Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
33Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
13159818 Plantele Medic in Ale Import Ante in Tratamentele Naturiste Vol 2

13159818 Plantele Medic in Ale Import Ante in Tratamentele Naturiste Vol 2

Ratings: (0)|Views: 689 |Likes:
Published by elsirasirius

More info:

Published by: elsirasirius on Mar 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2012

pdf

text

original

 
GULIE.Brasica oleracea var. ongyloides.Părţi folosite:
tulpina îngroşată, frunzele.
Compoziţie chimică
: numeroase săruri minerale,calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenţă sulfo-azotată,iod, arsenic, zaharuri, vitaminele A, B, C în plus în frunze,fier şi cupru.
Acţiune farmaceutică:
revitalizant, diuretic, dizolvanturic, antiscorbutic, răcoritor, pectoral, emolient.
Se poate folosi la urtoarele afecţiuni
: abcese,acnee, afecţiuni pulmonare, angine, bronşite, cistite,degerături, eczemă, enterite, furuncule, gută, guturai, litiazărenală, obezitate, oboseală generală, tuse.
Preparare;
-Decoct în apă sau în lapte; 100 g la litru, în afecţiunile pulmonare, guturai, angine. Excelent pentru bolnavi îngeneral.-Sirop de gulie: aceleaşi indicaţii. Se pregăteşte scobindîn gulie şi umplând cavitatea cu zahăr. Siropul se formează încâteva ore. Se administrează cu linguriţa.-Contra eczemei, acnee; consumul zilnic de puţinăgulie crudă.-Gulie fiartă este foarte digerabilă. Se va consuma cufolos şi crudă, dată pe răzătoare, împreună cu alte crudităţi.-Seminţe măcinate: 6 g într-o infuzie de tei, contracalculilor, a răcelilor.Extern:-Angină; se fierbe o gulie mare, tăiată în bucăţi, în 0,5 lde apă pentru gargară.-Degerături: se coace în cuptor o gulie cu coajă (estecoaptă când intră degetul în ea). O lăsăm să se răcească uşor şi o tăiem în două. Frecăm degerăturile cu jumătăţile ei, presând uşor, ca să iasă sucul.
 
-Accese de gută, abcese, furuncule: acelaşi procedeu ca pentru degerături.
GUTUIULCydonia oblongataFam. RosaceaeDenumiri populare
: alămioară, găduie, gătâie,gutaie, gutai, gutăi, gutăn, gutie, gutâie, gutâi, pom cotei.
În tradiţia populară
: ceaiul din gutui cu puţin zahăr se lua contra tusei şi răguşelii. Ceaiul din frunze, în amesteccu flori de tei, se lua în amigdalite şi răceli. Zeama din frunzede gutui, curpen de castravete pisate la un loc se storceau perănile cu viermi. Din seminţele de gutui se prepară apă pentruochi; se luau 40 de sâmburi, se puneau 100 de dramuri de apălimpede, rece, se băteau puţin, apoi se înmuia în ea cârpecurate şi se punea pe ochi.Ceaiul din sâmburi se bea cu zahăr candel sau cutărâţe de grâu contra tusei. Cu frunze de gutui, măr dulce şicimbrişor, fierte împreună, se făceau oblojeli “la cel perit”.Ceaiul din frunze uscate se folosea la bolile de inimă,în cazurile de insuficienţă cardiacă. Se mai lua în boli deficat. Din seminţele plămădite în apă se făcea un unguent pentru sânii crăpaţi ai femeilor care alăptau.
Compoziţie chimică
: frunzele conţin-apă, zaharuri,acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantităţi degrăsime, vitaminele A, B, C, PP, săruri minerale, etc.Fructele: apă, zaharuri, acizi organici, pectine, protide,tanin, mici cantiţi de grăsime, mucilagii mai ales înseminţe. Vitaminele: A, B, PP, săruri minerale de calciu, fier,fosfor, potasiu, cupru, magneziu, sulf, etc.
Proprietăţi farmaceutice
: fructele, seminţele şiflorile sunt astringente, stomahice, aperitive, fortifiante aleficatului, vindecă o serie de afecţiuni. Acidul malic contribuiela neutralizarea sângelui. Pectina ajută la coagularea sângelui,utilă în afecţiunile pulmonare, chiar în tuberculoză, deasemenea la afecţiunile intestinale cu diaree sau chia
 
dizenterie. Este tonică pentru întreg organismul şi conţine şivitamina care ajută la refacerea celulară. Extern se mai poatefolosi chiar la prolapsul rectal sau uterin. Se fac clisme şispălături în acest caz.Se vor folosi fructele ca atare sau în diferite forme ca:sirop, dulceţuri, sucuri.Se pot folosi şi în diferite combinaţii cu alte plantefiind mai activ. Extern fructele au acţiune astringen,seminţele sunt emoliente, mucilaginoase, pulpa fructului estetonică. În lipsa fructelor se poate folosi frunza.
Se utilizează la următoarele afecţiuni
: afte, arsuri-înspecial ceai din seminţe, bronşite, cheilite fisurate,conjunctivită, degerături, diaree, distonie digestivă, eczeme,faringite, fisuri anale, fisuri mamelonare, gingivite, hemoragiiuterine, hemoptizii, hemoroizi, hiperaciditate gastrică, infecţiirespiratorii, inapetenţă, insuficienţă hepatică, iritaţiile pielii,leucoree, prolaps rectal şi uterin, răni tegumentare, răguşeală,riduri, stomatite, tuberculoză, tuse, ulceraţii, vomă.Frunzele se folosesc şi pentru a vopsi în galben saunegru în funcţie de concentraţie.Preparare:
Uz intern
: se consumă fructul crud, suc din fruct,compoturi, paste, jeleuri, suc în sirop.-Se taie o gutuie în felii subţiri şi se fierbe într-un litrude apă, până se reduce apa la jumătate. Se strecoară prin presare. Se adaugă 50 g de zar. Se foloste contraenteritelor acute, a digestiilor anevoioase, în tuberculo pulmonară (tanin).-Fruct uscat 40 g la 1 litru de apă se fierbe în clocote10 minute. Se foloseşte după dorinţă.-Lichior de fructe cu alcool şi zahăr:suc de gutuie…………….1,5 litrirachiu…………………….0,500 litriscorţişoară………………..2 g

Activity (33)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Sabau Camelia liked this
lenu1 liked this
Eugeniu Rusu liked this
IDEHALL liked this
RO-AM-BD liked this
Chrys2507 liked this
Adriana Munteanu liked this
Adriana Munteanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->