DUREREA TORACICĂ

LA VÂRSTNICI
 ANAMNEZA
 SEDIUL
 INTENSITATEA
 DURATA
 CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE
 CIRCUMSTANŢE DE DISPARIŢIE
 SE MODIFICĂ LA SCHIMBAREA
POZIŢIEI/INSPIR PROFUND
 ETIOLOGIE
 CARDIACĂ  ECG
 RESPIRATORIE
 ABDOMINALĂ
 HEMATOLOGICĂ
 OSTEO-ARTICULARĂ
 DIVERSE
DUREREA TORACICĂ
DE CAUZĂ CARDIO-
VASCULARĂ
 ETIOLOGIE
 IMA/SINDROM CORONARIAN ACUT
 ANGINA PECTORALĂ
 ATS
 SINDROMUL ANEMIC
 PATOLOGIA TIROIDEI
 TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE
 CRIZA HIPERTENSIVĂ
 HIPOTENSIUNEA ORTOSTATICĂ
 DISECŢIA DE AORTĂ
 PATOLOGIA PERICARDULUI
 INFARCTUL ACUT DE
MIOCARD LA VÂRSTNICI
Debutul IMA la vârstnic poate fi:
 tipic, ca la celelalte categorii de vârstă
 silenţios (40% c), situaţie în care IMA este depistat ECG
 atipic, mai ales la persoanele > 80 de ani, prin:
 dispnee
 sincopă
 stare confuzională recent instalată
 simptome vagale
 semne de AIT sau TEP
 durere atipică, localizată în abdomenul superior
 Aceste simptome pot însă să se datoreze altor afecţiuni concomitente şi să
nu aibă nici o legătură cu IMA.
 DIAGNOSTIC
 ECG
 ENZIMATIC
 IMAGISTIC
 BIOCHIMIC
 ELECTROCARDIOGRAMA
 ASPECTUL CLASIC
 IMA non-Q = se asociază cu o arie de necroză mai mică şi
cu valori mai mici ale enzimelor miocardice. La pacienţii
care se prezintă tardiv la medic virajul CK-MB este adeseori
omis, diagnosticul şi tratamentul sunt eronate iar
mortalitatea este foarte mare.
 modificările ECG sugestive pentru IMA non-Q sunt:
 apariţia unei supradenivelări noi de segment ST cu amplitudinea
 1 mm şi durata 0,08 secunde după punctul J
 apariţia unei subdenivelări noi de segment ST cu amplitudinea 
1 mm şi durata 0,08 secunde după punctul J
 apariţia unei negativări noi de undă T în derivaţiile DII, DIII,
aVF sau în cel puţin două derivaţii precordiale consecutive
asociată cu o creştere semnificativă a CK-MB
 DIAGNOSTICUL PARACLINIC
 Determinarea factorilor de risc
 echocardiografia şi coronarografia pot da rezultate fals
pozitive datorită modificărilor anatomice concordante cu
vârsta. Astfel, coronarografia poate obiectiva leziuni
severe secundare ATS şi care nu sunt responsabile de
simptomele pacientului, motiv pentru care se va efectua
de preferinţă în prezenţa simtomelor clare de ischemie
miocardică sau dacă pacientul urmează să fie supus unei
tehnici de revascularizaţie
 scintigrafia miocardică este o metodă neinvazivă ce
vizualizează defectele de perfuzie miocardică şi este
preferată de majoritatea autorilor americani
Complicaţiile IMA sunt mai severe şi mai
frecvente, asociindu-se cu o mortalitate ridicată,
ce creşte paralel cu vârsta:
 angor post-IMA (beneficiază de revascularizaţie)
 pericardită epistenocardică (tratament cu AINS)
 IC
 EPA
 ruptură de muşchi papilari, de cordaje, de valvă
mitrală cu evoluţie spre şoc cardiogen
 Localizarea inferioară are aceleaşi riscuri pentru
complicaţii letale ca şi cea anterioară, probabil
datorită creşterii frecvenţei IMA de VD asociat
 Principalele cauze de mortalitate sunt:
 şocul cardiogen
 blocul AV total
 ruptura cardiacă (poate fi favorizată de tratamentul
trombolitic)
 TRATAMENTUL IMA

 A. asigurarea supravieţuirii şi stabilizarea

pacientului = faza acută (durează 24 de ore de
la prezentarea la spital)
 B. convalescenţa
 FAZA ACUTĂ
În primele minute de la sosire echipa medicală se va ocupa:
 istoricul ţintit al bolii
 examenul fizic
 efectuarea unei ECG de calitate
 obţinerea unui abord venos
 administrarea oxigenoterapiei
 aspirină p.o.  inhibitori de glicoproteină IIb / IIIa (abciximab)
 nitroglicerină s.l. dacă prezintă durere toracică; dacă nu răspunde la 2-3
prize de NG se va da morfină, 2-4 mg i.v.
În acest timp, medicul decide strategia terapeutică: tratament trombolitic
sau angioplastie.
TRATAMENTUL TROMBOLITIC
 reduce mortalitatea cu 18%
 induce un beneficiu mai mare decât la celelalte categorii de
vârstă deoarece rata mortalităţii imediate la vârstnic este mult
mai mare.
 se indică la persoanele care se prezintă la spital în primele 12 ore
de la debutul simptomelor anginoase şi care prezintă pe ECG:
 supradenivelare ST
 BRS recent instalat
 la persoanele peste 75 de ani se preferă streptokinaza faţă de t-
PA deoarece are risc mai mic de hemoragie cerebrală şi este mai
ieftină.
 ANGIOPLASTIA

 se recomandă în următoarele situaţii:

 persistenţa modificărilor ischemice severe pe ECG
în pofida tratamentului medicamentos corect
administrat
 prezenţa hipoTA
 instalarea şocului cardiogen
 pacienţii care se prezintă la spital după 12 ore de la
debutul IMA
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

ASPIRINA
 se administrează de la primele minute de la
debutul IMA şi se continuă toată viaţă
deoarece:
 scade mortalitatea imediată şi reinfarctizarea la
toate grupele de vârstă
 administrarea pe termen lung prelungeşte
supravieţuirea şi previne AVC şi reinfarctizarea
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

HEPARINA
 adm i.v. împreună cu t-PA  reocluzionarea
coronarei
 nu se asociază cu streptokinaza
 administrarea i.v. se preferă la pacienţii cu IMA
extins şi care au risc embolic mare
 durata tratamentului i.v. va fi de cel puţin 48 de
ore după debutul IMA iar formele s.c. se vor
folosi până la externarea pacientului
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

NITROGLICERINA
 vasodilataţie sistemică şi îmbunătăţire a colateralelor
coronariene spre zona ischemiată
 piv în primele 24 de ore de la debut + 2-3 zile dacă
pacientul prezintă ischemie recurentă, IC sau HTA
 induce hipoTA, motiv pentru care administrarea ei trebuie
atent monitorizată la pacienţi cu:
 IMA de VD
 Hipovolemie
 TAs = 90-100 mmHg
 bradicardie sau tahicardie marcată
 nu se vor folosi preparatele retard!
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

BETA-BLOCANTELE
 scad mortalitatea din IMA, efect mai puternic la pacientul
vârstnic deoarece:
 previn ruptura de cord
 previn tulburările de ritm ventriculare maligne
 previn reinfarctizarea
 previn moartea subită
 se vor administra încă de la internare, iniţial i.v., apoi p.o.
 se preferă mai ales la cazurile cu ischemie recurentă şi care
asociază tahiaritmii iar durata tratamentului va fi de cel
puţin 2 ani de la IMA.
 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

IECA
 se recomandă mai ales:
 la persoanele cu IMA anterior întins
 la pacienţi cu FEj scăzută (sub 40%)
 în caz de IC
 Tratamentul cu IECA se va începe din primele 24 ore şi
va fi continuat indefinit deoarece prezintă o serie de
beneficii, mult mai bine exprimate la vârstnic:
 scade riscul morţii subite
 scade posibilitatea apariţiei IC severe sau a disfuncţiei VS
ANGINA PECTORALĂ
STABILĂ
 ANGINA PECTORALĂ
STABILĂ

Particularităţile durerii anginoase la vârstnic:

 sediul este arareori retrosternal
 de obicei durerea este percepută:
 în coloana vertebrală sau la nivelul umerilor, fiind de multe ori
eronat interpretată ca fiind de origine reumatismală
 în epigastru, fiind confundată cu afecţiuni gastro-duodenale
 senzaţie de „nod în gât”, fiind confundată cu spasmofilia sau
neurastenia
 intensitatea durerii poate fi mult diminuată sau chiar absentă
deoarece pragul durerii poate fi modificat datorită înaintării
în vârstă sau datorită prezenţei comorbidităţilor (în special
DZ şi demenţele)
 ANGINA PECTORALĂ
STABILĂ

Particularităţile durerii anginoase la vârstnic:

 factorii declanşatori ai durerii anginoase sunt:
 stress-ul
 mesele copioase
 expunerea la frig
 fumatul
 mai rar efortul fizic (vârstnicul tinde să ducă o viaţă sedentară)
 de multe ori durerea este înlocuită de „echivalenţe”:
 dispnee de efort
 tuse
 tulburări de echilibru nesistematizate
 ANGINA PECTORALĂ
STABILĂ

Probleme de diagnostic:
 diagnosticul clinic poate fi dificil deoarece:
 poate fi subevaluat dată fiind frecvenţa crescută a formelor
silenţioase
 poate fi supraevaluat la persoanele cu comorbidităţi ce mimează
durerea precordială
 persoanele cu tulburări de memorie sau de comunicare pot da relaţii
diferite faţă de realitate sau de la o vizită la alta
 investigaţiile paraclinice sunt deosebit de importante
pentru diagnostic
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ
 Definiţie: subdenivelare de tip orizontal sau descendent a
segmentului ST înregistrată cu ajutorul monitorizării Holter şi care
are următoarele caracteristici:
 are adâncimea de 1 mm sau > şi durata de 0,08 secunde după punctul J
 durează mai mult de 1 minut
 nu se asociază cu durere anginoasă
 Afectează 33-49% din persoanele vârstnice
 absenţa durerii anginoase la aceşti pacienţi se datorează:
 prezenţei de tulburări cognitive
 dezvoltarea circulaţiei colaterale coronariene datorită leziunilor
obstructive progresive
 scăderea sensibilităţii la durere datorită disfuncţiei autonome
caracteristice vârstnicului
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

Diagnosticul paraclinic se face pe baza ECG care în 50% din cazuri poate
avea aspect normal, motiv pentru care se fac testele de „sensibilizare”
ECG:
1. Testul de efort:
 efortul fizic se realizează la bicicleta ergometrică sau la covoraşul rulant
până când FV creşte la valori = 220 – vârsta (efort maximal) sau până
apare criza de angor
 FV la care apare durerea se numeşte prag anginos (fix sau variabil)
 testul de efort se consideră pozitiv dacă pe ECG apar modif.
caracteristice ischemiei miocardice
 testul de efort se întrerupe în caz de:
 dispnee (echivalent de IVS)
 scăderea TAs cu  15 mmHg
 tahiaritmii V
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Testul de mers pe teren plat în pas alert timp de 6 minute (6

Minutes Walk Test)
Avantajele metodei:
 uşor de efectuat atât pentru pacient cât şi pentru personal
(1 din 5 vârstnici nu poate efectua testul de efort la covorul
rulant)
 dă informaţii asupra perfomanţelor fizice cotidiene
 este o tehnică de investigare bine tolerată de pacienţi, mai
ales de cei vârstnici
 rezultatele sale sunt echivalente cu cele obţinute la proba
de efort la covorul rulant
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Testul de mers pe teren plat în pas alert timp de 6

minute (6 Minutes Walk Test)
Limitele metodei:
 astenie musculară importantă

 afecţiuni osteo-articulare

 sindrom anemic sever

 neuropatie vegetativă de diferite cauze (uremică,

diabetică)
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Six Minutes Walk Test

Parametrii urmăriţi în timpul probei:
 distanţa parcursă în 6 minute= 360 m, semnificativ
mai mică la pacienţii cu ischmie silenţioasă
 simptomatologia pacientului la terminarea testului
(dispnee, palpitaţii, fatigabilitate)
 TAs, FC
 aspectul ECG înainte şi după terminarea testului
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

2. Six Minutes Walk Test

Experienţa noastră a arătat că:
 distanţa parcursă în 6 minute a fost în medie de 360 m,
semnificativ mai mică la pacienţii cu ischmie silenţioasă
 am considerat ca semne ale ischemiei silenţioase următorii
parametri:
 absenţa tahicardiei la efort (apărută la 80% din cazurile confirmate cu
CIC)
 hipoTA în timpul efortului (apărută la 27% din cazuri)
 modificări ECG (înregistrate la 79% din cazuri)
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

3. Monitorizarea Holter ECG

 permite înregistrarea eventualelor episoade de ischemie silenţioasă
precum şi variabilitatea frecvenţei cardiace (VFC).
 Ritmul circadian normal presupune predominenţă simpatică în timpul
zilei şi vagală în timpul nopţii. La vârstnic şi la persoanele cu afectare
ischemică miocardică această ritmicitate dispare iar VFC devine mult
scăzută sau chiar este absentă.
 VFC este predictor independent pentru evenimentele coronariene şi al
mortalităţii cardiovasculare
 VFC este factor de prognostic în populaţia geriatrică pentru evaluarea
duratei de viaţă şi a riscului de a face o boală cardiovasculară
Holter EKG - ischemie silenţioasă, variabilitatea
frecvenţei cardiace scăzută
 ISCHEMIA SILENŢIOASĂ

Alte investigaţii:
 Coronarografia poate obiectiva leziuni severe secundare ATS şi care nu
sunt responsabile de simptomele pacientului; această investigaţie se va
efectua de preferinţă în prezenţa semnelor clare de ischemie miocardică sau
dacă pacientul urmează să fie supus unei tehnici de revascularizaţie
 analizele biochimice vor preciza existenţa factorilor de risc CV:
 DZ
 dislipidemiile
 hiperuricemia
 prezenţa anemiei sau a poliglobuliei
 hipertiroidia
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

1. Regimul igieno-dietetic are următoarele particularităţi:

 dieta se va adapta comorbidităţilor şi eventualilor factori de
risc
 întreruperea fumatului este benefică la orice vârstă!
 combaterea sedentarismului şi a obezităţii
 tratarea corectă a DZ (valori cât mai aproape de normal ale
glicemiei)
 menţinerea TA la valori cât mai aproape de normal
 tratarea dislipidemiei (nu se mai face după vârsta de 75 de
ani)
 efort fizic adaptat posibilităţilor
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

2. Tratamentul medicamentos

 tratarea factorilor ce agravează angorul:

 anemie
 hipertiroidism
 febră
 tulburări de ritm
 tulburări de conducere simptomatice
Tratamentul coronarodilatator:
 Nitroglicerina
 foarte eficientă atât sub formă s.l. cât şi sub formă retard
(ISDN, ISMN)
 se va respecta administrarea „cu fereastră”
 efectele secundare sunt: cefalee, tahicardie, hipoTA cu
tulburări de echilibru, rareori sincopă. Cefaleea se
ameliorează la tratament cu algocalmin şi în majoritatea
cazurilor dispare după câteva zile de tratament corect;
dacă nu se va încerca un alt preparat sau înlocuirea cu un
coronarodilatator natural (ex. MOLSIDOMINA).
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

 Beta-blocantele se folosesc în asociere cu nitraţii deoarece

au efecte coronarodilatatoare complementare şi contracarează
tahicardia indusă de nitroglicerină.
 prin scăderea răspunsului la catecholamine, determină:
  FC ceea ce det  diastolei şi îmbunătăţirea umplerii coron
  TA şi a contractil cardiace, ceea ce  nec de oxigen
 se vor da cu prudenţă în: IC, claudicaţia intermitentă şi AB
datorită efectelor secundare cunoscute (bradicardie, BAV,
hipoTA)  se pot utiliza beta-blocante selective (în doze
mici deoarece la doze mare selectivitatea dispare şi efectele
secundare sunt manifeste).
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

Beta-blocantele
 se vor recomanda mai ales în AP + hiperactivitate SNS:
 HTA
 CMH
 angor post-IMA
 hipertiroidie
 aritmii SV şi V
 dozele: FV să nu scadă sub 55-60/min
 tratamentul cu beta-blocante nu se va opri brusc deoarece dă efect
de rebound (agravarea AP, declanşarea unui IMA).
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

Blocantele canalelor de calciu sunt recomandate în:

 de elecţie în tratamentul angorului vasospastic
 situaţiile în care beta-blocantele nu se pot utiliza sau se
recomandă cu prudenţă:AB
 IC (dar nu verapamil sau diltiazem)
 claudicaţia intermitentă
 DZ
 când asocierea nitraţi + beta-blocante nu este suficientă
pentru controlul crizelor anginoase
 IMA non-Q: DILTIAZEM (90-300 mg/zi) deoarece s-a
demonstrat că reduce reinfarctizarea.
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

Blocantele canalelor de calciu nu sunt recomandate în

următoarele situaţii:
 sindromul WPW!
 boala nodulului sinusal deoarece există riscul de a agrava
boala (verapamil şi diltiazem)
 verapamil poate induce constipaţie (vârstnicul are deja
această problemă) şi tratamentul se va opri dacă această
problemă nu se rezolvă cu un laxativ
 dihidropiridinele pot induce edeme la membrele inferioare
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

3. Tehnicile de revascularizaţie miocardică sunt

recomandate în:
 durerea anginoasă persistă şi afectează calitatea
vieţii deşi tratamentul igieno-dietetic şi
medicamentos sunt corect administrate
 la pacienţii care au risc crescut de evoluţie spre
IMA
 ANGINA PECTORALĂ STABILĂ
TRATAMENT

 CABG se recomandă mai ales:

 la diabetici
 la pacienţi cu afectarea coronarei stângi sau cu afectare coronariană
multiplă
 la pacienţi cu funcţia VS afectată
Se preferă graft din artera mamară internă faţă de cel de
safenă datorită ratei scăzute de ocluzionare a acesteia la
distanţă de 10 ani (10% faţă de 40-60%).
 PTCA se recomandă mai ales:
 vârsta peste 70 de ani
 sexul feminin
 operaţie efectuată în urgenţă
 IC
 ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ ŞI
INFARCTUL DE MIOCARD

 Diferenţierea dintre AP instabilă şi IMA este dificil de făcut

deoarece:
 manifestările clinice pot fi foarte asemănătoare sau pot preta la
diagnostice eronate
 modificările ECG şi enzimatice sunt modeste în IMA
 Prevalenţa AP instabile şi a IMA este crescută la vârstnic,
mai ales a formelor nonQ
 30% din pacienţii cu IMA au > 75 ani
 50% din decesele survenite prin IMA au > 75 de ani
 40% din cazurile peste 75 ani mor înainte de a ajunge la spital.
 ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ ŞI
INFARCTUL DE MIOCARD

Elementele de risc ce anunţă evoluţia unei AP stabile sau

instabile spre IMA sau moarte subită sunt:
 creşterea intensităţii şi frecvenţei crizelor în ultimele 48 de ore
 dureri anginoase ce survin în repaus şi durează > 20 min
 vârsta > 75 ani
 apariţia tahicardiei sau bradicardiei
 agravarea unui SS mitral
 instalarea hipoTA
 apariţia EPA
 troponina T > 1 mg/ml
 CAUZE CE POT
PRECIPITA DUREREA
ANGINOASĂ
 SINDROMUL ANEMIC
 Hb < 12 g/dl la femei şi < 13 g/dl la bărbat
 reprezintă o urgenţă geriatrică prin faptul că poate
decompensa şi agrava evoluţia bolilor concomitente:
 IC
 CIC
 hipoTA ortostatică
 tulburările cognitive
Este cea mai frecventă boală hematologică întâlnită la
vârstnic (10-20%)
 SINDROMUL ANEMIC
ÎN URGENŢĂ:
 corecţia promptă a hipoxiei (oxigenoterapie) şi
hipovolemiei (SF în piv)
 odată stabilit tipul şi gradul anemiei se va evalua
necesitatea transfuziei de sânge:
 pacienţii cu IMA necesită transfuzie la Hb < 10 g/dl
 restul pacienţilor primesc transfuzie la Hb < 7 g/dl

+ tratamentul substitutiv
 TULBURĂRI DE
RITM/CONDUCERE
 CRIZA HIPERTENSIVĂ
 cel mai important factor de risc modificabil
deoarece peste 50% din persoanele vârstnice au
creşteri tensionale
 HTA sistolică izolată (Isolated Systolic
Hypertension, ISH) care poate fi încadrată fie ca
boală fie în contextul modificărilor de structură a
aortei consecutive procesului de îmbătrânire.
 HTA sistolică izolată (ISH = Isolated Systolic
Hypertension) este o condiţie specifică vârstnicului,
definită drept creşteri ale TAs  140 mmHg în timp ce
TAd < 90 mmHg. Prevalenţa creşte odată cu vârsta:
 5% la grupa de vârstă 60-69 de ani
 10% la grupa de vârstă 70-79 ani
 20% la cei peste 80 de ani.
 Valori ale TAs  160 mmHg cresc riscul de mortalitate
prin boli cardiovasculare de 2-5 ori, AVC de 2,5 ori şi de
mortalitate generală de 1,5 ori
Conferinta de la Yalta:
Viitorul Europei hotarat de 3 mari hipertensivi care nu
urmau nici un tratament (nici nu exista de altfel);
Roosevelt nu a supravietuit nici 1 an
TRATAMENTUL CRIZEI HTA
 TA>200/115 mm Hg
Prespital
 Dacă are AP- NG s.l, EPA - Furosemid 20 mg i.v
 Clonidina 0,150 mg i.v lent in 10 min sau i.m, sau Urapidil 12,5
mg i.v lent
Spital:
- Se continuă medicaţia, eventual IEC – Enalapril i.v. sau Metoprolol
5-10 mg i.v lent  TA = 160/100 mm Hg şi va menţine această
valoare!
A doua zi:
Tratament per os cu antihipertensive cunoscute titrând dozele
treptat ca să aducem TA la valoarea propusă.
 HIPOTENSIUNEA
ORTOSTATICĂ
 scăderea TAs cu  20 mmHg sau a TAd cu  10 mmHg la
trecerea din clinostatism în ortostatism
 este foarte frecventă la vârstnici, aproximativ 50% din
persoanele instituţionalizate au acest fenomen
 prevalenţa sa creşte odată cu înaintarea în vârstă şi odată
cu creşterea valorilor TA
 persoanele care au ISH (măsurată în decubit dorsal sau în
poziţie şezândă) au variaţii mult mai mari de TA la
trecerea în ortostatism iar riscul apariţiei simptomelor
cerebrale (sincopă, cădere, moarte subită) este mai mare
 ETIOLOGIE
 deshidratare
 sedentarism
 afecţiuni neurologice: boala Parkinson, AVC
 DZ
 amiloidoză
 alcoolism
 tratamente cu: anticolinergice, antiHTA (metil-dopa,
clonidină, IECA), diuretice, droguri antiparkinsoniene
 imobilizare prelungită la pat
 varice voluminoase la membrele inferioare
DISECŢIA DE AORTĂ
DISECŢIE DE AORTĂ
TORACICĂ - RMN
PERICARDITA ACUTĂ
DUREREA TORACICĂ
DE CAUZĂ
RESPIRATORIE
 ETIOLOGIE
 EMBOLIA PULMONARĂ
 PATOLOGIA PLEUREI  AFECTARE
PULMONARĂ CONCOMITENTĂ
 SINDROMUL MEDIASTINAL
 PNEUMOTORAX
DUREREA TORACICĂ
DE CAUZĂ
ABDOMINALĂ
 ETIOLOGIE
 COLICA BILIARĂ
 HEPATOMEGALIA
 ULCERUL GASTRIC/DUODENAL
 ISCHEMIA MEZENTERICĂ
 PANCREATITA ACUTĂ
 ISCHEMIA MEZENTERICĂ
 Ischemia mezenterica este una dintre cele mai
impotrtante cauze de deces de abdomen acut la
varstnic, atingand 70-90%
 Ca factori de risc mentionam Fa, ATS, Insuficienta
cariaca
 Durerea ischemica este violenta, continua si tenace,
difuza, rezistenta la analgezice, se insoteste de
tulburari psihice, are reluari paroxistice
 Tardiv se insoteste de varsaturi alimentare
fecaloide.
Diagnosticul precoce este aproape
imposibil de pus!!!
Pentru a gresi cat mai putin, durerile ondulatorii
sub forma de colica sa ne faca totdeauna sa
ne gandim si la o ischemie mezenterica, mai
ales daca apar la o persoana varstnica cu
patologie cardiovasculara cunoscuta. Când
durerea este brutala este vorba de o embolie;
cand se intensifica prgresiv, suspectam mai
ales tromboza.
DUREREA TORACICĂ
DE CAUZĂ
HEMATOLOGICĂ
MIELOMUL MULTIPLU
DUREREA TORACICĂ
DE CAUZĂ OSTEO-
ARTICULARĂ
 ETIOLOGIE
 SPONDILODISCARTROZA DORSALĂ
 OSTEOPOROZA
 SINDROMUL TIETZE
 FRACTURA COSTALĂ
DUREREA TORACICĂ
DE CAUZE DIVERSE
 ETIOLOGIE
 NEVRALGIA INTERCOSTALĂ
 ZONA ZOSTER
 CHIST SEBACEU SUPRAINFECTAT
 HIDROSADENITĂ
 CANCER MAMAR
 CANCER DE PIELE