 34
A.1. A-lslanda;C-Albania;2. 7 - Budapesta; 12 - Tallin.
B.1. Bosnia si Herfegovina; 2. J; 3. Tibru. .
C.1 - c; 2 - c; 3 - a; 4 - a; 5 - c. •
D.:- deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal si de tranzijie spre eel
oceanic Tn H avem climat mediteranean si temperat-oceanic;
- deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B sunt de 500-700 mm, iar
Tn unitatea H depasesc pe cea mai mare suprafata 1000 mm;
- deosebire: temperature medie anuala Tn B este de 0-5 °C, iar Tn unitatea H
este Tn medie de 154°C.
E.- prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen, datorita climatului rece, care
a creat relief
glaciar,
- altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m) face posibila existenta
ghetarilor montani si Tn prezent.
Varianta 35
A.1. F - Franta; G - Germania;2. 6 - Praga; 7 - Viena.
B.1.G;2. H;3. Dunarea.
C.1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - a; 5 - c.
0.- deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu tendinta oceanic!, iar Tn
Spania este climat mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform
Tn timpui anului Tn Norvegia si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul
pnului (veri toride si secetoase. ierni blande si ploioase) Tn Spania;
- deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat Tn Spania.
E.- transformarea aproape completa a mediului de stepa si silvostepa Tn
terenuri agricole care, utilizate intensiv, a determinat accelerarea proceselor de
degradare ca urmare a spulberarii solului Tn perioadele secetoase;
- poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte chimice si substante de
combatere a daunatorilor din agricultural
Varianta 36
A.1. A - Cehia; H - Polonia;2.7 - Lisabona; 13 - Moscova.
B.1. Austria; 2.1 (Germania)j 3. G (Italia).
C.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - a; 5 - d.
D.- asemanare: ambele state au climat mediterenean;
- asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si secetoase, ierni blande si
ploioase;
- asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti, dinspre continentul african
(exemplu: Sirocco) sau: Tn ambele state temperatura medie anualS are valori
ridicate (18°C).
E.1. fier, mangan;2. Marea Britanie, Suedia.
Varianta 37
A.1. A - Polonia; B - Irtanda;2. 3 - Helsinki; 4 - Kiev.
B.1. Dunarea; 2. F; 3. mediteranean.
C.1-d;2-b;3-b;4-c;5-d.
D.- deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi, format! fn timpul
orogenezei caledonjene iar Muntii Alpi sunt munti tineri, format! fn timpul
orogenezei alpine;
- deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai reduse, abia depasind 2000 m,
fn timp ce Muntii Alpi depSsesc 4000 m altitudine (4807 m - Varful Mont
Blanc);
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin fncretjrea scoartei
terestre.
E.- relieful determina diversitatea eiementelor climatice: precipitatiile cresc cu
altitudinea, iar temperatura aerului si presiunea atmosferica scad;
- circulatia generala a atmosferei se desfasoara la nivelul continentului pe
directie vest-est, ceea ce determina cantitati mari de precipita{ii m vestui
Europei si scaderea acestora spre est.
Varianta 38
A.1. B - Cehia; E - Islanda; 2.1 - Madrid; 3 - Oslo.
B.1,C;2. B;3.A.
C.1-d;2-c;3-a;4-d;5-d.
D.- deosebfre: statul marcat, pe harta, cu litera A (Italia).are climd
mediteraneanS, iar statu marcat, pe harta, cu litera D (Marea Britanie) are
clima temperat-oceanicd;
- deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase, Tn timp ce Tn Marea
Britanie sunt | rficoroase si cu preclpitatii bogate;
- deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl, dinspre Africa (exemplu: Sirocco),
iar Tn Marea j Britanie bat vanturile de vest.
E.- majoritatea statelor europene au spor natural negatlv;
- mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene reducerea bruscfi a varstelor de
pestej 85 de anl este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene, datorita
absen{ei imigrantilor).
Varianta 39
B.1.B;2. 4; 3. Norvegia.
C.1-a;2-d;3-b;4-d;5-b.
D.- ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri, format! Tn timpul orogenezei
alpine, iar Muntii Ural sunt munti vechi, format! Tn orogeneza hercinica;
- deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine (4807 m Varful Mont
Blanc), Tn (imp ce Muntii Ural au altitudini reduse, fnaltimea medie fiind de
600 m;
- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin Tncretirea scoartei
terestre.
E.- conflictete interetnice; .
- factorii economic!.
Varianta 40
A.1. C - Lituania; F - Grecia;2. 3-Madrid; 15-Stockholm.
B.1. Dunare; 2. Berlin; 3.3.
C.1-c;2-a;3-d;4-b;5-a.
D.- deosebire: Peninsula lutianda are clima temperat*oceanicd, cu unele
influents continentalism, iar Peninsula Balcanica are o clima mediteraneana;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai aspre, cu temperaturi
negative,' timp ce Tn Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase;
- deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa maselor de aer vestice,
iar i Peninsula BalcanicS, a celor de est si de^ud-est.
E.1. minereurile de fier, mangan; 2^. Suedia, Ucraina.
Varianta 41
A.1. A - Slovacia; B - Portugalia; 2.2- Varsovia; 8 - Bruxelles.
B.1.Tamisa;2. E;3. J.
C.1-b;2-a;3-b;4-b;5-a.
0.- deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar influentele oceanice Tn vest si
cele I continentale Tn est, iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente
oceanice Tn nord, influente j mediteraneene Tn sud si est si influente
continentale Tn centru si nord-est;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform
Tn timpu. j anului Tn Peninsula Scandinavica si mai reduse, repartizate
neuniform Tn timpul anului (veri toride | si secetoase, ierni blande si ploioase)
Tn Peninsula Iberica;
- asemanare: prezenta influenfelor continentale si oceanice Tn cele doua
peninsule.
E.- Norvegia are o desfasurare longitudinala, mun{ii avand aceeasi orientare,
iar raurile ] au o distanfa mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean.
.- desi scurte, raurile Norvegiei au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita
climatului j temperat-oceanic, vanturile de vest aducand precipitatii de pana la
1000 mm anual.
Varianta 42
A.1. Lituania; Islanda;2. Berna; Stockholm.
B.1. Dunarea; 2. Grecia; 3. D.
C.1-d;2-d;3-b;4^d;5-b.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de climat subpolar, iar Tn
Peninsua Italla este climat mediteranean.
- deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula Scandinava este cuprinsa
Tntn 0 si 5° C, iar Tn Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C);
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn Peninsula Italia exista
climat montap. |
E.- defrisarea padurilor ce determina torentialitate si alunecari de teren;
- pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni montane.
Varianta 43
A.1. A - Cehia; G - Bosnia si Herzegovina; 2.12-Madrid; 13-Moscova.
B.1. J; 2. 4 Nordului; 3. Grecia.
C.1 - d; 2 - d; 3 - c; 4,- b; 5 - c.
*
D.- deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-oceanic, iarm Belarus (F)
Tntalnim clin temperat-continental;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (1000-2000 si peste
2000 mm/a Tn Irlanda, iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre
500-1000 mm/an;
- deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn Belarus decat Tn Irlanda,
unde ninsori sunt rare.
E.- prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean, datorata
climatului bland i prezenfei marii;
- re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice si balneomaritime.
Varianta 44
A.1. E-Polonia; F-Austria;2: 3-Kiev; 10-Tirana.
B.1. H;2. Copenhaga; 3. D.
C.1-b;2-c;3-d;4-a;5-d.
D.- deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat temperat-oceanic, iar Tn Spania
(I) predomin climatul mediteranean si eel dontinental;
- deosebire: amplitudinea termica este mai redusd Tn Olanda, unde iernile
sunt blande! verile racoroase, pe cand Tn Spania diferenfele vara - iarna sunt
foarte man;
- deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este de 500-1000 mm/an, pe
cand TQ Spans valorile fie suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an), fie
mult mai scazute Tn centru (sub 500 mm/an).]
E.- cele mai vechi portiuni de uscat formate prin cutare au aparut Tn timpul
orogenezei| caledoniene (Munfii Scandinaviei si Scotiei);
- orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea unul lant rflontan, astazi
erodat, avand] o discontinuitate de-a lungul oontinentului, din Peninsula
Iberica pana la MuntTi Ural;
- orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin cei mai Tnalfi munti;
- activitatea vulcanica a dat nastere unui lant vulcanic Tn Europa, astazi stins,
si unor j insule vulcanice si vulcani activi.
Varianta 45
A.1. B - Danemarca; F - Letonia;2.3- Ljubljana; 8 - Tallin.
B. 1.J;2.Zagreb;3.C.
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - c; 5 - d.
D. deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic climatul temperat-
continentaI, ia statul D (Regatul Unit) climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|umit Crivat, iar Tn Regatul
Unit su caracteristice vanturile de vest;
- deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina sunt de 500-750 mm, iar
Tn Regati Unit depasesc 1.000 mm.
E.- existenta unor orase (Milano, Torino, Geneva, Bologna, Venetja) cu mare
potential < influenta care acopera o mare parte a nordului Italiei si unde
activitatile industriale se coroborea cu activitati comerciale, agricole, cultural-
administrative, turistice, portuane si de transport;
- migratia populafiei din sud cStre nord, dinspre MezzogiomO spre nordul
industrial.' spre zone cu agriculture de piata.
Varianta 46
A. 1.D- Germania; J • Macedonia; 2. 2 - Minsk; 6 - Helsinki.
B.1.Tibru;2. G; 3. Grecia.
C. 1-b;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- asemanare: B - Spania, F - Italia au climat mediteranean cu veri caniculare
si secetoase ierni mai calde si umede;
- asemanare: In ambele state, Spania si Italia, apar etaje climatice de campie,
de deal si podis, de munte;
- asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele state Spania si Italia sunt
de peste 15 grade, valorile medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele
state Tntre 750-1000 mm/an, ma ridicate Tn zonele montane Tntre 1000-2000
mm/an.
E.- Tn Europa sudica este clima mediteraneana caracterizata prin veri calde si
ierni blande
ce oferd conditii favorabile culturii citricelor.
- solurile rosii de tip ,terra rosa" sunt propice cultivSrii citricelor.
Varianta 47
A.1. A - Polonia; J - Olanda;2. 5 - Viena; 9 - Zagreb.
B.I.Arctic, 2. J, 3. Iberice.
C.1 - c; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b.
D.- deosebire: statul C (Islanda) are climat temperat-oceanic si subpolar, iar
statul
(Italia) are climat mediteranean; *
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt repartizate uniform Tn timpul
anului Tn Island
si mai mult Tn timpul iernii Tn Italia; «
- deosebire: temperature medie anuala este mai scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si
ridicataTn Italia (15-18 °C).
E.1 - Europa dispune de importante resurse de petrol si gaze naturale
cantonate mai ales] Tn Marea Nordului si zona Volga-Ural;
- resursele de huila, desi se exploateaza de mult timp, sunt Tnca importante Tn
bazinelej Donetk, Silezia.
2. Norvergia, Regatul Unit - petrol; Ucraina, Polonia - huila.
Varianta 48
A.1. G - Belgia; I - Bosnia si Hsiiegovina; 2.1 - Praga; 4 - Roma.
B.1. Dunarea 2. Carpa{i-Tatra; 3.6.
C.1 - c; 2 - d; 3 - b; 4 - d; 5 - a.
D.- asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu litera A (Spania), cat si statul
marcat pe harta cu litera F (Grecia) este caracteristic climatul subtropical.
- asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se resimt influentele
mediteraneene cu iemi bl§nd4 si umede, veri calde si uscate;
- asemanare: Tn ambele state temperatura medie anuala are valori cuprinse
Tntre 15-18 °c
E.- caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o refea diversificata si
compiementara;
- traficul persoaneler si al marfurilor este realizat prin variate mijloace de
transport: cai ferate (cu densitate mare), retele rutiere modeme (autostrazi),
noduri de transport aerian (Frank¬furt), cai fluviale (Rhin), transport maritim
(porturile Hamburg, Bremenhaven).
Varianta 49
A.1. H - Estonia, I - Austria - 2p;2. 6 - Madrid;13 - Dublin - 2p.
B.1. Iberica: 2. C; 3. Londra.
C.1 - a; 2 - a 3 - c; 4 - c; 5 - a.
D.- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i Pirineii, s-au format prin
cutare i orogeneza alpina;
- asemanare: ambele unitati montane au un relief glaciar bine conturat;
- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan vulcanic, iar Tn Muntii
Pirinei nu i roci vulcanice.
E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale precipitatii abundente, care
depase 1000 mm anual.
- influenta oceanica se manifest! si prin moderare termica, veri racoroase si
iemi blande
Varianta 50
A.1. B - Belgia, F - Slovacia;2. 10 - Kiev, 13 - Ljubljana.
B.1. Varsovia;2. Sena; 3. Baltica.
C. 1-b;2-b;3-a;4-a;5-'a.
D.- deosebire: climatul temperat-oceanic are caracter moderat termic, cu veri
nu fo calde si ierni blande, iar climatul mediteranean are veri toride si ierni
calde;
- deosebire: precipitatiile sunt mai bogate Tn climatul temperat-oceanic, Tntre
1000-2G mm/an, decat Tn climatul medileranean (500-1000 mm/an);
- deosebire: .temperaturile medii anuale Tn climatul temperat-oceanic sunt
mai sc (5-10°C), doar Tn Franja sunt de 10-15°G, iar Tn climatul
mediteranean sunt mai ridicate (15-20*
E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori /an), ponderea scazuta a grupel
de poput tanara si ponderea ridicata a populatiei de peste 65 de ani (Tntre 15-
20 %);
- speranta medie de viata este foarte ridicata datorita nivelului de trai ridicat.
A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik.
B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic.
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b.
D. C - Olanda, E - Grecia:
- deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre
deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat
subtropical, mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori
Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai
reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi
blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief
predominant muntos) Tn Grecia;
- deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de
foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia
mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind
Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan.
E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel:
1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica
vegetatia
reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag);
- condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii
pSdurilor de foioase.
2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica.
Varianta 52
A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda;
2. 2 - Paris; 5 - Zagreb.
B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E.
C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c.
D.B - Marea Britanie, J - Grecia.
- deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin
Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este
format pe structuri alpine;
- deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa
(1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia
relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele
Olimp);
- deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se
desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn
centru si nord, formate prin intense procese de aluvionare a unor bazine
tectonice.
E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale).
Varianta 53
A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma.
B.1. B; 2. Austria; 3. alpina.
C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b.
4
D.G - Ungaria, D - Ucraina:
- deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua
treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de
podis;
- deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni
tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este
format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian;
- deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici
(1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au
altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi).
E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta
(consecinta a unei rate scazute a natalitatii);
- Franta, Italia.
Varianta 54
A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania.
B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria.
C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d.
D.A - Spania; D - Ungarja
- deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe
cand Tn Ungaria lipsesc;
- deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe
cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase;
- asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice.
E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii
Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd;
- dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn
altitudine de la vest la est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si, ca
atare, un potential hidroenergetic ridicat.
Varianta 55
A.1. B - Finlanda; F - Grecia; , 2.4- Roma; 15 - Moscova.
B.1. 8; 2. Islands; 3. Dunarea.
C.1-c;2-b;3-d;4-a;5-c. -
D.- deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin, iar Muntii
Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian;
- deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima
este de 5642 m Tn Varful Elbrus), iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai
mici, altitudinea maxima fiind de 2469.m;
- asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.
E.1. bilantul natural'este negativ (-4,8%o);
2. climatul mai aspru; suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere).
Varianta 56
A.1. B - Suedia; H - Austria; 2.10 - Bruxelles; 3 - Madrid.
B.1. Germania; 2. monarhie parlamentarS; 3. Lisabona.
C.1 -a;2-a;3-c;4-c;5-d.
0.- deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei
alpine; Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS;
- deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei, Tn
timp Germania vulcanii sunt stinsi;
- asemSnare; Tn ambele state, altitudinile maxime sunt de peste 2,900 m.
E.- revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii
muncli plicit cresterea nivelului de trai - factor geodemograflc;
- cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.
Varianta 57
A.1 . C - Lituania; E - Cehia; 2. 2 - Dublin; 8 - Belgrad.
B.1.D;2.-1;3.A
C. 1-a;2-b;3-a;4-b;5-b.
D. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac
parte di Europa straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic);
- asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei
Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare;
- deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile
care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse, pe cand Tn Campia Nord
Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii
sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari.
E.1 . In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni,
gaze naturali 2. Exemple de state europene Tn care se exploateaza
combustibilii amintiti la punc
anterior: Rusia, Romania.
Varianta 58
A.1. E - Lituania; G - Irlanda; 2.4- Varsovia; 10 - Reykjavic.
B.1. D; 2. Campia Londrei; 3. Munfli Alpi.
C.1 - d; 2 - H; 3 - c; 4 - b; 5 - c.
D.- deosebire: ca geneza, relieful Muntilor Apenini este tanar, de tip alpin, iar
relieful Muntis Urali este vechi, de tip hercinic;
-- deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. Gran Sasso din Muntii
Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. Narodnaia din Munjii Urali;
- asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite, sisturi cristaline, Tn
unele zoni acoperite cu calcare.
E.- conflicts militare: razboaie;
- realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea
legislate internat,ionale si recunoasterea interna^ionala.
Varianta 59
A.1. A - Cehia; F - Suedia;2. 7-Oslo; 13-Berlin.
B.1.F;2.1;3.H
C.1-c;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este
subpolar, cu influe oceanice, Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat
montan si temperat-continental, iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul
subtropical (mediteraneanj, iarm partea centrala climatul subtropical seceti
- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn
sud de + 6y si Tn nord de 0°C, cu influenta termica a curentului Golfului (Tn
iulie 14° C-16° C), iarm Peninsu Iberica, temperatura medieTn sud este
+18°C, iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud - cu veri
foarte calduroase);
- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000
mm/an, Tn nord 600-800 mm/an Tn sud, predominant sub forma de zapada,
iar Tn Peninsula Iberica, precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea
central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica.
E. - razboaie locale, conflicte regionale;
- somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de
munca a a regiuni.
Varianta 60
A.1. C - Italia; D - Belarus;
2. 8 - Bruxelles; 14 - Kiev.
B.1. Rusia; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. A.
C.1- b; 2 - c; 3 - a; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei, Vf. Pic d'Aneto: 3404 m,
Tn Munjii Apenini. Vf. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m; Mun(ii Apenini sunt mai
fragmentati;
- asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina, prin
cutare s maltare, dar $i vulcanism, cu rod dure, predominant sisturi cristaline,
granite, dar si calcare;
- asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial, relief petrografic format
pe' sistur | crisaline, relief granitic, relief carstic.
E.1. minereu de fier; cocs;2. Germania; Marea Britanie.
Varianta 61
A.1. B - Portugalia; C - Lituania;2. 4 - Moscova; 14 - Viena.
B.1. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.
C.1 - c; 2 - a; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula
Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn
Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica, iar Tn sezonul cald, de
15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica);
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula
Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an), Tn timp ce Tn Peninsula
Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase,
ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - 1000 mm/an: I
- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se
manifesta un] climat temperat-oceanic.
E.- cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate, grad ridicat
de| fragmentare a reliefului);
- conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa.
Varianta 62
A..1. C - Suedia; J - Slovacia;2. 7-Oslo; 10-Tirana.
B. 1. Baltica; 2. Zagreb; 3. E.
C. 1 - d; 2 - b; 3 - d; 4 - a; 5 - b.
D.- asemanare: atat Tn Italia, cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei
Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean;
- asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn
Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan, umed si racoros;
- asemanare: atat Tn Italia, c§t si Tn Ucraina, verile sunt calduroase si
secetoase.
E.- lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un
cordon literal;
- tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. Germaniei si Poloniei).
Varianta 63
A.1. B - Rusia; I - Albania; 2.2- Copenhaga; 15 - Minsk.
B.1. Dunare; 2. Stockholm; 3. F.
C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - d; 5 - a.
D.- deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental, iar Tn H
(Franta). climatul temperat-oceanic;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an,
iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului;
- deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C, iar Tn
Franta Tntre 10 si 12 °C.
E. - explozia demografica datorata revolutiei industriale;
- extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee
urbane Tn jurul marilor orase.
Varianta 64
A.1. A - Norvegia; J - Slovacia;2. 11 -Minsk; 15-Helsinki.
B.1. F - Skopje; 2. E; 3. monarhie.
C.1.-a;2. -a; 3. -c;4. -c;5. -b.
D. - asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-
au format Tn timpul orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable
forme ale reliefului glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful
Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic
d'Aneto - 3408 m).
E.- scaderea natalitatii si implicit a sporului natural - 2p;
- nivelul de trai ridicat, perfectionarea asistentei si practicilor medicate care
favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei, Tn majoritatea statelor
europene
Varianta 65
A.1. B - Marea Britanle; D - Estonia;2. 1 -Praga; 10-Dublin.
I E. - Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare;
B.1.Bruxelles;2. E; 3. G.
C.1.-a;2. -b;3.-a;4. - b; 5. - b.
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-
au format Tn timpul orogenezei alpine;
- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile
relief glaciar;
- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful
Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful
Gerlachovsky - 2655 m).
E.- contrasted termice mari, Tn sezoanele extreme, dintre masele de aer
oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte
reci iarna si calde vara);
- umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest
m Europa Occidentala, fata de masele de aer continentals, mult mai uscate, ce
vin dinspre est.
Varianta 66
A.1.A-ElvetJa;l- Serbia;2.2- Moscova; 11- Lisabona. *
B.1. Spania; 2. Belgia; 3. 14.
C.1.-d;2. -a;3. -d;4. -d;5. -c.
D.- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o
valoare de
aproximativ 15°C, Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii
anuale sunt mai mici,
fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C; *
- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean,
uscat, Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar, Tn
pare iama dureaza aproape noua luni;
- asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice, ca si Tn NV-ul Peninsulei
Scandinave, se Tntalneste un climat temperat-oceanic, influentat de vanturile
de vest.
E.- Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano;
- Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre
placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane
se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele
doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe linga miscari orogenetice, si
fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ. »
Varianta 67
A.1. E - Germania; J - Moldova;2. 10 - Moscova; 13 - Berna.
B.1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia.
C.1-a;2-c;3-d;4-a;5-d.
D.- deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental, Tn timp ce Tn
Suedia, spre nord, exista climat subpolar, iar Tn restul tarii climat temperat-
oceanic;
- deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare, reel, care nu sunt prezente
Tn Ucraina;
- deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de
cele din Ucraina care sunt peste 0°C.
E.- Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa
Nordica deoarece climatele sunt diferite. Climatul subpolar din Europa
Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o
populate redusa Tn r.egiune;
- Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil
habitarii.
Varianta 68
A.1. E - Cehia; G - Albania; 2.2- Dublin; 5 - Varsovia.
B.1. Finlanda; 2. Tamisa; 3. A.
C.1 - d; 2 - d; 3 - d; 4 - a; 5 - a.
D.- deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical, Tn
timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel
subpolar Tn nord;
- deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa, Tn timp ce fn Rusia bat
vanturi reel (Crivaful) si vanturile polare; -
- deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari, Tn timp ce Tn
Italia sunt mai mici.
- In Cuatemar, Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a
modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare. fn perioada post glaciarS, dupS
retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare.
Varianta 69
A.1. F - Norvegia; J - Estonia;2. 2 - Berlin; 12 - Sarajevo.
B.1. 6; 2. Minsk; 3. C.
C.1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - b; 5 - a.
D.- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franta, temperatura medie anuala
este mai mare del 0°C-2p;
- asemanare. atat fn Portugalia, cat si fn Franta, precipitatiile medii anuale sunt
mai mari de 1000 mm/an - 2p;
- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franfa, se manifesta varfturile de vest
- 2p.
E.-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din
Europa 7,7 %o) ca urmare a:
- procesului de fmbatranire a populatiei;
- a declinului economic;
- a poluarii radioactive.
Varianta 70
A.1.1- Letonia; 2. 4 - Sofia; 9 - Berna; 14 - Stockholm.
B.1.1;2. D; 3, A.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-a. '
D.- deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists
relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS), iar Tn Italia muntii s-au
format Tn orogeneza alpinS, fiind mai tineri;
- deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care
nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m - Varful Monte
Bianco din Alpi), Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord sunt mai mici (1343 m - Varful Ben Nevis din Munfii Grampian);..
- asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea
scoarfei.
E.- este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului, unind prin
extensie Marea Nordului de Marea NeagrS - 2p;
- traverseaza tari fara iesire la mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia),
facilitand schimburile comerciale - 2p.
Varianta 71
A.1 . F - Luxemburg; I - Austria; 2. 9 -Minsk; 11 -Zagreb.
B.1. 3; 2. Baltics; 3. D. ,
C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - a
D.- asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic;
- deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan
si subpo¬lar, pe cand in statul marcat cu A (Irlanda), acestea lipsesc; '
- deosebire: Tn statul marcat cu D sufla, vanturile polare la N de Cercul Polar
pe cand Tn statul marcat cu A, acestea nu se resimt.
E.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei),care genereaza
migratii de la est la vest;
-razboaie locale,conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu
comunist din Europa Centrala di de Est.
Varianta 72
A.1.1- Irlanda; 2. 2 - Vilnius; 3 - Bruxelles; 8 - Praga.
B. 1.A;2. C;3. 7.
C.1 -a;2-c;3-d;4-b;5-d.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza
caledoniana, spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza
alpina;
- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa,
datorita eroziun mai Tndelungate, decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti
datorita recentei Tnaltari;
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat
si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri, volum mare de aluviuni,
grohotisuri, dezagregari).
E.- extinderea teritoriala si a tipurilor de climat;
- diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor.
Varianta 73
A.1. D - Italia; I - Cehia;2. 2 - Chisinau; 6 - Bruxelles.
B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. ,
C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d.
D.- deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic, spre deosebire
de Itala ] care are un climat mediteranean;
- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si
repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn Italia
precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte, iarna si nu depasesc 1000 mm/an
decat In spatiul montan;
- deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie, spre
deosebire | de Italia, unde verile sunt calduroase si secetoase.
E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un relief jos de campie si de
podis, CL | altitudini Tn general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau
usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a
luvisolurilor, favorabile acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de
bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca
precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300
mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate insuficienta pentru dezvoltarea
padurilor, la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente, specifice
climatului temperat-continental cu nuanja de ariditate. fn zonele ceva mai
umede (la limita vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu precipitatii
mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de padure cu specii termofile, Tn
asociatie cu stepa (silvostepa).
Varianta 74
A.1. B - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; C - Germania; 2.4 -
Viena; 5 - Helsinki.
B. 1. Franta; 2. Baltica; 3. C.
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b.
0.- deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica,
iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina;
- deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii
Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici;
- asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m.
E.1. energie eolianS si energie mareemotrica';
2. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS - La Ranee).
Varianta 75
A.1. A - Slovacia; C - Portugalia;2. 1 - Londra; 3 - Varsovia.
B. I.Atlantic; 2. Rusia; 3.1.
C.1-b;2-d;3-a;4-d;5-d.
D.- deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana),
pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica;
- deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida, Europa de
Vest are o vari racoroasa si umeda;
- deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile
senine Tn timpul anului, iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.
E.1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si
vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord;
2. rauri scurte cu debite mici.
Varianta 76
A.1. F - Lltuanla; I - Grecia;2. 3 -Minsk; 15-Praga.
B.1.8; 2. H;3. E.
C.1 -a;2-a;3-a;4-b;5-c.
D.- deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt
munfi vechi). Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine
(sunt mun^i tineri);
- deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic, Tn timp ce Alpii
Dinarici se remarcS prin masivitate;
- asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei.
E.1. carbune, petrol;2. Federatia Rusa, Regatul Unit al Marii Britanii si al
Irlandei de Nord.
Varianta 77
A.1. C - Elvetia; H - Polonia;2. 1 - Vilnius; 4 - Bruxelles.
B.1.15; 2. G;3. J.
C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - b; 5 - d.
D.- deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri, format! de orogeneza alpina,
Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi, format! de orogenezele caledoniana si
hercinica;
- deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. 2900 m), tn timp ce Muntii
Penini au altitudini reduse (cca. 900 m);
- deosebire: relieful vulcanic, (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii
Apenini, Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent.
E.- asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa
Centrala si de Vest
- cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii
catre zonele i rurale izolate, slab dezvoltate economic.
Varianta 78
A.1. C - Macedonia; J - Suedia;2. 10-Zagreb; 14-Praga.
B.1. temperat-oceanic; 2. I; 3. 2.
C.1 -d;2-c; 3-a;4-b; 5-a.
D.- asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri, format.! Tn timpul
orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian;
- asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic, creat prin
Tncrejirea scoartei, au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000
m;
- asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane, fiind
reprezentat prin circuri, creste, vai glaciare, morene, etc.
E.- Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob
deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice, fiind totodata unul
dintre punctele terminus ale Eurotunelului. Are 21 de aeroporturi (Tntre care
Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob, iar metroul este eel mai
vechi si mai lung de pe Glob (409 km);
- portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob, de aici plecand si
cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km, punct terminus Geelong Tn
Australia.
Varianta 79
A.1. B - Letonia; I - Norvegia;2. 5 - Viena; 9 - Sofia.
B.1.3; 2. 4; 3. E.
C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf.
Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m;
- deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile
Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii
Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare;
- asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri, format! Tn timpul
orogeneze alpine.
E.- nordul Europei este de varsta caledoniana;
- sudul Europei este de varsta alpina.
Varianta 80
A.1. A - Lituania; F - Fran{a;2. 1 - Dublin; 7 - Berlin.
B.1.D;2.Viena;3. H.
C.1-b;2-c;3-a;4-b;5-c.
D.- Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic, iar Tn Europa Estica
este un climat temperat-continental.
- deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate
(1 GOO-2000 mm/an), Tn timp ce Tn climatul temperat-continental
precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud),
cazand Tndeosebi vara, sub forma de averse;
- deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta
vantului local Crivatul, care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.
E.- are fundamentul de varsta precambriana, larg boltit, si altitudinile sunt
cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice, Tn sud) si 463 m (Colinele
Timan, Tn nord);
- a fost modelata de ghetarii de calota, pleistoceni.
Varianta 81
A.1. B - Portugalia; C - Grecia.2. 9-Minsk;10-Viena.
B.1. Dublin; 2. D; 3. Moscova.
C.1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b.
D.- deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere, pe
cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S;
- deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina), pe
cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica);
- asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar.
E.- Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn
patrimoniul UNESCO;
- potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai
importante tipuri de turism: balnear-maritim, montan si de cura balneara.
Varianta 82
A.1. C-Austria; E-Suedia;2. 7 - Varsovia; 8 - Bruxelles.
B.1. Belarus; 2, A; 3. monarhie.
C.1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.
D.- deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica, iar Tn Grecia
este o clima mediteraneand;
- deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si
repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 500
mm), repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia;
- deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn
Danemarca.
E.- climatul subpolar si polar;
- mediul de tundra si ghetarii.
Varianta 83
A.1. C - Portugalia; J - Belgia;2. 4- Helsinki; 6 - Paris.
B.1.D;2. B - Islanda; 3. 3.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - d.
D.- deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic
si Neozoic, iar Munt,ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn
Paleozoicul tarziu;
- deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest, iar Muntii Ural
au orientare generala nord-sud;
- asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu
intruziuni granitice.
E.- clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an);
- relieful de campie, coline si podisuri joase.
Varianta 84
A.1. F -Austria; J - Luxemburg;2. 6 - Bruxelles; 7 - Helsinki.
B.1.B;2.5;3. E.
C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-b.
0.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^, continentala
Tn centru si temperat-oceanica, pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima
temperat-continentala;
- deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania, pe cand Tn
Belarus, temperaturile medii sunt de 5-8° C;
- deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS, pe
cand Tn Belarus circulate continentals.
E.- nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate;
- comportamentul demografic modern, caracterizat prin natalitate redusS, etc.
Varianta 85
A.1. D - Norvegia; J - Bulgaria;2. 7 - Helsinki; 15 - Praga.
B.1. Dunarea;2. C; 3. Berlin.
C.1-c;2-b;3-b;4-b;5-b.
D.- deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica, iar fn
Grecia o clima j subtropical (mediteraneana);
- deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente, de 1000 - 2000 mm/an si
repartizate uniform Tn timpul anului, iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii
sunt cu mult mai mici (600 - 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama;
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia
si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda.
E.- relieful montan, accidental;
- densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua
feroviara
Varianta 86
A.1. F - Lituania; G - Ungaria; 2.10-Moscova; 12-Riga.
B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C.
C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a.
D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri,
format! de orogeneza
alpina; '
- asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat;
- asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline
cu intruziuni granitice.
E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda, Franta.
Varianta 87
A.1. A - Bulgaria; G - Republics Moldova; 2.6- Kiev; 10 - Lisabona.
B.1. Tamisa; 2. Minsk; 3. D.
C.1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c.
D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza
caledoniana, spre deosebire de Mun{ii Alpi, care s-au format Tn
orogeneza"talpina;
- deosebire; Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub
2500 m), datorita eroziunii mai mdeiungate, pe cand Muntii Alpi sunt mai
Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari;
- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat
si depozite glaciare si periglaciare.
E.- cauze etnice si religioase;
- cauze economics.
Varianta 88
A.1. C - Fran{a; H - Bosnia si Hertegovina;2. 4-Kiev; 15-Tallin.
B.1. IbericS; 2.1; 3. Bosnia si Hertegovina.
C.1-b;2-a;3-c;4-a;5-d.
0.- deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000
mm, iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an;
- deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest, lar fn Norvegia
invazille mase de aer polar (arctic);
- deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4,
pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi.
E.1. cfirbunl; petrol;2. Ucralna; Marea Brltanle.
Varianta 89
A.1. B - Regatul Unit; D - Islanda;2. 1-Atena;2-Sofia. ;
B.1. Portugalia; 2. A; 3. J.
C.1 -c;2-a;3-d;4-d;5-b.
D.- Tn Spania climatul este oceanic ?n nord, temperat-continental Tn partea
centrala si mediteranean Tn sud si est, iar Tn Ucraina domina climatul
temperat-continental cu nuante excesive;
- In Spania domina circulatia atmosferica din vest, pe cand Tn Ucraina domina
circulatia
NEsiE;
- Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale, pe
cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm.
E. - conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat
subpolar, calota glaciara extinsa, vulcani activi), fata de Regatul Unit unde
conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic, resurse naturale
valorificabile);
- imperiu colonial Tn trecut, stat cu economie puternic dezvoltata si pol de
emigrare Tn prezent, explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata
de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata, ceea ce au
determinat limitarea activitatilor economice si implicit un grad scazut al
densitatii populatiei.
Varianta 90
A.1. A - Islanda; H - Suedia;2. 2 - Minsk; 10 - Sarajevo.
B. 1. Elvefja; 2. Balcanica; 3. J.
C.1-b;2-b;3-c;4-c;5-d.
D.- deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic, Tn (imp ce Italia are un
clima: mediteranean;
- deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii, distribute
uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an), iarTn Italia precipita{iile cad
aproape exclusiv iarna, valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm;
- asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state.
E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice;
- condifii improprii pentru agriculture, solurile avand o fertilitate scazuta.
Varianta 91
A.1. C - Suedia; E - Islanda;2. 1 - Oslo; 12 - Bratislava.
B.1. Sena;2. Belarus; 3. J.
C.1-d;2-d;3-a;4-d;5-d.
0.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape
tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian, acoperit Tn prezent
de Campia Nord-Europeana, Podisul Finlandei, Podisul Suediei, Muntii
Scandinavi format,! Tn orogeneza caledonica), iar Tn Peninsula Italica relieful
s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.a.);
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500
m (campii, podisuri si dealuri joase), pe cand Tn Peninsula Italica predomina
altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte);
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar, reprezentat
prin vai glaciare, fiorduri, morene, sandre s.a., pe cand Tn Peninsula Italica
este prezent relieful vulcanic, reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin
vulcani activi (Vezuviu).
E.- introduce etajare climatica prin altitudine;
- prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice.
Varianta 92
A.1. A - Norvegia; B - Slovacia;2. 5-Lisabona; 13-Kiev.
s D.- deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5
B.1.D;2. 4; 3. 14.
C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - a.
D.- deosebire: statului marcat, pe harta, cu litera F (Marea Britanie) are climat
temperat-oceanic, pe cand statui marcat, pe harta, cu litera H (Federatia Rusa)
are climat temperat-continental si subpolar Tn nord;
- deosebire: Tn statui marcat, pe harta, cu litera F bat vanturile de vest, iar Tn
statui marcat, pe harta, cu litera H bat crivatul si vanturile reci, polare;
- deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui
marcat, pe harta, cu litera F (1000 - 2000 mm/an), Tn timp ce Tn statui
marcat, pe harta, cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult
mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an).
E.- relieful este accidental si acoperit de ghetari;
- substratul prezinta gheturi perene.
Varianta 93
A.1. D - Franfaj F - Muntenegru;2. 4 - Bruxelles; 6 - Lisabona.
B.1.Elveiia;2. Kiev; 3. D. ' ' ' .
* iarna si peste | 25 °C vara, iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si
C.1-b;2-d;3-b;4-b;5-c.
D.- deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn
nord si temperat-oceanica, pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima
temperat-oceanica si mediteraneana;
- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta.
- deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul, pe cand Tn Suedia
bat Vanturile de Vest si polare.
E.- maslinul si vita de vie;
- doua state: Italia si Grecia
Varianta 94
A.1. A - Finlanda; I - Polonia;2. 6 - Moscova; 12 - Roma.
B.1.E;2. 1;3. Suedia.
C.1 - c; 2 - c; 3 - c; 4 - c; 5 - b.
D.- Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Caucaz Tn
orogeneza alpina;
- Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m, Tn timp ce altitudinea
Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf. Elbrus, 5642 m).
- Spre deosebire de Muntii Penini, Tn Muntii Caucaz este specific relieful
glaciar.
E.- densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300
loc/km2) decat Tn Islanda (2,7 loc/km2) datorita pozitiei geografice,
climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn
Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel
muntos Tn Islanda;
- un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda.
Varianta 95
A.1. B - Lituania; J - Portugalia;2. 1 - Reykjavik; 2 - Dublin.
B.1. E;2. Zagreb; 3. Olanda.
C.1 - b; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a.
D.- deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat
temperat-continen-tal, pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un
climat temperat-oceanic;
- deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si
repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie, si mai reduse (300-
500 mm/an), repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara,
sub forma de averse) Tn Ucraina;
- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina
si reduse (16-18 °C) Tn Marea Britanie,
E.- prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei
terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica), printr-o falie
transformanta;
- doua exemple de vulcani activi: Etna, Vezuviu.
Varianta 96
A.1. C - Grecia; F - Islanda;2. 1 - Varsovia; 14- Kiev.
B.1.4; 2. !;3.Atena.
C.1 -b;2-a;3-c;4-c;5-b.
si 0 °C), pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C.
- deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara,
pe cand In Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica;
- deosebire: Tn Europa de Nord, iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de
origine nord africana si austru.
E.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental;
2. Ucraina, Moldova.
Varianta 97
A.1. D-ltalia; I - Olanda;2. 3 - Praga; 9 - Minsk.
B.1. B-Iberica; 2. Vilnius; 3. Tamisa.
C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.
D.- deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana, iar Tn Marea Britanie este
tempera:-oceanica;
- deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna, iar Tn
Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului;
- deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C
20 °C Tn eel cald.
E.- latitudinea mare;
- Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.
Varianta 98
A.1. D - Macedonia; H - Finlanda;2. 2 - Tallin; 9 - Paris.
B.1, Chisinau; 2. C; 3. Atlantic.
C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-d.
D.- deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica, iar tn
Peninsula Italic^ este mediteraneana;
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000
mm), iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm);
- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12
°C, pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C.
E.- relieful malt care genereaza precipitatii bogate;
- panta mare a cursurilor.
Varianta 99
A.1. B - Spania; F - Germania;2. 5 - Stockholm; 11 - Belgrad.
B.1. G;2. Rusia; 3. Londra.
C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - b; 5 - c.
D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si
nordice, iar i-,| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene;
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6
°C, iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.
- deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000
mm/an, iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an.
E.- relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice;
- climatui propice temperat-oceanic.
Varianta 100
A.1 . J - Irlanda; E - Grecia; 2.7 - Sarajevo; 13 - Varsovia.
« A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;
\ 2. 7 - Jijia; 11 - Bega.
B.1.lberica;2. F;3. 3.
C. 1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.
D. - deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile, iarfn I
(Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta
precambriana, hercinic si alpina, pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de
varsta hercinica si alpina;
- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m
Tn Mur Ural), iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si
3404 m Tn Pirinei).,
E. 1. energie eoliana, maree-motrica; 2. Olanda, Franta.
Subiectul II
Varianta 1
A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului;
2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic.
B.1.C;2. B;3. 5.
C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d.
D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.000 m, în timp
ce muntii Grupei Parâng depăşesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m;
- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în Munţii Apuseni (Vf. Bihor)
şi de 2.519 m în Grupa Parâng (Vf. Parângu Mare);
- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar în Munţii
Apuseni lipseşte relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic;
- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare
în Muntii Apuseni datorită prezenţei „depresiunilor-golf", a densităţii reţelei
hidrografice.
E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate
datoita creşterii bovinelor pentru lapte pe baza păţunilor, datorită tradiţiilor
legate de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel
naţional.
Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile
menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt răspuns corect.
Varianta 2
A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic;
2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov.
B.1.H; 2.4; 3. E.
C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b.
D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant
cristaline si sedimentare (calcare), în timp ce relieful Grupei Nordice a
Carpaţilor Orientali s-a format pe roci cristaline, vulcanice şi sedimentare
cutate (fliş);
- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1.446 m
in (Munfl Semenic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la
2.303 m (Munţii Rodnei);
- deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare, unul în
est, mai înalt, orientat N-S şi altul în vest, fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m,
iar Grupa Nordică a Carpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă
de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica specifică, orientate NV-SE;
- deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format
pe calcare (carstic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent
relieful glaciar.
E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile scăzute, precipitaţiile
abundente, durata mare a perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire
de sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările umane, în general, şl
pentru densitate mare, Tn special - 2p;
2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului se produce,
preponderent,de la vest spre est, determinând: repartiţia descrescătoare a
precipitaţiilor de la vest la est; diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea
continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiile medii anuale se situează la 630
mm/an, în timp ce în est, la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung
la valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudine şi orientarea
culmilor, constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn
precipitaţii. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali
Varianta 3
B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului.
C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a.
D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre;
- asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe;
-asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în
Grupa Făgăraş;
- deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale:
culmea nordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-,
având altitudini sub 2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa
Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică;
- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu
sunt specifice grupei Făgăraş.
E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în
zona de munte), datorită pantei accentuate care determină o viteză mare,
dublată de forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte
pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând
presiunii unui mare volum de apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea
turbinelor care produc energie electrică; majoritatea hidrocentralelor au fost
construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele
de pe Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice sunt dificile
datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu
duritate scăzută şi permeabilitate mare - 2p;
2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină
diferenţe de temperatură între regiunile sudice şi cele nordice. Datorită
dispunerii latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu
aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un gradient normai de scădere
latitudinală a temperaturii. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului,
diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300
m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi,
cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.
Varianta 4
A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E - Subcarpaţii Moldovei;
2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.
B.1.F;2.D;3.2.
C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu
(Vf. Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);
-deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în
Grupa Retezat-Godeanu.
- asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.
E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei
argilei şi/sau a marnei în substrat. Se adaugă climatul continental, cu ploi
neregulate, torenţiale sau îndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă, alternând cu
perioade de secetă, când terenurile argiloase se usucă.
2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită
prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl orogenezei hercinice prin care
s-a format Masivul Dobrogei de Nord.
Varianta 5
A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova.
B.1.E;2. H;3.G.
C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.
D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H;
- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C
în unitatea H;
- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în
unitatea C şi de 800-1200 mm în unitatea H.
E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare -
2p;
- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor
circulari - 2p.
Varianta 6
A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;
2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui.
B.1.H;2. E; 3. G.
C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b.
D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş-
1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor-1849 m);
- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar în
Grupa Sudică specific este relieful pe gresii şi conglomerate;
- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind formate prin cutarea
scoarţei în timpul orogenezei alpine.
E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan
(temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului
(înălţime, pante accentuate), solurilor puţin fertile, vegetaţiei de pădure
dominante.
2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat, pe
hartă, cu numărul 1 (Tulcea) se datorează importului de bauxită, prelucrată
într-un oraş-port la Dunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei de
alumină, prin transportul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin.
Varianta 7
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici;
2. 2 - Prahova, 4 - Vedea.
B.1.H;2.B;3. Bihor.
C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a.
D.Deosebiri:
- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri, în
timp ce în Câmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie;
- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C, în timp
ce în Podişul Târnavelor sunt mai scăzute fiind de 6-9 °C;
- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene
care determină un climat mai blând, în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt
influenţe climatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed.
« la mie, oxigenat, care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt strat la adâncimi
E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p;
- important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea
Neagră şi Marea Nordului, prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin -
Varianta 8
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;
2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb.
B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E.
C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a.
D. Deosebiri:
r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic.
Geologic s-a conturat în urma mai multor orogeneze (baikaliană, hercinică),
iar sectorul sudic s-a format prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie,
însă, genetic o unitate uniformă care s-a format prin cutarea depozitelor
sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor, într-o ultimă etapă de înălţare
a acestora (finalul orogenezei alpine);
- în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri,
nisipuri, gresii), în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate
(graniţe, şisturi verzi, calcare sarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);
- Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în
Vârful Chiciora), comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă
este de 467 m în Vârful Greci din Munţii Măcinului).
E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942
temperatura minimă absolută din România, de -38,5 °C datorită manifestării
fenomenului de inversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane;
2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor
căzute sunt insuficiente dezvoltării vegetaţiei arborescente.
Varianta 9
A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;
2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.
B.1. Jijia; 2. F;3.B.
C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c.
D.Deosebiri:
- Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în Subcarpaţii Moldovei
este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri;
- în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600
mm, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850
mm;
- în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un
climat umed şi moderat termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt
influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul de continentalism.
E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând dezvoltarea unor activităţi
economice complementare (transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier
naval);
2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate
ale temperaturilor, cu precădere în timpul verii, permit manifestarea
fenomenului de evapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evaporă în
cantităţi mari favorizând salinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate
sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei
freatice.
Varianta 10
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;
2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.
B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.
C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.
D.Deosebiri:
- Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul Bârladului se
întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri;
- în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene, care
determină un climat blând, pe când în Podişul Bârladului sunt prezente
influenţe climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism;
- în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul Bârladului iarna bate
Crivăţul.
E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă:
unul la suprafaţă, cu o grosim,e de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19
mai mari de 200 m, lipsit de oxigen, bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care
nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr.
2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se
întâlnesc soluri fertile, molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri
aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care favorizează cultura plantelor.
Varianta 11
A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;
2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.
B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia Olteniei).
C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c.
D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei
Olteniei apar dune de nisip;
- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai mare parte, o câmpie
de terase, cu interfluvii extinse, despărţite de culoarele largi de vale ale
afluenţilor Dunării, Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat, reprezentate
prin grinduri şi ostroave rezultate în urma acumulării fluvio-maritime;
- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile
Deltei Dunării. în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m,
în nord, la contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu lunca
Dunării, în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea maximă este de 12,4 m pe
grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina din complexul lagunar Razim-
Sinoe).
E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru
dezvoltarea transportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul
Constanţa, cel mai mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din
comerţul exterior al României, la care se adaugă porturile Mangalia, Năvodari
şi Sulina) - 2p;
- pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol,
exploatate în prezent de către ţara noastră - 2p;
Varianta 12
A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei;
2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare.
B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş).
C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate, în
timp ce Carpaţii Meridionali de la vest de Olt primesc atât influenţe climatice
oceanice cât şi influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între
10-11 °C, în timp ce, în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura
medie anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C;
- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între
400-500 mm/an, în timp ce în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt acestea
sunt cuprinse între 800-1400 mm/an.
E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ
(gelifracţie) care generează degradări de tipul „potecilor de vite", procesele
nivale şi avalanşele, care generează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. - 2p;
- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine, fie ca
urmare a intensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de
degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p.
Varianta 13
A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; *
2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti.
B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul Dobrogei de Nord).
C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice, în timp
ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi
influenţe climatice pontice;
- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între
6 şi 0 °C. în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale
sunt cuprinse între 10 şi 11 °C:
- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între
800 şi 1400 mm, în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse
între 400-600 mm.
E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică
prin faptul că aceste grupe de munţi au fost fragmentate tectonic de liniile de
falie care au creat zonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi
muntoase) - 2p;
- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor
redusă (sub 2000 m) -2p.
Varianta 14
A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului;
2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud).
C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d.
D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au
format prim cutarea scoarţei în orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună
până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică
concordante), iar în alcătuirea lor predomină formaţiunile cristaline;
- deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât
ale Munţilor Banatului. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m
în Vârful Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în timp ce
altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei
din Munţii Semenic);
- deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos, la
altitudini de peste 1800 m, cu circuri, praguri, custuri, văi glaciare, morene
etc, în timp ce în Munţii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful
glaciar lipseşte.
E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară, netedă, cu
interfluvii întinse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite
de văile largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru culturile de câmp
(cereale, plante tehnice, legume etc.) -
- solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul
blând (cu o durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată
mare a strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole - 2p.
Varianta 15
A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;
2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.
B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).
C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c.
D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu
influenţe climatice oceanice, în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de
câmpie cu influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700
mm/an, în timp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;
- deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei
şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.
E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi
Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire
(munţii din Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării), cu păduri
de conifere şi de amestec de foioase cu conifere (în grupa montană) şi cu fag
şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale
favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului.
- 2p;
- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier
pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt
traversaţi pe întreaga lăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea, nu există
depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti. -
2p.
Varianta 16
A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;
2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.
B.1.C;2.7;3.A.
C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este
mai mică de 6 °C, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura
medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C; -2p.
- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt
mai mari de i 1200 mm/an, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei),
precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 450 mm; - 2p.
- deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice
oceanice, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), se resimt influenţe
climatice pontice şi de ariditate. - 2p.
E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din
grupa nordică a Carpaţilor Orientali; *
2. prezenţa substratului argilos.
Varianta 17
A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.
B.1. D;2.10; 3. C.
C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d.
D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m, în
timp ce in, Podişul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p.
- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele
foarte vechi (şisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, între care loessul
cuaternar, diversitate ce nu este prezentă în Podişul Mehedinţi; - 2p.
- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate
şi roci dure - şisturi cristaline şi calcare mezozoice, la fel ca şi partea centrală
şi nordică a Podişului Dobrogei. - 2p.
E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi
Munţii Trascău, şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor), roci
sedimentare în vestul Munţilor Apuseni;
2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiunii
cuaternare.
Varianta 18
A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş;
2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş.
B.1. Bucegi; 2. C; 3. G.
C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d.
D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de
câmpie, în timp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului
climatic de dealuri înalte; - 2p
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de
600 mm/an, în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii
Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an; - 2p,
- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe
submediteraneene, iar în unitatea H (Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe
continentale.- 2p.
E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării), densitatea
medie este sub media pe ţară (89,2 loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50
loc/km2, în Delta Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p.
- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe cultivabile reduse şi
soluri putin fertile, restrânge categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei
Dunării este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului, comparativ cu
suprafaţa lacustră. -2p.
Varianta 19
A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.
B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E.
C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b.
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza
alpină;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice
(şisturi cristaline);
- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi
glaciare, circuri glaciare, morene), pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox.
1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza
reliefului glaciar.
E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p.
2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p.
Varianta 20
A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timişoara.
B.1.C;2. F;3.Vrancea.
C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d.
D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de
sedimentare;
- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare
(nisipuri, pietrişuri, loess);
- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei, Câmpia Olteniei).
E.- altitudinea reliefului - 2p;
- poziţia geografică care determină influenţele climatice - 2p.
Varianta 21
A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş.
C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a."
D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea
marcată, pe hartă, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci;
- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea
marcată, pe hartă, cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica;
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E altitudinile depăşesc 1900
m (1954 m - Vf Ciucaş), pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H
altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor).
E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;
- Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire.
Varianta 22
A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
2. 9 - Sfântu Gheorghe; 10 - Călăraşi.
B.1. Moldova; 2. C; 3. H.
C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a.
D.- deoseBire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se încadrează,la
etajul de climă temperat-continentală de dealuri şi podişuri, pe când unitatea
de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă
temperat-continentală de munţi înalţi;
- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are temperaturi
medii anuale de 8-10° C, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera
H are temperaturi medii anuale de 0-6° C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera Ase resimt
influenţe climatice de ariditate, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera H se resimt influenţe climatice oceanice şi submediteraneene.
E.1. vânturile frecvente şi puternice;
2. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre mediul rural.
Varianta 23
A.1. B - Dealurile Crasnei şi Silvaniei; H - Podişul Dobrogei de Sud; 2.1-
Târnava Mare; 6 - Jiu.
B. 1.D;2. F;3.9.
C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează în
etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase, pe când
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se încadrează în etajul de climă
temperat-continentală de munţi înalţi;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura
medie anuală este de 10-11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera D temperatura medie anuală este de 0-6 °C;
- asemănare: atât în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, cât şi în
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice
submediteraneene.
E.1. pantele cu expunere sudică, însorite;
2. dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în multe localităţi urbane.
Varianta 24
A.1. A - Podişul Sucevei; H - Podişul Mehedinţi;
2. 5 - Someş; 6 - Dâmboviţa.
B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C.
C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează la
etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase şi litorală, pe
când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de
climă temperat-continentală de deaulri şi podişuri
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura
medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C, pe când în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10 °C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se resimt
influenţe climatice pontice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera H se resimt influenţe climatice submediteraneene.
E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea
statelor de pe Glob; - 2p.
- în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi. -
2p
VArianta 25
A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;
2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria.
B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H.
C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b.
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A are altitudini de
peste 2500 m (Vârful Omu - 2505 m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă,
cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);
- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A este format
predominant din conglomerate şi calcare, pe când cel al unităţii marcate, pe
hartă, cu litera E este format din şisturi cristaline;
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A există relief glaciar, pe
când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E acest tip de relief lipseşte.
E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare climatică;
- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea
unor mase
de aer.
Varianta 26
A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud;
2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa.
B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A.
C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d.
D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G - Podişul Dobrogei de
Sud, au temperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C;
- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie, dealuri şi
podişuri joase (sub 300 m);
- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia
Olteniei decât în Podişul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an), iar influenţele
climatice în Câmpia Olteniei sunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei
de Sud sunt temperat-continentale şi pontice.
E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile
teritoriului ţării, direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia
reliefului carpatic, care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică, cu
două inele legate prin căi ferate transcarpatice;
2. marea varietate petrográfica.
Varianta 27
A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei;
2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara;
B.1.C;2. Barcău;3.7.
C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b.
D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; D - Munţii
Apuseni), ambele unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină,
în Apuseni există roci sedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în
Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali
(Vârful Pietrosu Rodnei, 2303 m), decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor,
1849 m);
- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului
glaciar, iar în Munţii Apuseni, datorită altitudinilor mai mici, glaciaţiunile
cuatemare nu s-au instalat; în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte
dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de Nord a Carpaţilor
Orientali, nu.
E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ; spor migratoriu
negativ;
2. existenţa zăcămintelor de sare.
Varianta 28
A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia de Vest;
2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.
B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11.
C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d.
D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici
- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici, s-au
format prin tectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică
sub formă de dealuri subcarpatice;
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare;
- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii
Moldovei decât în Subcarpaţii Getici.
E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari,
impun Dunărea în Europa ca arteră navigabilă de maximă importanţă
(amplificată de canalul Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la
Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);
2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
Varianta 29
A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor Orientali;
2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.
B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.
C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.
D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.
- deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne
şi externe, pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin tectonizarea
sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri
subcarpatice, pe când cel al Podişului Dobrogei, în urma mişcărilor
orogenetice caledoniene şi hercinice;
- deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste
1000 m), pe când în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.
E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor
(cernoziomuri), care se pretează la cerealicultură - 2p; ţ
- condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană, precipitaţiile scăzute,
sub 500 mm/an, sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii)
beneficiind inclusiv de suprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică
altitudine - 2p.
Varianta 30
A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;
2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.
B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.
C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.
O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş, pe
când în Câmpia Olteniei un climat de câmpie;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate,
iar Câmpia Olteniei sub influenţe submediteraneene;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii
Curburii şi mai ridicate în Câmpia Olteniei.
E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari, în care se poate
construi digul acestor acumulări.
2. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare
etc.).
Varianta 31
A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei; 2.3- Bistriţa; 4 - laşi.
B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.
C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.
D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii Poiana Rusca
- deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în
unitatea C;
- deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m, iar în unitatea C
doar la 1374 m;
- asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.
E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al
ţării, Constanţa;
- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;
- pescuit, turism, navigaţie.
2. - prezenţa sării şi a gazului metan.
Varianta 32
A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;
2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.
B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ.
C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c.
D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia Bărăganului
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice, iar în unitatea
E influenţe climatice de ariditate;
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an, iar în
unitatea E între 400-500 mm/an; A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpaţii de Curbură;
- asemănare: ambele au climat de câmpie. 2. 4 - Mureş; 5 - Ialomiţa.
E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi B.1. Prut; 2. Caraş-Severin; 3. H.
declararea de noi oraşe din aşezările rurale mai dezvoltate economic. C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.
2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari. D.A - Subcarpaţii Getici, B - Podişul Dobrogei
- deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte, iar în unitatea B
Varianta 33 climat de dealuri
A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului; joase;
2. 9 - Timiş, 10 - Suceava. - deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe mediteraneene şi de tranziţie, iar
B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea. în unitatea B pontice şi de ariditate;
C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a. - deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 700-1000 mm în
D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea B.
- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase; E.1. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive;
- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C, iar în 2. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi datorită existenţei
unitatea F de rafinăriilor în zonă.
8-9 "C;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene, iar în unitatea F Varianta 37
de ariditate (continentale). A.1. A - Podişul Someşan; B - Câmpia Bărăganului;
E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor 2. 8-Piteşti; 11 -Satu Mare.
arabile. B.1.1; 2. D; 3. E.
2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar, instalarea gheţarilor şi a C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.
circurilor glaciare. D.E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; I - Grupa Sudică a Carpaţilor
Orientali
Varianta 34 - deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519 m, iar în unitatea I
A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei; doar la 1954 m;
2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret. - deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar, iar în unitatea I relief de fliş; '
B.1. F; 2. Suceava; 3. H. - asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.
C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a. E.1. Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief (temperatura scade odată
D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul cu înălţimea).
Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, 2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adică pe malul Dunării.
climat de munte (de versant împădurit) şi climat alpin;
- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari Varianta 38
atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat- A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;
Godeanu; 2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.
- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe B.1. 6; 2. G;^. D.
climatice scandinavo-baitice, pe când în sud-vestul Masivului Retezat- C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c.
Godeanu sunt influenţe climatice submediteraneene. D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni
E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care se formează prin - deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte, iar unitatea G
depunerea aluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine are climat montan;
depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin - 2p; - deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A, iar
- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt în G depăşesc 1200 mm;
de 12 m), iar cele mai întinse suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe - deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate), iar în
acvatice: braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini - evidenţiind unitatea G influenţe oceanice (atlantice).
procesul de aluvionare din prezent - 2p. E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.
2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.
Varianta 35
A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu; Varianta 39
2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia. A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;
B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F. 2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. '
C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b. B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.
D.B - Podişul Dobrogei; H - Munţii Banatului C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera B sunt prezente brize D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite
marine, dar şi Crivăţul, iar în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H de loess, iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele,
bateAustrul; care au determinat o modelare rapidă;
- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice de ariditate şi pontice, - deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul Câmpiei Române
iar în unitatea H influenţe climatice mediteraneene; relieful este dominat de crovuri, mici depresiuni circulare formate prin tasarea
- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm, iar loessuiui;
în unitatea H depăşesc 1000 mm. - asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de
E.• - varietatea petrográfica determină varietatea tipurilor genetice de relief sedimente peste un fundament mai vechi.
din Carpaţii Orientali: în vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, în E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în Dealurile de Vest, unde
partea centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline, iar în partea de est şi sunt influenţe oceanice), spre est (400 mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt
în zona de curbură o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare, influenţe aride);
gresii, conglomerate, mame - 2p; 2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în formare.
- evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia suprafeţelor de nivelare,
iar altitudinile mari au permis instalarea gheţarilor în Pleistocen, gheţari care Varianta 40
au creat relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) - 2p. A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11 - Braşov.
Varianta 36 B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi.
C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri
joase, iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan;
- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în
Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia
Moldovei şi între 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca.
E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid
sulfhidric.
2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine
terenularabil.
Varianta 41
A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic;
2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea.
B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara.
C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.
D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B (Câmpia Bărăganului) se
resimt influenţe continentale de ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu
litera D (Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe
submediteraneene;
- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate vântul, denumit
Crivăţ, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D, bate vântul denumit Austru;
- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie.
E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii
bune.
2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din
roci foarte dure (şisturi verzi, granit).
Varianta 42
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana Rusca;
2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău.
B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. y
C.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d.
D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există
etajul climatic montan, alpin şi de depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic)
este climat de dealuri joase;
- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe
climatice oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic se
manifestă influenţa submediteraneană (în partea vestică);
- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0
°C la peste 2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în
Podişul Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C.
E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în
precipitaţii.
2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră, respectiv prezenţa
unor legături transcarpatine cu toate regiunile istorice ale ţării.
Varianta 43
A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei;
2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti.
B.1.H;2.E; 3. D.
C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c.
D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice
scandinavo-baltice, pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt
influenţe continentale de ariditate şi pontice;
- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800
mm/an), pe când în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500-
600 mm/an);
- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (7-
8 °C), iar în Podişul Dobrogei de Nord este mai ridicată (10-11 °C).
E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute
din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care, prin procese de eroziune
glaciară, au creat forme de relief specific: circuri glaciare, văi glaciare.
2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două
straturi de apă: un strat superficial cu apă mai puţin sărată, care asigură viaţa şi
un strat de adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în hidrogen
sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie), ce nu permit existenţa
vieţuitoarelor.
Varianta 44
A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;
2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.
B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice.
C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.
D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea
scoarţei la sfârşitul orogenezei alpine, iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format
prin proces de sedimentare;
- deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de
dealuri şi depresiuni, iar unitatea H (Podişul Getic) este format din platforme
ce se înclină uşor spre sud:
- asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite
ridicata din zona montană.
E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului
este mai mare, fapt ce asigură un pescaj de 7 m.
2. în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor
Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.
Varianta 45
A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici; 2.3- Timişoara, 6 -
Ploieşti.
B.1. D; 2.4; 3. H.
C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b.
D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de
câmpie, iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal;
- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe
oceanice, iar in Podişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea
vestică);
- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest, iar în
Podişul Getic, vântul predominant este austrul.
E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale -
altitudine, pantă, fragmentare etc. - 2p;
- resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite ramuri industriale,
asigura dezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei -
2p.
Varianta 46
A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;
2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.
B.1. 6; 2. Chilia; 3. E.
C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei,
iar unitatea D (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;
- deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât
în Podişul
Getic;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi
calcare), iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri, nisipuri, argile).
E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte fertile, din clasa
molisolurilor, şi anume cernoziomuri (în podişul Dobrogei apar şi soluri
bălane), care se pretează la cerealicultură - 2p;
- condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi, precipitaţiile scăzute sub
500 mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind
inclusiv de suprafeţele mari,de interfluviile netede din estul Câmpiei Române
şi de relieful de relativ mică altitudine, cu pante line şi grad scăzut de
fragmentare din Podişul Dobrogei - 2p.
Varianta 47
A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;
2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.
B.1.F;2. laşi; 3. Mureş.
C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii
Meridionali predomină şisturile cristaline, iar în unitatea F - Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali apar preponderent roci vulcanice şi sedimentare;
- deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-
Godeanu din Carpaţii Meridionali, de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509
m în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa Centrală a
Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani;
- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii
Meridionali există relief glaciar foarte dezvoltat, iar în unitatea F - Grupa
Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare; în A -
Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de
fragmentare este mult mai scăzut decât în F - Grupa Centrală a Carpaţilor
Orientali, unde apar multe masive montane individualizate de văi, defilee,
păsuri şi depresiuni numeroase.
E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea
în Marea
Neagră;
2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord, datorită scăderii
unghiului de incidenţă a radiaţiei solare.
Varianta 48
A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii;
2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.
B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj.
C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali; H-
Munţii Apuseni), s-au format prin cutare în orogeneza alpină - 2p;
-deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare, vulcanice, şisturi
cristaline, iar în Carpaţii de Curbură doar roci sedimentare; în Apuseni apare
relieful carstic foarte dezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre
deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă - 2p;
- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi, apărând
numeroase catene montane individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p.
E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier,
bauxită, minereuri auro-argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de
construcţie (calcar, granit, marmură).
2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi altitudinea mai
mare a acestei unităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei
o temperatură medie anuală mai redusă.
Varianta 49
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de Curbură;
2. 5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte.
B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara.
C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d.
D.- asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord), dar şi unitatea H
(Subcarpaţii Curburii) s-au format prin cutarea scoarţei;
- deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai mare (996 m altitudine
maximă decât a Podişului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă);
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (şisturi verzi,
granit calcar), iar în Subcarpaţii Curburii sunt roci friabile (marne, argile,
pietrişuri).
E.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o cantitate mare de
precipitaţii medii anuale (1000-1400 mm) datorită altitudinii mari (2519 m
altitudine maximă), dar şi datoriita influenţei oceanice.
2. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), în condiţiile unui
climat răcoros şi umed, pajiştile montane ocupă suprafeţe mari, fapt ce
favorizează creşterea bovinelor.
Varianta 50
A.1. G - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 1 - Someşul Mare, 6 - Ialomiţa; 3. 10-Bacău.
B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9.
C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d.
D.- asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) se resimt
influenţe submediteraneene (în partea sud-vestică), influenţe ce se manifestă şi
în unitatea H (Câmpia Olteniei);
- asemănare: în Câmpia Olteniei, dar şi în Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu
(partea sud-vestică), bate austru);
- deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat montan alpin şi de
depresiune, iar Câmpia Olteniei are climat de câmpie.
E.1. Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde se resimte influenţa
continentală de ariditate şl precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii, fapt
ce determină scăderea accentuată a debitului.
2, Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F (Podişul Getic) sunt
amplasate termocentrale (Turceni, Rovinari în unitatea F, Paroşeni în unitatea
E) datorită exploatării lignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) şi a
huilei în depresiunea Petroşani (unitatea E).
Varianta 51
A.1. E - Podişul Dobrogei de Sud; G - Podişul Someşan; 2.1 - Bistriţa; 3. 12 -
Alexandria.
B.1. Buzău; 2. Suceava; 3. 2.
C.1.d;2. b;3.c;4.c; 5. c.
D.C - Munţii Apuseni, D - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa de
nord a Carpaţilor Orientali):
- deosebire: Munţii Apuseni prezintă o mare varietate litologică (sunt
constituiţi din şisturi cristaline, roci eruptive, roci sedimentare), având aspect
de mozaic petrografic, iar Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt
constituiţi din trei fâşii paralele diferenţiate litologic, orientate nord-vest - sud-
est, alcătuite din roci vulcanice, şisturi cristaline, formaţiuni sedimentare
cutate (fliş);
- deosebire: în Munţii Apuseni altitudinile abia trec de 1800 m, altitudinea
maximă fiind de 1849 m în Munţii Bihor, iar în Carpaţii Maramureşului şi ai
Bucovinei altitudinile sunt mai mari. trecând de 2000 m (2303 m în Vârful
Pietrosul Rodnei);
- deosebire: spre deosebire de Munţii Apuseni, în care este dezvoltat relieful
carstic, în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei este prezent relieful glaciar.
E.1. marea varietate petrográfica (mozaic de roci: roci magmatice, roci
metamorfice, roci sedimentare) generează marea varietate a resurselor de
subsol;
2. Bucureşti este o metropolă cu funcţii complexe: puternic centru industrial,
cu funcţii de transport, centru financiar-bancar, centru cultural-ştiinţific şi de
învăţământ.
Varianta 52
A.1. B - Podişul Dobrogei de Sud; C - Câmpia de Vest;
2. 10 - Târnava Mare, 12 - Moldova.
B.1.A; 2. E;3. B.
C.1.b;2. b;3.d;4. d;5. b.
D.D - Podişul Mehedinţi, G - Podişul Bârladului:
- deosebire: Podişul Mehedinţi s-a format pe fundament carpatic, spre
deosebire de Podişul Bârladului care s-a format pe un fundament vechi
precambrian (aparţine din punct de vedere structural depresiunii
predobrogene);
- deosebire: Podişul Mehedinţi este constituit din roci dure - şisturi cristaline
şi calcare mezozoice, iar Podişul Bârladului este constituit din formaţiuni
sedimentare tinere mio-pliocene;
- deosebire: în Podişul Mehedinţi este dezvoltat relieful carstic, cu numeroase
forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Bârladului este dezvoltat relieful
structural (cueste).
E.1. prezenţa influenţelor climatice de tip oceanic în Câmpia de Vest care
generează precipitaţii mai bogate comparativ cu influenţele continentale (de
ariditate) specifice Podişului Bârladului;
2. Enunţul este greşit. Deci nu se poate da nicio cauză!
Varianta 53
A.1. D - Câmpia Bărăganului; H - Grupa Parâng;
2. 1 - Botoşani, 5 - Hunedoara.
B.1. Mureş; 2. Timiş; 3. D.
C.1.c;2.a;3. c; 4. c; 5. b.
D.B - Carpaţii Curburii; F - Munţii Apuseni;
- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa mozaicului de roci
(vulcanice, metamorfice şi sedimentare), pe când în Carpaţii Curburii sunt
răspândite mai larg rocile sedimentare;
- deosebire: în Munţii Apuseni se remarcă prezenţa depresiunilor tip „golf pe
cele trei Crişuri, pe când în Carpaţii Curburii aceste depresiuni lipsesc;
- asemănare: în ambele grupe este prezent relieful carstic: peşteri, chei.
E.1. prezenţa unor rezerve de petrol mai însemnate în subsolul Câmpiei
Române şi al Podişului Getic.
2. precipitaţiile reduse, sub 400 mm/an, graţie influenţei climatului
continental.
Varianta 54
A.1. F - Câmpia Jijiei (Moldovei); H - Podişul Getic;
2. 7 - Bistriţa; 11 -CrişulAlb.
B.1. 2; 2. Slatina; 3. B.
C.1.c;2.a;3.d;4.c; 5. b.
D.D - Subcarpaţii Getici; H - Podişul Getic.
- asemănare: relieful celor două unităţi de relief este dezvoltat pe o gamă
variată de roci sedimentare;
- asemănare: altitudinile cele mai mari ale reliefului în cele două unităţi de
relief se regăsesc în partea de nord a acestora;
- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici s-a format prin cutarea rocilor
sedimentare în ultimele faze ale orogenezei alpine, pe când relieful Podişului
Getic a rezultat dintr-o veche câmpie piemontană şi apoi înălţată la finele
orogenezei alpine.
E.1. aşezarea geografică în Europa Centrală şi configuraţia Carpaţilor
Româneşti contribuie la varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării
noastre;
2. - influenţele pontice se resimt în Delta Dunării şi în zona litorală;
- influenţe scandinavo-baltice se regăsesc în Podişul Sucevei, Obcinele
Bucovinei, nordul Câmpiei Moldovei, Munţii Maramureşului.
Varianta 55
A.1. C - Masivul Dobrogei de Nord; G - Munţii Apuseni;
2. 10 - Dâmboviţa; 12 - Someş.
B.1. alpină; 2. est-continentale; 3. Hunedoara.
C.1.a;2. b;3.d;4. b;5.d.
D.C - Masivul Dobrogei de Nord; H - Subcarpaţii Getici.
- deosebire: relieful Podişului Dobrogei de Nord este dezvoltat în cea mai
mare parte pe roci eruptive (graniţe hercinice) şi metamorfice (şisturi verzi
caledoniene), pe când relieful Subcarpaţilor Getici este dezvoltat pe roci
sedimentare cutate la finele orogenezei alpine;
- deosebire: pe cea mai mare întindere a Podişului Dobrogei de Nord,
altitudinile sunt sub 200 m, numai în partea nordică ele trec uneori de 300 -
400 m, altitudinea maximă fiind în Munţii Macin (vârful Greci 467 m), pe
când în Subcarpaţii Getici relieful depăşeşte frecvent 400-500 m, altitudinea
maximă fiind aproape dublă: 1017 m în Măgura Măţău;
- asemănare: cele două unităţi de relief s-au format prin cutarea scoarţei
terestre (orogeneză).
E.1. Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de răşinoase mai ales),
relativ uşor de exploatat şi transportat spre cele două centre de prelucrare;
cererea mare de cherestea pusă pe seama dezvoltării economice mai susţinute,
mai ales domeniul construcţiilor din judeţul Braşov, în ultimele 4 decenii.
2. Prezenţa minereurilor neferoase (bauxita) în imediata apropiere a oraşului
Oradea, în Munţii Pădurea Craiului.
Varianta 56
A.1. E - Munţii Apuseni; H - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 1 - Timişoara; 6 - Slatina.
B.1. A; 2. cutare şi înălţare; 3.Timişoara.
C.1.d;2.a;3. a; 4. d; 5. c.
D.C - Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei; E - Munţii Apuseni.
- asemănare: ambele unităţi C şi E s-au format în orogeneza alpină;
- asemănare: ambele unităţi au structura petrográfica complexă, din şisturi
cristaline, roci vulcanice şi fliş-roci sedimentare cimentate cutate;
- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2000 m şi lipseşte
relieful glaciar, iar munţii Grupei Maramureşului şi Bucovinei depăşesc 2000
m, chiar 2500 m, şi este prezent relieful glaciar.
E.- Podişul Mehedinţi s-a format •pe un fundament carpatic, prin cutare şi
înălţare, iar Podişul Getic prin depunerea rocilor sedimentare;
- în Podişul Mehedinţi s-a dezvoltat un relief pe şisturi cristaline cu relief
carstic, cu numeroase forme şi fenomene carstice, iar în Podişul Getic un
relief cu aspect de piemont, unde rocile sunt: pietrişuri, argile, nisipuri, gresii.
Varianta 57
A.1. A - Podişul Dobrogei; G - Câmpia Olteniei;
2. 8 - Bega; 9 - Jiu.
B.1. Vâlcea; 2. Timişoara; 3. E.
C.1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d.
D.- deosebire: precipitaţii medii anuale în Câmpia de Vest 600-640 mm/an, cu
influenţe oceanice, iar în Câmpia Română, precipitaţiile scad de la 600 mm/an
în vest la 450 mm/an în est, cu influenţe de ariditate şi amplitudini termice
mari de la iarnă la vară;
- deosebire: vânturi permanente de vest în Câmpia de Vest şi prezenţa
vânturilor dominante dinspre nord şi nord-est (Crivăţul) în estul Câmpiei
Române;
- asemănare: etaj climatic de câmpie cu temperaturi medii anuale de 9-11°C,
precipitaţii medii anuale de 640 - 450 mm/an, vânturi predominante din vest şi
locale.
E.1. O cauză care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri în regiunile
de munte este altitudinea.
2. Două exemple de tipuri genetice de lacuri din Munţii Carpaţi: lac glaciar,
lac de crater
vulcanic.
Varianta 58
A.1.0 - Grupa Munţilor Parângului; H - Podişul Someşan; 2. 9 - Olt; 12 -
Târnava Mare.
B. 1. B; 2. G; 3. E.
C.1.b;2.a;3.d;4.c; 5. c.
D.- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei clima are influenţe
oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic sunt influenţe
climatice submediteraneene şi de tranziţie;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un climat de munte mai
umed şi mai răcoros, în timp ce Podişul Getic are un climat de dealuri mai
cald şi mai uscat;
- deosebire: temperaturile multianuale în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei
sunt 2-7 °C, pe când în Podişul Getic sunt între 8-9 °C. Iar precipitaţiile medii
sunt în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei de 800-1200 mm/an, în timp ce
în Podişul Getic sunt de 600-700 mm/an.
E.1. O cauză a diferenţei de debit între râurile Şiret şi Prut se explică prin
debitul mai mare al Şiretului datorită afluenţilor mai numeroşi din Carpaţii
Orientali, unde precipitaţiile sunt mai mari.
2. Existenţa vegetaţiei de stepă din Câmpia Bărăganului se explică prin
precipitaţii reduse sub 500 mm/an.
Varianta 59
A.1. A - Munţii Banatului; H - Munţii Făgăraşului; 2. 2 - Drobeta Turnu-
Severin; 5 - Deva.
B.1.H;2. D;3.A.
C.1.d;2.d;3.d;4. b; 5.d.
D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia
Moldovei şi etaj climatic de munte în Munţii Banatului;
- deosebire: influenţe cliomatice de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi
influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Munţii
Banatului ce au influenţe submediteraneene;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale mai reduse de 500-600 mm/an în
Câmpia Moldovei, comparativ cu Munţii Banatului care au precipitaţii medii
de 700-1000 mm/an.
E.1. O cauză care determină repartiţia inegală a populaţiei pe teritoriul ţării
noastre este varietatea formelor de relief.
2. Un factor natural care favorizează creşterea ovinelor în Capaţii Meridionali
este extensiunea păşunilor de munte şi alpine.
Varianta 60
A.1. A - Delta Dunării; C - Podişul Târnavelor;2. 1 - Târgovişte; 6 - Piatra
Neamţ.
B.1. Olt; 2. Dolj; 3. A.
C.1.d;2.c; 3. c;4.a;5.d.
D.- deosebire: etaj climatic de câmpie înaltă şi dealuri joase în Câmpia
Moldovei şi etaj climatic de podiş în Podişul Mehedinţi;
- deosebire: influenţă climatică de ariditate în sudul Câmpiei Moldovei şi
influenţe scandinavo-baltice în nord-vestul acesteia, comparativ cu Podişul
Mehedinţi, cu influenţe submediteraneene;
- asemănare: în ambele unităţi de relief circulaţia generală a atmosferei'este
dată de vânturile de vest.
E.1. O cauză a prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în
Depresiunea Colinară a Transilvaniei o constituie defrişarea pădurilor.
2. O cauză a diversităţii resurselor de subsol din Munţii Apuseni o constituie
varietatea rocilor, un „mozaic petrografic".
Varianta 61
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei, G - Podişul Târnavelor;
2. 9-Zalău; 11-Braşov.
B.1. Lotru; 2. F; 3. D.
C.1.b;2. d;3. b; 4. b; 5. a.
D.- asemănare: atât în Subcarpaţii Moldovei (A), cât şi în Câmpia Bărăganului
(B) climatul prezintă influenţe de ariditate;
- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Moldovei sunt de 600-
800 mm/an, iar în Câmpia Bărăganului sunt cuprinse între 400-500 mm/an;
- deosebire: temperatura medie anuală în Subcarpaţii Moldovei este de 8-10
°C, iar în Câmpia Bărăganului este de 10-11 °C.
E.1. fertilitatea redusă a tipurilor de soluri din Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) şi fragmentarea mare a
reliefului;
2. asigurarea resurselor de apă, pentru alimentarea localităţilor, mai ales în
timpul verii când debitele râurilor sunt foarte scăzute, din cauza secetelor
frecvente şi regularizarea debitelor,pentru a preveni efectele viiturilor
accidentale.
Varianta 62
A.1. A - Subcarpaţii Moldovei ; E - Câmpia Bărăganului;
2. 8 - Satu Mare; 11 - Focşani.
B.1. Oradea; 2. H; 3. Teleorman.
C.1.a;2.d;3. b;4. b;5.a.
D.- deosebire: în timp ce în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt
influenţe climatice scandinavo-baltice, în Podişul Getic sunt influenţe
climatice submediteraneene;
- deosebire: în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se întâlneşte etajul
climatic de munte, alpin şi de depresiune, pe când în Podişul Getic este un
climat de dealuri înalte şi joase;
- deosebire: temperaturile medii anuale, în Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali variază între 0 şi 6 °C, iar în Podişul Getic sunt între 9 şi 10 °C.
E.1. prezenţa minereurilor de fier şi a huilei în zona montană învecinată;
2. scăderea nivelului de trai al populaţiei / legalizarea întreruperilor de sarcină.
Varianta 63
A.1. C - Podişul Getic; F - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 7 - Braşov; 11 - Focşani.
B.1. Bihor; 2. Prahova; 3. Teleorman.
C.1.c;2. a; 3. a; 4. c; 5. b.
D.- deosebire: în Câmpia Moldovei sunt influenţe climatice de ariditate, în
timp ce, în Podişul Getic sunt influenţe climatice submediteraneene;
- deosebire: în Câmpia Moldovei bate crivăţul, iar în Podişul Getic bate
austrul;
- asemănare: ambele unităţi de relief au un climat de dealuri joase.
E.1. precipitaţiile medii anuale scăzute (sub 500 mm/an) şi secetele frecvente;
2. solurile argilo-iluviale favorabile culturii viţei de vie/versanţii cu expunere
predomi¬nant sud-estică şi sudică (însoriţi), cu pante moderate/verile
călduroase şi toamnele blânde.
Varianta 64
A.1. A - Câmpia Transilvaniei ; E - Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali
(Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
2. 3 - Piatra Neamţ; 5 - Oradea.
B.1.F;2. H;3.A.
C.1.c;2. b;3. c;4. a; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Getic altitudinea medie este mai ridicată decât în
Câmpia Bărăganului;
- deosebire: Podişul Getic este un piemont cu structură monoclinală, iar
Câmpia Bărăganului este o câmpie tabulară (structură orizontală), acoperită cu
un strat gros de loess care lipseşte în Podişul Getic;
- asemănare: cele două unităţi s-au format prin sedimentare şi sunt ca poziţie
geografică unităţi extracarpatine.
E.- în judeţul Prahova relieful este, în mare parte, un relief de deal sau câmpie,
favorabil locuirii; în comparaţie cu judeţul Caraş-Severin în care relieful este
predominant muntos şi fragmentat - 2p;
- judeţul Prahova este puternic urbanizat şi activităţile economice sunt mult
mai dezvoltate decât în judeţul Caraş-Severin - 2p.
Varianta 65
A.1. B - Podişul Getic; G - Câmpia Bărăganului; 2.9- Crişul Alb; 11 - Târnava
Mare.
B.1.6; 2. D; 3. F.
C.1. b; 2. c; 3. c;4. c; 5. c.
D.- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu este un climat tipic
montan, umed şi răcoros, în timp ce în Delta Dunării apare un climat de
câmpie, cu influenţe pontice şi de ariditate;
- deosebire: în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu temperaturile medii anuale
oscilează între 0 şi 6 °C, în timp ce, în Delta Dunării, temperaturile medii
anuale sunt de peste 11 °C;
- deosebire: precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 850 şi peste
1200 mm/an în Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu, pe când în Delta Dunării
precipitaţiile medii sunt sub 400 mm/an.
E.- scăderea natalităţii şi a sporului natural - 2p;
- creşterea duratei de viaţă datorită îmbunătăţirii condiţiilor de existenţă - 2p.
Varianta 66
A.1. C - Podişul Someşan, H - Grupa Făgăraş; 2.7-Jijia, 12-Olt.
B.2. Sălaj; 3. 2.
C.1.a;2.c;3.d;4d;5. b.
D.- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Carpaţii Moldo-Transilvani (2100
m în Vârful Pietrosul, Munţii Călimani) faţă de Munţii Banatului (1446 m în
Vârful Semenic, Munţii Semenic);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani sunt prezente rocile vulcanice care
lipsesc în Munţii Banatului;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani relieful este dispus sub formă de
fâşii paralele longitudinale în timp ce relieful în Munţii Banatului nu are o
orientare specifică.
E.1. După 1990 migraţia populaţiei dinspre mediul urban spre mediul rural a
fost cauzată de restructurarea economică a Unor întreprinderi industriale care
a determinat disponibilizarea masivă a forţei de muncă de la oraşe.
2. în Sectorul Dunării Maritime datorită adâncimii mari a albiei circulă vase
de tonaj mare, în timp ce în Sectorul Dunării Fluviale adâncimea apei este
mică ceea ce permite doar navigaţia vaselor cu pescaj mic. în aval de Brăila,
navele au un pescaj de 7 m, iar în amonte de Brăila, navele au un pescaj de 2
m.
Varianta 67
A.1. A - Podişul Dobrogei de Nord, H - Munţii Făgăraşului;
2. 1 - Bacău, 2 - Ploieşti.
B.1. A; 2. glaciar; 3. D.
C.1.d;2.d;3. c; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: în Munţii Banatului este prezent climatul montan, în timp ce în
Subcarpat Curburii este prezent climatul de dealuri înalte şi joase;
- deosebire: în Munţii Banatului se simt influenţe submediteraneene, în timp
ce în Subcarpaţii Curburii se simt influenţe de ariditate;
- deosebire: în Subcarpaţii Curburii bat Crivăţul şi Foehnul, în timp ce în
Munţii Banatului aceste vânturi nu bat.
E.1. în Delta Dunării densitatea populaţiei este redusă datorită suprafeţei mici
a uscatului (doar 13% din suprafaţa Deltei).
2. în Câmpia de Vest (în special în câmpiile joase ale acesteia) se produc
frecvent inundaţii datorită fenomenului de subsidenţă (coborâre) pe care îl
suportă terenul.
Varianta 68
A.1. A - Podişul Sucevei; H - Grupa Făgăraş;
2. 2 - Ploieşti, 5 - Timişoara.
B.1. alpină; 2. Bârlad; 3. Mehedinţi.
C.1. a; 2. d; 3. c; 4. c; 5. c.
D.- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani există climat alpin şi montan în
timp ce în Câmpia Crişurilor şi a Someşului există climat de câmpie;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani precipitaţiile sunt mai bogate (peste
1200 mm/an) faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului (cuprinse între
600 - 700 mm/an);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani temperaturile medii anuale sunt
mai scăzute (0-6 °C), faţă de cele din Câmpia Crişurilor şi a Someşului
cuprinse între 10 - 11 °C.
E.1. Bilanţul natural negativ se datorează reducerii natalităţii (dificultăţi
economice, statutul femeii în societate, nivelul de instruire a populaţiei,
migraţia populaţiei) şi creşterii mortalităţii (fenomenul de îmbătrânire a
populaţiei).
2. Arealele viticole sunt extinse în regiunile deluroase, deoarece viţa de vie,
are nevoie de lumină şl căldură, preferând versanţii orientaţi spre sud şi
solurile din aceste regiuni.
Varianta 69
A.1. B - Carpaţii Curburii, E - Podişul, Mehedinţi;
2. 2 - Brăila, 6 - Baia Mare.
B.1. Carstic; 2. Argeş; 3. Ialomiţa.
C.1.a;2. d;3. b;4. c; 5. a.
D.- deosebire: în Podişul Sucevei se simt influenţe scandinavo-baltice, în timp
ce în Câmpia Olteniei se simt influenţe submediteraneene;
- deosebire: în Câmpia Olteniei bate Austrul, care lipseşte din Podişul
Sucevei;
- deosebire: îrîCâmpia Olteniei există un climat de câmpie, în timp ce în
Podişul Sucevei există un climat de dealuri înalte.
E.- Podişul Mehedinţi nu este o subunitate a Subcarpaţilor Getici deoarece
aceştia prezintă două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni,
caracteristică care nu este prezentă în Podişul Mehedinţi.
- Podişul Mehedinţi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare, în timp ce
Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din roci sedimentare (conglomerate, gresii,
argile, nisipuri, pietrişuri).
Varianta 70
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; ¿2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi.
B.1.D:2.1:3.10.
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format
prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi
din roci sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni
separate de dealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi
dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi
subcarpatice - 2p.
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la
marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se
exploatează minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare
minerale carbogazoase.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de
construcţie.
Varianta 71
A.1.2- Crişul Negru, 3 - Târnava Mică; 2. 7 - Bistriţa, 11 - Călăraşi.
B. Se acordă 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1.0:2.1:3.10.
C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D.- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei s-au format
prin cutarea uşoară a straturilor spre sfârşitul orogenezei alpine - 2p;
- asemănare: atât Subcarpaţii Getici cât şi Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi
din roci sedimentare (nisip, pietriş, marne, gresii, argile) - 2p;
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt alcătuiţi din două şiruri de depresiuni
separate de dealuri subcarpatice, pe când Subcarpaţii Moldovei sunt formaţi
dintr-un singur şir de depresiuni subcarpatice închise la exterior de înălţimi
subcarpatice - 2p.
E.1. Resursele naturale sunt în corelaţie cu substratul geologic. Astfel la
marginea estică a cristalinului din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se
exploatează minereuri neferoase, iar in zona munţilor vulcanici se află izvoare
minerale carbogazoase.
2. Minereuri complexe, minereuri de aur şi argint, ape minerale, roci de
construcţie.
Varianta 72
A.1.1- Prahova, 4 - Motru; 2. 9 - laşi, 11 - Focşani.
B.1.A;2. 3; 3. Sălaj.
C.1.a;2. b;3. b;4. b;5.a.
D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii
Moldovei) este format dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar în relieful
unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) apar
masive montane individualizate de văi, defilee, păsuri şi depresiuni.
- deosebire: altitudinile unităţii marcate, pe hartă, cu litera D (Subcarpaţii
Moldovei) sunt mai reduse, atingând 911 m în culmea Pleşului, iar altitudinile
unităţii marcate, pe hartă, cu litera F (Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu) sunt
mult mai ridicate, atingând 2519 m în vârful Parângul Mare şi 2509 m în
vârful Peleaga.
- asemănare: ambele unităţi sunt rezultatul cutărîi scoarţei terestre în
orogeneza alpino-carpato-hymalaiană. *
E.1. Prezenţa influenţelor continentale cu precipitaţii reduse (400 mm/an).
2. în substratul*dealurilor şi colinelor se află un strat argilo-marnos, dar şi
acţiunile de spădurire.
Varianta 73
A.1. A - Munţii Banatului; H -^Câmpia Olteniei. 2.2- Bucureşti; 4 - Oradea.
B.1. D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei);
2. 12 (Prut); 3. Mehedinţi!
C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c.
D.- deosebire: în Munţii Apuseni sunt influenţe climatice oceanice, iar Podişul
Bârladului are influenţe de ariditate;
-deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile medii anuale depăşesc 1200
mm/an, iar în Podişul Bârladului sunt sub 500 mm/an;
- deosebire: în Munţii Apuseni bat vânturile de vest, iar în Podişul Bârladului
bate Crivăţul.
E.1. Continentalismul accentuat şi lipsa curenţilor verticali care determină
stratificarea Mării Negre, astfel:
- până la 180-200 m adâncime apare un strat oxigenat, biotic, cu salinitat'e mai
redusă;
- la peste 180-200 m adâncime este un strat neoxigenat, abiotic, bogat în
hidrogen sulfurat cu salinitate mai ridicată.
2. în anii ploioşi apele ies uşor din matcă datorită reliefului jos (80-90 m) şi
pantei reduse, dar şi prezenţa apei freatice la o mică adâncime care
favorizează ieşirea apei la suprafaţă.
Varianta 74
A.1. E - Podişul Târnavelor; G - Subcarpaţii Getici;
2. 8 -Trotuş; 11 - Ialomiţa.
B.1. Argeş; 2. D; 3. 6.
C.1. b; 2. c; 3.c; 4, c;5. d.
D.- deosebire: precipitaţiile medii anuale în Subcarpaţii Getici sunt mai
ridicate (600-800 mm/an) decât în Podişul Dobrogei unde precipitaţiile medii
anuale nu depăşesc 500 mm/an;
- deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în Subcarpaţii Getici
(6-8 °C) decât în Podişul Dobrogei unde temperaturile medii anuale sunt de
10-11 °C.
- asemănare: atât în Subcarpaţii Getici cât şi în Podişul Dobrogei apar
influenta continentale (de ariditate).
E.1. Etajul climatic diferit (unitatea D este situată în etajul climatic montan şi
alpin, iar unitatea H în etajul climatic de câmpie).
2. Amplasarea în apropierea materiei prime pentru reducerea costurilor de
transport (combinatul de alumină din Oradea este aproape de resursele de
bauxită din Munţii Pădurea Craiului).
Varianta 75
A.1. F - Munţii Retezat-Godeanu; H - Podişul Getic;
2. 2 - Suceava, 6 - Tg. Mureş.
B.1.B; 2. Moldova; 3.4.
C.1.a;2. d;3.d;4. b; 5. b.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief au fost generate de orogeneza alpină în
Mezozoic şi Neozoic;
- asemănare: ambele unităţi de relief sunt alcătuite din toate tipurile genetice
de roci: magmatice, cristaline şi sedimentare;
- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă este
de 2100 m în Vf. Pietrosu Călimanilor, pe când în Munţii Apuseni altitudinea
maximă este de 1849 m în Munţii Bihor.
E.1. Aluviunile aduse de Dunăre sunt depuse pe o platformă continentală a
Mării Negre cu adâncime scăzută, precum şi amplitudinile mareice foarte mici
(12 cm) ale Mării Negre.
2. în judeţul Caras Severin relieful este predominant muntos şi puternic
fragmentat.
Varianta 76
A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, C - Subcarpaţii Moldovei;
2. 7 - Bega, 12 - Jijia.
B.1. Vedea; 2. 5; 3. Podişul Dobrogei.
C.1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. b.
D.- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu altitudinea maximă este de 2509 m
(Vârful Peleaga din Munţii Retezat), în timp ce în Carpaţii Curburii înălţimile
sunt mai mici, altitudinea maximă fiind de 1954 m (Vârful Ciucaş din Munţii
Ciucaş);
- deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea este o trăsătură
caracteristică, fiind puţin fragmentaţi de văi, depresiuni, păsuri, în timp ce
Carpaţii Curburii sunt puternic fragmentaţi de văi şi depresiuni;
- deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format predominant din şisturi
cristaline, apărând calcare doar în sud-vestul ei, în timp ce Carpaţii Curburii
sunt alcătuiţi în întregime din fliş.
E.- în zona Podişului Getic se află cele mai importante exploatări de lignit din
ţară în bazinele carbonifere Motru şi Rovinari-Tismana - 2p;
- în bazinul,Motru lignitul se exploatează în carieră, cu costuri de producţie
mici - 2p.
Varianta 77
A.1. A - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), D - Grupa Bucegi;
2. 8 - Jiu, 11 - Bistriţa. 4
B.1.c; 2: E;3. Vrancea.
C.1.c;2.a;3. b;4.d;5. c.
D.- deosebire: în Grupa Bucegi înălţimile sunt de peste 2000 m, valoarea
maximă fiind de 2505 m, în Vârful Omu, pe când în Munţii Apuseni
altitudinea maximă este de 1849 m în Munţii Bihor, Vârful Bihor;
- deosebire: Munţilor Apuseni le este caracteristic mozaicul petrografic, în
timp ce Grupa Bucegi este caracterizată prin prezenţa şisturilor cristaline şi a
rocilor sedimentare cutate (fliş);
- asemănare: atât în Munţii Apuseni cât şi în Grupa Bucegi s-au format prin
încreţirea scoarţei în orogeneza alpină.
E.1. Industrializarea rapidă de după 1945 a oraşului Braşov, bilanţ natural şi
migratoriu cu valori pozitive.
2. Precipitaţiile scăzute, care determină perioade lungi de secetă.
Varianta 78
A.1. C - Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei), F - Masivul Dobrogei de
Nord;
2. 7 -Crişul Alb, 9 - Ialomiţa.
B.1.A; 2. Mureş; 3. 6.
C.1.c; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali altitudinea maximă
este de 2100 m (Vârful Pietrosu, Munţii Călimani), pe când în Carpaţii
Meridionali situaţi la est de Olt altitudinea maximă este de 2544 m (Vârful
Moldoveanu, Munţii Făgăraş);
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani este prezent relieful vulcanic, pe
când în Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt acesta lipseşte;
- deosebire: în Carpaţii Moldo-Transilvani se găsesc roci vulcanice (în vest),
şisturi cristaline (în centru), roci sedimentare cutate (în est), în timp ce în
Carpaţii Meridionali situaţi la est de Olt predomină şisturile cristaline, flişul
apărând doar în Munţii Bucegi.
E.1. Cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mare) specifică Dealurilor de
Vest este de 700-750 mm/an datorită prezenţei influenţelor oceanice, boga,te
în precipitaţii, iar cantitatea medie de precipitaţii anuale (mai mică) în
jumătatea nordică a Podişului Dobrogei are valori de 400-500 mm/an datorită
influenţelor de ariditate.
2. Prezenţa resurselor de gaz metan şi sare din apropiere.
Varianta 79
A.1. B - Podişul Sucevei, G - Munţii Banatului;
2. 7 - Constanta, 10 - Bistriţa.
B.1. F;2. 1; 3. Apuseni.
C.1.b;2.d;3. c;4. c; 5. a.
D.- deosebire: în Subcarpaţii de Curbură cantităţile de precipitaţii depăşesc
700 mm, iar în Câmpia Timişului precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700
mm;
- deosebire: temperatura aerului este de 10-11 °C în Câmpia Timişului, faţă de
8-10 °C în Subcarpaţii de Curbură;
- deosebire: în Câmpia Timişului se resimte Austrul, în Subcarpaţii de
Curbură se manifestă efectul de foehn.
E.1. situarea pe litoralul Mării Negre;
2. suprafeţele mari ocupate cu păşuni.
Varianta 80
A.1.8- Târgovişte, 10 - Focşani; 2.1 - Motru, 2 - Bega.
B.1. B; 2. Dealurile Silvaniei; 3. A.
C.1.d;2.c;3.d;4.a;5.d.
D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se încadrează la
etajul de climă montană şi alpină, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera H se încadrează la etajul de climă de dealuri şi podişuri;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se înregistrează
temperaturi medii anuale de 0-6 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera H, temperaturile medii anuale sunt de 8-10 °C;
- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se resimt
influenţe climatice oceanice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera H se resimt influenţe climatice de ariditate şi scandinavo-baltice.
E.- debitul râurilor din România este influenţat de clima temperat-continentală
(anotimpuri, precipitaţii, ploi torenţiale, secete) - 2p;
- configuraţia reliefului cu inelul carpatic în centru impune reţelei hidrografice
o structură radiar-centrifugă, către o reţea colectoare inelară; râurile care
izvorăsc din Carpaţi au un regim hidrologic în care predomină alimentarea din
zăpezi, cu debite mari primăvara şi ape mici iarna - 2p.
Varianta 81
A.1. A - Grupa Nordică, C - Munţii Poiana Rusca;
2. 2-Şiret, 5-Bistriţa.
B.1. A; 2. oceanice; 3. Drobeta Turnu-Severin.
C.1.b;2. c;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: Podişul Getic este o unitate de platformă, formată prin depuneri
sedimentare piemontane, pe când Depresiunea Colinară a Transilvaniei este o
unitate de orogen formată iniţial prin prăbuşiri ale Carpaţilor, după care lacul
format a fost colmatat cu sedimente;
- deosebire: Podişul Getic prezintă o structura monoclinală, pe când
Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă structuri de domuri gazeifere şi
cute diapire;
- asemănare: şi Podişul Getic şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei prezintă
roci sedimentare: pietrişuri, nisipuri, argile, marne etc.
E.- deficitul hidric pe fondul climatului cu influenţe de ariditate, regularizarea
scurgerii râurilor mici care provocau inundaţii la ploi torenţiale, prezenţa
argilei în substrat etc; - 2p;
- existenţa păşunilor alpine pe suprafeţe mari în Grupa Parâng. - 2p.
Varianta 82
A.1. F- Podişul Sucevei, H - Podişul Getic;
2. 2 - Braşov, 4 - laşi.
B.1. Bistriţa-Năsăud; 2. D; 3. C.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt sunt alcătuiţi din şisturi
cristaline cu intruziuni granitice, pe când Subcarpaţii Curburii sunt alcătuiţi
din roci sedimentare (pietrişuri, nisipuri, argile, marne, gresii, calcare);
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă altitudini de peste 2500
m, pe când Subcarpaţii Curburii nu ajung la altitudini de 1000 m; .
- deosebire: Carpaţii Meridionali la Est de Olt prezintă relief glaciar, pe când
Subcarpaţii Curburii prezintă procese gravitaţionale.
E.- poziţia geografică a României în Europa şi dispunerea reliefului major
determină interferenţa influenţelor climatice; vecinătatea Mării Negre - 2p;
- industrializarea şi urbanizarea ridicate au favorizat densitatea mare a
populaţiei In Prahova -
Varianta 83
A.1.1- Crişul Alb; 6 - Târnava Mare; 2. 9 - Alexandria; 10 - Oradea.
B.1.D;2.8;3. G.
C.1.d;2. b;3. b; 4. d; 5. c.
D.- deosebire: Subcarpaţii Curburii au relief de dealuri şi depresiuni, pe când
Podişul Dobrogei are un relief dominant de podiş cu interfluvii netede sau
uşor ondulate;
- deosebire: Subcarpaţii Curburii au altitudini mai ridicate (maxim 996 m)
decât Podişul Dobrogei (476 m);
- deosebire: în ambele unităţi de relief sunt prezente roci sedimentare.
E.- poziţia geografică în SE ţării, unde se resimt influenţe de ariditate care
determină precipitaţii reduse - 2p;
- relieful montan cu altitudini şi pante mari, climatul montan cu geruri şi
zăpezi persistente
etc.
Varianta 84
A.1.1- Someşul Mare, 5 - Ialomiţa; 2. 9 - Brăila, 12 - Sfântu Gheorghe.
B.1.C;2. D;3.G.
C.1.c;2. c;3. a; 4. a; 5. c.
D.- deosebire: Munţii Făgăraş (C) sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, pe când
Munţii Apuseni (B) dintr-un mozaic petrografic;
- deosebire: Munţii Apuseni sunt puternic fragmentaţi şi au altitudini sub 2000
m, pe când Munţii Făgăraş prezintă masivitate şi altitudini ce depăşesc 2500
m;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi
prezintă suprafeţe de eroziune.
E.- Munţii Apuseni sunt o barieră orografică în calea maselor de aer umede
dinspre vest, care determină formarea precipitaţiilor de relief - 2p;
- resursele de combustibili minerali fosili din Podişul Getic, care se folosesc
ca surse de energie primară în termocentrale (lignitul, petrol, gaze naturale) -
2p.
Varianta 85
A.1. C - Munţii Apuseni, E - Câmpia Bărăganului;
2. 7 - Tulcea,12 - Sfântu Gheorghe.
B.1. oceanice; 2. Buzău; 3. Reşiţa.
C.1.a;2. c;. b; 4. b; 5.d.
D.- deosebire: Subcarpaţii Moldovei reprezintă o unitate de orogen, pe când
Podişul Getic este o unitate de platformă; relief dominant de dealuri şi
depresiuni în Subcarpaţii Moldovei, pe când în Podişul Getic relieful
dominant este de podiş;
- deosebire: Subcarpaţii Moldovei au structura cutată şi altitudini ce depăşesc
900 m, pe când Podişul Getic are o structură monoclinală (piemontană) şi
altitudini mai reduse (peste 700 m);
- asemănare: ambele unităţi de relief au roci sedimentare.
E.- climatul montan cu ierni lungi, temperatura medie anuală între 6 şi -2 °C,
îngheţ frecvent peste 8 luni, zăpezi peste 6 luni - 2p;
- lipsa curenţilor verticali determină prezenţa celor două straturi de apă în
Marea Neagră: stratul superior oxigenat, favorabil vieţii şi stratul inferior, sub
-200 m, care conţine hidrogen sulfurat, gaz otrăvitor, impropriu vieţii. - 2p.
Varianta 86
A.1. D - Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), E - Câmpia Transilvaniei;
2. 10-Bârlad, 11 - Olt.
B.1. Ialomiţa; 2. B; 3. H.
C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d.
D.- deosebire: în Câmpia Transilvaniei există domuri (boltiri ale stratelor
sedimentare care au în interior gaz metan); acest tip de structură nu apare în
Podişul Dobrogei de Sud;'
- deosebire: în Câmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m, pe
când în Podişui Dobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m;
- asemănare: atât Câmpia Transilvaniei cât/şi Podişul Dobrogei de Sud s-au
format prin sedimentare: Câmpia Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a
unei vechi zone de scufundare lentă apărută la începutul orogenezei alpine, iar
Podişul Dobrogei de Sud, prin depunerea unei pături groase de sedimente
provenite din Masivul Nord-Dobrogean.
E.1. influenţe climatice temperat-continental excesive (de ariditate);
2. în Munţii Apuseni diversitatea petrográfica este dată de prezenţa celor trei
categorii de roci: magmatice (granit, bazalt), metamorfice (marmură),
sedimentare (calcar).
Varianta 87
A.1. D - Subcarpaţii Moldovei; E - Podişul Someşan;
2. 1 - Timiş ; 6 - Şiret.
B.1.C;2. H;3.A.
C.1.c ;2. b;3. b; 4. a; 5. b.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud are structură geologică de platformă
cu strate monoclinale, iar Subcarpaţii Moldovei au structură de orogen, pe
alocuri fiind prezente cutele diapire:
- deosebire: loessul este roca sedimentară care acoperă fundamentul alcătuit
din calcare şi gresii sarmatice ale Podişului Dobrogei de Sud, iar în
Subcarpaţii Moldovei loessul lipseşte, caracteristice fiind acumulările de sare;
- deosebire: altitudinea maximă rar depăşeşte 200 m în Podişului Dobrogei de
Sud, iar în Subcarpaţii Moldovei maxima altitudinală are valoarea de 911 m,
în Culmea Pleşului.
E.1. poziţia geografică, oraşul Galaţi fiind situat pe fluviul Dunărea, ceea ce a
facilitat transportul pe calea apei a materiilor prime din import;
2. prezenţa molisolurilor (cernoziom levigat), soluri cu fertilitate ridicată
datorită conţinutului mare de humus.
Varianta 88
A.1. A - Subcarpaţii Getici; E - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 1 - Jiu, 5 - Bârlad.
B.1.E;2. H;3.Trotuş.
C.1.c;2. b;3. c;4. c;5. c.
D.- deosebire: în Podişul Târnavelor etajul climatic este de dealuri joase, iar în
Podişul Dobrogei de Sud etajul climatic este de câmpie;
- deosebire: în Podişul Târnavelor climatul prezintă influenţe oceanice, iar în
Podişul Dobrogei de Sud influenţele climatice sunt temperat continental
excesive (de ariditate) şi pontice;
- deosebire: în Podişul Târnavelor bat vânturile de vest, iar în Podişul
Dobrogei de Sud se manifestă crivăţul şi brizele marine.
E.- masa lemnoasă reprezintă materie primă în industrie (industria lemnului,
industria chimică, industria celulozei şi hârtiei);
- pădurea are funcţii ecologice: antierozională (de fixare a solului), climatică
(reduce valorile termice, creşte gradul de umiditate a aerului), antipoluantă
(antifonică, de purificare a aerului), estetică.
Varianta 89
A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; F - Masivul Dobrogei de Nord;
2. 7 - Oradea; 11 - Slatina.
B.1. Jijia; 2. Dâmboviţa; 3. Crişul Repede.
C.1.a;2. c;3. b; 4. a; 5. d.
D.- deosebire: etajul climatic în Masivul Dobrogei 'de Nord este de dealuri
joase, iar în Munţii Banatului etajul climatic este montan;
- deosebire: în Masivul Dobrogei de Nord se manifestă influenţe climatice
continental excesive (de ariditate) şi pontice, iar în Munţii Banatului
influenţele climatice sunt submediteraneene;
- deosebire: vânturile specifice în Masivul Dobrogei de Nord sunt crivăţul şi
brizele marine, iar în Munţii Banatului, austrul.
E.1. suprafeţele acvatice (braţele Dunării, canale, gârle, lacuri) în Delta
Dunării şi relief montan, accidentat, în Munţii Banatului;
2. Tulcea, Caraş-Severin.
Varianta 90
A.1. B - Dealurile Sălajului; H - Câmpia Oltşniei;
2. 2 - Bega; 6 - Ialomiţa.
B.1.12; 2. A; 3. 9.
C.1.c;2.a;3. a; 4. b; 5. a.
D.1. - în Dealurile Sălajului climatul prezintă influenţe oceanice, iar în Podişul
Dobrogei influenţele climatice sunt continental excesive (de ariditate) şi
pontice (până la 20-30 km depărtare de ţărm);
- în Dealurile Sălajului dominante sunt vânturile de vest, iar în Podişul
Dobrogei bate crivăţul şi, în zona litorală, brizele marine.
2. structura geologică de orogen este specifică ambelor unităţi de relief.
E.1. Lipsa oxigenului la adâncimi mai mari de 200 m, urmare a lipsei
curenţilor verticali în Marea Neagră.
2. Emigrarea unui număr mare de persoane cuprinse în grupa de vârstă 20-60
ani.
Varianta 91
A.1. B - Câmpia Bărăganului; C - Munţii Apuseni;
2. 7 - Satu Mare; 12 - Drobeta Turnu-Severin.
B.1. Poiana Rusca; 2. loess; 3. 10. , y
C.1.a;2. d;3. d; 4. d; 5. a.
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (D) prezintă varietate
petrográfica (şisturi cristaline, roci sedimentare şi roci vulcanice), pe când
Grupa Făgăraş este alcătuită din şisturi cristaline;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei au un grad de fragmentare
ridicat, dat de prezenţa depresiunilor şi văilor transversale şi longitudinale, pe
când Grupa Făgăraş se caracterizează prin masivitate dată de şisturile
cristaline;
-asemănare: ambele unităţi de relief s-au format în orogeneza alpină şi
prezintă relief glaciar.
E.- debitele foarte mici şi regimul de scurgere neuniform - 2p;
- panta de curgere foarte redusă - 2p.
Varianta 92
A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Podişul Bârladului; 2.1 - Botoşani; 6 - Deva.
B.1.9; 2. Timiş; 3. D.
C.1. b; 2. b;3. b; 4. c; 5.d.
D.B - Podişul Dobrogei de Sud şi C - Grupa Munţilor Parâng:
- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud se încadrează la etajul climatic de
câmpie, iar Grupa Munţilor Parâng se încadrează la etajul climatic de munte.
- deosebire: temperatura medie anuală are valori de 10 -11 °C în Podişul
Dobrogei de Sud, iar în Grupa Munţilor Parâng valoarea este cuprinsă între -2
°C şi 6 °C;
- deosebire: în Podişul Dobrogei de Sud se resimt influenţe climatice pontice,
iar în Grupa Munţilor Parâng influenţe climatice oceanice.
E.- poziţia geografică a României în Europa determină interferenţa nuanţelor
climatice care se reflectă în interferenţa zonelor de vegetaţie - 2p;
- altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică începând de la cea.
800 m - 2p
Varianta 93
A.1. C - Podişul Dobrogei; G - Grupa Retezat-Godeanu;
2. 7 - Alba lulia, 9 - Botoşani.
B.1.H;2.C; 3.3.
C.1.c;2.d;3. b;4.d;5.d.
D.E - Subcarpaţii Getici şi G - Grupa Retezat-Godeanu:
- deosebire: Subcarpaţii Getici sunt formaţi dintr-o succesiune de dealuri şi
depresiuni iar Grupa Retezat-Godeanu este formată din culmi muntoase şi
depresiuni;
- deosebire: Altitudinea este mai mare în Grupa Retezat-Godeanu (Vf.
Peleaga, 2509 m) în timp ce Subcarpaţii Getici abia depăşesc 1200 m;
- deosebire: spre deosebire de Subcarpaţii Getici, în Grupa Retezat-Godeanu
este specific relieful glaciar. *
E.- varietatea mare a rocilor pentru construcţii - 2p; '
- necesarul tot mai mare de construcţii şi lucrări publice - 2p.
Varianta 94
A.1. D - Podişul Getic; E - Podişul Someşan;
2. 7 - Timiş; 8 - Suceava.
B.1. F; 2."Covasna; 3. Baia Mare.
C. 1.c;2.d;3.a;4. c; 5. d.
D.- deosebire: Podişul Dobrogei de Sud este format din calcare acoperite cu
loess, iar Podişul Getic este format din marne, argile, nisipuri, pietrişuri;
- deosebire: Altitudinea Podişului Dobrogei de Sud este redusă (150-200 m),
în timp ce Podişul Getic ajuTige la cea. 700 m în partea nordică;
- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin sedimentare.
E.- poziţia geografică determină diferenţa de radiaţie solară globală care se
reflectă in diferenţa de temperatură - 2p;
- altitudinea reliefului determină scăderea temperaturii aerului o dată cu
creşterea acesteia - 2p
Varianta 95
A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); A - Podişul Târnavelor;
2. 7 - Cluj-Napoca; 10 - Călăraşi.
B.1. sedimentare; 2. Jiu; 3. răsfirate.
C.1.a;2. c;3. a; 4. d; 5. c.
D.1. C - Câmpia Moldovei şi G - Munţii Banatului:
- deosebire: în Câmpia Moldovei este specific climatul de dealuri joase, iar în
Munţii Banatului climatul montan;
- deosebire: în Câmpia Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate, iar
în Munţii Banatului influenţe climatice submediteraneene.
2. D - Subcarpaţii Curburii şi H - Podişul Mehedinţi:
- deosebire: Subcarpaţii Curburii sunt formaţi din marne, argile, nisipuri,
pietrişuri, iar Podişul Mehedinţi din şisturi cristaline şi calcare.
E.1. Un factor natural care favorizează dezvoltarea arealelor viticole extinse în
regiunile deluroase: solurile.
2. Vegetaţia de stepă se dezvoltă în parte de est şi sud-est a Românie
datorităcondiţiilor climatice (precipitaţii reduse, durata mare a perioadei de
secetă din timpul verii).
Varianta 96
A.1. D - Câmpia Transilvaniei, H - Câmpia Olteniei;
2. 8 - Crişul Alb, 12 - Bârlad.
B.1. E; 2. H - Câmpia Olteniei; 3. G.
C.1.b;2.d;3. a;4.c;5.a.
D.- deosebire: în Subcarpaţii Getici există influenţe climatice
submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei influenţe climatice pontice;
- deosebire: în Subcarpaţii Getici există precipitaţii medii de 800 mm/an, iar în
Podişul Dobrogei precipitaţii medii de 500 mm/an;
- deosebire: în Subcarpaţii Getici există temperaturi medii de 8-9 °C, iar în
Podişul Dobrogei temperaturi medii de 10-11 " C
E.- suprafaţa redusă a uscatului - 2p;
- reprezintă cea mai extinsă arie forestieră a ţării - 2p.
Varianta 97
A.1. B - Carpaţii Curburii, G - Câmpia de Vest;
2. 7 - Moldova, 9 - Sfântu Gheorghe.
B.1. Moldovei; 2. Podişul Getic; 3. Târgu Jiu.
C.1.a;2.d;3. a; 4. c;5.d.
D.- asemănare: ambele unităţi de relief, B - Carpaţii de Curbură şi H - Grupele
Parâng ş Retezat-Godeanu, s-au format în orogeneza alpină;
- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură predomină rocile sedimentare, iar în H
- Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu predomină rocile metamorfice (şisturi
cristaline);
- deosebire: în B - Carpaţii de Curbură altitudinile sunt mai mici (1954 m -
Ciucaş) decât în H - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt
mai mari (2519 m - Parâng) ş pronunţat relief glaciar.
E.1. creşterea economică.
2. suprapăşunatul.
Varianta 98
A.1. A - Podişul Târnavelor, C - Câmpia Moldovei (Jijiei);
2. 3 - Jiu, 4 - Prut.
B.1. Oradea; 2. 5; 3. Podişul Someşan.
C.1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d.
D.- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei s-au format prin
încreţirea scoarţe iar Câmpia Moldovei prin sedimentare;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei sunt alcătuiţi din roci
vulcanice metamorfice şi fliş, iar Câmpia Moldovei din sedimente moi;
- deosebire: Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei au altitudinea cea mai Olanda - 2 (relief jos, climat temperat-oceanic, grad ridicat de urbanizare,
mare în Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m), iar Câmpia Moldovei în Dealul suprafatl relativ mică);
Cozancea (265 m). Malta - 4 (suprafaţă extrem de mică).
E.- climatul răcoros C.1. Munţii Grampian, Munţii Penini; - 2p
- interfluviile ascuţite cu pante abrupte, fragmentare ridicată şi soluri acide 2. Tamisa sau Severn; - 1p
nefertile. 3. cărbuni, petrol, gaze natural; - 2p
4. Liverpool, Leeds; - 2p
Varianta 99 5. industria aeronautică, textilă, chimică. - 3p
A.1. C - Podişul Târnavelor, F - Câmpia Jijiei; 2.1 - Târgovişte, 6 - Piatra D.- asemănare: în Serbia şi în Ungaria relieful este variat, cuprinzând toate
Neamţ. treptele: câmpii podişuri, munţi;
B.1.3; 2. 8; 3. E. - asemănare: cea mai importantă arteră hidrografică din Serbia şi din .Ungaria
C.1.a;2. c;3. c;4. b; 5. a. este fluviul Dunărea;
D.- deosebire: în Podişul Mehedinţi apar roci şisturi cristaline, iar în - asemănare: solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa
Subcarpaţii de Curbura roci sedimentare; molisolurilor, favorabile agriculturii; ^
- deosebire: în Podişul Mehedinţi densitatea fragmentării este mai redusă - deosebire» clima Serbiei este temperat-continentală cu influenţe
decât in Subcarpaţii de Curbură unde tectonizarea duce la apariţia a mediteraneene, iar clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe
numeroase depresiuni şi dealuri un grad ridicat de fragmentare. oceanice.
- asemănare: în Podişul Mehedinţi apare relief carstic, iar în Subcarpaţii de E.- energia eoliană;
Curbura apare relief pseudocarstic dezvoltat pe sare; - energia solară;
E.1. Influenţele continental aride în est cu precipitaţii mai scăzute (sub 500 - energia mareelor;
mm/an) si oceanice umede în vest. - energia geotermală.
2. Interfluviile largi, netede, cu soluri productive-cernoziomuri levigate.
Varianta 3
Varianta 100 A.1. iulie şi august (15°C) - 2p;
A.1. B - Carpaţii de Curbură, G - Sucarpaţii Moldovei; 2. mai, 80 mm - 2p.
2. 10 - Ialomiţa, 12 - Crişul Alb. B.1.d; 2.b;3.d.
B.1. A; 2. Petoşani; 3.11. C.1. Peninsula Iberică - 2p;
C.1.b;2. b; 3. a; 4. b; 5. b. 2. Munţii Cantabrici, Munţii Iberici - 2p;
D.- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este prezent un etaj climatic de câmpie, iar 3. clima mediteraneană, clima oceanică - 2p;
în G (Subcarpaţii Moldovei) un etaj climatic de deal şi podiş; 4. Sevilla, Barcelona, Valencia - 2p;
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) este o temperatură medie de 10-11 °C, iar în 5. Madrid; Palma de Mallorca - 2p.
G (Subcarpaţii Moldovei) temperatura medie este de 8-9 °C. D.- asemănare: în Ucraina şi în Bulgaria relieful este variat, cuprinzând toate
- deosebire: în E (Câmpia Timiş) influenţele climatice sunt submediteraneene, treptele câmpii, podişuri, munţi; solurile din regiunile de câmpie sunt fertile,
iar în G (Subcarpaţii Moldovei) influenţele climatice sunt continental aride din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii;
estice. - asemănare: reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua hidrografică din
E.1. relief neted de 500-600 m altitudine. Bulgaria sunt tributare Mării Negre;
2. existenţa hidrocarburilor în zonele adiacente sau limitrofe (în Subcarpaţi). - deosebire: clima Ucrainei este temperat-continentală cu nuanţe excesive în
Subiectul III est şi mediteraneană în sud, iar clima Bulgariei este temperat-continentală în
Varianta 1 nord şi mediteraneană în sud.
A.1. 5 mm; iulie - 2p; E.Suprafaţa arabilă foarte mare, fertilitatea solurilor, mecanizarea lucrărilor
2. 27°C; iulie - 2p. agricole, soiurile performante, structura proprietăţii agricole.
B.1.b;2.b;3.d.
C.1. în Europa Sudică - 2 p; Varianta 4
2. Munţii Alpi, Câmpia Padului, Munţii Apenini - 2 p; A.1. Germania, 82 milioane loc. - 2p
3. climatul mediteranean - 2 p; 2. 41 de milioane locuitori - 2p.
4. Sicilia şi Sardinia - 2 p; B.1. Franţa;2. Olanda;3. Ungaria.
5. industria constructoare de maţini, chimică, textilă. - 2 p. C.1. în Europa Apuseană; -1 p
D.- deosebire: în Ungaria agricultura este bine dezvoltată şi diversificată: 2. Corsica; - 1p
cereale (grâu porumb), plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea-soarelui, 3. relief variat, 80% cu altitudini mai mici de 500 m; Alpii Francezi (Alpii
rapiţă), legumicultura (tomate), viticultură pomicultură (balanţă agricolă Maritimi, Alpii Savoiei); - 2p
excedentară), iar în Republica Moldova agricultura, marcată de perioada 4. influenţe mediteraneene în sud şi oceanice în vest; - 2p
sovietică, este specializată în cultura de viţă-de-vie, tutun, floarea-soarelui şi 5. Bordeaux, Marsilia, Lyon; - 3p
plante aromate - 2p; 6. Regiunea pariziană, Coasta de Azur, Alpii Savoiei. - 1p
- deosebire: Industria Republicii Moldova, deşi variată, este slab dezvoltată, D.- Germania: 38.126 x 100 : 369.000 = 38.126 : 3.690 = 10,33% - 2p;
fiind specializată pe cea alimentară: băuturi alcoolice (vinuri, şampanie, - România: 11.376: 3.690 = 3,08% - 2p;
coniac), conserve de legume în timp ce Ungaria are o industrie variată, - Ucraina: 22.510: 3.690 = 6,10% - 2p.
performantă, în plin proces de modernizare, axată pe construcţiile de maşini E.- la nivelul Uniunii Europene predomină o industrie energetică bazată pe
(autoturisme, maşini şi utilaje, echipament electronic), chimică, petrochimică materii prime clasice, neregenerabile, poluante;
industrie uşoară şi alimentară - 2p; - resursele clasice, neregenerabile, exploatabile, la nivelul Uniunii Europene
- deosebire: turismul în Republica Moldova este mai puţin dezvoltat decât în sunt modeste;
Ungaria (ţară excomunistă cu mari venituri din turism) - 2p. - Cartea Verde a Comisiei Europene (8 martie 2007) impune liniile directoare
E.1. Suedia şi Polonia; - 2 p ale unei politici energetice comune şi lansează dezbaterea publică pentru a se
2. Bulgaria şi România. - 2 p găsi soluţii la problemele energetice actuale;
- statele Uniunii Europene sunt dependente energetic de Federaţia Rusă;
Varianta 2 - rezultatele eforturilor de a se obţine energie neconvenţională sunt modeste.
A.1. 1.280 loc/km2; Malta - 2p;
2. 10 loc./ km2; Finlanda - 2p. Varianta 5
B.Finlanda - 1 (climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri); A.1. 30 milioane tone; Franţa - 2p;
2. 5 milioane tone; România - 2p.
B.1. Producţiile mari de grâu din Franţa şi Germania se explică prin
potenţialul natural al reliefului, climei, solurilor, ca şi prin mecanizarea şi
chimizarea agriculturii, structura proprietăţii agricole, subvenţiile statului
pentru agricultură.
2. Diferenţa producţiei de grâu dintre Franţa şi România se explică prin
specificul agriculturii româneşti: mecanizare şi chimizare reduse, fărâmiţarea
proprietăţii agricole, finanţarea deficitară.
C.1. Ierni blânde şi ploiase în sud şi mai reci în nord; veri calde şi secetoase în
sud şi cu specific continental în nord; - 2p
2. Fluviul Pad sau Adige; - 1p <
3. Genova şi Napoli; - 2p
4. Sardinia şi Sicilia; - 2p
5. turism cultural, balnear-maritim şi monahal. - 3p
D.1. Franţa, Germania - 2p;
2. România şi Bulgaria - 2p;
3. Finlanda, Letonia - 2p.
E.- prezenţa şi exploatarea materiilor prime (cărbuni, petrol, gaze naturale);
- nevoile crescânde de energie electrică şi termică.
Varianta 6
A.1. 78 mm în luna iulie;
2. 30 mm în luna februarie.
B.1.d; 2.d;
3. b.
C.1. Belgia şi Franţa; - 2p
2. Masivul Central şi Câmpia Loarei; - 2p
3. bauxită, minereuri de fier şi cărbuni; - 3p
4. Le Havre, Marsilia; - 2p
5. Regiunea pariziană, Coasta de Azur. - 1p
D.1. Suedia, 20,03 loc/km2; Olanda, 397,13 loc/km2;
2. Diferenţa de densitate medie a populaţiei dintre cele două ţări se explică
prin relieful muntos, clima rece, întinderile forestiere mari din Suedia.
E.Parisul este un important nod de comunicaţie rutieră, feroviară şi aeriană
prin mărimea sa şi rolul de metropolă europeană, pentru legătura pe care o
asigură între Regatul Unit şi Europa, între nordul şi sudul ţării.
Varianta 7
A.1. 10000 mc pe secundă; mai; 4
2. oricare dintre lunile: martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie.
B.1. 4000 mc pe secundă;
2. octombrie;
3. aprilie, mai, iunie. *
C.1. oricare dintre: Insulele Mallorca, Ibiza, Menorca, Formentera; - 2p
2. Portugalia, Franţa; - 2p
3. oricare dintre: Munţii Pirinei, Cordiliera Betică, Podişurile Castilia Veche şi
Castilia Nouă, Câmpiile Aragonului şi Andaluziei; - 2p
4. climă mediteraneană în S şi E, climă oceanică în NV; - 2p
5. oricare dintre: Barcelona, Valencia, Cordoba, Zaragoza, Bilbao. - 2p
D.- asemănare: şi în Franţa şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de
Nord este caracteristic climatul temperat oceanic;
- deosebire: dacă în Franţa altitudinea reliefului depăşeşte 4800 m în Munţii
Alpi, in Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord altitudinea
maximă abia atinge 1343 m în Vf. Ben Nevis din Munţii Grampian;
- deosebire: dacă în Franţa cursurile de apă au lungimi considerabile, în
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cursurile de apă sunt mult
mai scurte datorită specificului insular al uscatului.
E.Stepa şi silvostepa ocupă suprafeţe întinse în Republica Moldova şi Ucraina,
deoarece în aceste regiuni predomină un climat secetos de ariditate, cu valori
scăzute ale precipitaţiilor şi temperaturi ridicate vara; asociaţiile vegetale de
stepă şi silvostepa sunt favorizate şi de existenţa solurilor fertile, din clasa
molisoluri, care sunt bogate în humus, de aceea suprafeţe întinse sau fost
incluse circuitului agricol.
Varianta 8
A. aprox. 70%.
1. aproximativ 82 mm pe an; iunie;
2. 40 mm pe an; februarie.
B. aprox. 57%.
1. 42 mm;
2. media anuală a precipitaţiilor se calculează însumând mediile lunare, iar
suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an;
3. oricare dintre: octombrie - decembrie; februarie - martie.
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel:
1. oricare dintre: Germania, Cehia, Italia, Slovenia, Ungaria, Slovacia, - 2p
2. oricare dintre: Munţii Alpi, Dealurile Austriei Prealpine, Bazinul Vienei; -
2p
3. - predominant climat temperat-continental cu nuanţe diferite, influenţate de
altitudine; - precipitaţiile cresc valoric şi temperaturile scad în funcţie de
treapta hipsometrică pe
care o caracterizează; - 2p
4. Dunărea; - 1p
5. pădurile sau potenţialul hidroenergetic ridicat; - 1p
6. oricare dintre: Linz, Graz, Salzburg, Klagenfurt. - 2p
D.1. Grecia, 81 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp;
2. Valoarea densităţii medii este mai scăzută în Suedia deoarece o mare parte
a teritoriului acestei ţări are un climat rece, subpolar care nu favorizează
aglomeraţiile de populaţie în teritoriu.
E. Strâmtoarea Gibraltar, care favorizează accesul ţărilor riverane Mării
Mediterane, din sudul Europei, la Oceanul Atlantic.
Varianta 9
A.1. iunie, iulie;
2. oricare dintre ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie.
B.1. Temperatura medie anuală se calculează însumând valorile medii lunare,
iar suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an.
2. Aproximativ 23 "C.
3. Mişcarea de revoluţie a pământului care, în perioada respectivă, determină
valori reduse ale insolatiei solare.
C.1. oricare dintre: Spania, Belgia, Luxemburg, Germania, Italia; - 2p
2. Munţii Alpi; - 1p
3. Corsica; - 1p
4. minereu de fier, bauxită; - 2p
5. oricare dintre: Sena, Loire, Garonne; - 2p
6. oricare dintre: Lyon, Marsilia, Bordeaux, Lille, Le Havre, Strasbourg,
Toulouse, Dijon Orleans, Nantes. - 2p
D.1. Suedia - 20,03 loc/km2; Portugalia -114,80 loc/km2.
2. O mare parte a Suediei are un climat rece, subpolar, neatractiv pentru
populaţie, în schimb în Portugalia este un climat mai blând, oceanic, care
permite densităţi mai mari ale populaţiei.
E.în Germania şi Italia productivitatea agricolă este ridicată datorită
chimizării, utilizării seminţelor selecţionate şi a tehnologiilor modeme în
lucrarea pământului.
Varianta 10
A.1. aprox. 330 mc/s în luna mai - 2p;
2. aprox. 60 mc/s în luna octombrie - 2p.
B. 1.d; 2.c; 3.b.
C.1. oricare dintre: România, Bulgaria şi Ungaria; - 2p;
2. Câmpia Voivodinei, Alpii Dinarici; - 2p;
3. minereu de cupru, cărbuni inferiori; - 1p;
4. temperat-continental; - 1p;
5. stepa şi silvostepa în N, zona pădurilor în S; - 2p;
6. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Sava, Drava, Morava, Timock; - 1p;
7. oricare dintre: Belgrad, Subotica, Novi Sad, Pancevo, Kragujevac, Bor. -
1p;
D.1. Franţa -1140,9 kwh/loc; Norvegia - 26 572 kwh/loc; Suedia - 7685,8
kwh/loc;
2. energia solară şi energia mareo-motrică.
E.- poluarea aerului prin evacuarea necontrolată în atmosferă a gazelor de
eşapament
- creşterea alarmantă a numărului accidentelor de circulaţie în urma cărora îşi
pierd viaţa anual un număr mare de cetăţeni.
Varianta 11
A.1. 200 mc/s, în luna decembrie - 2p;
2. circa 40 mc/s, în luna august - 2p. »
B.1. c (mediteranean) - 2p;
2. c (temperaturilor ridicate) - 2p;
3. b (inundaţii) - 2p.
C.1. Bulgaria are ieşire la Marea Neagră; - 1p;
2. Munţii Balcanici (Stara Pianina); - 1p;
3. climă temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p;
4. Dunărea (la graniţa cu România), Mariţa; - 1p;
5. Bulgaria are numeroase resurse naturale: minereuri de fie, oupru, plumb; -
2p;
6. culturi agricole tradiţionale: legume şi trandafiri; — 1p;
7. Vama şi Burgas; - 2p;
8. litoralul bulgar al Mării Negre. - 1p;
D.1. Europa 25,35 l/loc; Italia 99,77 l/loc; Franţa 90,83 l/loc; Spania 91,58
l/loc- 4p;
2. - climatul mediteranean, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni blânde şi
ploioase oferă condiţii optime pentru viţa-de-vie - 1 p;
- suprafeţele întinse de podiş cu pante line şi versanţi cu expunere sudică,
însoriţi şi solurile carbonatice, tradiţiile cu rădăcini antice în cultura viţei-de-
vie a locuitorilor din zonă constituie premise favorabile pentru producţia de
vin - 1p.
E.Lipsa combustibililor clasici (petrol, gaze naturale şi cărbuni) a impus în
Suedia găsirea unor surse alternative de energie care să le poată înlocui:
1. relieful accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu debite mari şi constante
a favorizat construirea a peste 1000 de hidrocentrale (hidroenergia fiind
cunoscută şi cu denumirea de „cărbunele alb");
2. Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive şi dispune de
tehnologii avansate pentru obţinerea energiei atomoelectrice.
Varianta 12
A.1. 950 mc/s în luna aprilie - 2p;
2. 300 mc/s, în luna octombrie - 2p.
B.1. c (nordic) - 2p;
2. b (îngheţul) - 2p;
3. a (dezgheţul) - 2p.
C.1. Republica Moldova este vecină cu România - ţara membră a U.E. - 1p;
2. Republica Moldova are un relief jos, reprezentat, predominant, prin dealuri
joase ş câmpii incluse în Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei,
create pe un fundament precambian rigid - 2p;
3. climatul este temperat-continental cu nuanţe de ariditate - 1p;
4. Prutul şi Nistrul - 2p;
5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
6. vinuri, fructe şi tutun (ţigarete) - 2p.
D.1. - dezvoltarea economică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord a fost favorizată de existenţa unor resurse naturale importante (cărbunii
şi minereul de fler) care a permis apariţia revoluţiei industriale. Fiind ţara cu
ieşire la Oceanul Atlantic şi-a dezvoltat relaţiile comerciale nu numai cu
statele europene, ci şi cu statele din afara spaţiului european; -2p.
- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în sec. a! XlX-lea şi
începutul sec al XX-lea, a fost cel mai mare imperiu colonial al lumii. -2p.
2. Industria constructoare de maşini care valorifică produsele siderurgice;
industria textilă care valorifică materia prima locală (lână), şi bumbacul din
import. -2p.
E.1. Condiţiile naturale (mai ales relieful şi clima) au favorizat unele state şi
au defavorizat alte state: relieful de câmpie a favorizat dezvoltarea
nestingherită a căilor rutiere, în timp ce relieful muntos a constituit o piedică.
-2p
2. Condiţiile social-economice din statele europene áu fost diferite: după ai
doilea război mondial, până în 1990 Europa a fost divizată în două blocuri
politico-economice (Europa de Vest cu dezvoltare economică de tip capitalist
şi Europa de Est cu dezvoltare economică de tip socialist). -2p
Varianta 13
A.1. peste 11 milioane.de locuitori (aproximativ 11,5 milioane) - 2p;
2. aproximativ 6,5 milioane de locuitori - 2p.
B.1. Rhein-Ruhr - 2p;
2. Atena (peste 3,5 milioane de locuitori) - 2p;
3. Iberică - 2p.
C.1. - potenţialul balneo-maritim, cele patru ţări fiind riverane Mării
Mediterane; -1p
- bazinul mediteranean este o zonă de veche cultură şi civilizaţie (elenă,
romană), cu un potenţial cultural-istoric foarte ridicat (vestigii arheologice,
cetăţi, castele, palate, monumente de artă), cu metropole importante (Madrid,
Atena, Roma, Barcelona, Paris, Marsilia etc.) ce atrag anual milioane de
turişti; - 1p.
- existenţa infrastructurii turistice şi politica statelor privind dezvoltarea
potenţialului
turistic; -1 p.
2. balneo-maritim, pe litoralul mediteranean (şi atlantic, pentru Spania şi
Franţa); cul-tural-istoric (Paris, Atena, Barcelona, Roma, Veneţia etc.);
montan şi sporturi de iarnă (în Alpii francezi şi italieni etc.) - 3p
3. Franţa - Paris (Muzeul Luvru); Grecia - Atena (Parthenonul); Italia - Roma
(Colo-sseum-ul); Spania - Marbella, pe litoralul mediteranean. - 4p.
D.1. Ucraina are influenţe climatice continentale, cu nuanţe de ariditate, iar
Ungaria are un climat temperat-continental cu nuanţe de tranziţie între
influenţele oceanice şi ce le continentale; - 2p
2. Ucraina 30,9 °C, Ungaria 26,3 °C; - 2p
3. în Ungaria predomină circulaţia maselor de aer oceanic care aduc
precipitaţii mai bogate în timp ce în Ucraina predomină circulaţia maselor de
aer est-europene continentale. - 2p.
E.1. dezvoltarea agriculturii ecologice, cu accentul pe horticultura,
legumicultura şi floricultura - 2p;
2. dezvoltarea infrastructurii turistice şi a serviciilor - 2p.
Varianta 14
A.1. septembrie, 5200 mc/s - 2p;
2, aproximativ 4500 mc/s - 2p.
B.1. aprilie, circa 200 mc/s - 2p;
2. primăvara - 2p;
3. septembrie - 2p.
C.1. Polonia, România, Ungaria - 2p;
2. Munţii Carpaţi, Podişul Podolic, Podişul Doneţ - 2p;
3. cărbuni, minereu de fier - 2p;
4. climat temperat-continental - 1p;
5. Nipru, Bugul de Sud - 1p;
6. Odessa-1p;
7. industria siderurgică, industria constructoare de maşini - 1p.
D.1. Franţa 24 %, Germania 12 % - 2p;
2. - relieful de câmpie (Câmpia Parisului, Câmpia Loarei) şi soluri fertile - 2p;
- climat temperat-oceanic cu ploi bogate - 2p.
E.1. Nordul Italiei este dezvoltat, atât din punct de vedere industrial, cât şi
agricol datorită prezenţei resurselor hidroenergetice ale apelor din Alpi, a
existenţei unpr tradiţii industriale (indus-tria textilă bazată pe lână, mătase şi
bumbac, şi industria alimentară), la care s-au adăugat ulterior o puternică
concentrare a industriei construcţiilor de maşini, chimie şi petrochimie,
favorizate şi de prezenţa unor centre urbane mari (Milano, Torino, Genova,
Veneţia, Bologna Florenţa). Agricultura este performantă, favorizată de
Câmpia Padului, cu un climat mediteranean mai umed, bun pentru o mare
varietate de culturi (cereale, plante tehnice, viţă de vie). Sudul Italiei, în
schimb cu o climă mult mai aridă, cu un relief predominant stâncos, cu puţine
centre urbane mari şi dispersate (Roma. Napoli, Palermo) a rămas în urmă cu
dezvoltarea economică. - 2p
2. Nordul Italiei s-a dezvoltat puternic încă din perioada feudală când existau
oraşele state (Veneţia, Florenţa, Genova) care aveau legături economice cu
toate statele europene ale timpului. - 2p.
Varianta 15
A.1. peste 40 milioane de locuitori, în anul 2004 - 2p;
2. în anul 1960 - 2p.
B.1. 1833-2004 este intervalul de creştere numerică a populaţiei şi s-a bazat
atât pe sporul natural ridicat (în secolele trecute), cât şi pe un bilanţ migratoriu
pozitiv (mai ales în ultim, deceniu) - 2p;
2. 2000 şi 2004 - 2p;
3. cu circa 11 milioane de locuitori - 2p.
C.1. Ungaria, România, Bulgaria - 3p
2. Munţii Carpaţi (Munţii Serbiei), Munţii Dinarici - 1p
3. cărbuni, petrol, cupru, plumb, zinc - 1p timp ce reţeaua hidrografică din Spania este tributară Mării Mediterane şi
4. Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene; climat montan în Oceanului Atlantic. - 2p.
munţi - 2p E.- activităţi turistice; - 2p.
5. Dunărea, Morava -1 p - activităţi financiar-bancare. - 2p.
6. Belgrad - 1p
7. români, unguri. - 1p ti Varianta 19
D.1. Letonia 35,20 loc/km2 şi Olanda 403,80 loc/km2 - 2p; A.1.1550 mc/s; aprilie; - 2p. 2. 400 mc/s; septembrie; - 2p.
2. Olanda este o ţară dezvoltată cu economie performantă un pilon al B.1.b;2.d;3. b.
comerţului global: Olanda este ţară recunoscută prin multiculturalism şi C.1. Spania, Belgia, Italia - 3p;
toleranţa, a devenit locul de refugiu pentru cei persecutaţi politic religios şi 2. temperat-oceanic - 1p;
intelectual (aportul imigranţilor). - 4p. i 3. Sena, Rhone - 2p;
E.1 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; - 2p 4. Lyon, Nantes - 2p;
2. Reţeaua feroviară a Europei de Vest este moştenită în bună parte din 5. brânzeturi, vinuri - 2p.
perioada industrială, este modernizată, rapidă şi cea mai ieftină cale de D.1. Albania -111,5 loc/km2; Belgia - 337,39 loc/km2; - 2p.
transport de pe uscat. - 2p. 2. numărul locuitorilor este mai mare în Belgia; - 2p
3. nivelul diferit de dezvoltare economică a acestor ţări; evoluţia istorică
Varianta 16 diferită. - 2:
A.1.12%; Austria; 2. Belgia. E.- distribuţia lanţurilor montane care implică dificultăţi tehnice de
B.1.b; 2.c; 3.c. interconectare; barierele naturale sunt traversate de structuri construite cu
C.1. România, Grecia. - 2p. costuri foarte mari (ex. Alpii, Pirineii, Carpaţii); -
2. Sofia-1p, - nivelul diferit de dezvoltare economică al statelor U.E. - 2p.
3. Munţii Stara Pianina - 1p.
4. climat temperat-continental (în nord); climat cu influenţe mediteraneene (la Varianta 20
sud de Munţii Balcani) - 2p. A.1. septembrie: 55 mm/an - 2p;
5. trandafir (tutun) - 1p. 2. iunie: 175 mm/an - 2p.
6. Ruse, Vidin - 2p. i
7. Marea Neagră - 1p. B. 1.c;2. b;3. b.
D.1. Belgia - 70%; Ungaria - 83%; - 4p. C.1. Austria, Olanda, Polonia - Sp;
2. lipsa resurselor naturale (a combustibililor fosili)- 2p. 2. Marea Baltică, Marea Nordului -'2p;
E.- ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean, favorabil culturii 3. Rhin, Elba - 2p;
măslinului;- 2: 4. Berlin - 1p;
- în agricultura acestor ţări predomină gospodăriile mici în care se cultivă 5. industria construcţiilor de maşini; industria chimică. - 2p.
măslinul,- 2p D.1. se adună valorile precipitaţiilor medii lunare, iar suma obţinută se
împarte la 12. -
Varianta 17 2. - altitudinea reliefului - 2p; - influenţele climatice - 2p.
A.1. 325 mc/s; mai; E.1. Olanda: 392,8 loc/km2; Luxemburg: 177,6 loc/km2;
2. 70 mc/s; octombrie. 2. numărul populaţiei este mai mare în Olanda.
B. 1. topirea zăpezilor în zona montană; precipitaţiile bogate;
• 2. cantitatea redusă de precipitaţii. Varianta 21
C.1. Munţii Alpi; Munţii Pirinei; Masivul Central Francez; - 3p; A.1. iunie, 3100 m3/s - 2p;
2. cărbune; minereu de fier; - 2p; 2. noiembrie, 1400 m3/s - 2p.
3. industria energetică; industria siderurgică; - 2p; B.1.d-2p; , 2. c - 2p; • 3. b - 2p.
4. temperat-oceanic; - 1 p; C.1. Insula Sardinia, Insula Sicilia - 2p;
5. Marsilia; Nisa; - 2p; 2. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
D.1. Finlanda, 15,47 loc/km2; Bulgaria, 66,58 loc/km2; 3. marmură, sulf - 2p;
2. condiţii climatice diferite. 4. Veneţia, Florenţa - 2p;
E.- veri călduroase şi secetoase, ierni geroase, prezenţa Crivăţului; 5. Vatican, San Marino - 2p.
- contraste mari de temperatură între vară şi iarnă. - 2p. D.1. 1700-1800 m3/s;
2. - ploile de primăvară din bazinul hidrografic; - topirea zăpezilor.
Varianta 18 E.1. în Finlanda densitatea medie a populaţiei este de 15,47 loc/km2, iar în
A.1.8,7%o; Irlanda; 2. Ungaria; Bulgaria. Ungaria densitatea medie a populaţiei este de 107,29 loc/km2. - 2p.
B.1. emigrarea unui mare număr de persoane de vârstă fertilă; - 2p. 2. Raportul diferit între numărul de locuitori şi suprafaţa fiecărui stat. - 2p.
2. economia dezvoltată; nivelul de trai ridicat; - 2p.
3. -5%o; Bulgaria. - 2p. Varianta 22
C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel: A.1. 22,5° C în luna iulie - 2p;
1. Polonia; Olanda; - 2p. 2. -3° C în luna ianuarie - 2p.
2. cărbune, minereu de fier; - 2p. B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare din cele 12 luni ale anului,
3. Dunăre; Rhin; Elba; - 2p. iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;
4. Hamburg; Frankfurt; -2p. 2. 25,5° C - 2p;
5. Rostock; - 1p. 3. cantitatea de radiaţie solară căzută la latitudinea Câmpiei Române. - 2p.
6. Marea Baltică. - 1p. C.1. Germania, Spania - 2p;
D.- deosebire: relieful Spaniei este în mare parte un podiş muntos (Meseta) 2. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;
înconjurat de munţi, în timp ce în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile; - 3. temperat-oceanică - 1p;
2p. 4. Lyon, Marsillia - 2p;
- deosebire: în Spania, clima este temperat-oceanică (pe litoralul atlantic) si 5. Riviera franceză - 1p;
mediteraneană (în sud), iar în Ucraina clima este temperat-continentală cu 6. bauxită, uraniu - 2p.
nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud; - 2p. D.1. 69,80 loc/km2;
- deosebire: reţeaua hidrografică din Ucraina este tributară Mării Negre, în 2. - factori naturali: relieful, prin accesibilitate;
- factori socio-economici: dezvoltarea industriei, serviciilor etc. E.- despăduririle intense - 2p;
E. - defrişarea tot mai intensă a pădurilor - 2p; - utilizarea agricolă îndelungată a terenurilor - 2p.
- utilizarea agricolă îndelungată - 2p.
Varianta 26
Varianta 23 A.1. 140 mm/an; iunie - 2p;
A.1. 22 °C în luna iulie - 2p; 2. 58 mm/an; noiembrie - 2p.
2. -5 °C în luna februarie - 2p. B.1. media aritmetică a valorilor zilnice de precipitaţii din luna respectivă;
B. 1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se 2. aprilie;
împarte la 12 - 3. 25 mm/an - 2p.
2. 27 °C - 2p; C.1. Munţii Penini, Munţii Cambrieni; - 2p;
3. radiaţia solară căzută la latitudinea Câmpiei Panonice.- 2p. 2. Tamisa; - 1p;
C.1. Câmpia Alfold; Munţii Bakony - 2p; 3. temperat-oceanic; - 1p;
2. climat temperat-continental de tranziţie, influenţe climatice oceanice în 4. Manchester, Livelpool, Birmingham; - 3p;
Vest - 2p; 5. cărbune, petrol; - 2p;
3. Tisa - 1p; 6. regiunea capitalei Londra; - 1p;
4. lac tectonic; Balaton - 2p; D.1. sporul natural în 1956 este +14,3%o;
5. stepă, numită „pustă" - 1p; 2. sporul natural în 2004 este -1,9%o;
6. Debrecen, Szeged - 2p. 3. ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite.
D.- în Austria predomină relieful de munţi masivi, pe când în Ucraina E.1. varietatea formelor de relief;
predomină câmpiile şi podişurile joase - 2p; 2. existenţa unor resurse financiare mai reduse.
- clima Austriei este predominant montană (etajată), cu influenţe oceanice, pe
când în Ucraina este o climă temperat-continentală, cu influenţe de ariditate - Varianta 27
2p; A.1. 355 mc/s, mai - 2p;
-în Austria predomină pădurile etajate, pe când în Ucraina predomină stepa şi 2. 70 mc/s, ianuarie - 2p.
silvostepa - B.1. noiembrie şi decembrie; 2.260 mc/s-2p;
E.- nivelul de trai mai scăzut în estul şi sud-estul Europei, faţă de vest - 2p; 3. topirea zăpezilor.
- economia mai dezvoltată în vestul Europei, faţă de est şi sud-est - 2p. C.1. Podişul Meseta, Munţii Pirinei; - 2p
2. huilă; - 1p
Varianta 24 3. Barcelona, Valencia, Seviila; - 3p
A.1. 95 mm în luna iunie - 2p; 4. litoralul Mării Mediterane, Munţii Pirinei; - 2p
2. 27 mm în luna februarie - 2p. 5. Insulele Baleare şi Insulele Canare. - 2p
B.1. se adună cele 12 valori medii lunare de precipitaţii, iar suma astfel D. 1. Relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când
obţinută se împarte la 12 - 2p; relieful Republicii Moldova este mai scund (429 m).
2. 70 mm - 2p; 2. Clima Franţei este variată, pe când cea a Republicii Moldova are caracter
3. succesiunea anotimpurilor.- 2p. continental.
C.1. Baleare -1 p; 3. Vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice
2. Franţa, Portugalia - 2p; climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia
3. Munţii Pirinei, Podişul Meseta - 2p; Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.
4. mediteraneană - 1p; E.1. degradarea nivelului de trai;
5. Barcelona, Sevilla - 2p 2. migraţia populaţiei tinere spre ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat.
6. Insulele Canare, Costa del Sol - 2p.
D.- în Grecia predomină relieful de munte, pe când în Moldova predomină Varianta 28
relieful de podiş - 2p; A.1. februarie şi decembrie - 2p;
- în Grecia este climă mediteraneană, pe când în Moldova clima este temperat- 2. mai şi septembrie - 2p.
continentală - 2p; B.1. 23 °C, iulie -2p;
- în Grecia se dezvoltă vegetaţia de garigga şi frigana, pe soluri terra-rossa, pe 2. -2 °C, ianuarie - 2p;
când în Moldova se dezvoltă vegetaţie de stepă şi silvostepă, pe molisoluri - 3. se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se
2p. împarte la 12. - 2p.
E.- climă subtropicală umedă - 2p; C.1. Câmpia Voivodinei, Munţii Dinarici - 2p;
- vecinătatea Mării Negre, cu rol moderator şi adăpostul Munţilor Crimeii - 2. temperat-continentală; - 1p;
2p. 3. Dunărea, Tisa sau Bega, Timiş - 2p;
4. Belgrad, Novi Sad sau Niş, Pancevo - 2p; > 5. România; - 1p;
Varianta 25 6. crom, cupru. - 2p;
A.1. 5,5° C în luna august - 2p; D.1. Bulgaria: 66,59 loc/km2; Malta: 1266 loc/ km2;
2. -11,5° C în Iu/ia februarie - 2p. 2. - marea sa întindere în suprafaţă; - condiţiile climatice aspre.
B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se E.- turism de litoral;- turism balnear;- turism cultural;- turism rural;
împarte la 12 - - turism în arii naturale.
2.17° C -2p;
3. succesiunea anotimpurilor - 2p. Varianta 29
C.1. Polonia şi Olanda - 2p; A.1. luna aprilie, 245 mc/s;
2. Munţii Alpii Bavariei şi Podişul Bavariei - 2p; 2. luna septembrie, 50 mc/s.
3. cărbuni şi fier - 2p; B.1.50 mc/s;
4. industria termoenergetică şi industria siderurgică - 2p; 2. luna iulie;
5. Duisburg -1 p; 3. cantităţile diferite de precipitaţii atmosferice.
6. Hamburg - 1p. C.1. Munţii Stara Planina-Munţii Balcani, Rodopi sau Câmpia Dunării,
D.1. petrol - 2p; Traciei - 2p;
2. gaze naturale şi petrol - 2p; 2. temperat-continentală; - 1p;
3. resurse de uraniu - 2p. 3. Dunărea; - 1p;
4. Varna, Burgas; - 2p; Varianta 33
5. ligpit, sare; - 2p; A.1. 175 mm, decembrie - 2p;
6. Marea Neagră; - 1p; 2. 7 °C, februarie - 2p.
7. cultura de trandafiri. - 1p; B.1.d-2p; 2. b - 2p; 3.d-2p.
D.1. relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când relieful C.1. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are un climat temperat-
Ucrainei este mai scund (2001 m); oceanic (blând, fără călduri excesive sau friguri puternice, cu ploi prelungite şi
2. clima Franţei este variată, pe când cea a Ucrainei are caracter continental; ceţuri frecvente iarna este influenţat de vânturile de vest şi de curentul cald al
3. vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice Golfului; - 3p
climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia 2. Tamisa; - 1p
Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase. 3. cărbuni, petrol; - 2p
E.- oraşul Sibiu este situat în etajul climatic de deal şi podiş, pe când oraşul 4. industria energetică, siderurgică; - 2p
Varna, în cel 5. Liverpool, Manchester. - 2p
litoral; D.1. Germania, 10,33%; România, 3,08%;
- oraşul Sibiu este situat la o latitudine geografică mai mare, pe când oraşul 2. - nivelul de dezvoltare economică;
Varna la o latitudine mai mică. - infrastructura mult mai dezvoltată în cazul Germaniei;
- evoluţia istorică diferită.
Varianta 30 E.- tip est-european;
A.1. aprilie, noiembrie - - climat excesiv vara;
2. mai, octombrie - - îngheţul iarna.
B. 1. iulie şi august -
2. decembrie şi ianuarie - Varianta 34
3. 5 °C A.1. 22 °C, luna iulie - 2p;
C.1. Câmpia Panoniei, Câmpia Balaton sau Munţii Matra şi Bukk; 2. -4 °C, luna ianuarie - 2p.
2. climat temperat-continental de tranziţie între cea oceanică şi cea B.1.b-2p;
continentală, cu ierni reci (-5 °C la Budapesta) şi veri călduroase (24 °C); 2. c - 2p;
precipitaţiile medii anuale sunt relativ reduse (500-700 mm/an); - 2p 3. a - 2p.
3. oricare dintre: Someş, Criş, Mureş; - 2p C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Bazinul Parizian; - 3p
4. Balaton; - 1p 2. Sena; - 1p
5. stepa (pusta) cu Ierburi xerofite joase; - 1p 3. fier, mangan; - 2p
6. Szeged, Miskolc. - 2p 4. Marseille, Bordeaux; - 2p
D.1.14,3%o; 2.1,9%o; 5. Turnul Eiffel, Muzeul Louvre. - 2p
3. - scăderea natalităţii; - creşterea mortalităţii. D.1. Finlanda 15,47 loc./ km2; Bulgaria 66,58 loc./ km2 - 2p;
E.- preţul redus al energiei electrice per MW/h produs de hidrocentrale; 2. mediul geografic al Finlandei, cu climatul aspru subpolar pe cea mal mare
- este o energie nepoluantă, nu se emit în atmosferă noxe (termocentrale) şi întindere este mai puţin ospitalier decât mediul geografic al Bulgariei, cu un
nici nu apar reziduuri radioactive (atomocentrale). climat temperat-continental.
E.-Munţii Alpi;
Varianta 31 - dezvoltarea turismului austriac;
A.1.130 mm, octombrie; 2. 25 °C, iulie. - multe pârtii de schi.
B.1.a; 2.c; 3d.
C.1. Marea Baltică; Marea Nordului; - 2p Varianta 35
2. Dunăre şi Rhin; - 2p A.1. 10 °C - 2p;
3. cărbuni, fier; - 2p 2. 26°C-2p.
4. siderurgică, energetică; - 2p B.1. a - 2p;
5. Hamburg, Duisburg. - 2p 2. b - 2p;
D.1. Belgia - 339,9 loc/kmp, Ungaria -107,2 loc/kmp; 3. c - 2p.
2. în funcţie de formele de relief. C.1. Creta, Rodos; - 2p
E.- reţea hidrografică bogată; 2. Munţii Pindului; - 1p
- debit mare al râurilor ce permite amplasarea de hidrocentrale. 3. climatul este mediteranean, cu veri toride temperate de brize pe litoral şi de
altitudine în restul Greciei; precipitaţiile, în general reduse (Atena circa 400
Varianta 32 mm/an) sunt mai bogate în NV (circa 1300 mm/an); - 2p
A.1. februarie, 25 mm - 2p; 4. formaţiuni arbustive mediteraneene tip maquis, şibleac sau frigana; - 1p
2. iunie, 95 mm - 2p. 5. bauxită, industria metalurgiei neferoase; - 2p
B.1.d-2p; 2.c-2p; 2.d-2p. 6. Atena, Salonic. - 2p
C.1. Polonia, România, Ungaria; - 3p D.1. 27 de state;
2. temperat-continentală; - 1p 2. Franţa şi Germania;
3. oricare dintre: Niprul, Doneţul, Bugul de sud, Nistrul; - 2p 3. Germania, Polonia, Lituania.
4. minereurile de fier şi cărbunii; - 2p E.- climatul aspru, spre nord chiar subpolar, este inospitalier pentru populaţie -
5. Cernăuţi, Odessa. - 2p 2p;
D.1. bilanţul natural: Italia - 11826 loc; Ungaria - 21135 loc; - relieful predominant muntos nu este favorabil populaţiei - 2p.
2, lipsa locurilor de muncă, nivel scăzut de trai.
E.- poziţia geografică a oraşului Bergen cu deschidere la Oceanul Atlantic, pe Varianta 36
de o parte şi poziţia geografică în interiorul continentului a oraşului Bucureşti, A.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 9,5...9,8°C; august - 2p;
cu influenţe climatice de ariditate fac ca din punct de vedere cantitativ 2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -7,5...-7,8°C; februarie - 2p.
precipitaţiile să fie diferite - 2p; B. 1.16°C;
- oraşul Bergen primeşte Influenţa vânturilor de vest, foarte bogate în ploi, pe 2, se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se
când oraşul Bucureşti primeşte masele de aer continentale sărace în împarte la 12
precipitaţii - 2p. 3, altitudinea.
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Padului; -2p
2. Tibru; - 1p 2. energetică, construcţii de maşini; - 2p
3. climat temperat continental în nord, climat mediteranean în sud; - 2p 3. Torino, Milano; - 2p
4. Industria siderurgică, industria chimică; - 2p 4. Vatican; - 1p
5. Milano, Torino, Genova. - 3p 5. viţa de vie; -1 p
D.1. Suedia - 20,0 loc / km2 - 2p; Portugalia - 114,7 loc / km2 - 2p; 6. Sicilia. - 1p
2. relieful, condiţiile climatice - 2p. D.1. Marea Britanie, Germania;
E.- varietatea reliefului - 2p; 2. fier, mangan;
- numeroase obiective turistice istorice, culturale - 2p. 3. poziţia latitudinală, forma de relief.
E.- defrişarea pădurilor;
Varianta 37 - practici agricole necorespunzătoare.
A.1. Luxemburg, 68.000 euro / loc. - 2p;
2. Austria, Danemarca - 2p. Varianta 41
B. 1. Finlanda, Irlanda, Bulgaria - 3p; A.1. 80 mc/s în luna septembrie;
2. Regatul Unit, Suedia - 2p; 2. 325 mc/s în lunile aprilie şi mai.
3. ţară în curs de dezvoltare - 1p. B.1. septembrie şi octombrie;
C.1. Munţii Alpi, Pirinei, Câmpia Loarei - 3p; 2. februarie; martie şi iulie.
2. climă temperat-oceanică, climă mediteraneană - 2p; C.1. cărbune, minereu de fier, magneziu (locul 3 pe glob); - 3p
3. Sena, Rhin, Loira - 2p; 2. industria siderurgică, industria constructoare de maşini (autovehicule - locul
4. Bordeaux, Lyon, Marseille - 3p. 1 in Europa, nave maritime); - 2p
D.1. Bulgaria, Ungaria - 2p; 3. Ruhr, Berlin; - 2p
2. Germania, Italia - 2p; 4. Rhin, Duisburg; - 2p
3. bilanţul natural negativ, mobilitatea populaţiei - 2p. 5. Hamburg. - 1p
E.- răuri cu debit bogat tot timpul anului; D.- Belgia - 13.520 loc.
- râuri scurte şi repezi. - Franţa - 256.280 loc.
- Irlanda - 34.800 loc.
Varianta 38 E.- Olanda beneficiază de un climat temperat-oceanic blând, moderat termic,
A.1, Franţa, Spania - 2p; favorabil comunităţilor umane, iar Norvegia are un climat oceanic rece şi
2, Marea Britanle, România. - 2p. subpolar în nord cu temperaturi scăzute;
B.1. Italia, Spania - 2p; - Olanda are relief de câmpie cu soluri fertile, iar Norvegia are relief muntos
2. Germania, Suedia - 2p; pe o mare întindere, impropriu dezvoltării habitatului uman.
3. Regatul Unit, Suedia - 2p.
C.1. Insulele Hebride şi Orkney; - 2p 2/Penini, Granpiano; - 2p Varianta 42
3. Scoţia, Ţara Galilor; - 2p A.1.10 mc/s, septembrie - 2p
4. oceanic; - 1p 2. aprilie, mai - 2p
5. Tamisa; -1 p B.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 24 - 26 m3/s; 2.10 mc/s,
6. Manchester, Liverpool. - 2p septembrie;
D.1. Spania - 79,83 loc/kmp, Suedia - 20,03 loc/Rmp; 3. iulie, decembrie;
2. climat neprielnic, rece şi subpolar. 4. topirea zăpezilor şi ploile bogate dtn timpul primăverii impun debite mari,
E.- turism balneo-maritim (litoralul Mării Mediterane), turism montan - 2p; iar seceta din timpul toamnei determină scăderea accentuată a debitelor.
- obiective turistice istorice, culturale - 2p. C.1. România, Ungaria; - 2p
2. Câmpia Panonic, Munţii Dinarici; - 2p
Varianta 39 3. bauxită; - 1p
A.1. Germania, Franţa - 2p; 4. clima temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p
2. Polonia, Spania. - 2p. 5. zona forestieră (păduri de foioase şi conifere), zona de silvostepă; - 2p
B. 1. Olanda, Regatul Unit, Spania 6. Dunărea; -1 p
2. Franţa, Regatul Unit - 2p; 7. Belgrad. - 1p
3. nivel de trai ridicat. - 1p. D.- Germania: minereu de fier/industria siderurgică;
3p; - Ungaria: bauxită/industria aluminiului;
C.1. Franţa, Austria, Slovenia; - 3p 2.Alpi;-1p - Ucraina: sare/industria produselor clorosodice.
3. Stromboli, Etna, Vezuviu; - 2p E.- defrişarea pădurilor pe suprafeţe mari;
4. Pad, Tibru, Arno; - 2p - utilizarea agricolă îndelungată.
5. viţa de vie, măslinul. - 2p
D. 1. numărul de locuitori a crescut (de la 380,3 mii. loc. la 484,3 mii. loc.) - Varianta 43
3p; A.1. octombrie - 1p;
2. PIB / loc a scăzut datorită extinderii Uniunii Europene (27 state), ultimele 2. ianuarie - 1p;
12 state integrate având valori mai reduse ale indicatorului economic PIB / loc 3. 18 °C - 1p;
- 3p. 4. 2°C-1p.
E.- asigură fluxul de materii prime între zonele cu resurse şi centrele de B.1.c-2p;
prelucrare 2. d - 2p;
- asigură transportul produselor finite către pieţele de consum - 2p. 3. b - 2p.
C.1. oricare dintre: Munţii Alpi; Munţii Apenini; Câmpia Padului; - 2p
Varianta 40 2. oricare dintre: Roma; Milano; Torino; Napoli; - 2p
A.1, relieful şi clima; 3. climă.mediteraneană; - 1p
2. Finlanda. 4. lac glaciar; oricare dintre: Lacul Como, Garda, Maggiore, Lugano; - 2p
B.1. Europa de Nord - 20 mii., Europa de Vest - 158 mii., Europa Centrală - 5. Tibru; - 1p
181 mil.. Europa de Sud -140 mii,, Europa de Est -165 mii. 6. citrice, măsline. - 2p
2, 15 milioane. D.1. Bulgaria 66,5 loc/km2; Finlanda 15,4 loc/km2;
C.1. Câmpia Padului, Etna, Vezuviu; - 3p 2. - Finlanda se află în nordul Europei, iar o mare parte se află dincolo de
Cercul Polar de Nord, unde există condiţii neprielnice;
- Bulgaria se află în Europa Sudică, iar cea mai mare parte a acestei ţări are Varianta 47
climat mediteranean, foarte prielnic dezvoltării umane. A.1. februarie, 580 mc/an - 2p;
E.- Acropole din Atena; 2. august şi septembrie - 2p.
- mănăstirile de la Meteora. B.1.b;2. d ;3. c .
C.1. Grecia şi România - 2p;
Varianta 44 2. Marea Neagră - 1p;
A.1. 70 mm, decembrie - 2p; 3. Dunărea - 1p;
2. 9 °C, ianuarie - 2p. 4. Munţii Balcanici (Stara Pianina) - 1p;
B.1. b - 2p; 2.b-2p; 5. Sofia, Ruse - 2p;
3. d-2p. 6. 2007 - 1p;
C.1. temperat-oceanic; Oceanul Atlantic, vânturile de vest; - 3p 7. lignit (locul 12 în lume), minereuri neferoase (bauxită, plumb, zinc) - 2p.
2. oricare dintre: Sena, Garonne, Rhone, Rhin; - 2p D.1. 500 mc/s - 2p
3. Paris; - 1p 2. Se acceptă orice valoare între 930-950 mc/s - 2p
4. Marsilia; - 1p 3. Garonne are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un
5. constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, avioane), chimică; - număr mare de afluenţi cu debit ridicat din Munţii Pirinei.
2p E.- primăvara, debitele medii cresc datorită topirii zăpezilor în bazinele
6. Coasta de Azur. - 1p hidrografice ale celor două fluvii;
D.1. Letonia (-5504) bilanţ negativ; Norvegia (+25723) bilanţ pozitiv; - precipitaţiile sunt mai bogate în timpul primăverii datorită vânturilor de vest
2. condiţii sociale şi economice foarte bune; salarii mari; nivel de trai ridicat. care în această perioadă îşi intensifică activitatea.
E.- nivelul de trai scăzut al ţărilor din această regiune - 2p;
- libera circulaţie - 2p. Varianta 48
A.1. martie, aprilie; - 2p
Varianta 45 2. 400 mc/s, septembrie. - 2p
A.1. decembrie, 71 mm - 2p; B.1.b-2p; 2.d-2p;
2. iulie, 5 mm - 2p. 3. b-2p.
B.1. d; 2. a; 3. b. C.1. România, Austria, Slovacia; - 3p
C.1. mediteranean - 1p; 2. temperat-continental; - 1p
2. Atena - 1p; 3. câmpia; - 1p
3. Pireu, Salonic - 2p; 4. stepa (pusta); - 1p
4. culturi de citrice, măslin, viţă-de-vie - 3p; 5. Budapesta, Debrecen; - 2p
5. Creta, Eubeea, Ciclade. - 3p. 6. Lacul Balaton, Budapesta. - 2p
D.1. Cehia - 10.216.364 locuitori; Norvegia - 4.626.052 locuitori - 2p; D.1.1150 mc/s-2p
2. Cehia - bilanţ natural negativ ca urmare a tranziţiei economice (de la 2. 500 mc/s -2p
economia centralizată la economia de piaţă) şi a dificultăţilor economice 3. Tisa are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un
întâmpinate de populaţie; număr mare de afluenţi din Munţii Carpaţi. - 2p
Norvegia - bilanţ natural pozitiv ca urmare a gradului ridicat de dezvoltare E.- Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni,
economică, a nivelului ridicat de trai al populaţiei şi al numărului mare de petrol, gaze naturale);
imigranţi - 2p. - Rusia produce 60% din energia termică în termocentrale care utilizează
E.- poziţia geografică: Atena, în apropierea Mării Mediterane, şi Bordeaux, în combustibili minerali fosili.
apropierea Oceanului Atlantic - 2p;
- circulaţia maselor de aer: Atena sub influenţa maselor de aer dinspre Marea Varianta 49
Mediterană şi nordul Africii, iar Bordeaux sub influenţa maselor de aer A.1. Orice valoare între 10-20 loc./kmp, Finlanda - 2p
oceanic - 2p 2. 1280 loc./kmp, Malta - 2p
B.1. Suprafaţa extrem de mică a statului insular Malta - 2p
Varianta 46 2. Climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri în Finlanda - 4p
A.1. oricare din: august, septembrie, octombrie, noiembrie - 2p. C.1. Munţii Penini, Câmpia Londrei - 2p
2. aprilie, mai - 2p. 2. Munţii Penini au altitudine redusă şi s-au format în orogeneză hercinică;
B.1. c;2. c;3. c Câmpia Londrei este întinsă şi relativ netedă - 2p
câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 3. petrol (în Marea Nordului), minereuri de fier, huilă - 2p
C.1. Iberică - 1p; 4. Tamisa -1p
2. Gibraltar (posesiune britanică) - 1p; 5. Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow. - 3p.
3. mediteraneană şi temperat-oceanică - 2p; D.- deosebire: clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe
4. oricare dintre: Palma de Mallorca, Ibiza, Las Palmas, Sevilla, Barcelona - oceanice, iar clima Bulgariei este temperat-continentală cu influenţe
3p; mediteraneene; - 2p
5. oricare dintre: măsline (locul 1 pe Glob), citrice, struguri - viticultură sau - deosebire: în Ungaria este predominant relieful de câmpie, iar în Bulgaria
bumbac, trestie de zahăr, căpşuni - 3p. relieful este variat, munţii ocupând o suprafaţă relativ mare; - 2p
D.1. precipitaţiile sunt mai reduse toamna Tn sectoarele mijlociu şi inferior ale - deosebire: în Ungaria predomină vegetaţia de pustă (stepă), iar în Bulgaria
Dunării; -2p stepa este completată de păduri de foioase, conifere, vegetaţie mediteraneană.
2. primăvara, debitele înregistrate pe Dunăre la Budapesta şi Olteniţa sunt mai - 2p
mari datorită topirii zăpezilor în bazinul hidrografic dunărean, dar şi datorită E.1. Suprafaţa mică a Olandei (41.526 kmp) şi populaţia de 16,4 milioane
precipitaţiilor bogate aduse sub Influenţa vânturilor de vest în această perioadă locuitori.
a anului. 2. Nivelul de trai foarte ridicat, cu un PIB de 36.000 $/ loc. şi o dezvoltare
E.- 1. Finlanda 15,4 loc/kmp, Danemarca 126,4 loc/kmp. industrială şi agricolă deosebită.
2, Condiţiile climatice sunt mult mai favorabile dezvoltării habitatului uman în
Danemarca (+8 "C, temperatura medie anuală), în timp ce în Finlanda, Varianta 50
condiţiile climatice sunt vitrege (0-4 °C este temperatura medie anuală), în A.1. iulie, 650 mc/s, decembrie, 730 mc/s - 2p;
nord se instalează noaptea polară. 2. iunie, septembrie - 2p.
B. 1. b-2p; în lunile aprili«
2. a - 2p; 3.c-2p. şi mai - 2p; >
C.1. Elveţia şi Norvegia au un relief predominant montan, cu râuri cu debite 2. valoarea minimă a debitului mediu lunar este de 70 m3/s, înregistrată în
mari, precipitaţii peste 2000 mm/an, cu potenţial hidroenergetic exploatat la luna ianuarie - 2p.
maximum; - 2p B. 1. 230-237 m3/s;
2. Germania şi Rusia au resurse mari de cărbune, au şi potenţial hidroenergetic 2. cantităţile de precipitaţii scad cantitativ din septembrie şi până în januarie;
amenajat precum şi capacitatea tehnologică şl Industrială necesară construcţiei în plus temperaturile negative influenţează puternic fenomenele de scurgere;
de atomocentrale; - 2p 3. iulie şi august.
3. hidroenergia; - 2p C. 1. Munţii Pirinei; Munţii Alpi; Masivul Central Francez; - 3p
4. hidrocentralele nu emit noxe în atmosferă ca termocentralele şl nu produc 2. Seine, Rhone; - 2p
reziduuri nucleare radioactive ca în cazul atomocentralelor. - 2p 3. Marseille, Lyon, Bordeaux; - 3p
D.1. Italia 193 loc/kmp, Finlanda 15 loc/kmp; 4. litoralul mediteranean cu Cote d'Azur; - 1p
2. Italia 70%, Finlanda 70%; 5. bauxită. - 1p
3. Italia - Roma, Finlanda-Helslnki. D. 1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord - 2p;
E.- în Finlanda condiţiile climatice sunt aspre cu temperaturi medii anuale ce 2. mărimea demografică a ţărilor din Europa Centrală - 2p;
coboară sub 0 °C în nordul ţării şi de doar +4 °C în sudul ţării, iar în Italia 3. dezvoltarea economică a ţărilor din vestul Europei, care prezintă o mare
temperaturile medii anuale sunt optime dezvoltării habitatului uman (15-20 atractivitate pentru populaţia din Europa de Est - 2p.
°C); E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei Ucrainei - 2p;
- în Finlanda, deşi relieful nu este înalt, sunt suprafeţe considerabile ocupate - declinul economic înregistrat de Ucraina - 2p.
de păduri şi lacuri, situaţie ce nu se regăseşte în Italia. Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi
Varianta 51
A.1. 91 mm, iunie; Varianta 54
2. 26 mm, februarie. A.1. noiembrie şi decembrie;
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare 2. 74 m3/s, luna ianuarie.
înregistrate: B.1. temperaturile scăzute şi precipitaţiile modeste sub formă de ninsoare, din
2. 65 mm; lunile de iarnă, influenţează regimul de scurgere;
3. regimul neregulat al precipitaţiilor este influenţat de caracterul 2. 275 m3/s;
continental/de tranzitie al climatului Câmpiei Române. 3. suprapunerea topirii zăpezilor cu perioada ploilor de primăvară şi de la
C.1. Carpaţii Păduroşi, Câmpia Niprului; - 2p începutul verii.
2. Nistru, Nipru; - 2p C.1. Salonic, Patras, Iraklion; - 3p
3. minereuri de fier, cărbuni; - 2p 2. Paralia - Katerini - Olimp; Atena - Pireu; Kalambaka - Meteora;
4. Odessa, Harkov; - 2p 3. Munţii Pindului; - 1p
5. temperat-continentală; - 1p 4. Creta, Santorin, Rodos;
6. Peninsula Crimeea. - 1p D.- deosebire: relieful Spaniei este unul de podiş (meseta) traversat de sierre şi
D.1.77%;2. 69 %; înconjurat de lanţuri muntoase (alt. max. 3478 m), pe când relieful Modovei
3. existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat, inclusiv potenţialul energetic este unul de podiş (alt. max. 429 m) şi câmpie care coboară în trepte de la
al mareelor. nord la sud;
E.1. Franţa dispune de importante resurse de uraniu - 2p; - deosebire: în Spania relieful glaciar are o largă dezvoltare în Munţii Pirinei şi
2. Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni, Sierra Nevada (cel mai sudic gheţar din Europa), pe când în Republica
petrol, gaze naturale) - 2p. Moldova relieful glaciar lipseşte datorită altitudinilor mici ale reliefului;
- deosebire: în Spania se remarcă climatul oceanic (în nord-vest) şi cel
Varianta 52 mediteranean (în est), pe când în Republica Moldova aceste influenţe lipsesc,
A.1. 148 mm, luna iunie; caracteristic fiind climatul continental.
2. 58 mm, luna octombrie. E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei ţărilor Europei de Est;
B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare - declinul economic înregistrat de ţările Europei de Est.
înregistrate
2. mai sau iulie; Varianta 55
3. 50 mm. A.1. luna Ianuarie, temperatura medie lunară minimă este de 7°C - 2p;
C.1. România, Grecia; - 2p 2. luna iulie, temperatura medie lunară maximă este 25°C - 2p.
2. temperat-continentală; - 1p B.1.18°C-2p;
3. lignit, minereuri neferoase; - 2p 2. media aritmetică a temperaturilor medii lunare - 2p;
4. Sofia; - 1p 3. advecţia maselor de aer tropical dinspre Africa spre sudul şi sud-estul
5. industria metalurgiei neferoase, industria chimică; - 2p continentului
6. Albena, Nessebar, Nisipurile de Aur. - 2p C.1. Munţii Balcani, Munţii Rila-Rodopi, Podişul Prebalcanic; - 3p
D.1. Belgia, 339,9 loc/km2 Suedia, 20 loc/km2. 2. lignit; - 1p
2. Climatul temperat cu nuanţe oceanice şi relieful predominant de câmpie 3. cultura porumbului, cultura trandafirilor; - 2p
determină în Belgia densităţi mai mari ale populaţiei, pe când în Suedia 4. Burgas, Vama; - 2p
climatul temperat mai aspru în nord şi cu caracter continental în centru, la care 5. Albena, Nessebar. - 2p
se adaugă suprafeţele întinse ocupate cu vegetaţie forestieră sau lacuri, D.1. Bulgaria a avut o economie centralizată, de tip socialist până în 1989, în
determină densităţi mult mai reduse decât în Belgia. prezent este în curs de restructurare şi modernizare, axată pe servicii,
E.- defrişarea tot mai intensă a pădurilor pentru diverse scopuri; cu cât agricultură şi industrie.
vechimea popularii şi luării în cultură a unei regiuni este mai mare, cu atât 2. Germania are o economie dezvoltată şi diversificată, bazată pe unele resurse
aceste modificări sunt mai vizibile; proprii turism şi activităţile financiar-bancare;
- valoarea economică redusă a pădurilor din Europa Sudică (sunt păduri rare, E.- avantaj: se realizează cu costuri relativ mici şi resurse inepuizabile;
cu o creştere lentă, deseori degradate). - dezavantaj: pericolul colmatării lacurilor de acumulare şi scăderea
randamentului de funcţionare al centralelor hidroelectrice.
Varianta 53
A. 1. valoarea maximă a debitului mediu lunar este de 300 m3/s, înregistrată Varianta 56
A.1. 10-12 mm/an în iulie - 2p; 2. octombrie - 55 mm/an - 2p.
2. 118-120 mm/an în noiembrie - 2p. B.1. Franţa 114,66 loc/ kmp; Italia 192,28 loc/kmp;
B.1. 108 - 110 mm/an - 2p; 2. Datorită numărului mare al populaţiei şi al suprafeţei relativ reduse.
2. octombrie, noiembrie - 2p; • C.1. Marea Tireniană; Marea Adriatică; - 2p
3. temperatura medie a anului este ridicată în lunile de vară, determinată şi de 2. Munţii Alpi, Munţii Apenini; - 2p
vânturile calde din sud din zona continentului Africa - 2p. 3. Padul; - 1p
C.1. Câmpia Panonică; Munţii Bakony; - 2p 4. climă mediteraneană; - 1p
2. Dunărea; Tisa; - 2p 5. gaze naturale; - 1p
3. Balaton; - 1p 6. industria chimică; - 1p
4. climă temperat-continentală cu influenţe oceanice; - 2p 7. Roma, Veneţia. - 2p
5. Budapesta, Debrecen, Szeged; - 2p D.- asemănare: în Franţa şi Ucraina predomină (aproape de 80%) relieful sub
6. republică parlamentară. - 1p 500 m altitudine
D.1. Bulgaria: 66,58 loc/km2; Finlanda: 15,47 loc/km2; Luxemburg: 183,45 - deosebire: Clima Franţei este temperat-oceanică şi în sud mediteraneană, iar
loc/km2; Slovacia: 111,36 loc/km2. Ucraina are clima temperat-continentală cu influenţe de ariditate.
2. Condiţiile fizico-geograflce. - deosebire: Vegetaţia şi solurile Franţei sunt predominant păduri de foioase
E.1. - în nord clima este subpolară, iar în sud-est boreală cu influenţe pe argiluvisoluri, în sud vegetaţie mediteraneană pe soluri terra rosa, iar în
continentale - 2p; - relief muntos în nord, cu pădure de conifere extinsă', iar în Ucraina predomină stepa şi silvostepa pe soluri de tip molisol.
sud câmpie cu numeroase C. Pentru Grecii
lacuri glaciare - 2p. E.- în interiorul ţării predomină relieful muntos al Munţilor Pindului unde sunt
2. Valoarea ridicată a PIB-ului este determinată de economia de piaţă modern oraşe mai puţine:
dezvoltată cu înaltă productivitate a muncii. - câmpiile litorale şi lungimea mare a ţărmului, fragmentat de numeroase
golfuri şt prezenţa a numeroase insule, favorizează dezvoltarea oraşelor şi
Varianta 57 densitatea mare a populaţiei.
A.1.10 mm/an în iulie - 2p; 2. 52 mm/an în octombrie - 2p.
B.1. 42 mm/an - 2p; Varianta 60
2. 6 luni - 2p; A.1. -2 °C, ianuarie - 2p;
3. circulaţia din sud a maselor de aer, calde şi uscate - 2p. 2. + 23 °C, iulie - 2p.
C.1. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p B.1.25°C-2p;
2. Nipru, Nistru; - 2p 2. variaţia radiaţiei solare globale în timpul unui an - 2p;
3. climat de câmpie, climat de munte; - 2p 3. Temperatura medie lunară se calculează astfel: se face suma temperaturilor
4. minereu de fier, cărbuni; - 2p medii zilnice din luna respectivă şi totalul se împarte la numărul de zile ale
5. Kiev, Odessa. - 2p acelei luni - 2p.
D.1. Grecia, datorită unor extinse culturi mediteraneene ce necesită forţă de C.1. Bulgaria; - 1p
muncă. 2. Munţii Pindului, Câmpia Tesaliei; - 2p
2. Franţa, datorită gradului ridicat de mecanizare a agriculturii şi dezvoltării 3. climă mediteraneană; - 1p
unei industrii moderne, a determinat ponderea mai mare a populaţiei în 4. vegetaţie mediteraneană; - 1p
sectorul terţiar. 5. bauxită, minereu de fier; - 2p
E.1. O cauză sunt fermele agricole specializate cu producţie comercială de 6. industria aluminiului, industria siderurgică şi a construcţiilor navale; - 2p
piaţă ce utilizează un număr redus de forţă de muncă. 7. Pireu. - 1p
2. O cauză este dată de condiţiile naturale favorabile dezvoltării unor culturi D.1. Germania: 230,861 loc/km2; Grecia: 81 loc/km2;
agricole mediteraneene, precum şi a serviciilor, îndeosebi comerciale şi 2. factorii fizico-geografici; evoluţia istorică şi valorificarea revoluţiei
turistice. industriale;
E.- Rata mare a natalităţii, rata redusă a mortalităţii şi ca urmare bilanţul
Varianta 58 natural pozitiv ce a determinat creşterea populaţiei.
A.1. -1°C în ianuarie - 2p; - revoluţia industrială; progresele în domeniul medicinii.
2. + 23°C în iulie - 2p.
B. 1.24°C Varianta 61
2. valoarea radiaţiei solare variază în cursul unul an - 2p; A.1. mai; 8000 m3/s;
3. Se efectuează suma temperaturilor medii din fiecare zi a anului şi totalul se 2. octombrie; 2000 m3/s.
împarte la numărul zilelor din anul respectiv. * B.1. Franţa 114,7 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2;
C.1. România; Ungaria; - 2p 2. Germania (230 loc/km2), datorită gradului ridicat de urbanizare (90%
2. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p populaţie urbană) şi industrializare ridicat la care se adaugă nivelul de trai
3. Nipru;-1p ridicat.
4. climă temperat-continentală cu influenţe de ariditate; - 1p C.1. oricare dintre: Munţii Alpi, Munţii Apenini, Câmpia Padului; - 2p
5. minereu de fier; cărbune; - 2p 2. oricare dintre: gaze naturale, marmură, sulf, ape geotermale; - 2p
6. Kiev, Odessa. - 2p 3. construcţii de maşini (autoturisme), industrie textilă (lână, mătase, bumbac),
D.- asemănare: predomină relieful muntos; industrie petrochimică şi chimie de sinteză; - 3p
- deosebire: clima Austriei este temperat-continentală cu influenţe oceanice;pe 4. oricare dintre: Genova, Veneţia, Napoli; - 2p
cand Grecia are clima mediteraneană; 5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
- deosebire; în Austria predomină argiluvisoluri şi spodosoluri, iar în Grecia D.1. Circa 80% din teritoriul Ungariei este reprezentat de câmpie, iar climatul
predomină solurile terra rosa. este temperat continental de tranziţie, cu precipitaţii medii de 550-650 mm/a\
E.Creşterea numărului de locuitori în Portugalia a fost determinată de 2. Serbia este traversată de Dunăre şi de principalii ei afluenţi: Tisa, Drava,
următoarele cauze: Savâ şi Morava.
- natalitatea mare şi mortalitatea mică; 3. Deteriorarea situaţiei economice (scăderea nivelului de trai) în ţările din
- imigraţia pentru locuri de muncă; estul Europei, după destrămarea blocului comunist şi nivelul de dezvoltare
mult mai ridicat al statelor vest-europene. t
Varianta 59 E.- dezvoltarea domeniilor de IT, biotehnologie şi telecomunicaţii - 2p;
A.1. iunie -148 mm/ an - 2p; - crearea de euroregiuni de dezvoltare economică specifice, specializate - 2p.
 2. precipitaţiile medii în lunile august şi septembrie sunt cele mai scăzute din
Varianta 62 cursul anului, pe fondul unor temperaturi medii ridicate;
A.1. octombrie; 2100 m3/s; - 2p; 3. topirea zăpezilor în sectorul montan; cantitatea crescută de precipitaţii.
2. martie şi iulie - 2p. C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică (Tisei), Munţii Bukk, Matra, Bakony -
B.1. Italia 192 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2; 2p;
2. Germania (230 loc/km2); grad ridicat de urbanizare şi industrializare (90% 2. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Drava - 2p;
populaţie urbană), nivel de trai ridicat. 3. Balaton - 1 p;
C.1. Munţii Pirinel, Câmpia Andaluziei; - 2p 4. stepa şi silvostepa (pusta) - 1p;
2. oricare dintre: cărbuni, roci de construcţie, mercur (locul II pe glob); - 2p 5. oricare dintre: Budapesta, Gyor, Debreţin, Pecs, Szeged, Miskolc,
3. oricare dintre: industrie alimentară (ulei de măsline, vinuri), industrie Tatabanya - 3p. 6.2004- 1p.
uşoară (textilă confecţii, pielărie, încălţăminte), construcţii de maşini, D.1. 3 loc/kmp; 388 loc/kmp - 3p;
metalurgie; - 3p 2. condiţiile climatice; poziţia geografică - 3p.
4. oricare dintre: Algeclras, Barcelona, Valencia; - 2p E.- existenţa resurselor de uraniu;
5. oricare dintre: Baleare (Ibiza, Mallorca), Canare. - 1p - utilizarea tehnologiilor avansate care permit construirea şi securizarea unor
D.1. prezenţa minereurilor de fier (locul II în Europa), mangan (cel mal mare centrale
zăcământ de pe glob, la Nikopol), titan (locul II pe Glob), cărbuni superiori
(bazinul Donetk); Varianta 66
2. potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură, nivelul A.1. iulie, august; aproximativ 27 °C;
tehnologic ridicat productivitatea şi producţiile agricole mari sunt premisele 2. ianuarie; aproximativ 8 °C.
Franţei pentru o agricultură dezvoltată B.1.d;2.d;3.b.
E.- este extinsă, diversificată, densă şi modernă; C.1. oricare dintre: Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului, Câmpia Crimeei,
- complementarizarea reţelei de transport, precum şi creşterea vitezelor de Câmpia Mării Negre. Colinele Doneţului - 2p;
deplasare. 2. oricare dintre: climat temperat-continental, climat mediteranean; - 2p
3. Nistru, Nipru, Prut; - 2p
Varianta 63 4. Marea Neagră; - 1 p
A.1. aproximativ 14° C, în luna iulie; 5. oricare dintre: cărbuni, minereuri de fier, uraniu, sare; - 2p
2. aproximativ 63 mm, în luna august. 6. Kiev. - 1p
B.1. Polonia 123,2 loc/km2; Slovacia 111,4 loc/km2; D.1. petrol-2p;
2. Bulgaria (66,6 loc/km2) are o densitate a populaţiei mai scăzută, din cauza 2. cărbune, hidroenergie - 4p.
reliefului mai înalt şi mai fragmentat (predominant de podiş şi montan) şi din E.- existenţa climatului subpolar;
cauza gradului mai redus de urbanizare şi industrializare. - pădurile ocupă suprafeţe întinse.
C.1. climă mediteraneană; - 1p
2. vestigiile antice (Acropole, Delfi, Olympia, Cnossos etc.) şi insulele cu Varianta 67
peisaje pitoreşti (Cycladele, Creta, Rodhos etc); - 2p A.1. 225 m3/s, aprilie - 2p;
3. oricare dintre: Pireu, Salonic, Iraklion, Patras; - 3p 2. 50 m3/s, septembrie - 2p.
4. oricare dintre: Munţii Pindului, Câmpia Thesaliei, Câmpia Macedoniei; - 2p B.1. 175 m3/s;
» 5. oricare dintre: Creta, Rodhos, Cycladele, Ionice. - 2p 2. topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente;
D.1. - climatul mediteranean, favorabil, al Italiei comparativ cu climatul aspru, 3. hidroenergie, alimentarea cu apă a populaţiei, industriei sau agriculturii -
restrictiv, temperat rece şi subpolar al Finlandei; 2p.
- relieful şi solurile fertile, favorabile comunităţilor umane, în Italia, faţă de C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;
vastele întinderi de păduri de conifere, numărul mare de lacuri glaciare şi 2. oricare dintre: Tibru, Pad, Arno, Adige; - 2p
solurile cu fertilitate redusă ale Finlandei. 3. oricare dintre: Genova, Veneţia, Trieste, Taranto; - 2p
E.- sunt surse de energie inepuizabile; 4. oricare dintre: industria constructoare de maşini, industria chimică,
- sunt nepoluante. industria textilă; - 3p
5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1p
Varianta 64 D.- scăderea valorilor bilanţului radiativ şi ale temperaturii aerului o dată cu
A.1. -1 "C; 2. orice valoare cuprinsă între 22 - 24 °C. creşterea latitudinii; extinderea masei continentale în longitudine - 3p;
B.1. iunie; - vegetaţia mediteraneană este localizată în jurul Mării Mediterane, iar
2. aproximativ 10 °C; vegetaţia de stepă este localizată în nordul şi nord-vestul Mării Negre - 3p.
3. în 11 luni ale anului temperaturile medii lunare au valori de peste 0 °C, ceea E.1. cauze economice (pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit),
ce nu favorizează manifestarea fenomenului de îngheţ. cauze culturale (pentru continuarea studiilor) - 2p;
C.1. Balcani, Rila-Rodopi - 2p; 2. deplasarea populaţiei din ţările Europei de Est către ţările Europei de Vest
2. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma, Iskăr - 2p; din motive economice şi deplasarea tinerilor din toate ţările Europei către
3. oricare dintre: Sofia, Varna, Burgas, Plovdiv, Ruse, Silistra - 3p; centrele universitare din motive educaţionale - 2p.
4. oricare dintre: Ruse, Giurgiu, Vidin, Calafat, Silistra, Călăraşi - 2p;
5. Vama sau Burgas - 1p. Varianta 68
D.1. Franţa (68,9%); A.1. 82,5 mm, iunie - 2p;
2. Slovenia (3,2%); 2. 40 mm, februarie - 2p.
3. Bulgaria (14,3%). B.1. 42,5 mm;
E.1. nivelul mai scăzut de urbanizare şi industrializare, tradiţiile în activităţile 2. suma cantităţilor medii lunare împărţită la 12;
agricole potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură; 3. februarie şi martie (sau octombrie şi noiembrie).
2. nivelul tehnologic ridicat al agriculturii (gradul ridicat de mecanizare a C.1. Câmpia Nord-Europeană, Munţii Alpi - 2p;
lucrărilor agricole) 2. temperat de tranziţie - 1 p;
3. Rhin, Elba - 2p;
Varianta 65 4. oricare dintre: cărbuni superiori (huilă), minereu de fier, uraniu, săruri de
A.1. aproximativ 325 mc/s; potasiu şi sodiu; - 2p;
2. septembrie. 5. oricare dintre: Duisburg, Koln, Mainz, Bremen; - 2p;
B.1. iunie; 6. oricare dintre: Zidul Berlinului, castelele de pe valea Rhinului. - 1p;
D.1. curentul Atlanticului de Nord - 2p; 7. staţiunile balneo-maritime de pe malul Mării Negre (Vama, Burgas,
2. activităţi portuare - 2p; Balcic). - 1p
3. Marea Britanie, Norvegia - 2p. D.1. Austria 97,6 loc/km2; Ungaria 107,2 loc/km2; PIB/loc: Austria 34057
E.- prezenţa cadrului natural favorabil (zona de câmpie cu soluri fertile într-un euro/loc; Ungaria 17332 euro/loc;
climat temperat-oceanic); 2. suprafaţa mică a celor 2 state;
- agricultură performantă cu numeroase îmbunătăţiri funciare. 3. Austria are o economie dezvoltată, bazată pe resurse proprii, turism şi
activităţile financiar-bancare.
Varianta 69 Ungaria a avut o economie centralizată, de tip socialist, până în 1989, în
A.1. 24°C, iulie - 2p; prezent modernizată şi axată pe servicii, industrie şi agricultură.
2. -1 °C, ianuarie - 2p. E.- relieful, prin altitudine şi declivitate mare, determină un potenţial
B.1. martie 5°C, octombrie 10°C; hidroenergetic ridicat al râurilor ;
2. 24 °C - (-1 °C) = 25 °C; - climatul montan cu precipitaţii ridicate, zăpezi şi gheţari permanenţi care se
3. octombrie şi noiembrie. constituie în surse bogate de alimentare cu apă a râurilor - 2p
C.1. Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Masivul Central Francez - 3p;
2. mediteranean, temperat-oceanic - 2p; Varianta 72
3. Sena, Rhone - 2p; A.1. iulie;
4. industrie constructoare de maşini, industrie chimică - 2p; 2. ianuarie;
5. Muzeul Luvru - 1 p. 3. aprox.-18 °C;
D.- Dunărea facilitează legăturile cu numeroase ţări europene situate în 4. aprox. 20 °C.
bazinul hidrografic; prin intermediul canalelor asigură legături şi cu alte ţări B.1.d-2p; 2.c-2p; 3. d - 2p.
europene - 2p; C.1. oricare dintre: Podişul Podolic, Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului,
- Marea Neagră permite legături cu ţările riverane, iar prin comunicarea cu Colinele Doneţului - 2p;
Oceanul Planetar asigură legătura cu toate ţările Europei care au ieşire la mări 2. Nistru şi Nipru - 2p;
sau oceane - 2p; 3. stepa, molisol (cernoziom) - 2p;
- Munţii Carpaţi traversează mai multe state europene, constituind un element 4. cărbunii şi minereul de fier; industria siderurgică şi industria energetică -
natural de legătură - 2p. 2p;
E.- cel mai mare oraş al Marii Britanii cu peste 7 milioane de locuitori, un 5. Kiev. - 2p.
important centru comercial şi financiar - 2p; D.1. - Germania - aproximativ 231 loc/ km2; aproximativ 313 061 euro/loc -
- deţine o industrie diversificată şi puternică (constructoare de maşini, chimică 1p; - Finlanda - aproximativ 15,5 loc/ km2; aproximativ 328 809 euro/loc -
etc), un important nod de căi de comunicaţie şi un bogat potenţial turistic 1p;
(cultural, istoric) - 2p. 2. - condiţiile fizico-geografice deosebite - 2p;
3. - dezvoltarea economică a celor două ţări - 2p.
Varianta 70 E.- un prim argument este acela că ţările sunt situate în regiunea climatului
A.iulie; mediteranean, favorabilă culturii măslinului - 2p; .
2.ianuarie; - un al doilea argument este dat de dezvoltarea acestor ţări; în agricultură
3.3* C predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul - 2p.
4.17*C
B.1.a; 2.c; 3.c. Varianta 73
C.1. oricare dintre: Câmpia Tisei, Munţii Matra, Munţii Bukk, Munţii Bakony; A.1.18°C, în luna iulie - 2p; 2. -5°C, în luna ianuarie - 2p.
- 1p B.1. aprilie, mai, septembrie, octombrie - 2p;
2. oricare dintre: temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea 2. iarna (în lunile ianuarie, februarie şi decembrie), t < 0°C; vara (în lunile
continentală; - 1p iunie, iulie şi august), t> 13°C - 2p;
3. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Criş, Drava, Raba şi Lacul Balaton; - 3p ' 4. 3. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre temperatura medie a lunii
oricare dintre: stepă (pustă) şi silvostepă; - 1p celei mai calde şi temperatura medie a lunii celei mai reci, în graficul de faţă
5. oricare dintre: soluri fertile, bauxită, resurse de apă; - 2p fiind de 23 °C - 2p.
6. Budapesta; - 1p C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică, Munţii Mâtra, Munţii Biikk etc; - 1p
7. oricare dintre: Lacul Balaton, Băile Termale din Budapesta. - 1p 2. climă temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea
D.1. densitatea populaţiei: Olanda, 397,13 loc/km2; Estonia 29,28 loc/km2; continentală - 1p.
PIB: Olanda, 31.047 euro, Estonia, 19.637 euro - 2p; 3. oricare dintre: Dunărea, Tisa, Criş, Drava şi Lacul Balaton etc; - 3p
2. relief jos de câmpie, climă temperat-oceanică - 2p; 4. oricare dintre: pustă, stepă, silvostepă, molisol (cernoziom); - 2p
3. economie în tranziţie către economia de piaţă - 2p. 5. oricare dintre: bauxită, cărbune, soluri fertile; - 1p
E.- resurse de materii prime (minereuri radioactive) - 2p; 6. oricare dintre: Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Szeged, Pecs. - 2p
- capacităţi de producţie (atomocentrale) - 2p. D.1 - Austria, aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 : 83.870); - Germania,
aproximativ 231 loc/kmp (82 422 299 : 357 021). 2. Ţară dezvoltată cu nivel
Varianta 71 de trai ridicat, cu relief de câmpie.
A.1. iulie şi august - 1p; E.- condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat subpolar, rece, care susţine
2. ianuarie - 1p; inclusiv gheţari de calotă) au contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii
3. cea. 8°C - 1p; populaţiei, comparativ cu Olanda care beneficiază de un climat temperat-
4. cea. 27°C - 1p. oceanic mai blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane - 2p;
B.1.a;2. d ;3. a. - poziţia geografică izolată a Islandei, activitatea vulcanică şi calota glaciară,
C.1. Munţii Balcani (Stara Pianina) şi Munţii Rila-Rodopi sau Câmpia înaltă a care restricţionează posibilităţile de habitat, lipsa resurselor de sol şi subsol
Dunării. Traciei Superioare; - 2p; (exceptând apele geotermale) au determinat o activitate economică mult mai
2. lignit şi minereuri neferoase - 2p; limitată (pescuit, vânătoare, creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai
3. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la redus de populare, comparativ cu Olanda, care are o poziţie foarte favorabilă
sud de aceşti munţi; - 1p la Marea Nordului, cu un relief de câmpie, cu soluri fertile, cu resurse
4. Dunăre sau Mariţa; - 1p importante de gaze naturale, într-o zonă cu oportunităţi economice largi
5. Sofia şi Burgas sau Varna; - 2p (activităţi comerciale, navigaţie, agricultură, industrie petrochimică etc.) şi nu
6. Ruse; - 1p în ultimul rând, cu puternice tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi
industriale; aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea premise pentru 20 °C| = 20 °C - 2p.
o densitate mare a populaţiei - 2p. C. 1. Munţii Cantabria, Câmpia Andaluziei; - 2p
2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
Varianta 74 3. climat mediteranean, climat temperat-oceanic; - 2p
A.1. 325 m3/s (aprilie şi mal); 4. siderurgia, industria energetică; - 2p
2. 80 m3/s (septembrie). 5. Barcelona, Valencia. - 2p
B.1. februarie, Iulie; D.1. Dezvoltarea timpurie a industriei în Olanda, care a condus la formarea
2. martie, iunie; unei aglomeraţii urbane-industriale (Randstad Holland); existenţa unor resurse
3. se însumează valorile lunare, iar rezultatul se împarte la 12 (luni). naturale mai bogate şi mai vari-ate în Olanda.
C.1. oricare dintre: Podişul Moldovei Centrale, Platoul Moldovei, Câmpia 2. Marea Britanie, Irlanda.
Moldovei de Sud; - 1p E.- dezvoltarea economică puternică, care determină fluxuri de emigranţi din
2. temperat-continental arid; - 1p 3 Prut şi Nistru; - 2p Europa Centrală şi de Est, Africa de Nord etc;
4. stepă; - 1p - cadrul natural care în mare parte este favorabil locuirii.
5. oricare dintre: Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi, Orhei; - 3p
6. Ungheni, Albita. - 2p Varianta 78
D.1. 1977 = 3,6%o; 1992 = 3,4%»; 2002 = -0,4%0. A.1.21°C, iulie -2p; 2. -1,8 °C, ianuarie - 2p.
2. Rata mortalităţii mai mare decât rata natalităţii. B.1. amplitudinea termică medie anuală |21 °C - (-1,8) °C| = |22,8 °C| = 22,8 '
E.1. factori naturali (relieful, clima); factori economici (dezvoltarea industriei, 2. câmpie - 2p;
a agriculturii); 3. diferenţa de temperatură medie februarie - august este |0,5 °C - 20 °C| = = |-
2. oricare dintre: Germania; Olanda; Belgia. 19,5 "C| = 19,5 "C-2p.
C.1. fier, cărbune, petrol - 3p;
Varianta 75 2. industria siderurgică, industria termoenergetică, industria chimică - 3p;
A.1. 225- 230 m3/s, aprilie - 2p; " 3. Liverpool, Cardiff - 2p;
2. 50 m3/s, septembrie - 2p. 4. zona Londrei; Stonehange - 2p.
B.1. primăvara - 2p; D.1. existenţa resurselor de cărbune şi minereuri în Germania, determinând
2. toamna - 2p; dezvoltatea timpurie a industriei; bilanţul migratoriu pozitiv în Germania şi
3. 175 - 180 m3/s - 2p. negativ în România.
C.1. oricare dintre: Munţii Balcani (Stara Pianina), Munţii Rila-Rodopi, 2. România, Bulgaria.
Câmpia înaltă a Dunării, Traciei Superioare; - 2p E.-în statele din Europa Centrală valorile densităţii populaţiei sunt ridicate
2. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la datorită condiţiilor climatice favorabile - 2p;
sud de aceşti munţi; - 1 p - statele din Europa Centrală au o economie foarte dezvoltată (Germania,
3. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma; - 2p Austria) şi un nivel de trai ridicat - 2p.
4. oricare dintre: stepă, păduri de foioase, vegetaţie mediteraneană; - 1p
5. oricare dintre: Sofia, Burgas, Balcic, Plovdiv, Ruse şi Varna; - 2p Varianta 79
6. Negru Vodă, Giurgiu-Ruse. - 2p A.1. martie, noiembrie;
D.1.2,83 km/km2 2. -2 "C şi 10 °C.
2. - are un important bazin hidrografic trecând prin zece ţări şi patru capitate; B.1. -4 °C în ianuarie;
- face legătura între Europa Vestică (Marea Nordului) cu Europa Răsăriteană 2. 21 °C în iulie;
(Marea Neagră) prin intermediul canalului Dunăre - Main - Rhin. 3. 25 °C.
E.- subtropicală (mediteraneană) - 2p; C.1. Relief variat, cu toate treptele majore de relief (Munţii Alpi, Masivul
- poziţia geografică - 2p. Central Francez, Câmpia Normandiei etc); prezenţa reliefului glaciar în
Munţii Alpi şi Munţii Pirinei. - 2p
Varianta 76 2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p
A.1. 11 milioane locuitori; 3. temperatura medie anuală de 8-15 °C, prezenţa climatului temperat-oceanic,
2. 6,5 milioane locuitori. mediteranean şi montan etajat; - 2p
B.1. Milano;2. Atena;3. Iberică. 4. industria constructoare de maşini, industria chimică; - 2p
C.1. Marea Nordului; - 1p 5. Marsilia, Le Havre. - 2p
2. Munţii Alpi şi Munţii Pădurea Neagră; - 2p D.1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord;
3. climat temperat-oceanic; - 1p 2. dezvoltarea economică;
4. Rhin, Elba; - 2p 3. gradul de dezvoltare economică mai redus al ţărilor din Europa de Est.
5. cărbuni superiori, minereuri feroase; - 2p E.- existenţa a numeroase râuri montane, cu debit şi pantă mari;
6. Berlin, Munchen. - 2p - existenţa unor resurse limitate de combustibili fosili.
D.- asemănare: în ambele ţări câmpiile deţin ponderi însemnate (Câmpia
Alfold, Câmpia Normandiei) Varianta 80
- deosebire: altitudinile maxime sunt mai mari în Franţa (peste 4000 m în A.1. dezvoltarea industrială - 2p;
Munţii Alpi) faţă de Ungaria (peste 1000 m în Munţii Matra); 2. reducerea ponderii agriculturii în economie şi creşterea nivelului de trai -
- deosebire: clima este temperat oceanică în mare parte din teritoriul Franţei, 2p.
pe când în Ungaria este specific clima temperat-continentală. B.1. 22 mii. loc. + 18 mii. loc. = 40 mii. loc. în 1946; 42 mii. loc. + 15 mii.
E.- apropierea Franţei faţă de Oceanul Atlantic, determinând o nuanţă loc. = 57 mii. loc. în 1990 - 2p;
oceanică climatului temperat; 2. 100*21/(21+13)=61,76% - 2p;
- influenţele de ariditate specifice estului Europei. 3. 100*45/(45+14)=76,27% - 2p.
C.1. Munţii Apenlni, Câmpia Padului; - 2p
Varianta 77 2. minereuri neferoase; roci de construcţie (marmură); - 2p
A.1.22°C, iulie-2p; 2. 0,2°C, ianuarie - 2p. 3. climă mediteraneană; - 1p
B.1. amplitudinea termică medie anuală |22 °C - °C 0,2| = |21,8 °C| = 21,8 °C 4. Tibru, Pad, Maggiore; - 3p
- 2p; 5. Roma, Torino. - 2p
2. câmpie - 2p; D.1. Suedia = 19,6 loc/km2, Ucraina = 78,35 loc/km2 - 3p;
3. diferenţa de temperatură medie februarie-august este |1,8°C - 21,8°C| = = |- 2. principala cauză o reprezintă diferenţierea climatică dintre cele două state,
precum şi valoarea mare a populaţiei din Ucraina - 3p. UNESCO
E.- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord dispune de un potenţial
turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de relief Varianta 84
care atrag anual un număr mare de turişti - 2p; A.1. 97 - 99 mm, iunie;
- principalele obiective turistice sunt: monumente, muzee, parcuri (Turnul 2. 25 mm, februarie.
Londrei, Parlamentul, Trafalgar Square, Stonehenge, etc.) - 2p. B.1. a; 2. d; 3. b.
C.1. Peninsula Balcanică; - 1p
Varianta 81 2. Macedonia, Bulgaria; - 2p
A.1. Germania, 82.000.000 loc; 3. Rhodos, Creta; - 2p
2. Irlanda, 4.000.000 loc. 4. Atena, Salonic, Larissa; - 3p
B.1. Franţa şi Marea Britanie; 5. turismul, transporturile pe apă. - 2p
2. Italia si Spania; D.1. Islanda, 2,91 loc/kmp; Ungaria, 108,56 loc/kmp.
3. 60.000.000 loc. 2. condiţiile naturale restrictive din Islanda.
C.1. locul 1 la producţia de vinuri în Europa; cel mai mare producător E.- Franţa prezintă resurse turistice diversificate: munţi, plaje, oraşe cu
european de came; arhitectură medievală
2. minereu de fier, bauxită, cărbuni, roci de construcţii; - 3p etc.;
3. oricare dintre: Sena, Loire, Rhon, Rhin; - 2p - Munţii Alpi permit practicarea turismului pentru sporturi de iarnă.
4. Strasbourg; - 1p
5. Nantes, Le Havre, Marsilia. - 2p Varianta 85
D.1. Bulgaria, 67,73 loc/kmp; Finlanda, 15,47 loc/kmp; A.1. 320 - 330 mc/s, mai;
2. condiţiile naturale restrictive (clima subpolară). 2. 50 - 60 mc/s, octombrie.
E.- nivelul de trai scăzut; B.1. topirea zăpezilor; ploi de primăvară;
- insuficienţa locurilor de muncă pe fondul restructurării economice după 2. precipitaţii scăzute.
căderea regimurilor comuniste. C.1. bauxită, cărbuni, fier; - 3p
2. industria metalurgiei neferoase, industria siderurgică, industria
Varianta 82 construcţiilor de maşini; - 3p
A.1. 27 °C, iulie; 3. Le Havre, Nantes; - 2p
2. cea 17 °C; 4. riviera franceză, Paris. - 2p
3. cea 50 mm. D.1. poziţia geografică în Europa de Est, amplitudini termice mai ridicate,
B.1. Olanda, 387,8 loc/kmp; Germania, 230,86 loc/kmp; Portugalia, 109,31 precipitaţii reduse (cea 500 mm/an);
loc/kmp; 2. producerea hidroenergiei este mai ieftină, riscurile ecologice mai reduse
2. Olanda; comparativ cu termoenergia sau atomoenergia.
3. populaţie numeroasă raportată la suprafaţa mică a ţării. E.1. identitate europeană, criterii democratice, criterii economice etc;
C.1. Munţii Pindului; - 1p 2. - identitate europeană: statul ce candidează la aderare trebuie să fie
2. marmură, bauxită; - 2p european;
3. climă mediteraneană; - 1p - criterii democratice: pluralism politic, alegeri libere, separarea puterilor în
4. vegetaţie mediteraneană; - 1p stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor, a statutului minorităţilor;
5. industria metalurgică, industria materialelor de construcţii; - 2p - criterii economice: economie de piaţă capabilă să se încadreze în cerinţele şi
6. Salonic, Pireu; - 2p standardele U.E.
7. Creta, - 1p
D.1. agricultură puternic mecanizată, agricultură intensivă (chimizată); Varianta 86
2, în jumătatea nordică se disting câmpiile (Bazinul Parizian) şl podişuri A.1. aproximativ 180 m3/s în luna martie; aproximativ 100 m3/s în luna
(Podişul Ardenl), Tn partea central-vestică câmpiile (Bazinul Aquitanlei) şl octombrie - 2p;
coline (Colinele Gătlne), iar în partea estică şl sudică munţii (Munţii Pirinei, 2. aproximativ 260 m3/s - 2p.
Munţii Alpl) şi podişurile (Podişul Longres). B.1. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o scăzută cantitate de
E.- antropizare timpurie şi Intensă; precipitaţii - 2p;
-utilizarea lemnului pentru construcţii navale, consum casnic etc, pădurile 2. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de primăvară şi vară - 2p;
fiind înlocuite de arbuşti sempervirescenţl. 3. aprilie şi mai - 2p.
C.1. Franţa, Austria - 2p;
Varianta 83 2. lanţul alpin (Alpii Bavariei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi);
A.1. 143 -145 mm, iulie; podişul Bavariei - 2p;
2. 53 - 55 mm, octombrie. 3. cărbunii în bazinul Ruhr - 2p;
B.1.c;2. d; 3. b. 4. industria energetică şi siderurgia - 2p;
C.1. Munţii Alpi, Câmpia Germană; - 2p 5. Berlin - 1p;
2. climă temperată de tranziţie; - 1p 6. Duisburg - 1p.
3. Dunăre, Rhin; - 2p D.1. Franţa; exploatarea raţională a fondului piscicol, a fondului forestier şi
4. cărbuni, minereuri; metalurgia, industria chimică; - 4p mecanizarea agriculturii a condus la eliberarea forţei de muncă ocupată în
5. Duisburg. - 1p sectorul primar, ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în acest
D.1. Albania, 111,49 loc/kmp; Belgia, 324,59 loc/kmp; sector economic.
2. populaţia Belgiei este de trei ori mai mare decât populaţia Albaniei, având 2. Grecia; dominarea sectorului vegetal (2/3 din producţia agricolă), creşterea
suprafeţe comparative; animalelor în sistem extensiv, pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul
3. populaţia Belgiei ocupată dominant în servicii şi industrie, pe când cea a ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă de muncă,
Albaniei în agricultură; nivelul de trai şi de industrializare mult mai ridicat în determinând ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar.
Belgia. E.1. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de civilizaţie, în care
E.- potenţialul turistic natural al Italiei este mult mai variat decât cel al populaţia devine un consumator intens de servicii, a determinat dezvoltarea
Olandei, favorizând practicarea tipurilor majore de turism/montan, balnear- sectorului terţiar al economiei Franţei.
maritim, de cură balneară); 2. Punerea în valoare a resurselor turistice.
- Italia deţine jumătate din bogăţia artistică a lumii inclusă în patrimoniul
Varianta 87 3. Lituania, Ucraina - 2p.
A.1. aprox. 28 °C; iulie; E.- număr mare de emigranţi;
2. aprox. 9 mm; iulie. - cauze economice.
B.1. 65 mm;
2. nebulozitatea scăzută; Varianta 90
3. suma temperaturilor medii lunare raportate la 12 luni. A.1. aprox. 64 mm în luna iunie;
C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini; * 2p ^ 2. aprox. 22 mm; martie;
2. mediteranean; - 1p B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni;
3. fond forestier, gaze naturale; - 2p 2. - influenţe climatice continental excesive la staţia meteorologică Cernavodă
4. industria petrochimică, industria materialelor de construcţii; - 2p şi influenţe climatice pontice la staţia Constanţa;
5. Torino, Napoli; - 2p - altitudinea scăzută a reliefului nu favorizează convecţia maselor de aer.
6. Riviera italiană. - 1p C.1. Arhipelagul britanic din vestul Europei; - 1p
D.1. Finlanda; 2. Munţii Penini, Munţii Cambrian; - 2p
2. Olanda; 3. climat temperat-oceanic; - 1p
3. condiţii fizico-geografice restrictive. 4. cărbuni, roci sedimentare (nisip cuarţos, caolin); - 2p
E.- valori diferite ale bilanţului migratoriu; 5. Glasgow, Liverpool;v- 2p
- cauze economice. 6. industria siderurgică, industria materialelor de construcţii. - 2p
D.1. 27 state - 1p;
Varianta 88 2. Bulgaria şi România - 2p;
A.1. aproximativ 83 mm în luna iunie - 2p; 3. Spania şi Portugalia - 2p;
2. două luni (februarie, martie) la staţia Satu Mare; şase luni la staţia Suceava 4. Suedia - 1p.
(ianuarie, februarie, martie, octombrie, noiembrie, decembrie) - 2p. E.- oraşele Italiei au puternice amprente istorice - 2p;
B.1. cantitatea de precipitaţii căzute într-o lună raportată la numărul zilelor din - are un cadru natural de excepţie, dar şi numeroase zonş puternic dezvoltate
acea lună, respectiv cantitatea de precipitaţii dintr-un an raportată la cele 12 economic şi cultural - 2p.
luni ale anului - 2p;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la Satu Mare faţă de staţia Varianta 91
meteorologică Suceava unde se manifestă influenţe climatice scandinavo- A.1. aprilie sau mai, 350 m3/s - 2p;
baltice - 2p. 2. ianuarie, cea. 75 m3/s - 2p.
C.1. San Marino şi Vatican (Statul Papal) - 2p; B.1. este media debitelor medii lunare - 2p;
2. Milano şi Torino - 2p; 2. primăvara - topirea zăpezilor şi precipitaţii ridicate - 2p;
3. aeronautică şi automobile - 2p; 3. iarna, precipitaţii reduse sub formă de zăpadă şi fenomenul de îngheţ - 2p.
4. Sicilia, Sardinia - 2p; C.1. Elveţia; - 1p
5. Gorda, Maggiore - 2p. 2. ţară alpină, ţară dunăreană; - 2p
D.1. densitatea este de 69,8 loc/km2; 3. Munţii Alpi; - 1p
2. condiţii fizico-geografice restrictive (relief accidentat, climat subpolar, 4. climat alpin; - 1p
pergelisol, fertilitate scăzută a solului); 5. Dunărea; - 1p
3. climat favorabil habitării. 6. republică parlamentară; - 1p
E.1. nivelul de dezvoltare economică a statelor; statele dezvoltate alocă sume 7. Graz, Linz; - 2p
mari de bani pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare; 8. Munţii Alpi (Tirol). - 1p
2. condiţii fizico-geografice diferite (relief accidentat, declivitate mare a D.1. Italia, 192,8 loc/km2; Finlanda, 15,4 loc/km2 - 2p;
reliefului; condiţii climatice restrictive) care determină densităţi scăzute ale 2. Italia, 67%; Finlanda, 67% - 2p;
populaţiei şi implicit densităţi mici ale căilor ferate. 3. climatul aspru cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte - 2p.
E.- cel mai mare muzeu în aer liber, având cele mai numeroase monumente
Varianta 89 istorice şi de artă din lume;
A.1. valoarea maximă în staţia Zalău este de aproximativ 99 mm în luna iunie - este unul dintre marile centre cultural-artistice, ştiinţifice şi universitare ale
- 2p; lumii - 2p.
2. patru luni (mai, iunie, iulie şi august) în staţia Zalău; cinci luni (mai, iunie,
iulie, august şi septembrie) la staţia Târgu Neamţ - 2p. Varianta 92
B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni; A.1. -12°C, februarie - 2p;
2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la staţia Zalău în comparaţie cu 2. 17mm, februarie - 2p.
manifestarea în regim anticiclonic a maselor de aer de la staţia meteorologică B.1.c;2. b ;3. a ;
Târgu Neamţ. C.1. Elveţia şi Austria; - 2p
C.1. oricare dintre: Munţii Rila-Rodopi; Podişul Prebalcanic; Câmpia Tracia 2. Etna; - 1p
Superioară; - 2p 3. Napoli, Genova; - 2p
2. republică parlamentară; - 1p 4. Tibru; - 1p
3. fond forestier; - 1p • ' 5. măslinul, citricele; - 2p
4. trandafir, tutun; - 2p 6. Sardinia şi Sicilia. - 2p
5. Varna, Burgas; - 2p D.1. Europa de Nord, 16,7 loc/km2; Europa Centrală, 142,3 loc/km2 -2,26,1%
6. litoralul Mării Negre; - 1p -2p.
7. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre. - 1p E.- poziţia geografică determină condiţii climatice aspre Tn Europa de Nord,
D.1. - dezvoltarea performanţelor tehnologice în industria energetică, dar sunt puţin favorabile locuirii, comparativ cu Europa Centrală unde climatul
şi nepoluante în comparaţie cu cele clasice; temperat este favorabil locuirii - 2p;
- impulsionate de „criza energetică" pricinuită de creşterea rapidă a - extinderea mare a tundrei, taigalei, solurilor podzollce slab fertile etc,
consumatorilor, dar şi de scumpirea repetată a resurselor tradiţionale pe fondul determină densităţi mici ale populaţiei Tn Europa Nordică, în comparaţie cu
scăderii rezervelor - 2p; Europa Centrală care dispune de resurse variate, soluri fertile care au favorizat
2. - creşterea în balanţa energetică a energiei alternative; concentrarea populaţiei şl densităţi mari - 2p.
- scăderea resurselor de combustibili fosili la nivelul continentului european -
2p; Varianta 93
A.1. iunie şi octombrie - 2p; E.- necesitatea extinderii spaţiului destinat agriculturii;
2. februarie şi septembrie. - 2p - antropizarea puternică a zonei încă din perioada antică.
B.1.c;2. c ;3. b.
C.1. câmpia; - 1p Varianta 97
2. România, Austria; - 2p A.1. 8,5%o, Irlanda.
3. temperat-continentală; - 1p 2. -5,2V Bulgaria.
4. Dunărea, Tisa; - 2p B.1. politici demografice pronataliste; 2.8,2;
5. lac tectonic, Balaton; - 2p 3. emigraţia tinerilor.
6. Budapesta, Szeged. - 2p C.1. Munţii Penini; - 1p
D.1. Europa: 69,41 loc/km2; România: 90,90 loc/km2 2. Tamisa; - 1p
E.Energia nucleară are o pondere ridicată în structura energetică a Franţei 3. cărbune, petrol; - 2p
datorită resurselor importante de uraniu pe care le deţine şi datorită 4. petrochimie, construcţii de maşini; - 2p
posibilităţii utilizării tehnologiilor avansate, care permit construirea şi 5. Liverpool, Manchester, Glasgow; - 3p
gestionarea acestui tip de energie. 6. Londra. - 1p
D.1. 27; - 1p
Varianta 94 2. Germania, Franţa; - 2p
A.1. 20 mm, februarie - 2p; 3. Suedia, Finlanda, Polonia. - 3p
2. cea. 108 mm, iulie - 2p. E.- turism ;- transporturi.
B.1. 88 mm - 2p;
2. cea. 70 mm - 2p; Varianta 98
3. circulaţia maselor de aer. - 2p. A.1. aprilie şi august - 2p;
C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p; 2. octombrie şi noiembrie - 2p.
2. climat temperat-oceanic - 1p; B.1. iulie, 77 mm - 2p;
3. Sena, Loira - 2p; 2. februarie 30 mm - 2p;
4. Marsilia, Lyon - 2p; 3. 10 mm - 2p.
5. Marsilia, Le Havre, Bordeaux - 3p. C.1. Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei - 2p;
D.1. Ucraina, 30,9°C; Ungaria - 26,3°C - 4p; 2. climă temperat-continentală - 1p;
2. Ucraina - influenţe continentale; Ungaria - influenţe oceanice - 2p. 3. Prutul şi Nistrul - 2p;
E.-180 mm/an - 2p; 4. stepa - 1p;
atenuarea spre est a influenţelor oceanice şi accentuarea celor continentale - 5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;
2p. 6. viţă-de-vie şi tutun - 2p.
D.1.13 milioane t - 2p;
Varianta 95 2. 11,3% - 2p;
A.1.20°C, iulie-2p; 2. -5°C, ianuarie - 2p. 3. 14,1 milioane t - 2p.
B.1. ianuarie, februarie - 2p; E.- turismul;
2. 25°C - 2p; - transporturile.
3. media temperaturilor medii zilnice - 2p.
C.1. climat temperat-oceanic - 1 p; Varianta 99
2. poziţia geografică, circulaţia atmosferică - 2p; A.1. 70 mm în iunie - 2p;
3. Sena şi Loira - 2p; 2. 30 mm în februarie - 2p.
4. Paris - 1p; B.1. vara; 2. 40 mm
5. Marsilia - 1p; 3. apa este blocată în precipitaţii solide (îngheţul).
6. industria construcţiilor de maşini şi industria alimentară - 2p; C.1. huilă, minereuri, gaze naturale - 3p;
7. Coasta de Azur - 1p. 2. industria chimică şi industria constructoare de maşini - 2p;
D.- asemănare: în ambele state sunt regiuni întinse de câmpie şi dealuri joase; 3. Ruhr-Rhin; - 1p; ,4. Dunăre, Rhin; - 2p 5. Hamburg, Lubeck. - 2p 1
- asemănare: în ambele state clima este temperat-continentală; D.1. Finlanda 15,47 loc/km2 şi Bulgaria 66,6 loc/ km2 ;
- deosebire: în Serbia vegetaţia este reprezentată în special de pădurile de 2. clima - 2p.
foioase, în timp ce în Ungaria predomină stepa (pustă). E.- defrişările;
E.în Munţii Caucaz densitatea populaţiei are valori reduse datorită reliefului - păşunatul excesiv.
inaccesibil
(altitudini peste 5000 m) şi a condiţiilor climatice nefavorabile (temperaturi Varianta 100
scăzute, vânturi puternice, zăpezi permanente). A.1.270 mc/s.
2. 100 mc/s.
Varianta 96 3. 60 mc/s.
A.1, 83 mm/an, iunie. B.1. - topirea zăpezilor primăvara;
2. 40 mm/an, februarie. - secetele toamna;
B.1.43 mm/an. 2. 150 mc/s.
2. media aritmetică a valorilor medii lunare. C.1. Austria, Franţa; - 2p
3. februarie şi martie (august şi decembrie). 2. Munţii Alpl şi Pădurea Neagră, Podişul Bavariei, Câmpia Germaniei; - 2p
C.1. se învecinează cu Germania la NE şi Spania la SV - 2p; 3. cărbune, sare; - 2p
2. Marsilia, Toulouse, Strasbourg - 3p; 4. Berlin; - 1p
3. cultivarea viţei-de-vie - 1p; 5. Hamburg, Munchen, Stuttgart. - 3p
4. Sena - 1p; D.1. Cipru, 84,8 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp.
5. Turism montan - Alpi, turism litoral - Coasta de Azur, turism cutural - Paris 2. condiţii istorice diferite.
- 3p. E.- factori economici.
D.1. curentul Atlanticului de Nord; - nivelul de trai.
2. activităţi portuare;
3. Norvegia, Marea Britanie.