Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Puericultura Curs 3 Studenti 2009-2010

Puericultura Curs 3 Studenti 2009-2010

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 397 |Likes:
Published by crispop217

More info:

Published by: crispop217 on Mar 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2013

pdf

text

original

 
 
1 PARTICULARIT
ĂŢ
ILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALESUGARULUI
Ş
I COPILULUITegumentele
La sugarul s
ă
n
ă
tos alimentat la sân acestea sunt alb-roz, catifelate, în timp cela cel alimentat artificial sunt mai palide.Începe îngro
ş
area p
ă
turii cornoase a epidermului
ş
i apari
ţ
ia pigmentului încelulele bazale, se dezvolt
ă
celulele cromatoformatoare, cre
ş
te rezisten
ţ
a la infec
ţ
ii
ş
i agen
ţ
i fizico-chimici. Dermul se maturizeaz
ă
, papilele dermice se înmul
ţ
esc,capilarele se alungesc.Tegumentele sugarului sunt elastice, pliul cutanat revine imediat la formaini
ţ
ial
ă
; în st
ă
rile de deshidratare pliul revine lent sau este persistent.
Glandele sebacee,
bine dezvoltate de la na
ş
tere, au uneori un exces desecre
ţ
ie ce determin
ă
apari
ţ
ia dermatitei seboreice la nivelul pielii capului.
Glandele sudoripare
încep s
ă
se dezvolte la vârsta de 2-3 luni iar la 2 anicând se maturizeaz
ă
centrii nervo
ş
i corespunz
ă
tori ating activitatea func
ţ
ional
ă
 integral
ă
.
 P 
ă 
rul 
în cursul cre
ş
terii î
ş
i schimb
ă
culoarea. O dat
ă
cu instalarea pubert
ăţ
iiîn cadrul caracterelor sexuale secundare apare pilozitatea facial
ă
, axilar 
ă
, toracic
ă
 anterioar 
ă
, pubian
ă
, pe fa
ţ
a extern
ă
a membrelor.
Suprafa
 ţ 
a cutanat 
ă 
a sugarului este mare în raport cu greutatea sa corporal
ă
 
ş
i descre
ş
te cu vârsta. Se poate calcula dup
ă
una din formulele:
S.cut=T
2
x 0,92.
 
S.cut. =
G x T/ 3600
 
Suprafa
 ţ 
a cutanat 
ă 
specific
ă 
(raportul dintre suprafa
ţ
a cutanat
ă
 
ş
i greutateacorporal
ă
) este de 2 ori mai mare ca a adultului de aceea
ş
i pierderile de c
ă
ldur 
ă
 vor fi de 2 ori mai mari.
Ţ
esutul celular subcutanat
Bine reprezentat la nou n
ă
scut la nivelul fe
ţ
ei, continu
ă
s
ă
se dezvolte pemembrele superioare, inferioare, torace
ş
i abia la 6 s
ă
 pt
ă
mâni
ş
i pe abdomen. Înst
ă
rile de malnutri
ţ
ie dispari
ţ
ia lui se face în ordinea invers
ă
apari
ţ
iei sale:abdomen, torace, membre inferioare, membre superioare,
ş
i în ultim
ă
instan
ţă
pefa
ţă
(bula lui Bichat).Aprecierea clinic
ă
a st
ă
rii de nutri
ţ
ie a sugarului se face prin m
ă
surareagrosimii pliului cutanat toracic (normal 1-1,5 cm)
ş
i abdominal (1,5-2 cm), prin prezen
ţ
a pliurilor adductorilor pe fa
ţ
a intern
ă
a coapsei
ş
i prin prezen
ţ
a turgorului(rezisten
ţ
a pe care o percepem la presiune prinzând între index
ş
i police
ţ
esuturilede pe fa
ţ
a extern
ă
a coapsei; în malnutri
ţ
ie prin topirea
ţ
esutului celular subcutanatturgorul este diminuat; uneori este p
ă
stos la sugarii alimenta
ţ
i în exces cu
ă
inoase).
 
 
2
O evaluare mai precis
ă
a st
ă
rii de nutri
ţ
ie se realizeaz
ă
calculând: indice ponderal (IP), perimetru bra
ţ
mediu (PBM), indice de nutri
ţ
ie (IN)
ş
i index demas
ă
corporal
ă
(Body Mass Index - BMI).
Sistemul muscular
Dezvoltarea musculaturii este inegal
ă
, mu
ş
chii membrelor inferioare fiindmai dezvolta
ţ
i.Dup
ă
prima lun
ă
de via
ţă
se instaleaz
ă
normotonia. Activitatea motorie asugarului îmbog
ăţ
e
ş
te circula
ţ
ia, determin
ă
cre
ş
terea fibrelor musculare
ş
i men
ţ
ineun tonus bun.
Sistemul osos
La sugar exist
ă
un decalaj între cre
ş
terea substratului organic al scheletului
ş
i posibilitatea organismului de a-l calcifica prin aport alimentar obi
ş
nuit, astfelîncât apare osteoporoza fiziologic
ă
, fenomen ce se poate repeta
ş
i la pubertate. Deaceea rezisten
ţ
a la traumatisme directe a oaselor sugarului este foarte redus
ă
.
Ţ
esutul osos în copil
ă
rie este bogat vascularizat. În zona epifizo-diafizar 
ă
,abunden
ţ
a de vase explic
ă
marea putere de refacere a
ţ
esutului osos la copil
ş
iintensitatea reac
ţ
iilor inflamatorii la aceast
ă
vârst
ă
.
Capul:
se continu
ă
închiderea progresiv
ă
a celor dou
ă
fontanele.
 Coloana vertebral 
ă 
:
curburile apar sub ac
ţ
iunea for 
ţ
elor mecanice ce sedezvolt
ă
paralel cu func
ţ
iile motorii;-
 
la 3 luni apare lordoza cervical
ă
– copilul
ţ
ine capul;-
 
la 6 luni apare cifoza dorsal
ă
– st
ă
în
ş
ezut;-
 
la 9-12 luni apare lordoza lombar 
ă
– sugarul începe s
ă
mearg
ă
.Aceste trei inflexiuni se accentueaz
ă
în cursul celui de al doilea an cândcopilul merge independent.
Toracele
este cilindric, coastele sunt ini
ţ
ial orizontale, iar dup
ă
vârsta de 6luni se oblicizeaz
ă
. Diametrul transversal este aproape egal cu cel antero-posterior apoi îl dep
ăş
e
ş
te, toracele luând forma de trapez. Aceste modific
ă
ri schimb
ă
tipulrespira
ţ
iei de la abdominal-diafragmatic
ă
la sugar la respira
ţ
ie toracic
ă
la copil.
 Bazinul 
are form
ă
de pâlnie p
ă
strându-
ş
i aceea
ş
i form
ă
la b
ă
ie
ţ
i pe când lafete devine cilindric la pubertate.
Membrele
inferioare cresc mai repede
ş
i au form
ă
u
ş
oar 
ă
de parantez
ă
 deoarece condilii interni ai tibiei sunt mai pu
ţ
in dezvolta
ţ
i decât cei externi.Aceast
ă
curbur 
ă
este fiziologic
ă
 
ş
i nu trebuie confundat
ă
cu cea rahitic
ă
.
Aparatul respirator
ă 
ile respiratorii superioare
sunt înguste la sugar, inflama
ţ
ia lor duce latumefierea mucoasei
ş
i creeaz
ă
dificult
ăţ
i în respira
ţ
ie.
Celulele etmoidale
 
ş
i
antrul în sinusurile maxilare
sunt bine dezvoltate putând fi sediul unor infec
ţ
ii. Sinusul sfenoidal
ş
i cel frontal se dezvolt
ă
lent, fiindafectate de procesele patologice dup
ă
vârsta de 4 – 5 ani, respectiv 6-10 ani.
 
 
3
Faringele
prezint
ă
cercul limfatic al lui Waldeyer care se hipertrofiaz
ă
 foarte u
ş
or. Amigdalele palatine se m
ă
resc progresiv pân
ă
la 4-6 ani (hipertrofiefiziologic
ă
) apoi involuiaz
ă
la 11-12 ani, odat
ă
cu involu
ţ
ia fiziologic
ă
a întreguluisistem limfatic.
 Laringele
este situat mai sus decât cel al adultului. Pozi
ţ
ia sa înalt
ă
, permitesugarului s
ă
înghit
ă
 
ş
i s
ă
respire în acela
ş
i timp. Spasmul glotic este frecvent lacopil. La pubertate ritmul de cre
ş
tere se accelereaz
ă
 
ş
i apare schimbarea timbruluivocii.
Traheea
este s
ă
rac
ă
în
ţ
esut elastic, are pere
ţ
ii pu
ţ
in rezisten
ţ
i la presiuneeste slab fixat
ă
 
ş
i u
ş
or deplasabil
ă
.
 Bronhiile
sunt bogate în fibre musculare. Bronhia dreapt
ă
, are un unghi de bifurcare mai mic decât cea stâng
ă
. Mucoasa bronhiilor intrapulmonare este s
ă
rac
ă
 în glande mucoase.
 Pl 
ă 
mânii
au o vasculariza
ţ
ie bogat
ă
ceea ce favorizeaz
ă
apari
ţ
ia infec
ţ
iilor.Volumul pl
ă
mânilor 
ş
i suprafa
ţ
a respiratorie se m
ă
resc prin cre
ş
terea învolum a alveolelor. Fibrele elastice sunt slab dezvoltate la vârsta de sugar favorizând atelectaziile. Elasticitatea pulmonar 
ă
cre
ş
te pân
ă
la vârsta de 20 ani.
 Diafragmul 
este mai ridicat, cupola sa atinge a-4-a coast
ă
.Sughi
ţ
ul (act reflex de contrac
ţ
ie a diafragmului) apare frecvent la sugariis
ă
n
ă
to
ş
i în primele luni de via
ţă
, dar nu are semnifica
ţ
ie patologic
ă
.
 Frecven
 ţ 
a respiratorie:
-
 
40-45 resp./minut la sugar;-
 
35 resp./minut la 1 an;-
 
30 resp./minut la 3 ani;-
 
25 resp./minut la 5 ani;-
 
16 resp./minut la 15 ani.Amplitudinea respiratorie este inegal
ă
, ritmul uneori neregulat.Clinic, la asculta
ţ
ia pulmonar 
ă
se percepe un murmur vezicular mai în
ă
spritdatorit
ă
grosimii reduse a peretelui toracic.
Aparatul cardio-vascular
 Inima
este orizontalizat
ă
la sugar datorit
ă
toracelui scurt
ş
i a cupoleidiafragmatice înalte. Vârful anatomic este în spa
ţ
iul V intercostal stâng, dar 
ş
oculapexian se percepe în spa
ţ
iul IV intercostal stâng cu 1-2 cm în afara liniei medio-clavicualre. Dup
ă
vârsta de 2 ani cordul se verticalizeaz
ă
iar 
ş
ocul apexian se percepe în spa
ţ
iul V intercostal stâng pe linia medio-clavicular 
ă
.Atriile sunt mari
ş
i inima are aspect globulos cu diametrul transversal m
ă
rit.La na
ş
tere grosimea peretelui ventricolului stâng este similar 
ă
cu cea a venticoluluidrept. Ulterior, prin dezvoltarea
ţ
esutului elastic
ş
i conjunctiv, grosimea acestuiaeste de trei ori mai mare comparativ cu a celui drept.La asculta
ţ
ie zgomotele cordului se percep mai puternic, deoarece pereteletoracic este sub
ţ
ire. Se pot întâlni frecvent sufluri cardiace care nu au întotdeaunasemnifica
ţ
ie patologic
ă
.

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Nalevaika Nikotin added this note
такая муть страшно
chipmunks2 liked this
icoanamare liked this
Agis liked this
danielamm87ela liked this
yusinn liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->