Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Imaginea lumii fanariote

Imaginea lumii fanariote

Ratings: (0)|Views: 30|Likes:
Published by maharaniregina

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: maharaniregina on Mar 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2010

pdf

text

original

 
 
IMAGINEA LUMII FANARIOTE
"Cititorul de astãzi al romanului <
Ciocoii vechi şi noi
>, hotãrât sã urmãreascã drumul abrupt, plin deizbânzi şi cãderi pe care a pornit-o tenacele Dinu Pãturicã, feciorul umilului treti-logofãt Ghinea Pãturicã otBucov sud Saac, se trezeste cã, fãrã voia lui, a pornit la rândul sãu spre a descoperi Bucureştiul de acum un veacşi jumãtate, respectiv un pitoresc tablou dinainte de focul cel mare din 1847, compus cu o gingaşã migalã.”Însã domnia lui Caragea (1812-1818) este de tristã amintire în istoria poporului nostru, nu neapãrat pentru cã este de naturã fanariotã, ci fiindcã trebuia sã facã faţã pretenţiilor mult sporite ale Porţii (în urma pãciide la Bucureşti din 1812) pentru a-şi menţine scaunul, iar propria-i lãcomie de bani devenise proverbialã.Corupţia administraţiei luase amploare, boierimea fanariotã a intrat în conflict cu cea pãmânteanã, ambele fiindantrenate în dominaţia economicã şi politicã, deţinerea slujbelor cu mari beneficii (haraci) şi dobândirea scutiriide taxe. Reacţia ţãrãnimii şi nemulţumirile au continuat şi dupã fuga lui Caragea din ţarã, pregãtind climatulfavorabil rãscoalei lui Tudor Vladimirescu.În roman nu s-a putut ajunge la înţelegerea esenţei ecestei epoci, originea rãului constând aici în abuzurilesãvârşite de administraţia fanariotã, de la cel mai neînsemnat pânã la cel mai mare dregãtor, personajul ciocoiuluifiind unul tipic, cu un rol determinant în scena politicã. Incitanta viaţã a lui Dinu Pãturicã se desfãşoarã veridicîntre douã momente propice naşterii şi ascensiunii burgheziei româneşti, pe fondul multicolor al timpuluirespectiv.Boierimea era o clasã parazitarã, iar odatã intratã în contact cu ţãrile europene (în primul rând princomerţ) ea încerca sã imite civilizaţia sub aspectul “modei”, într-un amestec de moravuri apusene şi orientale. În primul capitol este prezentat postelnicul Andronache Tuzluc “îmbrãcat cu antiriu de cutnie (stofã de mãtaseamestecatã cu bumbac) ca guşa porumbului, încins peste mijloc cu un şal de Ţarigrad, cu işlicul (un fel decãciulã purtatã de boieri, având forme şi mãrimi variabile, corespunzãtoare rangului) şi învelit pânã la ochi cu ogiubea (hainã largã) de postav albastru, blãnitã cu blanã de râs”.Autorul foloseşte numeroase arhaisme de origine turcã sau greacã, menite sã redea mediul cosmopolit alcurţii domneşti şi al moşierimii. Descrierea amãnunţitã a arhitecturii şi interioarelor, a costumelor şi amoravurilor creioneazã imaginea lumii fanariote:“Curtea domneascã, se deosebea cu totul de curţile domnitorilor din zilele noastre. Ea înfãţişa un centruunde se aduna tot ce avea Bucureştii mai inteligent, dar mai leneş şi mai depravat. Palatul era plin de boieri şicalemgii de tot felul, dintre care fanarioţii se deosebeau prin cochetãria îmbletului lor, prin desele complimente şitemenele ce fãceau în dreapta şi-n stânga, iar mai cu seamã eleganţa veştmintelor tãiate dupã ultima modã venitãdin Fanar. Interiorul curţii prezintã vederii o panoramã foarte curioasã şi variatã: în mijloc stau înşirate caretele şi butcile boierilor; mai încolo, vizitiii lui vodã preîmblau armãsarii îmbrãcaţi cu cioltare (pãturã decorativã care se pune sub şa) cusute cu sârmã de aur (...) alunarii şi vânzãtorii de şerbet din Fanar purtau pe cap fesuri mici cufunde stufoase de ibirişim şi cãmãşi de borangic subţiri, care lãsau sã se vadã pe piepturile şi pe braţele lor goalefiguri simbolice încrustate, precum obicinuiau ienicerii.”Clasa mijlocie, deprinsã de mult timp cu viaţa orientalã cea plinã de lene şi poezie, vara se aduna la“grãdinile Breslea, Barbãlatã, Cişmigiu şi Giafer”. “Acolo, fiecare isnaf (corporaţie, breaslã) sau cap de familieîşi întindea masa şi, împreunã cu casnicii şi amicii, beau şi mâncau; apoi începeau a învârti hora strãmoşeascã şidansurile cele vesele.” Acestei teme i-a fost dedicat un întreg capitol - “Scene de viaţã socialã” - pentru o mai bunã pãtrundere în mentalitatea respectivã. Petrecerile se ţineau în locuri private “pentru a nu da prilej noroduluia surprinde vreo necuviinţã a lor şi a li se pierde printr-aceasta prestigiul.”Atâta timp cât “puteau sãvârşi trei sau patru din cele şapte pãcate de moarte”, viaţa era frumoasã, iar tragerea la rãspuns era peste putinţã. Stãpânii aveau amante pe care le rãsfãţau cu nestemate, haine scumpe, parfumuri şi alte obiecte preţioase de import, iar ele la rândul lor se întreţineau cu alţi indivizi. Viaţa scandaloasãşi depravarea de mari proporţii au infestat şi demoralizat societatea întreagã. În saloane, înalţii invitaţi îşi alungã plictiseala prin jocurile de cãrţi, “la care aurul trece din pungã în pungã, cu uşurinţa cu care a fost agonisit”.Boierimea dedatã trândãviei avea veşnic nevoie de bani, dar era mult prea moleşitã pentru a-şi administrasingurã imensele averi, pentru a se îmbãia şi îmbrãca, pentru a-şi aprinde ciubucul şi alte lucruri cât se poate de
1

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->