Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
defibrilarea inimii

defibrilarea inimii

Ratings: (0)|Views: 828 |Likes:
Published by kostyk

More info:

Published by: kostyk on Mar 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

 
 
CONSIDERA
Ţ
II ASUPRA STIMUL
Ă
RII ELECTRICE
Ş
IMAGNETICE A INIMII
OANA MIHAELA DROSU
1
 
Cuvinte cheie:
 
stimulare electric
ă
 
ş
i magnetic
ă
, fibrila
ţ
ie, pacemaker, defibrilator,impuls, func
ţ
ie de stimulare.
În acest studiu, este prezentat
ă
activitatea electric
ă
a inimii
ş
i sistemul conductiv alacesteia
ş
i sunt discutate în detaliu tehnicile medicale de stimulare electric
ă
intern
ă
 
ş
iextern
ă
, descriindu-se mecanismele corespunz
ă
toare pacing-ului
ş
i defibril
ă
rii cardiace,aparatura utilizat
ă
 
ş
i parametrii acesteia. Sunt amintite încerc
ă
rile experimentale, destulde pu
ţ
ine la num
ă
r, în domeniul stimul
ă
rii inimii prin curen
ţ
i indu
ş
i de c
ă
tre un câmpmagnetic variabil în timp (metod
ă
înc
ă
neutilizat
ă
clinic). Sunt prezentate modeleletipice de bobine utilizate în stimularea magnetic
ă
. În final, este descris
ă
func
ţ
ia deactivare celular 
ă
, care eviden
ţ
iaz
ă
m
ă
rimea electric
ă
activ
ă
în procesul de stimulare.
1
.
INTRODUCERE
Rolul de pacemaker natural al cordului în organismul uman este acela al unuigenerator de transmitere a unor impulsuri ritmice de tensiune, ce depind, ca form
ă
,de starea sa patologic
ă
.Ritmul cardiac este dat de succesiunea acestor unde de tensiune produse prindepolarizarea natural
ă
a unei zone din atriul drept (nodul sino-atrial SA)
ş
itransmise prin conduc
ţ
ie electric
ă
în tot miocardul [
1
, 6]. Studierea acestuifenomen contribuie la evaluarea posibilit
ăţ
ilor de influen
ţ
are artificial
ă
a func
ţ
ieicardiace, prin stimulare electric
ă
sau magnetic
ă
.
Stimularea cardiac
ă
 
realizeaz
ă
asistarea permanent
ă
sau temporar 
ă
afunc
ţ
iei cardiace, ac
ţ
ionând în sensul corect
ă
rii unor pertub
ă
ri în ritmul natural alcordului sau chiar al suplinirii generatorului natural de semnal de depolarizare.Aceasta se realizeaz
ă
curent, în terapeutica medical
ă
:- fie prin
 producerea de impulsuri periodice de tensiune
(la putere mic
ă
),aplicate direct miocardului prin implant cardiac, pentru compensarea ori înlocuireafunc
ţ
iei nodului SA de generator de tact sau pentru a suplini func
ţ
ia de conducere
1
) Politehnica University of Bucharest, Electrical Engineering Department, Splaiul Independen
ţ
ei3
1
3, code 77206, Bucharest, Romania, oanad@elth.pub.ro
 
Oana Mihaela Drosu
2
a impulsului excitator la blocarea conduc
ţ
iei prin fasciculele His (
 func
 ţ 
ia de pacing 
);- fie prin
producerea de impulsuri izolate de tensiune
(la putere mare),aplicate extracutanat, în cazul fibrila
ţ
iilor (
 func
 ţ 
ia de defibrilare
).În tehnica medical
ă
curent
ă
, atât pacing-ul, cât
ş
i defibrilarea sunt realizatenumai prin mijloace electrice, existând doar câteva încerc
ă
ri experimentale deaplicare a stimul
ă
rii cardiace produse prin câmp magnetic variabil în timp.
2. CORDUL
Componentele anatomice ale inimii cu func
ţ
ii electrofiziologice sunt:
 ţ 
esutul muscular 
al atriilor 
ş
i ventriculelor,
 ţ 
esutul conductiv
(ramurile His, re
ţ
eauaPurkinje)
ş
i
celulele
 
 pacemaker.
Aceste celule specializate ale nodului SA suntexcitate de sistemul nervos, comportându-se ca o surs
ă
de poten
ţ
iale de ac
ţ
iuneregulate, care imprim
ă
ritmul cardiac. Excita
ţ
ia trece de la o celul
ă
la alta în toat
ă
 zona atrial
ă
, cu o vitez
ă
de circa
1
m/s, în cca 80 ms, apoi cuprinde aproapesimultan atriul drept
 
Unda de excita
ţ
ie ajunge la nodul AV, pe care îl parcurge mai lent. Apoi setransmite, prin
ţ
esutul conductiv format de fasciculul His, în ventricule, unde
ţ
esutul conductiv His-Purkinje r 
ă
spânde
ş
te rapid (cu viteza de cca 2 m/s) impulsulexcitator în toat
ă
zona ventricular 
ă
intern
ă
 
ş
i apoi, prin contiguitate, cu viteza decca 0,3 m/s, în tot mu
ş
chiul ventricular. Se spune c
ă
excita
ţ
ia se transmite global îninim
ă
de la baz
ă
la apex
ş
i în miocard de la endocard (membrana interioar 
ă
) laepicard (membrana exterioar 
ă
)
[
1
]
.Exista modele numerice ale cordului, bazate pe reprezentarea structurii
ş
icomport
ă
rii electrice a miocardului.
3. DEFIBRILAREA CARDIAC
Ă
 
Defibrilarea cardiac
ă
are ca scop stoparea reintr 
ă
rilor multiple
ş
i necontrolateîn activare, care provoac
ă
contrac
ţ
ii musculare de fibrila
ţ
ie. Fibrila
ţ
ia mu
ş
chiuluiventricular produce oprirea total
ă
a pomp
ă
rii de sânge, ducând la o sc
ă
dere brusc
ă
 a presiunii sanguine, lips
ă
de oxigen în creier 
ş
i moarte în cele din urm
ă
, aceastasurvenind în câteva minute dac
ă
nu se aplic
ă
defibrilarea artificial
ă
.Deoarece circuitele de reactivare sunt prezente în tot
ţ
esutul cardiac, procedura presupune aplicarea stimul
ă
rii întregului cord, nu doar unei por 
ţ
iuni,cum se întâmpl
ă
în cazul pacing-ului.Exist
ă
mai multe ipoteze care stau la baza mecanismului defibril
ă
rii, care nua fost înc
ă
pe deplin în
ţ
elese, multe observa
ţ
ii
ă
cându-se doar pe baza unor încerc
ă
ri experimentale.
 
Considera
ţ
ii asupra stimul
ă
rii electrice
ş
i magnetice a inimii
3
 Ipoteza masei critice
– în cadrul c
ă
reia mecanismul de baz
ă
al defibrila
ţ
ieieste presupus a fi întreruperea frontului de activare prin depolarizarea
ţ
esutuluirefractar sau în repaus printr-un câmp de defibrilare. Se mai stipuleaz
ă
, deasemenea,
ş
i ipoteza c
ă
nu tot
ţ
esutul de acest tip trebuie activat pentru încetareafibrila
ţ
iei, ci doar o “mas
ă
critic
ă
” (adesea sugerat
ă
a fi de cca 75 % din
ţ
esut).O alt
ă
ipotez
ă
a fost aceea a
“vulnerabilit 
ăţ 
ii pragului superior” 
[2], care d
ă
 o interpretare diferit
ă
rezultatelor ob
ţ
inute, asociind succesul sau insuccesuldefibril
ă
rii cu m
ă
rimea intensit
ăţ
ii
ş
ocului aplicat, fibrila
ţ
ia reinstalându-se în cazulunui câmp de stimulare insuficient de mare.Se poate presupune c
ă
singura modalitate prin care
ş
ocul electric poateinfluen
ţ
a comportamentul celulelor aflate în fibrila
ţ
ie este prin tensiuneatransmembranar 
ă
.
 Defibrilatorul 
este un generator de impulsuri de mare putere, aplicatetranstoracic, prin electrozi plasa
ţ
i pe piele.
Ş
ocul se aplic
ă
între cei doi electrozi astfel încât circuitul s
ă
fie izolat deorice poten
ţ
ial de alt
ă
valoare (mas
ă
sau p
ă
mânt), pentru evitarea oric
ă
ror altedesc
ă
rc
ă
ri electrice care ar putea produce electrocutarea pacientului sau medicului.În asisten
ţ
a medical
ă
de urgen
ţă
electrodul pozitiv se aplica pe stern
ş
i electrodulnegativ în dreptul apexului cardiac.
 
Fig. 3.
1
- Schema electric
ă
a defibrilatorului
Impulsurile de tensiune cu o durat
ă
de 3÷
1
0 ms se aplic
ă
între cei doielectrozi în cel mai scurt timp de la declan
ş
area fibrila
ţ
iei, succedându-se la uninterval de cel mult 30 s, într-un ritm cresc
ă
tor al transferului de energie de la 200 Jla 400 J, întrerupându-se la refacerea ritmului natural.În general sunt utilizate formele de varia
ţ
ie trapezoidal
ă
sau sinusoidal
ă
 atenuat
ă
, fiind pu
ţ
ine dovezi despre superioritatea uneia fa
ţă
de cealalt
ă
din punctde vedere al eficien
ţ
ei defibril
ă
rii.Impulsurile de tensiune aplicate între electrozii defibrilatorului se produc prindesc
ă
rcarea unui condensator cu o capacitate de circa 20
µ
F, înc
ă
rcat la 3÷7 kV, peun circuit
R-L
, fiind dovedit experimental ca impulsului amortizat (curentul este

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->