Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
9Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
notiuni de drept comercial

notiuni de drept comercial

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,481|Likes:
Published by ionelllaa

More info:

Published by: ionelllaa on Mar 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/06/2012

pdf

text

original

 
NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL
 
Utilizate în activitatea managerială a unei instituţii1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL
Denumirea “drept comercial” sugerează ideea că dreptul comercial constituie oreglementare juridică, adică un ansamblu de norme juridice care priveşte comerţul.În sens etimologic, expresia de “
comerţ 
” provine din latinescul “
commercium
”, carela rândul sau reprezintă o juxtapunere a cuvintelor “
cum
” şi “
merx 
”, ceea ce înseamnă “
cu
 
marfa
”. Deci, comerţul ar consta în operaţiuni cu mărfuri.În sens
economic 
, comerţul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si,prin aceasta, circulaţia bunurilor de la producător la consumator. Sub acest aspect,comerţul ar consta în operaţiunile cuprinse în intervalul dintre momentul produceriimărfurilor şi intrării lor în circulaţie, până în momentul ajungerii acestora laconsumatori.În sens
 juridic 
, noţiunea de comerţ are un conţinut mai larg decât cel al noţiuniidefinite în sens economic. Ea cuprinde nu numai operaţiunile de interpunere şicirculaţia mărfurilor, pe care le realizează negustorii, ci şi operaţiunile de producere amărfurilor, prin transformarea materiilor prime, materialelor, etc. şi obţinerea unorrezultate de o valoare mai mare, pe care le realizează fabricanţii sau, în general, întreprinzătorii.Având în vedere accepţiunea juridică a noţiunii de comerţ, dreptul comercial are osferă mai cuprinzătoare, acesta reglementând activitatea comercială, definită ca oactivitate de producere şi circulaţie a mărfurilor.
1.1. Obiectul dreptului comercial
Potrivit concepţiei clasice a dreptului comercial, există două sisteme care permitdeterminarea sferei dreptului comercial.În sistemul
subiectiv 
, dreptul comercial are ca obiect normele juridice la care suntsupuşi comercianţii. Deci, dreptul comercial este un drept profesional, care se aplicăpersoanelor care au calitatea de comerciant. Acest sistem a stat la baza primelorreglementari legale ale activităţii comerciale, anterioare marii codificări franceze dela începutul secolului al XIX- lea.După sistemul
obiectiv 
, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabilecomerţului, adică acelor acte juridice, fapte şi operaţiuni, calificate de lege ca faptede comerţ, indiferent de persoana care le săvârşeşte. Acest sistem a constituitfundamentul Codului comercial francez de la 1807.Codul comercial român are la bază, ca principiu, sistemul obiectiv.
1.2. Definiţia dreptului comercial
 
Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte din actele juridice, faptele şi operaţiunileconsiderate de lege ca fapte de comerţ, precum şi raporturilor juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant.
Istoria dreptului comercial este strâns legată de istoria comerţului si, implicit adezvoltării societăţii omeneşti.La începuturile sale, comerţul a fost guvernat de reguli cutumiare, fie de sorgintelocale, fie de provenienţa străină, ca urmare a legăturilor cu negustorii de pe altemeleaguri.În 1887 a fost adoptat Codul comercial român, care este şi astăzi în vigoare. Laelaborarea acestui cod a fost folosit Codul comercial italian din anul 1882. În Italia,Codul comercial francez a fost adoptat în 1808. Dar, ulterior, prin valorificareatradiţiei, dar şi a tot ce era nou în doctrina franceză, belgiană şi germană, în anul1882 s-a reuşit adoptarea Codului comercial italian.
1.3. Izvoarele
 
dreptului
 
comercial
Art.1 C.com. dispune: “In comerţ se aplică legea de faţă. Unde ea nu dispune seaplică Codul civil.”. Din aceste dispoziţii legale rezultă că dreptul comercial are caizvoare formale Codul comercial şi Codul civil. Deşi nu sunt menţionate, izvoare aledreptului comercial sunt şi legile comerciale speciale, respectiv legile civile speciale.Un anumit rol în aplicarea reglementarii legale îl au obiceiurile, jurisprudenţa şidoctrina dreptului comercial.
1)
 Izvoarele
 
legislative
ale dreptului comercial
Codul 
 
comercial 
reprezintă principalul izvor de drept comercial. El cuprinde norme juridice care reglementează instituţiile fundamentale ale dreptului comercial: faptelede comerţ, comercianţii, obligaţiile comerciale şi falimentul.
Legile
 
comerciale
speciale mai frecvent întâlnite sunt: Legea nr. 31/1990 republicata,cu modificările ulterioare, Legea privind Registrul comerţului, Legea privindcombaterea concurentei neloiale, Legea privind impozitul pe profit etc.Cu privire la corelaţia dintre Codul comercial şi legile comerciale speciale se aplicăprincipiile generale (specialia generalibus derogant).
Codul 
 
civil 
reprezintă un izvor subsidiar al dreptului comercial, aşa cum rezultă dindispoziţiile art. 1C. com. O importanţă deosebită o au dispoziţiile Codului civil privindmateria obligaţiilor, în special cele referitoare la izvoarele şi efectele obligaţiilor,precum şi cele relative la contractele speciale (contractul de societate, contractul devânzare-cumpărare, contractul de mandat etc.).
2)
Uzurile
 
comerciale
nu sunt izvoare de drept. Dar, dacă în dreptul nostrucomercial nu există uzuri legislative, doctrina recunoaşte uzurile interpretative(convenţionale).
 
Astfel, potrivit art. 970 C.civ., convenţiile trebuie executate cu bună credinţă. Deasemenea, dispoziţiile îndoielnice se interpretează după obiceiul locului unde s-a încheiat contractul.3)
Doctrina
dreptului comercial, ca şi
 practica
 
 judiciară
în domeniu, au un rolimportant în interpretarea legilor comerciale.
 
2. FAPTELE DE COMERŢ
Codul comercial român stabileşte anumite acte juridice şi operaţiuni pe care leclasifică “
fapte de comerţ
”. Prin săvârşirea uneia sau mai multor fapte de comerţ senasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale.
Art. 3 Cod comercial
prevede:” Legea consideră fapte de comerţ:1) cumpărările de producte sau de mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fiedupă ce se vor fi lucrat sau pus în lucru,2) vânzările de producte, vânzările şi închirierile de mărfuri în natură saulucrate,3) cumpărările sau vânzările de părţi sau de acţiuni ale societăţilorcomerciale,4) orice întreprindere de furnituri,5) întreprinderile de spectacole publice, comisioane, agenţii şi oficii deafaceri,6) întreprinderile de construcţii,7) întreprinderile de fabrici, de manufactură şi imprimerie,8) întreprinderile de editură, librărie şi obiecte de artă,9) operaţiunile de bancă şi schimb,10) operaţiunile de mijlocire în afaceri comerciale,11) întreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe apă sau pe uscat,12) cambiile şi ordinele de producte sau mărfuri …. pct. 20.
Codul comercial român, ca şi modelul sau italian, reglementează faptele de comerţ,iar nu actele de comerţ 
.Legiuitorul român a voit să supună legilor comerciale nu numai raporturile rezultatedin actele juridice (manifestările de voinţă săvârşite în scopul de a produce efecte juridice), ci şi raporturile izvorâte din faptele juridice. Deci, potrivit Codului comercialintră sub incidenţa legilor comerciale nu numai contractele comerciale, ci şi faptele

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
ralu_k_mail5109 liked this
julia_z liked this
Nume Prenume liked this
nikubej liked this
cristiana tudose liked this
Mitzan liked this
megaimage liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->