Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Viziune Si Practica Artistica Eseu

Viziune Si Practica Artistica Eseu

Ratings: (0)|Views: 191 |Likes:
Published by Marcu Ioan Radu

More info:

Categories:Types, Maps
Published by: Marcu Ioan Radu on Mar 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2013

pdf

text

original

 
1
Filosofie
-Viziune si practica artistica-Marcu Ioan Radu-Ceramica An II
 
Problema libertatii artistului ,,problema fundamentalape atat de esentialspeculativa, pe cat de importanta din punct de vedere practic. Libertatea absoluta aartistului este o teza sustinuta deseori, cu seama de catre artisti. Aceasta teza se prezintaintr-o maniera destul de neta, sub doua aspecte. Sub aspectul speculativ , se invaca insasiesenta artei. Arta ar fi libera prin esenta si prin definitie. Se sustine ca ar exista aproape oidentitate intre idea de arta si anumite definitii ale libertatii.Arta este pura expresie spontana a eului, ea rasare din profunzimile interioare alesufletului si se exprima cu fidelitate sub forme sensibile in realitatea concreta sauchiarmodeleaza hotarat aceasta realitate in functie de dorinta creatorului. In cea ce priveste aspectul practic se stie cum reactioneaza multi artisti la orice tentative de a li seimpune dinafara indifferent de restrictii, reguli ori constrangeri. Artistii considera caopera de arta nu trebuie sa se supuna decat normelor frumusetii, orice interventie carelimiteaza puterile artistului, chiar si in numele moralei, sub specia esteticului, criminala.Arta spun artisti, este autonoma. Autonomia este o forma a libertatii. Unii artisti siesteticieni trateaza deseori cu refuzsugestiile de preocupari serioase ori intentiilelaborioase in arta, vedem arta ca pe o un simplu joc, un soi de ,,bonne aventure eparse auvent cris du martin”. Nici reguli, nici scopuri, nici munca, un dans al spiritului totaldescatusat, aceasta ar fi arta si aceasta libertate ar cinstitui chiar esebta ei.Artistii au revendicat o libertate ce se extinde nu numai in creatiile lor dar si inviata lor, geniul trebuind sa fie eliberat de orice reguli. Estista insa in cadrul artei si aestetici si teza contrara care neaga libertatea artistului, teoria lui Platon socotea pe cel mai putin liber si mai putin responsabil dintre oameni, in starea de transa, el este posedat deforte launtrice asupra carora nu este stapan.O prima servitudine dar si cea mai coercitiva dintre ele este constragerea materiei.Opera nu se naste din nimic, artistul se serveste din materie si materia adduce cu ea legilesale ineluctabile. Aceata libertate aparenta, iluzorie, deci spirituala, este sufficient destrealucita pentru a ne face sa uitam pentru o clipa constangerile teribile ale materiei. Dinmoment ce opera de arta nu este un simplu vis , din moment ce este inserata in lumea incare exista ca lucru concret in fata oamenilor, fie aceasta in marmura sau argila, in aerulce vibreaza sau intr-un corp omenesc in miscare, legile ce guverneaza aceste materiiimpugn artistului servitudini absolute.
 
Un al doilea fel de constrangeri sunt necesitatile economice. Fara resurseleeconomice necesare nu poate fi realizata lucrarea, opera de arta. Lipsa materialelor indispensabile sau a banilor pentru procurarea acelor materiale impiedica nu o datarealizarea multor opera, sau realizarea lor desavarsita.Istoria artei nun e infatiseaza decat ceea ce a putut starbate prin acest filtru alconditiei si constrangerii economice. Operele pe care ea le retine nu reprezinta decat oslaba parte din tot ceea ce , prin fumusete, ar fi avut dreptul la existenta. Imaginatiaomeneasca, imaginatia artistica ar fi putut produce mii de edificii minunate, de palateadmirabile, de sute de opere grandioase.Un al treilea tip de constrageri este conventiile artistice. Artistul este liber saincerce totul. In fapt inovatia nu este posibila decat in limitele destul de inguste intre careea ramane inca inteligibila. Un artist care nu mai comunica in nici un fel cu publicul sau,fie cat de restrans, este ,,ca un nebun restind cuvinte fara sens intr-un pustiu. EtienneSouriau afirma ca ,,daca artistul are dreptul de a indrazni la orice, aceasta numai cuconditia de a indrazni cu eficacitate, adica de a nu rupe legaturile care il unesc cu altioameni si care dau acestora posibilitatea sa participle la mesajul sau”. ,,Sa nu uitam insaca speranta si efortul de a vorbi multimilor de sufletye omenesti nu imputineaza intrunimic valoarea mesajului si merita chiar unele sacrificii, cum este servitudinea posibilitatilor de comunicare.Un al patrulea si un ultima aspect al constrangerilor care-l intampina pe artist esterespectful fata de opera. Resprectul fata de opera nu este o necessitate de constrangere, oimposibilitate de a face altfel, ci un fel de devotement, de abnegatie, un fel de ghicire aceea ce e bun in opera si a cailor pe care el isi poate afirma existenta. Nu opera apartineomului, ci omul apartine operei. Opera artistului nu constituie, ea singura, o lum: este oexistenta in lume si tocmai in a fi in lume sta nobletea ei. Sourian afirma ca libertateaartistului incepe acolo unde exista un act de vointa in creatie. Artistul care n-ar actionadecat sub inspiratie ar fi un veleitar, neputincios, intreprinzand entuziast mii de opere sineducand pe nici una la bun sfarsit.Souriau vorbeste si despre libertatea de inventie, libertatea stiuta fiind naturainvoluntara a inventiei, artistul implesteste mereu spontaneitatea actului inventiv cuinterventiile libere ale constiintei sale. Opera il domina pe creator cum sfinxul il domina

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->