Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
494Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Beton Armat

Curs Beton Armat

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 14,817 |Likes:
Published by Vlad

More info:

Published by: Vlad on Mar 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2014

pdf

text

original

 
Introducere
1
 
1. Introducere
1.1 Obiectivele 
ş
i structura lucr 
ă
rii 
Aceast
ă
lucrare trateaz
ă
calculul elementelor de beton armat la st
ă
ri limit
ă
ultime
ş
i de serviciu. Deorece în acest moment sunt înc
ă
în vigoare normele
ş
i standardeleromâne
ş
ti, dar ele urmeaz
ă
s
ă
fie înlocuite în scurt timp de standardele europene(Eurocoduri), aplicarea principiilor de calcul este prezentat
ă
atat conform normeloractuale române
ş
ti, cât
ş
i conform standardelor europene. În acest fel ea este util
ă
atat în momentul de fa
ă
, dar va fi util
ă
 
ş
i dup
ă
anul 2010, când se prevede trecerea laaplicarea obligatorie a standardelor europene.Pentru a facilita citirea p
ă
r
ilor care se refer
ă
la Eurocoduri de c
ă
tre ingimeriifamiliariza
i cu nota
iile tradi
ionale în România, lucrarea con
ine într-o anex
ă
o list
ă
desimboluri
ş
i nota
ii care sunt definite în paralel, atât conform STAS 10107/0-90 cât
ş
iconform cu EN 1992-1-1.Proiectarea elementelor structurale
ş
i a structurilor se face în cadrul unui “formatde proiectare” care trebuie s
ă
asigure siguran
a necesar
ă
. De aceea al doilea capitoldin lucrare trateaz
ă
despre formatul semiprobabilist de proiectare la st
ă
ri limit
ă
.Pentru a în
elege principiile de calcul, cunoa
ş
terea preliminar
ă
a materialelorcomponente (beton
ş
i arm
ă
turi)
ş
i a interac
iunii dintre ele (conlucrare prin aderen
ă
)este absolut necesar
ă
,
ş
i aceste chestiuni sunt tratate în capitolele 3, 4
ş
i 5.Capitolul al 6-lea prezint
ă
detaliat comportarea elemntelor de beton armatsolicitate la întindere centric
ă
 
ş
i la încovoiere în diverse stadii de lucru, permi
ând în
elegerea comport
ă
rii specifice betonului armat.Capitolele 7-9 trateaz
ă
calculul la încovoiere
ş
i încovoiere cu for
ă
axial
ă
, începând cu metoda general
ă
(cap. 7),
ş
i continuând cu aspecte specifice calcululuielementelor încovoiate cu sec
iuni dreptunghiulare
ş
i în T (cap. 8)
ş
i al stâlpilor cusec
iune dreptunghiular
ă
(cap. 9).Capitolul 10 prezint
ă
calculul la for
ă
pentru grinzi
ş
i stâlpi, în timp ce al 11-leacapitol prezint
ă
câteva cazuri speciale în care intervine for
a t
ă
ietoare (rezem
ă
riindirecte, înc
ă
rc
ă
ri suspendate, lunecare în rosturi).Capitolul al 12-lea prezint
ă
o metod
ă
mai recent
ă
de proiectare a zonelor cudiscontinuit
ă
i geometrice sau de înc
ă
rcare ale elementelor de beton armat,
ş
i anumemetoda sistemelor biele-tiran
i, cunoscut
ă
în literatur
ă
ca metoda “strut-and-tie”.În capitolul al 13-lea este tratat calculul la starea limit
ă
ultim
ă
al torsiune, iar încapitolul al 14-lea calculul al oboseal
ă
.Capitolele 15
ş
i 16 sunt dedicate st
ă
rilor limit
ă
de serviciu, de limitare adeschiderii fisurilor
ş
i respectiv de limitare a deforma
iilor.Lucrarea se adreseaz
ă
atât studen
ilor de la facult
ă
ile de construc
ii, care vor s
ă
-
ş
i aprofundeze cuno
ş
tin
ele, cât
ş
i inginerilor proiectan
i care vor s
ă
se familiarizeze cuprevederile standardelor europene.
1.2 Factori care influen 
 
eaz 
ă
alegerea betonului ca material structural 
Betonul (simplu, armat sau precomprimat) este unul din cele mai folosite
 
materiale structurale de
ş
i, in forma sa modern
ă
, a ap
ă
rut relativ recent, în a doua jum
ă
tate a secolului al XIX-lea. Produc
ia mondial
ă
de beton este de circa 1 ton
ă
pecap de locuitor !Evident, aceasta se datoreaz
ă
avantajelor pe care le prezint
ă
:
 
2
Introducere
 
1. Economie
: Unul din factorii determinan
i pentru orice construc
ie îl reprezint
ă
 
costul 
. Betonul este un material relativ ieftin ; de exemplu, pentru o structur
ă
etajat
ă
 (locuin
e sau birouri), varianta din beton armat cost
ă
aproximativ de dou
ă
ori mai pu
infa
ă
de varianta cu structur
ă
metalic
ă
.
2. Versatilitate
: O alt
ă
calitate a betonului este posibilitatea de a realiza o
mare varietate de forme 
ş
i dimensiuni 
. Betonul proasp
ă
t este plastic
ş
i ia forma cofrajului în care este turnat. Se pot realiza astfel forme deosebit de avantajoase structural
ş
iarhitectural – de exemplu pl
ă
ci plane
ş
i curbe. De asemenea, dimensiunile elementelornu sunt limitate de dimensiunile sortimentelor disponibile pe pia
ă
(ca în cazul profilelormetalice) sau de gabaritele maxime de transport. Trebuie subliniat faptul c
ă
sepreteaz
ă
foarte bine la realizarea elementelor de suprafa
ă
(pl
ă
ci)
ş
i masive (funda
ii),spre deosebire de principalii s
ă
i concuren
i, o
elul
ş
i lemnul, din care se realizeaz
ă
deobicei elemente lineare.
3. Accesibilitate
: Principalele materiale componente (cimentul, nisipul
ş
ipietri
ş
ul), precum
ş
i echipamentele de amestecare, sunt
accesibile 
in majoritateazonelor geografice, iar o
elul beton este in general mai u
ş
or de transportat decâtelementele structurale metalice.
4. Rezisten
ă
la foc
: Structurile trebuie s
ă
reziste la ac
iunea focului
ş
i s
ă
 r
ă
man
ă
în picioare suficient timp pentru ca cl
ă
direa s
ă
fie evacuat
ă
. Structurile debeton au o rezisten
ă
de circa 1-3 ore la foc, f
ă
r
ă
a se lua m
ă
suri speciale, ca în cazulstructurilor metalice.
5. Între
inere redus
ă
: Structurile din beton necesit
ă
cheltuieli mult mai mici cu între
inerea decât structurile metalice.
6. Redundan
ă
structural
ă
: Structurile din beton au de regul
ă
un grad ridicat denedeterminare static
ă
, ceea ce le confer
ă
rezerve de rezisten
ă
în cazul unorsupraînc
ă
rc
ă
ri sau ac
iuni accidentale.Totu
ş
i, betonul nu prezint
ă
numai avantaje. Exist
ă
anumite caracteristici care potconduce la alegerea unui alt material structural :
greutate specific
ă
relativ ridicat
ă
(circa 2,4 t/m
3
) ;
raport rezisten
ă
 /greutate relativ mic (pentru beton 24 MPa/ 2400 kg/m
3
 
 1/100, in timp ce pentru o
el 300/7850
1/30 ) ;
rezisten
ă
redus
ă
la întindere (1/10
÷
1/20 din rezisten
a la compresiune).
necesitatea de a folosi cofraje
ş
i sprijiniri ;
deforma
ii care au loc în timp.Primul dezavantaj poate fi compensat prin utilizarea agregatelor u
ş
oare, care dauun beton u
ş
or (sub 1,8 t/m
3
).Al doilea, prin realizarea de betoane de înalt
ă
rezisten
ă
(care au o rezisten
ă
lacompresiune între 60
ş
i 120 MPa).Cel de-al treilea, prin asocierea betonului cu o
elul, în compozitul numit betonarmat. Este cazul cel mai important din punct de vedere practic
ş
i va reluat mai detaliatla paragraful 1.3.Realizarea unei structuri din beton armat implic
ă
trei opera
ii, consumatoare demateriale
ş
i manoper
ă
, care nu sunt întâlnite la alte tipuri de structuri : confec
ionareacofrajelor, decofrarea
ş
i sus
inerea elementelor pân
ă
când betonul cap
ă
t
ă
suficient
ă
 rezisten
ă
. Eliminarea par
ial
ă
a acestui dezavantaj se poate face prin standardizareaelementelor (
ş
i cofrajelor)
ş
i prefabricare.Betonul are deforma
ii care se dezvolt
ă
în timp, pe o perioad
ă
îndelungat
ă
:contrac
ia de uscare
ş
i curgerea lent
ă
(fluajul). Primul fenomen poate produce eforturide întindere dac
ă
deforma
iile sunt împiedecate, iar cel de-al doilea cre
ş
terea în timp a
 
Introducere
3
 
s
ă
ge
ii elementelor încovoiate. O proiectare
ş
i o execu
ie adecvate limiteaz
ă
efectelenegative ale acestor fenomene.
1.3 Comportarea unei grinzi din beton armat 
O
elul (arm
ă
tura) est introdus în zonele unde sunt eforturi de întindere. Avantajuladus de arm
ă
turi este ilustrat în cazul tipic al unei grinzi supuse la incovoiere
 
(fig. 1-1).
 
În cazul materialului elastic, ruperea se produce când este atins
ă
rezisten
a
 
σ
r
 
a materialului (fig. 1-1a).
În cazul betonului simplu, ruperea se produce când este atins
ă
rezisten
a la întindere
 
R
t
a betonului. O fisur
ă
perpendicular
ă
pe axa grinzii apare la parteainferioar
ă
, se dezvolt
ă
rapid în sus
ş
i declan
ş
eaz
ă
ruperea. Ruperea estecasant
ă
(fig. 1-1b).
În cazul betonului armat, atingerea R
t
marcheaz
ă
doar începutul fisur
ă
rii.Eforturile de întindere sunt transferate de la betonul întins la arm
ă
tur
ă
 
ş
imomentul este echilibrat printr-un cuplu format de
 
for
a de întindere dinarm
ă
tur
ă
 
ş
i rezultanta eforturilor de compresiune din betonul situat deasupraaxei neutre (fig. 1-1c). Ruperea se produce numai când betonul comprimat î
ş
iepuizeaz
ă
capacitatea. Comportarea este ductil
ă
. Raportul dintre rezisten
a la încovoiere a unei grinzi din beton simplu
ş
i cea a unei grinzi similare din betonarmat este de circa 1/5. Deforma
ia (s
ă
geata) grinzii la rupere poate fi de circa50 de ori mai mare decât la fisurare (fig. 1-2).Asociera betonului cu arm
ă
tura este favorizat
ă
 
ş
i de anumite propriet
ă
i fizice
ş
ichimice ale celor dou
ă
materiale :
 
Aderen 
 
, care asigur
ă
transmiterea eforturilor între beton
ş
i arm
ă
turi, serealizeaz
ă
de în mod natural.
Prin introducerea arm
ă
turilor în beton,
protec 
 
ia anticoroziv 
ă
a acestora esteasigurat
ă
de pH-ul bazic (>12) al betonului.
 
Similaritatea coeficien 
 
ilor de dilatare termic 
ă
previne apari
ia de eforturisuplimentare datorit
ă
varia
iilor dimensionale diferite sub ac
iunea varia
iilorde temperatur
ă
.Comportarea betonului armat este diferit
ă
 
ş
i mult mai complex
ă
decât cea amaterialului ideal, linear - elastic, pe baza c
ă
ruia sunt dezvoltate teoriile din Rezisten
aMaterialelor,
ş
i, mai general, din Mecanica Mediului Continuu.Într-adev
ă
r, betonul armat este un material compozit rezultat din asocierea a dou
ă
 materiale cu propriet
ă
i mecanice diferite. Dup
ă
fisurarea betonului întins, materialul î
ş
ipierde
ş
i continuitatea. În plus, atât betonul cât
ş
i arm
ă
turile de înalt
ă
rezisten
ă
folositela beton precomprimat au propriet
ă
i reologice (fluaj
ş
i respectiv relaxare).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->