· casa.

,La

Weldon Owen

Copyright © Weldon Owen Pty Ltd

Text: Judith Simpson

llustratii: Paul Bachem; Studio Andrew Becken/Garden: Leslye Cole/Alex Lavroff 8 Asociatii; Chris Forsey; John Crawford fraser; lorraine Hannay; Richard Hook/ Bernard Thornton Artists, UK; Janet Jones/Alex Lavroff ft Asociatii; Shane Marsh/Linden Artists; lain McKellar; Peter Mennim; Studio Darren Pattenden/ Garden; Tony Pyrzakowski; John Richards; Trevor Ruth; Mark Sofilas/ Alex Lavroff ft Asociatii; Studio Sharif Tarabay/Garden; CW Taylor

Editura "Litera International" O. P. 53; cr. 212, sector 4, Bucuresti, Romania

tel./fax (021) 3196390; e-mail: comenzi@litera.ro

Copyright © 2008, Litera International pentru versiunea in limba rornana Toate drepturile rezervate

Editor: Vidrascu ~i fiii Coperta: Vladimir Zmeev

Tehnoredactare ~i prepress: Eduard Toaca Redactori: Cristina Marin, Tatiana Fiser Traducere din engleza: Graal Soft - Integrated Translation Services - www.graalsoft.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Mari inven(ii / coord. dr.: Richard Wood; trad.: G raal Soft. - Bucuresti : Litera International, 2008

Index

ISBN 978-973-675-480-7

I. Wood, Richard (coord.) 087.5:94(32)

Tiparit la G Canale, Bucuresti

ARI INVENTII

CONSULTANT ~TIINTIFIC

Richard Wood

Curator

Muzcul de Arte ~i ~tiinr,e Aplicate din Sydney

Cuprins

• COMUNICATII •
De la condei la tipar 28
De-alungulunuifir 30
Imagini st sunete 32
Instrumente muzicale 34
~~ • INSTRUMENTE ~I APARATE •
~f!)! 36
Ceasuri ~i calculatoare
Computere sl robott 38 • PUTERE ~I ENERGIE •

Puterea in vechime Energia naturals

40 42

• RA Z B 0 I s I PA C E •

In Iupta

Prezent ~i viitor

44 46

• VIATA ~I MEDICINA •

Instrumente medicale Miracolele medicinei Biotehnologie

Idei neobisnutte

Index

48 50 52 54 56

• INTRODUCERE •

Totul despre lnventil

I nventiile au modelat lumea in care traim. in fiecare zi beneficiem de pe urma muncii marilor inventatori: cand aprindem lumina, folosim computerul, telefonam cuiva

sau ne uitam la un film. Inventiile simple, cum ar fi nasturii, fermoarele, Coca-Cola" sau fulgii de porumb, ne fac viata mai usoara ~i mai placuta. Unii inventatori muncesc ani intregi la perfectionarea unei idei, in timp ce altii ii ajuta, impartasindu-si descoperirile ~i opiniile. Faimosul inventator Thomas Edison

a spus ca .. geniul este 1 la suta inspiratie ~i 99 la sura transpiratie" El a inventat becul electric, dar numai dupa ce a facut mii

de experimente! Fiecare inventie aduce informatii noi, utilizate pentru a da nastere altor inventii. Inventatorii i~i protejeaza inventiile obtinand brevete de la autoritatile abilitate, prin care ei i~i dezvaluie secretele in schimbul dreptului de a realiza, utiliza sau vinde inventiile. Brevetele au 0 viata scurta,

de pana la 21 de ani, dupa care inventia devine proprietate publica. in ultimii 500 de ani, au fost inventate si patentate peste 25 de milioane de produse, procese si dispozitive.

INVENTIILE LVI NOBEL

Este greu sa proqnozarn toate

efectele posibile ale unei inventii,

In 1867, dupa trei ani de munca, inventatorul suedez Alfred Nobel a stabilizat nitroglicerina, amestecand-o

cu un mineral. A denumit noua

substanta, asemanatoare unui aluat, dinamitii. lntentla lui Nobel era

ca aceasta inventie sa previna accidentele mortale din domeniul ingineriei, insa, dind lumea a intrat in razboi, dinamita a fost utllizata pentru a ucide ~i distruge. Pentru a compensa pierderile provocate

de inventia sa, Nobel si-a folosit ave rea pentru a fonda Premiile Nobel. Acestea sunt decernate oamenilor care aduc contributii remarca'bile in domeniul chimiei, fizicii, medicinei, literaturii, economiei ?i pacil.

6

MINTILE LUMINATE GANDESC LA FEL

Unele lucruri sunt inventate

in acelasi timp, in locuri diferite.

in 1879, americanul Thomas Edison ~i englezul Joseph Swan au inventat simultan becul electric.

~TIATI cA ...

Prin 1890, Charles Duell, Comisarul Brevetelor pentru Statele Unite ale Americii, a vrut sa se pensioneze. Considera dj nu mai era nirnic de inventat!

7

APRINDETI FOCUL! Gustave Pasch din Suedia

a brevetat chibriturile in 1845, insa acestea nu au fost

prod use decat in 1855. Modelele lnitiale se aprindeau accidental sau emanau

gaze periculoase.

UN RAS RAPID

In 1901, un vanzator ambulant american pe nume King Camp Gillette a inventat lama de ras.

• VIATA DE ZI CU ZI •

Lucruri simple

FOlosim zilnic nasturi, stide, cutite, cuie, ace de siguranta, piepteni, umerase ~i alte inventii simple. Cum ne-am descurca

fara ele? Imaginati-va un supermarket tara conserve, paine, came, inghetata, cutii cu lapte sau fructe ~i legume! Oamenii reinventeaza constant lucrurile simple, cum sunt periutele de dinti sau capacele sticlelor, utilizand idei, materiale ~i tehnologii noi. Alte obiecte, precum boldurile si umerasele, au ramas aproape neschimbate din momentul in care

au fost inventate. In New York, in anul 1886, a fost pus in circulatie

un cuvant special care desemna inventiile simple, dar ingenioase. Francezul Gaget a vandut turistilor americani mii de modele in miniatura ale Statuii Libertatii, Locuitorii New Yorkului care au cumparat aceste statui le-au numit gadgets ~i cuvantul a fost utilizat de atunci pentru

a descrie obiectele simple, dar ingenioase.

LACATUL ~I CHElA

In 2000 l.Hr., egiptenii au confectionat lacate ~i chei din lemn pentru a pastra in siguranta comorile regale.

Aceste lacate ~i chei erau decorate

cu aur pentru a le arata irnportanta.

In 1865, Linus Yale Jr. a patentat

un lacat obisnuit care putea

fi produs in serie.

8

Civilizatllle antice aveau diverse metode . de curatare a dintilor, Periuta de dinti a fost .: inventata sub forma actuala, de William

.... ~"_'-lIndis ln 1780. r=s:>

BANI, BANI, BANI

Se spune ca primele monede

au aparut Tn China antica, Ele erau facute din branz, fiind proiectate pentru a arata, ca uneltele cotidiene, cum sunt cutitele ~i spadele. in regatul antic al Lydiei, monedele rotunde au fost utilizate ln anul 600 LHr. in onoarea regelui aveau stantate pe 0 parte un leu ~i un taur.

Semnele de pe verso indicau greutatea

~i calitatea lor. Cu trecerea timpului, cornertul

a Inflorit, iar odata cu el ?i banii. Se presupune til banii din hartle T?i au originile tot in China antica, Bancnotele de hartie au fost emise pentru prima data ln 1661, de catre Banca din Stockholm, In Suedia.

In 1988, oamenii de ?tiinta din Australia au inventat bancnotele de plastic care sunt de patru ori mai rezistente fiind Tn acelasi timp ?i reciclabile.

Italia

TRAGE- 11 FERfVI Acest mecanism ingerl'ios a fost inventat

de dtre americanul Wh in 1891.

insa, abia peste ts.ani ~

-_110.:.", . oanil a devenit

. rapid ~i maio u~or de~!lizat.

,..-....__ ...

CUBURILE DE ZAHAR

Eugen Langen Germania

BUNELE MANIERE LA MASA Tacarnurile au aparut pe mese acum 400 de ani. Furculita a devenit un element indispensabil al tacarnurilor italiene prin 1500?i a fost utilizata in Anglia, Franta ?i America din anii 1600.

OGLINDA Oglinzile din sticla au fost inventate in Venetia, Italia, acum 600 de ani. Erau realizate prin lipirea unei foite

subtiri de staniu pe o sticla, cu ajutorul mercurului.

• VIATA DE ZI CU ZI •

Prin casa

FOlosim inventiile din caminul nostru atat de frecvent, incat

avem impresia ca ele exista dintotdeauna. Dar aceste aparate

si dispozitive uzuale au fost candva noi §i foarte interesante. Inventiile casnice au fost gandite pentru a reduce efortul depus in gospodarie. lnainte de inventarea aspiratorului, oamenii i§i bateau

cu sarguinta covoarele pentru a indeparta praful din ele; inainte de inventarea masinii de tuns iarba, cosirea ei era 0 sarcina dificila, efectuata manual cu ajutorul unei seceri. Inainte de aparitia frigiderului electric, alimentele erau cumparate zilnic, consumate, resturile fiind aruncate. Initial, aparatajul casnic era realizat manual, nu avea fiabilitate si era scump. Productia in serie a dus la crearea

produselor ieftine, mai sigure §i accesibile tuturor. Inventiile casnice sunt imbunatatite si modernizate permanent.

Oare ce fel de inventii ne vor scuti de munca in caminul nostru peste cativa ani?

FRIGIDERE PENTRU VIITOR Primele frigidere electrice contineau pentru racire substante toxice, cum este amoniacul. Dupa 1930, producatorii au utilizat 0 substanta care nu este nociva, denumita freon.

Dar ulterior s-a descoperit ca freonul distruge stratul de ozon din atmosfera Pamantului. Frigiderul prietenos cu mediul a fost inventat in Germania in 1991.

10

Un deliciu regesc Probabil ca lnqhetata apare pentru prima data In China antica. In Europa, prin anii 1300, devine un desert foarte apreciat In randul suveranilor.

Ciocolata Ciocolata este prod usa din semintele unui arbore tropical, ~umit cacao. Vechile popoare din America Centrala

~i de Sud presau sem Ie pentru

a produce 0 bautllra. ul baton

de ciocolata a fost in Hvetia,

in 1819, de catre Cailler.

Mancare conqelata Observand mod u I in care eschimosii i?i conserve pestele, Clarence Birdseye

a tntrezarlt potentialul conqelarii rapide a multor alimente. Birdseye a introdus alimentele congelate

in magazine Ie americane in anii '30.

Margarina

Deficitul in productia de unt a Frantei anilor 1860 I-a determinat pe Napoleon III sa incurajeze cercetarile pentru gasirea unui inlocuitor. In 1869, Hippolyte MeqeMouries a inventat 0 pasta prod usa din grasimi anima le, pe care a denumit-o morgorina.

"BATE, MATURA $1 CURATA"

1\

In 1901, Hubert Cecil Booth era sigur

ca poate construi un aparat care

prin absorbtie, sa colecteze ~i sa filtreze praful. ~i s-a tinut de cuvant, chiar dacs aparatul era atat de voluminos, Incat trebuia montat

pe un carucior, fiind nevoie

de Inca doua persoane pentru a-l manevra. James Murray Spangler a inventat un model mai comod In 1908 ~i a vandut ideea

lui William Hoover, al caru: nume de familie ~i slogan (sus) au devenit cuvinte des folosite In carninele ~i institutiile din toata lumea.

~TIATI cA ...

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, doi oameni de ~tiinta au realizat un

dispozitiv care emitea microunde. Cei doi nu aveau de unde sa stie di munca lor avea sa fie folosita mai tarziu pentru realizarea unui nou aparat - cuptorul cu microunde.

Josephine Cochrane SUA

MA~INA DE SPALAT ELECTRICA

Alva Fisher

SUA

MA~INA DE CUSUT

Croitorii nu priveau cu ochi buni primele rnasini de cusut, aparute pe la 1800, crezand ca acestea Ii vor lasa fara lucru.ln 1851, Isaac Singer a

inventat prima ma~ina de cusut de uz casnic eflcienta.

PRAJITORUL DE pAINE ELECTRIC SUA

Dunca n Black :;i Alonso Decker SUA

SPRAYUL AEROSOL Eri k Roth ei m Norvegia

TOALETA Toaleta cu jet de apa a fost inventata de catre Sir John Harington In 1589.

EI a instalat una in propria casa ~i alta In casa nasei sale, regina Elisabeta I a Angliei.

T oa letele au i ntrat In uz abia dupa cca 200 de ani.

CUPTORUL CU MICROUNDE Percy Le Baron Spencer

SUA

Universitatea Nihon Japonia

'~'-

" ... ~

t~

au fost folosite ~

de egipteni la asamblarea .

cosciuqelor, ln urma

cu 5000 de ani. Suruburile pentru asamblarea lemnelor dateaza inca din 1760.

}----------

•

• VIATA DE ZI CU ZI •

La fabrica

O dinioara, membrii familiilor sau triburilor faceau manual

toate luerurile neeesare. Odata eu cresterea populatiei,

oamenii au inceput sa luereze in fabrici. in 1798, amerieanul

Eli Whitney a inventat productia de masa. Primise 0 cornanda pentru 10000 de pistoale, dar si-a dat seama ca muncitorilor le era imposibil sa produca aceasta eantitate in timpul stabilit. Atunei, a impartit munea pe sarcini. Muncitorii fabrieau eomponente diferite ale pistoalelor, care urmau sa fie apoi asamblate. in aceeasi perioada se instalau in fabrieile din Anglia noile motoare eu aburi ale lui James Watt ~i incepea Revolutia Industriala. Noile fabriei angajau multi oameni, dar munea prezenta riseuri, neeesita mult timp si era adesea monotona. Fabricile de astazi ofera 0 iluminare buna,

aer filtrat, imbracarninte de protectie si pauze

de odihna. Pentru muneile grele sunt utilizati roboti, iar oamenii lucreaza mai putine ore ~i

in conditii mai bune.

CUIE ANTICE

Cuiele de metal

facute manual

ECHIPAMENT DE PROTEqlE Din cauza caldurii, a frigului ~i a substantelor chimice nocive folosite

in fabricile din zilele noastre, sunt necesare costume cum e cel din stanqa, pentru a proteja muncitorii de perieole.

ORELE LUCRt\TOARE

Ceasul de pontaj a fest inventat de americanul W.H. Bundy in 1885. Muncitorii primeau propria cheie cu nurnar special, pe care 0 introduceau

in ceas cand ajungeau la serviciu. Aceasta cheie activa eeasul care imprima nurnarul cheii ?i ora venirii pe 0 foaie

de hartie, Cand muncitorii paraseau fabrica, repetau procesul pentru ca angajatorul sa poata verifica nurnarul

de ore lucrate. Expresiile in limba

engleza bundy on, care Insemna a ajunge la lucru ?i bundy off, care Insemna

a pleca de la lueru, au perpetuat

numele inventatorului.

ELEVATORUL CU FURCA Elevatoarele cu furca, aparute

In America ?i In Australia in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sunt .albine!e lucratoare" ale unei fabriei. Ele transports dintr-un loc in altul incarcaturi grele pe placi din lemn sau plastic.

BANDA TRANSPORTOARE Linia mobila de asamblare care transports piesele pana la muncitor a fost inventata de Henry Ford in Detroit

in 1908.

DE

Ac~~ti roboti controlati cu ajutorul computerului , .sudeaza electric piesele

autcmobilelor, Ei sunt

, speclalizati, fiecare sudand un singur tip de piesa.

FLACARA DE SUDAT CU OXIACETllENA Edmond Fouche ~i Jean Picard

Franta

AUTOMATIZAREA ROBOTILOR Delmar Harder SUA

'in Masini ~i biciclete

• VIATA DE ZI CU ZI •

FURCA

Inventate de romani, furcile de fier foloseau

la stranqerea fanului ln capite.

-------"\11-------

La ferma

PlUgUl si irigatia au .domesticit" mai mult teren arabil decat orice

alte inventii din domeniul agricol. Oamenii au beneficiat pentru prima data de recolte in Orientul Mijlociu, in urma cu circa 10 000 de ani, Insa semanatul ~i recoltarea manuala a acestora era un proces anevoios. in Egipt ~i in India, 4500 de ani mai tarziu, fermierii pregateau terenul pentru seman at cu ajutorul unor pluguri de lemn trase de boi. Egiptenii au invent at un instrument numit shaduf, care

ii ajuta sa ia apa din fluviul Nil pentru a iriga sau a uda culturile. Sarma ghimpata este o alta inventie agricola. Fermierii 0 utilizau prin 1800 pentru a delimita pe suprafetele intinse ale Africii, Americii de Nord ~i Australiei, fermele de grau, vite ~i oi. Aceste ferme enorme au revolutionat agricultura ~i cresterea animalelor. Fermierii aveau acum nevoie de metode mai rapide de recoltare a granelor, lanii, camii ~i laptelui. Metodele vechi au fost curand inlocuite de masini care efectuau munca oamenilor.

GREBLA

Greblele de lemn au aparut in Europa prin anul 500 d.Hr., fiind folosite pentru stransul qranelor treierate.

LOPATA

l.opetile de fier cu cozi de lemn au fost inventate de romani acum circa 2000 de ani.

SARMA GHIMPATA

In 1867, americanul Lucien Smith a inventat sarrna qhimpata, folosita la delimitarea fermelor.

fATRU FUNqll iNTR-UNA

In 1884, australianul Hugh McKay

a inventat seceratoarea trasa de cai. Aceasta lrnbina taierea, treieratul, vanturarea ~i balotarea paielor de qrau, lntr-o singura operatiune. Combinele de secerat motorizate sunt utilizate pretutindeni in zilele noastre.

~TIATI cA ...

Superfosfatii - substante chimice artificiale care imbogatesc pamanturile - au fost lnventati de

Sir John Bennett Lawes in Anglia, in 1842.

Fertilizatorii sunt, insa, adesea deversati in rauri ?i oceane, distruqand fauna.

IRIGAREA CULTURILOR

ShadUf-UI egiptean este, de fapt, 0 cumpana, Un par de lemn se balanseaza deasupra

unui put, sprijinit pe un cadru de lemn cu

o greutate de piatra la un capat, pentru contrabalansare. Greutatea pietrei usureaza ridicarea galetii grele cu apa,

PlUGUL Plugurile de lemn cu coarne de cerb au fost inventate in Egipt ?i India in urrna cu circa 5500 de ani. Plugurile simple trase de boi sunt inca utilizate in fermele de familie din numeroase tari.

TRACTORUl Tractoarele cu aburi ?i trei roti, construite de compania Case din America in 1829 erau grele ~i se blocau in solul moale. Tractoarele moderne au fost lansate de Henry Ford in 1907.

15

Catherine Greene ~i Eli Whitney SUA

Cyrus McCormick SUA

FERTILIZAREA CU iNGRA?AM I NTE Julius von Sachs Germania

•

MARUL GRANNY

SMITH

Maria Smith

Australia

I nternationa I Harvester

New Holland, SUA

"

------------------------ ~-----------------------

• VIATA DE ZI CU ZI •

La ~coala ~i la birou

A

In timpul vietii, oamenii petree mult timp la scoala si

la birou. Scolile au fost infiintate pentru prima data in Grecia intre anii 800 si 400 i.Hr, pentru a-i instrui pe baieti in domenii preeum matematica si astronomia. Prin 1800, oamenii erau angajati in birouri pentru

a monitoriza salariatii ~i a tine soeotelile primelor fabriei. Astazi, pe banea de la scoala sau pe biroul de la servieiu Yeti regasi inventii mid ~i mari. Este greu sa ne imaginam viata fara ele. Birourile ar fi impanzite eu hartii pentru ca nu am avea dame sau eapsatoare pentru a Ie prinde. Cum am serie fara pixuri ~i ereioane ~i cum am trage linii drepte fara ajutorul riglelor? Cum am taia hartia fara foarfeee?

De fapt, dad hartia nu ar fi fost inventata de chinezi,

nu am avea pe ce serie si ce pastra.

Scotch (Banda adeziva) in 1939, la zece ani dupa inventarea benzii adezive opace, Richard Drew a inventat banda adeziva transparenta,

Elasticele de cauciuc Ba~tina~ii sud-americani utilizau seva alba

a arborilor de cauciuc pentru a face din ea benzi.

Lipiciul

in 3000 i.Hr., egiptenii utilizau lipici pentru

a asambla mobila.

Pasta corectoare Bette Graham

din SUA a inventat aceasta pasta alba in 1959.

Capsatorul ~i capsele Acestea au fost inventate de catre englezul Charles Gould in 1868.

TABLA DE SCRIS

James Pillans, un profesor scotian, a inventat tabla de scris in 1814 pentru

ca tof elevii sai sa poata vedea ha rti Ie pe ca re

Ie desena.

Guma de sters A fost inventata in 1752 de catre Magellan din

lia.

STIATI cA ...

lnventiile sunt adesea solutii simple, dar ingenioase. Arthur Fry pierdea tot timpul randul in cartea lui de imnuri. A uns cu lipici slab nlste hartiute, pentru a le putea lipi pe carte. Astfel a fost

inventat post-Hut.

LUMINA MOBILA

Lampa de birou searnana cu un brat care poate fi deplasat pentru lucrul lndeaproape sau poate fi mentinut in aceeasi pozitie. Lampa de birou ajustabila a fost proiectata

de George Carwardine

in 1934.

Creioanele Grafitul moale pentru creioane a fost utilizat

in Anglia, din 1564.

LOVIREA TASTELOR Carlos Gliddens ~i Christopher Sholes ~i-au numit masina de scris .pianul literar. In 1873, compania Remington Fire Arms a lnceput sa 0 produca ~i in 1876, aceasta a fost expusa la Expozitia Centenara in State le Unite ale Americii.

FOTOCOPIATORUL Primele fotocopiatoare utilizau substante chimice

~i hartie sensibila. In 1938, Chester Carlson a inventat un proces de copiere uscats care utiliza hartie norrnala, Primele fotocopiatoare de acest gen s-au vandut in 1959.

FAXUL

1'1.

In anul 1900, omul de ~tiinta german Arthur Korn a inventat o celula electrica ce putea detects zone Ie lntunecate ~i luminoase de pe hartie, EI ~i-a utilizat inventia in 1907, pentru a trimite 0 fotografie prin circuitele telefonice din Germania in Anglia. Au trecut aproape 70 de ani pentru

ca oamenii sa-~i dea seama cat de utila poate fi aceasta inventie, Faxul (prescurtarea de la facsimit, adica 0 cople exacts) joaca acum un rol important. Aparatul face posibila comunicarea instantanee cu

oameni din toata lumea.

~COALA Grecia

Isaac Pitman Anglia

MA~INA DE SCRIS ELECTRIC)\. Thaddeus Cahill SUA

FOTOCOPIATORUL UMED

George Beidler SUA

Bette Graham SUA

Posta australiana Australia

O <:_menii inventeaza mereu modalitati de distractie.

In urma cu 5000 de ani, egiptenii aruncau cu bile .

de piatra in niste piese de lemn asemanatoare "

popicelor de azi. Greciijucau .fotbal" cu vezici umflate de animale, acum circa 2500 de ani. Unele jocuri par sa nu aiba varsta - astazi, sotronul, jocul cu bile, leapsa si saritul coardei ii captiveaza pe copii la fel de mult ca in vremurile in care

au fost jucate pentru prima data. Papusile i-au incantat de secole atat pe cop ii, cat ~i pe adulti, Ele erau confectionate din diferite materiale, de la mere ~i piei de animale, pana la portelan ~i plastic. In 1823, papusile-bebelus ave au un mecanism care imita plansul,

La putin timp, noile modele puteau articula cuvinte.

-------- \~'-------

• VIATA DE ZI CU ZI •

Lajoaca

~AH MAT

Sahul a fost inventat in anii 500 d.Hr .• in India." in Europa a aparut tarziu, pe la mijlocul anilor 1

Pozitia _ ~ah matin lim

lnseamna .. regete

PAPU~A BARBIE

in 1958. Ruth Handler

a inventat-o pe Barbie.

o papu~a care a" produs valva in lumea jucariil~ Barbie avea 0 qarderoba ~i un stil propriu de viata.,

Au fost vandute peste un miliard de papu~i . Barbie in 140 de til . "

LEGO® Cuvantul danez leg-godt tnsearnna "a juca bine", Ole Kirk Christiansen a ales numele Lego pentru linia sa de jucarii. Din 1955, jucariile sale din plastic de forma unor cararnizi ce pot fi asamblate pentru a realiza cladir], masinl, oameni ~i animale erau cunoscute in lume cu numele de Leqo.

STIATI cA ...

Patinele cu rotile, inventate de muzicianul belgian Joseph Merlin, In 1760, aveau rotilele pe 0 linie ca ~i rolele din zilele noastre.

JOCURI, JOCURI ~I IAR JOCURI

A

In 1972, americanul Nolan Bushnell ainventat primul joe de succes pe computer. Semans cu tenisul de masa ~i se numea Pong. in 1978, apare jocul Invadatorii spatiului, care a avut un succes enorm. Jocurile electronice din zilele noastre, precum Unde sa fie Dare Carmen Sandiego?, utilizeaza animatie color, viteza ~i tactici

in permanents schimbare, punand Tn dificulate ~i pe eel mai bunijucatori. Jocul pe computer Lunicus (mai jos) 11 pune pe jucator fata in fata cu 0 albina gigant.

JOCUL DE DAME Egipt, Sri Lanka

Johann Maelzel

JUDO Jigoro Kano Japonia

Charles Darrow SUA

JOCURILE PE CONSOLA VIDEO Brett Clements ~i Phillip Tanner Australia

• TRANSPORTURI •

Cum ne deplasam

Transportul in eomun a fost invent at pentru deplasarea unui numar mare de persoane in acelasi timp. Primul omnibuz (in latina .pentru toti"] a fost eonstruit de catre englezul George Shillibeer in 1829. Aeesta avea 22 de loeuri si era tras de trei cai. Loeomotiva eu aburi The Rocket (Raeheta) a lui Robert Stephenson s-a deplasat atat de rapid in 1829, incat cineva, impresionat, a prezis ca: .Pasagerii, neputand respira, se vor sufoca." Oamenilor le-a placut foarte mult sa calatoreasca cu trenul si caile ferate s-au extins ca niste panze uriase de paianjen. In 1863, caile ferate au patruns in subteranul Londrei, iar cinci ani mai tarziu, au fost eonstruite linii suspendate, la New York. Masinile apareau peste tot pe strazi, iar in magazine uriase OCUli~Uc!~~

cireulau pe scarile rulante inventate de Jesse::R~en~o~Al:;:==L=~::::~:~~

UN INCEPUT TIMID

in 1831, autobuzul cu motor cu aburi (denumit ucopilulU) putea transporta doar zece pasageri. Autobuzele din ziua de azi, cum este eel englezesc cu doua niveluri (double-deckei), au motoare

pe benzina sau motorina ~i pot transporta cate 70 ~i chiar mai multe p~rsoane.

U~ile de sigurantli U~ile de tren printr-un sistem functlonand cu aer comprimat sunt controlate electronic de conductor.

Senzorul din tocul u~ii detecteaza obiectele blocate intre u~i.

20

TRAMVAIUL CU CABLURI

Tramvaiele cu cabluri, cum este acesta din imagine, au circulat pe dealurile abrupte din San Francisco,

in California, inca din 1873. Ele erau action ate de un cablu plasat lntr-un ~ant din sosea,

IN JURUL ROTH

AParitia rotii a avut un impact enorm asupra civilizatiei.

Se presupune ca primele roti

au aparut aproximativ In anul 3500 LHr., In sud-vestul Asiei. Acestea erau facute din placi de lemn decupate

in forma de cere.

Primele roti solide

~i grele au fost lnlocuite ulterior de roti mai usoare cu spite, constructie perfectionata

de Leonardo da Vinci in sec. Y0/. Rotile cu spite din sarma au fost create pri n 1800. In 1895, frati i Andre ~i Edouard Michelin au introdus pneurile de cauciuc umplute cu aer, folosite initial la biciclete.

PE ~INE Trenurile monosina aluneca de-a lungul unei singure sine pe deasupra strazilor aglomerate, avand un aspect foarte modern. Trenul cu alimentare prin cablu a transportat pasageri in jurul Expozitiei din Lyon, Franta, chiar In 1872.

TRENUL ELECTRIC

Acesta este unul dintre trenurile Eurostar,

o serie de trenuri electrice din Europa.

TGV-ul francez - unul dintre cele mai rapide trenuri electrice - atinge 0 viteza de 260 km pe ora intre Paris ~i Lyon.

~TIATI cA ...

Primul semafor electric a fost inventat In 1914 de Alfred Benesch din Cleveland, Ohio. Acesta avea doar culoarea rosie - semnalul de oprire.

Culorile galben ~i verde au fost adauqate In New York, In 1918.

21

TAXI Nicholas Sauvage Franta

LOCOMOTIVA

CU ABURI Richard Trevithick Tara Galilor

LlFTUL CU ABURI Elisha Otis

SUA

•

LOCO M OTIVA ELECTRICA

Werner von Siemens '~. ~i Johann Malske ,"jot, Germania

:~ ;J~J.'

);Hf

•

.

TRAMVAIUL ELECTRIC

Frank J. Sprague SUA

MA~INA

CU CABLURI Elvetia

TRENUL DE MARE VlTEzA

Calle ferate

nationale japoneze Japonia

• TRANSPORTURI •

Masini ~i biciclete

Ma~inile si bicicletele au revolutionat transportul pentru totdeauna. Bicicletele au oferit tuturor libertatea de a calatori acolo unde doresc, pe distante lungi ~i cu viteze de pana la 70 km pe ora - eel putin, la vale. Designul bicidetei s-a modificat considerabil, de la celerifer la velociped, pana la inventarea bicicletei modeme in 1879. Prima masina cu motor a fost una cu aburi pe trei roti, inventata de Nicolas-Joseph Cugnot in 1769. Aceasta se deplasa cu 0 viteza de 5 km pe ora si era depasita de majoritatea pietonilor! Automobilele construite manual, eu motorul pe benzina, au fost inventate in 1885 de germanul Karl Benz, ins a erau foarte scumpe. Pe la 1940, a inceput productia

de serie a automobilelor ~i astfel modelele Volkswagen Beetle au devenit mai accesibile. Milioane de persoane se pot bucura astazi

de placerea de a conduce automobilul - dar si de extenuantele blocaje din trafic.

~TIATI cA ...

In 1983, Richard Noble atinge

cu vehiculul sau 0 viteza record. Masina sa Thrust 2, cu motor cu reactie, a Inregistrat

In desertul Black Rock

din Nevada (SUA) 0 viteza

de 1019,467 km pe ora.

Celeriferul 1790

Velocipedul 1870

UN HARLEY CLASIC

In Germania anului 1894, Alois Wolfmuller ~i fratii Heinrich ~i Wilhelm Hildebrand realizeaza motociclete, avand motoare

cu doi cilindri ~i cauciucuri gonflabile. Motocicleta din imagine este un model Harley Davidson din 1917.

o BROSCUTA PO Cunoscut adesea sub denumi de Btoscutii, acest Volkswagen (VW) este unul dintre cele mai cunoscute autoturisme din lume. Din 1936 pana acum, au fost produse aproximativ 23 de milioane de exemplare.

Bicicleta sigurii 1879

Bicicleta aerodinamicii inceputul anilor '80

22

Ma?ina cu fata in spate Acest VW are un design neobisnuit: motorul se afla in spate, iar roata de rezerva, in portbagajul din fata.

Faruri

Conducerea rnasinii noaptea a fost dificila pana in 1925, cand au aparut farurile cu faza scurta ~i faza lunga.

~terglitoarele de parbriz

In 1903, calatorind cu automobilul la New York pe 0 zi ploloasa, Mary Anderson a inventat ;>tergatorul de parbriz actionat manual.

In 1921, W.M. Folberth din Anglia vine

in ajutorul multor brate obosite, inventand sterqatoarele actionate cu aer comprimat asigurat de motorul masinii,

Ito.

In 1908, fabricantul de autoturisme Henry Ford a inventat linia mobila

de asamblare, cu ajutorul careia masinile erau realizate de grupuri de muncitori, in diferite sectii ale fabricii.

in urmatorii zece ani,

in fabricile Ford au fost prod use 15 milioane de Model T - toate identice.

DE-A LUNGUL UNEI LINII

Centura de siguran~li Centurile de siguranta care salveaza vieti, patentate In 1903, au fost instalate in rnasini prod use In serie de compania suedeza Volvo, in anul 1959.

MONOTRACE Aceasta motocicleta, care transporta confortabil doua persoane, seamana cu un autoturism. A fost inventata in 1993 de Arnold Wagner din Hvetia ~i atinge viteze de pilna la 250 km pe ora.

de cauciuc

narul irlandez

John Dunlop a inventat anvelopa cu aer in 1887 bicicleta fiului sau,

Franele

Placutele de frana de la Volkswagen sunt confectionate dintr-un material rezistent la caldura ?i au fost inventate de Louis Renault in 1902. Ele actioneaza asupra tamburului rotii pentru a-i incetini rotirea, oprind astfel masina.

Aflati mai mulie in Energia naturala

23

VELOCIPEDUL Pierre ~i Ernest Michaux Franta

POMPA CU GAl. Sylvanus Bowser SUA

BUJIILE Etienne Lenoir Franta

SEMAFORUL ELECTRIC (DOAR CULOAREA RO~IE)

Alfred Benesch SUA

AIRBAGUL General Motors Corporation SUA

RADARUL DE EVITARE A COLIZIUNILOR Japonia

GASIREA DROMULUI

Farurile pot ghida vapoarele care se afla in apropierea i, dar navigarea in rgul oceanului este mai ila. Vechii navigatori orientau dupa Soare, na ~i stele. Intre anii 850

1050, chinezii au inventat rnaqnetica, folosita orienta rea navelor.

bul marinarului (stanqa), ~i mai tarziu sextantul ~i cronometrul, Ie-au permis navigatorilor sa determine mai bine pozitiile, Azi, vapoarele receptioneaza semnale prin satelit.

Linia de sigurantli Vapoarele sunt marcate cu 0 linie P/imsoll, inventata de englezul Samuel Plimsoll in 1876. Cand 0 nava este incarcata ~i nivelul apei ajunge la aceasta linie, inseamna ca s-a atins greutatea maxima adrnisibila.

• TRANSPORTURI •

.Iranspcrt marin ~i submarln

Ambarcatiunile au 0 istorie veche care, probabil, preceda roata. Acum 40 000 de ani, pe apele nu prea adanci, omul vaslea

in canoe. Velele au fost adaugate de catre egipteni in urma cu aproximativ 5000 de ani, iar 2000 de ani mai tarziu, chinezii au adaugat carma, Inventarea motorului cu aburi a condus la aparitia unor nave mai mari, mai rapide ~i mai sigure. Robert Fulton

i-a uimit pe americani cand si-a condus ambarcatiunea cu aburi de-a lungul raului Hudson, in 1807. Cand Isambard Brunel si-a lansat uriasele vapoare cu aburi in 1840, a facut omenirea sa viseze la traversarea rapida a Atlanticului. Transportul sub marin a progresat lent pana la Primul Razboi Mondial. Germanii au lansat primele submarine de razboi, in zilele noastre, ambarcatiunile subacvatice sunt utilizate si pentru explorarea adancurilor ~i operatiuni de salvare.

CAPTAREA VANTUlUI Un nou sport nautic incitant a luat nastere in 1958, cand Peter Chilvers din Anglia a inventat placa de windsurf. Jim Drake din America i-a modificat designul ~i a pa tentat -0 in 1968.

Puterea elicei Francis Smith din

~i John Ericsson din elicea-surub in 1830. Noile eliee erau rna i solide ~i generau 0 viteza mai mare decat rotile cu zbaturic• •

24

-,

""""" Turbiria-cu aburi

in 1984, Slr,Charles Parsons a revolutionat caiatoriile pe mare

fixand turbina cu aburl pe 0 nava, Pana la inceputul secolului XX, marile pacheboturi cu pasaqeri .. ce traversau Oceanul Atlantic erau dotate cu turbine Parson.

NAVELE-CONTAINER Prima nava cu puntea joasa ~i plata, destinate transportului de containere mari, a fost data in functiune in Australia, in 1964.

Barca de salvare Spre sfarsitul anilor 1700, Lionel Lukin, un constructor englez de trasuri, a realizat prima barca de salvare dintr-o barca de pescuit.

. .. .

Primul submarin a fost realizat de Cornelius Drebbel, in 1624. Era construit din lemn, tnfasurat

cu piele ~i uns cu grasime pentru a fi impermeabil. in timpul testaril, a ramas •. ' . sub apa timp de mai multe ore, iar cei 12 vasla~i din interior nu s-au udat aproape deloc!

25

~TIATI cA ...

Acvalangul, un dispozitiv de respirat subacvatic, a fost inventat In 1943 de Jacques Cousteau ~i Emile Gagnan, din marina franceza, pentru ca scafandrii

sa poata piasa mine sub vasele inamice .

BA.RCILE DIN STUF Orientul Mijlociu

COLACUL DE SALVARE UMFLAT Regele Assurnasur-apli II

Siria

FARUL Egipt

Clayton Jacobson SUA

CATAMARANUL Phillip Hercus Noua Zelanda

A

In spatlul cosm

OMUL-RACHETA

In 1926, profesorul universitar american Robert Goddard,

a inventat racheta alimentata

cu lichid.lnainte de a se prabusi, aceasta a zburat la 0 lnaltime

de doar 13,5 m. Dupa zeceani, oamenii de ~tiinta au dat atentie acestei inventii.

MA~INUTA DE PE LUNA

Vehiculul Rover Lunar, inventat de compania Boeing

in 1971, a fost prima ma?ina lansata in spatiul cosmic. EI dezvolta pe Luna 0 vlteza de 60 km pe ora. Putea fi demontat ~i depozitat in nava spatiala.

S patiul cosmic este un loc impropriu vietii, lipsit de aer, sunete sau gravitatie, Fara nava spatiala sau costum de astronaut care sa creeze presiune atmosferica, trupurile noastre ar exploda in miliarde de bucatele. Matematicianul

si astronomul italian Galileo Galilei a vazut suprafata Lunii printr-un telescop in 1609. Oamenii au inceput, curand, sa viseze sa ajunga in acest loc nemaipomenit. In 1965, astronautii americani au iesit in spatiu purtand costume spatiale stralucitoare, ermetice, racite cu apa, ca~ti de protectie si rezervoare de oxigen. Erau legati de nava spatiala prin cabluri. Patru ani mai tarziu, Apollo 11 a aselenizat, iar Neil Armstrong a devenit primul om care a pasit pe Luna. Astronautii de pe Apollo 11 ave au sisteme individuale de propulsie, inventate de NASA, pentru a-i ajuta

sa se deplaseze rapid pe suprafata Lunii.

Dar in spatiu ramaneau legati de nava pentru a nu fi propulsati in neant.

VIATA IN SPATIU

A

In lipsa qravitatiei, viata

in spatiu trebuie sa fie foarte bine planificata. Astronautii trebuie sa bea cu ajutorul paielor ~i sa se lege

de pat pentru a dormi. Mananca alimente concentrate care trebuie sa fie lipicioase pentru a putea fi luate cu furculita sau cu lingura. Un strsnut il va proiecta pe astronaut inapoi, iar aerul eliminat se va transforma intr-o sfera de lichid plutitor. Astronautii trebuie sa i~i aspire pielea dupa dus - un simplu prosop ar Irnprastia picaturile in aero Reziduurile de la WC sunt colectate, maruntite, uscate ?i stocate pana la reintoa rcerea

navei pe pamant.

Toaleta ~i du~ in spatiu

Mancarea astronautilor

26

Numeroase materiale pe care le utillzam zilnic au fost inventate pentru caliitoriile spatiale, Ochelarii de soare, proiectati pentru a atenua stralucirea din spatiu, sunt purtati pe Parnant,

Materialul denumit kevlar, inventat pentru constructia unor nave spatiale mai usoare ?i mai puternice, este utilizat la biciclete.

Karl Jansky SUA

.RACHETA A4 Wernher von Braun ~i Walter Dornberger Germania

SPUTNIK 1

Dr. Sergei Korolyov URSS

STiLOUL DIN TRESTlE

o trestie goala poate fi taiata

la un capat ~i folosita ca instrument de scris cu cerneala sau cu vopsea.

CREIONUL

In 1792, Jacques Nicolas Conte

a inventat un creion tare, lung, facut din argila arnestecata cu pulbere de grafit si acoperit cu lemn de cedru.

HIEROGLIFELE

Egiptenii foloseau prin anul 3000 I.Hr. un tip de scriere cu

imagini denumite hieroglife, fie gravate in piatra,

fie pictate pe pereti

sau pe papirus cu

un instrument ta iat dintr-o trestie de Nil.

STILOUL CU REZERVOR

Stiloul cu rezervor pentru cerneala a fost i nventat in 1884 de catre americanul Lewis Waterman.

PENSULA CALIGRAFICA Aceasta este util izata de profesionistii numiti caligrafi, pentru a scrie pe ha rtia

de orez ~i pe rnatase.

PIXUL

In 1938, Laszlo Biro din Ungaria a inventat un stilou care utiliza o bila mobila, in locul penitei.

~TIATI cA. ...

Braille este 0 scriere pentru nevazatori, care poate fi sirntita ~i citita cu buricele degetelor. Profesorul francez Louis Braille a inventat 34 de .litere" alcatuite din puncte in relief imprimate pe 0 hartie moale.

SIGILIUL PENTRU APROBARE

Sigiliul este un accesoriu utilizat pentru imprimarea unui simbol care reprezinta o familie sau 0 companie. Primele sigilii au fost folosite in Sumer ~i India pentru semnarea documentelor.

• COMUNICATII •

De la condei la tipar

Tehnologia ne-a permis sa comunicam in diverse mod uri. Oamenii

din lumea intreaga se~u eu ajutorul ereioanelor si stilourilor; multi folosese eomputerele. In urma eu circa 30 000 de ani insa, oamenii desenau pe peretii pesterilor pentru a istorisi eeva sau pentru a nota vestile, Sumerienii antiei au inlocuit aceasta forma de seris prin imagini eu forme presate in argila umeda, Chinezii au inventat 47 000 de earaetere, serise

eu cerneala pe hattie sau pe matase eu ajutorul unei pensule. Primele

carti din Europa au fost serise eu cerneala ~i condei - 0 pana de gasca, ascutita la varf Chinezii tipareau cartile cu ajutorul unor bloeuri de lemn. Mai tarziu au creat caraeterele mobile, modelate la foe, care puteau fi inmuiate in cerneala si aplicate pe hattie, dar aeestea se toceau repede. Problema a fost solutionata prin inventarea matritei refolosibile

fabricate din metal duro in curand a inceput sa fie utilizat tiparul.

28

TIPARUL

Europa

'TiPografUI german

Johannes Gutenberg a inventat un tipar

cu caractere mobile, In anul 1447. ~apte ani mai tarziu, el a imprimat prima editie a Bibliei in limba latina. Gutenberg I ucrase In secret la inventia sa ~i Imprumutase bani pentru a-si putea

acoperi cheltuielile. Nereusind sa-si achite datoriile, a renuntat la tiparul sau mobil. Abia in 1460 Gutenberg a reusit sa puna bazele unei noi imprimerii.

BLOCURILE MODEL Gutenberg a facut mulaje din metal

pentru fiecare litera.

Ele erau asezate intr-o matrita dintr-un cadru de lemn.

Europa

Cadrul pentru hartie Acesta fixa hartia imprimata la uscat.

Tiparul de hartie

Gutenberg folosea un surub imens din lemn pentru a presa hartia pe matrita unsa cu tu?

Tu?ul de imprimerie

Gutenberg a inventat 0 cerneala .Iipicioasa" pe baza de ulei.

o singurii ungere asigura imprimarea a zece pagini.

Cadrul matritei Rama din lemn care tinea literele matritei era plasatii la baza tiparului.

PRIMA CARTE IMPRIMATA Preotii budisti China

Johannes Gutenberg Germania

Julius Sohne Germania

29

Ottmar Mergenthaler SUA

FIBRA OPTICA In 1976, Compania Western Electric din Atlanta, Georgia, utiliza impulsuri laser pentru a trimite mesaje vocale, video sau scrise pe computer prin intermediul unor fibre fabricate din sticla.

STABILIREA CONEXIUNILOR

Pe 14 februarie 1876, atat Alexander Graham Bell, nascut In Scotia, cat

~i america nul Elisha Gray au cerut sa patenteze telefonulln Statele Unite ale Americii chiar daca nici unul dintre ei nu construise un telefon care sa functioneze, Gray a lntarziat cu doua ore ~i nu a reusit sa-~i patenteze inventia. Oamenii s-au aratat foarte dornici sa investeasca In aceasta noua tehnologie ~i pana la

sfarsitul anului 1877, Bell era milionar.

TELEFONUL IN FORMA DE SFE~NIC Acesta a fost eel mai raspandit telefon din lume timp de multi ani.

Primele modele nu aveau disc ~i trebuia sa apesi carliqu] lateral pentru a lua legatura cu operatorul, Francezul Antoine Barnay a inventat discul cu numere In 1923.

SCHIMB DE CUVINTE Deoarece prin cablul telefonic nu se puteau transmite mai multe mesaje simultan, Bell ~i Gray au inventat centrala telefonica In 1878. In zece ani, sute de cabluri conectau casele la cladirile numite centrale, In care operatorii conectau firele telefonice pentru ca oamenii sa poata comunica.

TELEGRAFUL ELECTRIC In 1837, americanul Samuel Morse a folosit un magnet pentru a lntrerupe transmiterea curentului electric printr-un fir.lntreruperea se auzea la celalalt capat al firului ca un semnal sonor. Pe baza acestor semnale a fost creat un cod (codul Morse) pe care operatorii au Invatat sa-I descifreze, traducandu-l in cuvinte.

• COMUNICATII •

De-a lungulunuifir

Mesajele pot fi transmise de la 0 persoana la alta in numeroase feluri. Glasurile, goarnele ~i tobele transmit mesajele prin aer; mesajele scrise sunt transmise prin posta. Primele metode de comunicare se bazau pe abilitatea oamenilor de-a alerga, a vedea, a auzi sau a striga cat mai tare. Primele mesaje, expediate rapid ~i la distante mari, au fost transmise prin intermediul telegrafului in 1830. Telegraful consta dintr-un cod special

de semnale sonore electrice, care traversau distante enorme prin fire in doar cateva secunde. La celalalt capat, semnalele erau grupate in cuvinte ~i livrate destinatarului. in 1851, primul cablu telegrafic a fost instal at pe sub Canalul

Manecii, intre Dover ~i Calais. in 1866, cablurile submarine asigurau prima

legatura transatlantica de telecomunicatii.

Astazi, cablurile conecteaza in continuare milioane de oameni prin intermediul telefonului, faxului ~i computerului.

30

Michael Faraday ~i Pavel Schilling Anglia, Rusia

Samuel Morse SUA

Charles Wheatstone

TELEFONUL PUBLIC William Gray

SUA

TELEGRAFUL FARA FIR Guglielmo Marconi Italia

Arthur Korn Germania

~TlATI cA ...

Puteti crea un telefon cu cablu prin legarea cu un fir a doua cutii goale de conserve. Intindeti bine firul ~i vorbiti In conserve. Persoana

de la celalalt capat va va auzi.

Copiii construiau a stfe I de telefoane cu fir de prin 1600.

Compania Markrum SUA

MICROFONUl Microfonul electric,

care transmite ~i amplifica sunetul, a fost inventat

In 1916, fiind testat

In Madison Square Gardens, New York.

CA~TILE AUDIO Acestea sunt descendentele aparatelor auditive inventate In 1901, de americanul Miller Hutchinson.

_____,I-

• COMUNICATII •

Imagini ~i sunete

A

In urma cu cateva mii de ani, oamenii proiectau diferite

umbre pe peretii pesterilor, In anii 1640, au fost utilizate primele proiectoare denumite .Ianterne magice" pentru a reflecta lumina lumanarilor prin diapozitive de sticla pictate manual. Francezul Gaspard Robert a inventat minunata Fantasmagoria in 1798. Acest tip special de Ianterna proiecta imagini mobile si umbre de fantome si monstri pe cearsafuri, lntr-o camera intunecata. Publicul tipa si lesina la vederea acestora, dar statea la coada pentru a le revedea. In 1891, remarcabilul inventator american Thomas Edison a realizat un dispozitiv cu imagini mobile denumit Kinetograf deschizand astfel calea filmului

mut si a vedetelor ecranului precum Charlie Chaplin. In urmatorii 40 de ani, inventii cum ar fi radioul, televizorul, filmul ~i aparatul video au atins noi

cote ale calitatii imaginilor si sunetului.

RADIO

In 1906, Reginald Fessenden a transmis pentru prima data rnuzica ~i 0 voce

prin intermediul undelor radio.

POMPA DE LA PIAN

Compania Fotoplayer din Berkeley, California, a inventat fotoplayer-ulln 1915. Acest pian urias era alimentat de 0 pompa cu aer ~i canta muzica proqramata pe 0 rola de hartie perforata, furnizand astfel efectele sonore pentru filmele mute.

CRONOMETRAREA SUNETUlUI lnreqistrarile pe fonograf

of ere au filmelor sunete reale. Dar inregistrarea nu putea fi usor sincronlzata cu actiunea filmului; adesea, vocile

se opreau la ceva timp dupa

ce actorii incetau sa mai mimeze cuvintele.ln filmul Hallelujah din 1929, sunetul a fost inregistrat ca model pe film.

Acest model era .citlt" de 0 celula fotosensibila care sincroniza sunetul cu imaginile in miscare.

FllMElE iN EUROPA In 1962 au fost transmise primele filme de televiziune din Statele Unite in Europa. Au fost emise de pe satelitul Telstar in spatiu, fiind receptionate de 0 antena parabolica (in dreapta),

in 1888, George Eastman a inventat aparatul de fotografiat cu rola de film. In 1900, el

a realizat cutia .Brownie", vanduta cu 50 de centi,

pret ce includea filmul

~i developarea.

DISCUL COMPACT Oamenii de ~tiinta japonezi ~i olandezi au inventat CD-ul in 1981. Sunetele inreg istrate ca modificari microscopice pe suprafata unui disc de plastic sunt .cltite" de un laser in CD player ~i sunt convertite din nou in sunete.

JOHN LOGIE BAIRD

Te,evizoru, mecanic a fost creat

in 1923 de inginerul scotian John Logie

Baird ~i imbina 0 serie de inventii ~i descoperiri.

Camerele ~i receptoarele lui Baird contineau

un disc rotativ inventat de Nipkow in Germania,

in anul 1884. Discul convertea imaginile in puncte luminoase pe opt linii concentrate pe un mic ecran de televizor.

DOUA SCOPURI

Camera video a fost inventata in America in 1931. Depasea inaltimea unui om ~i nu putea inregistra, ci doar trimitea imagini. In 1981, Corporatia japoneza Sonya inventat

o camera video portabila

care ~i inregistra.

Televizor german din 1939

John Logie Baird ~i primul emitator TV

33

LANTERNA MAGIC."

Athanase Kircher

Germania

FOTOGRAFIA Joseph Nicephore Niepce

Franta

PROXINOSCOPUL Emile Raynaud Franta

RADIO TELEGRAFUL Guglielmo Marconi Italia

Charles ~i John Tait Australia

TELEVIZIUNEA PRIN SATELIT Telstar

SUA

TELEVIZIUNEA 3-D

S unetele sunt create de undele ~i vibratiile aerului. Vocea umaria

a fost primul instrument muzical. Atunci cand cantam, aerul

din gatul nostru vibreaza, creand un ecou in zona gurii si a nasului, care este cateodata foarte armonios. Primii muzicieni au invatat sa utilizeze obiecte precum scoicile pentru ca vocile lor sa sune mai putemic si au constatat curand ca sunetele muzicale puteau fi emise ciupind coarda unui arc de vanatoare sau sufland intr-un os de animal. Majoritatea instrumentelor muzicale au evoluat datorita micilor imbunatatiri facute incontinuu de producatorii de instrumente.

Primele instrumente de suflat au fost fluierele simple din os de animal; instrumentele cu coarde, cum este harpa, s-au dezvoltat dand nastere viorii si pianului. Computerele ne permit acum sa cream electronic 0 varietate larga de sunete fara sa fim nevoiti

sa suflam sau sa lovim vreun instrument.

Ancie

Ancia este 0 piesa mica de lemn sau metal din interiorul mustiucului.

• COMUNICATII •

Instrumente muzicale

CHITARA

in Orientul Mijlociu se canta la chitara inca din anul1000 i.Hr. Chitara modems a fost inventata in 1850 de catre lutierul spaniol Antonio de Torres.

Primele fluiere erau facute din oase de oaie. Oasele erau gaurite, iar pentru modificarea inal~imii sunetelor, gaurile trebuiau astupate cu degetele.

34

SAXOFONUL Belgianul Adolphe Sax

a inventat saxofonul in 1841.

L-a patentat in 1846 ~i a petrecut urmatorii 11 ani exersand ~i studiind lnainte de a preda muzica studentilor

de la Conservatorul din Paris.

Clape

Clapele mecanice pentru instrumentele de suflat au fost inventate

in 1800 de fabrica ntul german de instrumente Theobald Boehm.

ORCHESTRA INDONEZIANA GAMELAN Ace~ti muzicanf folosesc instrumente

de percutie, inclusiv saronul ~i bonangul,

dar ~i instrumente cu coarde precum rebabul ~i chelempungul.

CANTAND LA PIAN in 1710, italianul Bartolommeo Christofori a inventat clapele atasate la niste ciocanele care loveau coardele. ~i-a numit inventia piano-forte, In trad ucere "Incet ?i ta re".

~TIATI cA ...

in 1993, compania japoneza Yamaha a inventat un saxofon conectat la un computer.

Instrumentulln sine nu emite nici un sunet, deoarece notele sunt create electronic de catre computer.

INSTRUMENT DE PERCUTIE Acest instrument chinezesc este din anul 1000 l.Hr, De un suport se atarnau table din metal de diferite forme. Lovite cu un ciocan de lemn, emiteau sunete.

BAlAIA RITMULUI Nu se stie cine a fost creatorul primei to be.

Tobele africane din imagine sunt acoperite cu piele de animal lntinsa peste margini.

G· .. recii au notat pentru prima data 0 melodie

In anul 500 I.Hr., folosind un ~iL€le semne alfabetice, ce

indicau muzicienilofdaca 0 nota trebuia cantata sus sau Simbolurile de~umite

, ce tineau locul

nor note au fost introduse inlllJul 650. In 1 026, it~lianul

Guido d·Arezzo a

35

DIDGERIDOO Australia

. HARPA Sumeria, Egipt

ORGA CU TUBURI Ctesibius Alexandria

METRONOMUL Johann Maelzel Germania

MUZICUTA

C. F. L. Buschmann Germania

Robert Moog SUA

PE UN FIR

lncasli din Peru inregistrau numerele, fac;lnd noduri la anumite distante

pe niste sfori. Acest sistem

se numea quipu.

Timpul trecut putea fi miisurat prin citirea sciirii.

-'.

, .. ' "

---------------{ ~

•

O amenii au 'fost intotdeauna fa$cin:'ati;'" de timp. Pentru a masura timpul, p ceasuri foloseau ritmuri naturale cum ar fi mlscarea Soarelui, Mai tarziu, .dorinta de a imparti ziua eu mai multa precizie'a condusla in '-u •. <U.. .... a.. ceasurilor mecanice. Aceste ceasuri erau aliment ate de energia stocata intr-un arc metalic sau de greutatile ·~gata de un lant si se bazau pe un dispozitiv esential denumit balansier, care transforma energia acumulata' intr-o miscare regulata, Pe la 1600, preciz,ia zimtilor ~i a rotilor dint.ate'de la mecanismele ceasului a captat atentia matematicienilor. Au fost

• . iY

inventate masini de socotit pentru a simplifica adunarea. Ceasul

mecanic i-a inspirat pe inventatorii de pretutindeni,determiriandu-i sa gaseasca solutii 'pentru a rezolvaunele dintre ideile lor.

36

CALCULATORUL MECANIC

,...

In 1642, la numai 19 ani, Blaise Pascal a construit un aparat aritmetic simplu pentru tatal sau, a carui slujba implica numaratul banilor. Aparatul folosea un mecanism

de ceasornic pentru a aduna sau a scadea automat (numere cu pana la opt zecimalel, Cativa ani mai tarziu, un mare matematician, Gottfried Leibniz, a dezvoltat aparatul lui Pascal, realizand un model care facea adunari, scaderi, inmultiri ~i impartir] ~i extraqea radacina patrata a numerelor. Acesta a servit ca prototip pentru toate calculatoarele,

finalmente ~i pentru computere.

MARCAREA TIMPULUI Inspirat de balansarea usoara a lampadarului unei biserici in timpul unui cutremur, italianul Galilee Galilei a inventat pendulul, in 1581. Ceasul cu pendul a fost construit in 1656 de omul de ~tiinta olandez Christiaan Huygens.

PASTRAREA RESTULUI In 1879, americanul James Ritty a inventat casa de marcat pentru a-si descuraja anqajatii de la bar care furau din incasari, Casa de marcat folosea un mecanism de ceasornic pentru a face totalul ~i a imprima tranzactiile,

REPREZENTAREA CERURILOR

Planetariul este un model de ceasornic care indica miscarile planetelor in jurul Soarelui. Acesta a fost numit in cinstea contelui englez de Orrery care a comandat construirea primului model prin 1720.

ADUNAREA IN ANTICHITATE Inventat in Babilon prin anul 3000 i.Hr., abacul mai este inca utilizat pe alocuri pentru adunari. scaderi ~i lnmultiri.

37

NUMERELE Orientul Mijlociu

•

OROLOGIUL MUZICAL Italia

•

CAlCULATORUl CU MECANISM DE CEASORNIC Wilhelm Schickard Germania

CEASUL ELECTRIC Alexa nder Bai n Anglia

CEASUl CU ALARMA Antoine Redier Franta

Frank Libby SUA

SCLAVUL MUNCII

Robot provine de la cuvantul ceh robota care lnseamna .rnunca" Robotul poate Indeplini multe munci mai repede ~i mai

bine decat oamenii.

Acum doua sute de ani, oamenii care ca1culau ~i rezolvau prob~eme matematice dificile erau numiti .computere'' In zilele noastre, computerele sunt aparatele care utilizeaza circuite electronice pentru stocarea informatiilor exprimate in cifre, cuvinte, imagini, sunete, formule ~i calcule codificate. Computerele sunt folosite pentru

a controla cele mai complexe instrumente care au fost inventate: robotii. Aceste masinarii sofisticate sunt mai rapide, mai precise sl mai puternice decat oamenii. Ele pot lucra in locuri

si conditii in care oamenii nu pot supravietui si, in plus, nu se plictisesc daca fac zilnic acelasi lucru! Realitatea virtuala este

o inventie noua care utilizeaza tehnologia intr-o maniera Caschete, manusi speciale si senzori conecteaza vederea, auzul, deci simturile umane, la un computer. In viitor, . realitatea virtual a le va permite chirurgilor sa faca operatii la distanta,

• INSTRUMENTE SI APARATE •

Computere ~i robot!

LAPTOPUL

In 1987, englezul Clive Sinclair a inventat un computer portabil (laptop) care cantarea mai putin de 1 kilogram.

CIPURI DE SILICIU

Circuitele electrice microscopice gravate In cipuri de siliciu au fost inventate In 1959 de americanul Jack Kilby. Aceste .napolitane" contin sute de cipuri minuscule din siliciu,

similare cu cele din computere.

o PERFORMANTA IN TUNSUL OILOR In 1986, un robot inventat de fermierul australian Lance Lines a tuns lana de pe o oaie in aproximativ 90 de secunde. Robotul a fost programat pentru a tunde oile intr-un mod eficient ~i sigur.

B rat robotic Bratul robotului este actionat

de motoare electrice ~i lichid hidraulic.

Robo]i mobili Robotul aluneca

de-a lungul unei~n~

Tinuta strans Oa ia este fixata cu grija pe

o platforma.

CHARLES BABBAGE

"

In 1834, Charles Babbage

a inventat un "motor analitic" mecanic enorm - primul computer mecanic. Acest aparat era mare cat un autobuz ~i putea stoca

~i reda lnformatii din memoria sa. Babbage a lucrat 40 de ani

la constructia acestei masinarii, insa nu a definitivat-o niciodata deoarece instrumentele ~i materialele din acea vreme

nu erau la fel de avansate ca inventia sa vizionara

39

~TIATI CA ...

In 1834, contesa de Lovelace

a inventat primele programe pentru computer. Printr-un sistem de cartele perforate de hartle trimitea instructiuni catre .rnotorul analitic" al lui Babbage.

Max Neuman ~i Alan Turing Anglia

COMPUTERUl CU MEMORIE MAGNETICA IBM, SUA

H. Edward Roberts SUA

CHIRURGIA VIRTUALA

• PUTERE SI ENERGIE •

Puterea in vechime

eron, un matematician din Alexandria antica, a utilizat pentru prima data forta aburilor pentru a roti 0 bila

de metal. Considera insa ca inventia sa

este 0 jucarie. Cu peste 1600 de ani mai tarziu, inventatorii au experimentat din nou forta aburilor, insa, de aceasta

data, rezultatele au revolutionat viata oamenilor. Intre anii 1700 si 1800, motorul cu aburi a fost adaptat pentru orice munca: pomparea apei, functionarea masinariilor din fabrici, actionarea elicelor vapoarelor, aratul ogoarelor ~i chiar pentru aparatele din parcurile de distractii, Unele dintre vapoarele

cu aburi construite la inceput produceau atat de mult fum

~i zgomot, inc at oamenii ezitau sa calatoreasca cu ele! Epoca aburilor a durat aproape 200 de ani, inainte de a eeda locul motorului cu combustie intema ~i electricitatii. Cu toate acestea, aburul nu este atat de depasit precum pare. 0 mare parte a electricitatii care ne of era astazi putere este produsa de dispozitive enorme activate de aburi, denumite turbine.

INCREDIBIL, DAR ADEVARAT

Henry Seely din New York a fost cu un pas inaintea timpului, inventand fierul de calcat electric In 1882, Tn sa atunci nimeni nu avea Inca acasa electricitate!

NIVELAREA OBSTACOLELOR

Fara compresorul cu aburi inventat de francezul Louis Lemoine In 1859, soselele nu ar fi fost niciodata destul de netede pentru primele automobilt fragile.

40

EDISON ~I BECUL ELECTRIC

Spre sfar.~itul anul.ui ~800, oamenu au prezrs ca electricitatea va fi sursa de putere a viitorului. Thomas Edison si-a bazat cele mai mari inventli pe energia

electrica.jn zece ani, el a inventat lumina electrica, un motor, un generator electric Irnbunatatit ~i un acumulator. In 1880, tot el a lnfiintat primele centrale electrice din Londra ~i New York.

Ax pentru actionarea caluseilor

PUTEREA ABURILOR Pentru majoritatea motoarelor, aburii erau Incalzlti prin arderea carbunilor sau a lemnului. Presiunea aburului din motorul de mai sus actiona un piston, rotind axa care actiona caluseii,

PUTERE PENTRU FABRICA In 1785, James Watt a inventat un motor cu aburi care putea furniza energie unei intregi fabrici cu masinl.

Puterea acestui motor se masura 'in cai-putere, 'in functie de nurnarul de cai pe care 'il tnlocula,

41

MOTORUL

CU CAZAN Thomas Newcomen Anglia

Alessand ro Volta Italia

MOTORUL ELECTRIC Michael Faraday Anglia

TURBINA CU ABURI

Si r Charles Parsons Anglia

Numeroase arderii de c6lltlb'Ustillittfl

Motoarele cu modeme, ale vapoarelor ~ ap;ll'alel( benzina, ulei ~i motorina, EledrildtQlPliri

o utilizam este produsa de turbine W\~i!ltfit".

caldurii produse de carbune ~i fosili seformeaza

in milioane de ani, iar noi ii epuizam, Dar inventatorii au des~operit noi metode de captare ~i utilizare a fortei naturale. Celulele

solare exploat~a:za energia Soarelui pentru a produce caldura ~i electricitate: morile de vant, actiuhate de forta eoliana, genereaza electricitate, pompeaza apa, marina graul. Centralele electrice pot folosi fo;q~ cascadelor, a valuril!>r

~i a mareei pentru a produce electricitate., •

MA~INA SOLARA ··v' a data la trei ani, pe teritoriul Australiei areloc 0 cursa

a masinilor alimentate cu energie solara - unele dintre ele

ating 0 viteza mai mare de 150 de km pe ora. Aceste masini sunt acoperite cu celule de siliciu foarte scumpe, prod use manual.

42

HIDROELECTRICITATEA

FORIA VALURILOR In 1875, omul de ~tiinVl australian Robert Deverell a inventat 0 modalitate de a masura forta valurilor.

Dupa nouazeci ~i noua de ani, scotianul Stephen Salter a folosit rniscarea valurilor pentru a pune in functiune un generator electric.

Chinezii au folosit energia raurilor pentru a activa pompe ~i mori de grau. In 1868, inginerul francez Aristide Berges a utilizat forta unei cascade uriase din

Alpii Francezi la rotirea turbinelor generatoare de electricitate

pentru fabrica sa de hartie, Forta hidroelectrica nu produce fum toxic sau aburi, dar marile baraje construite pentru a crea .cascadele artificiale" provoaca adesea inundatii ~i diverse pagube.

Benoit Fourneyron Franta

Liniile de 'ina Ita tensiune inventate ~M:.'ll de Marcel Deprez, transports electricitatea de la centralele electrice

CUPTORUL SOLAR

Lentilele de sticla care concentreaza energia solara intr-un focar au fost inventate de Antoine Lavoisier

'in 1774. Astazi, 'in acest scop

sunt folosite oglinzi concave.

BATERIA SOLARA Antoine Becquerel Franta

Aristide Berges Franta

Lester Pelton SUA

se mi~ca de doiia ori a fost folosita data in 1966 pentru a producatoarede el

in estuarul Rance din nordul

CENTRALA ELECTRICA SOLARA TERMALA Turkmenistan

43

FUZIUNEA NUCLEARA LA RECE SUA, Rusia

FRUMUSETEA MORTALP. Aceasta sabie cu tai~ul ascutlt

era folosita de razboinicii japonezi samurai pentru a ucide dintr-o lovitura, Aparuta pe la 1200, sabia de samurai era facuta uneori ?i din 20 de straturi de otel batute impreuna,

Apoi era ascutita lncat putea sa reteze ?i un fir de par.

":1'
1:
r : ';r
;,.
4
;1'
j\ ARCUL ~I SAGEATA Arcul mare englezesc, inventat in anul 1330, avea 0 precizie deosebita Sagetile trase cu el puteau ucide un dusrnan aflat

la 500 m. -- ....... --~

• RAzBOI ~I PACE •

In lupta

I storia lumii abunda in povesti de razboi. Numeroase inventii au fost create special pentru a perfections armele. Batele, topoarele si sabiile erau folosite in luptele corp la corp in razboaiele din vechime. in sec. III i.Hr., ascultand de sfaturile

inteleptului grec Arhimede, ostasii foloseau scuturi

curbate si lustruite care sa reflecte razele Soarelui in

ochii romanilor ce atacau orasul Siracuza. In Noua Guinee, oamenii se apara si acum in lupta cu scuturi de lemn. Cavalerii europeni din secolul XVI pomeau la lupta calare, acoperiti din cap pana in picioare de 0 armura de metal care ii proteja de spadele, sagetile, topoarele si sulitele inamicilor. Caii erau, de asemenea, acoperiti cu armuri grele. in cazul in care cavalerul cadea sau era doborat de pe cal din cauza greutatii armurii, Ii venea greu sa se ridice

§i sa se apere, devenind astfel, 0 prada usoara pentru inamici.

SECUREA DE LUPTA

Topoarele de cupru au fost turnate mai intai in Mesopotamia in 4000 i.Hr., probabil pentru

a servi ca unealta, dar ele au devenit curand

arme. In imagine se poate vedea 0 secure de lupta a vikingilor din sec. XIII.

44

RACHETA MILITARA CHINEZA Aceasta racheta simpla a fost inventata In China, probabil prin anul 1000 ln timpul dinastiei Qing. Chinezii au fost primii care au folosit rachetele in scopuri militare in asediul de la K'aifeng, din 1232. Rachetele erau lansate spre trupele inamice, explodand la aterizare.

~TIATI cA ...

o forma veche a armurii flexibile, numita zale, a gasit utilizari noi In zilele noastre. Macelarii poarta manus] din zale pentru a-si proteja mainile, iar scafandrii poarta costume din zale care

Ti protejeaza de rechini.

SCUTUL DE ONOARE Scutul, dispozitiv de protectie, era adesea decorat cu blazoane care reprezentau familia sau tribul de care apartinea persoana ce TI folosea.

TUN URI $1 PRAF DE PU$CA

P raful de pu~ca a fost inventat pe la 850 de chinezi. Acestia

II foloseau pentru artificii, dar ulterior a fost utilizat ca explozibil ln India ~i In Europa. Prima pu~ca a fost un tub de metal creat In Europa, In jurul anului 1300, de un calugar. Tunurile

au fost inventate ln Italia cam Tn aceeasi perioada, dar

produceau multe schije ~i nu aveau precizie. Pe la 1500, au aparut In Franta primele tunuri cu 0 precizie sporita De atunci capacitatea

de distrugere

a tunurilor

a crescut neTncetat.

Aflati mal multe in Prezent si viitor ~/~

45

TOPORUL DE PIATRA Kenya

SULITA Europa

Africa, SUA, Europa

SABIA Mesopota mia

CATAPULTA Grecia

DIN ZALE Italia

China

PRAFUL DE PU~CA NEGRU China

PROIECTILE GHIDATE Toate proiectilele strategice ~i rachetele mod erne s-au dezvoltat datorita muncii unei echipe de oameni de ~tiinta germani, care, ln timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a creat 20 de tipuri de proiectile. Proiectilele ghidate aer-aer, ca acesta din imagine, erau utilizate in luptele aeriene.

• RAzBOI ~I PACE •

Prezent ~i viitor

P rogresul tehnologic este mai rapid pe timp de razboi, Fiecare armata incearca sa obtina arme ~i aparate mai bune decat ale inamicului. La inceputul Primului Razboi

Mondial, viteza uzuala de zbor a avioanelor era de 113 km pe ora. Pana la sfarsitul razboiului, aceasta se dublase. In eel de-al Doilea Razboi Mondial, germanii au aplicat doua inventii care au revolutionat mai tarziu zborul - avionul turboreactor, care a stat la baza aparatelor modeme de zbor, si racheta balistica, care a propulsat aviatia din cer in spatiul cosmic. Unele inventii militare sunt create exclusiv in scopuri distructive, dar multe au si alte utilizari. Penicilina, care salveaza numeroase vieti, a fost inventata in 1941 pentru a vindeca ranile infectate ale soldatilor, Este greu de spus daca inventiile folosite in razboi

au facut mai mult bine decat rau, Un lucru

TANCUL BUNDAT

Tancul a aparut pe carnpurile de lupta din

Primul Razboi MondialTn 1916, qratie eforturilor combinate ale unor inventatori ~i ofiteri britanici. Tancul modern al Natiunilor Unite are 0 turela rotativa pentru tragere ~i un post de observare.

este cert: multe inventii se datoreaza razboiului ~i cursei inarmarilor,

Tancul modern Blindajele cu armatura grea din otel au fost utilizate pentru prima datil in America in anul 1862 pentru lntarirea navelor de luptil. Tancurile din zilele noastre au carcasa din aliaje usoare, dar rezistente, de metal, plastic ~i chiar ceramicil.

LUPTATORI INVIZIBILI Dificil de detectat din cauza formei ~i a stratului care absoarbe undele radar, avioanele de bombardament

F-117 sunt proiectate pentru un atac de precizie. Ele au fost utilizate de Statele Unite ale Americii In Razboiul din Golf, In 1991.

ARME LETALE

Grenadele exists de peste 500 de ani. In secolul XVII, soldatii francezi nurniti grenadieri, erau instruiti special pentru aruncarea lor. Odata scos

din ambalaj, explozibilul plastic

poate fi modelat. Acesta era utilizat In operatiuni militare pentru a distruge poduri ~i cladiri,

VEDEREA NOCTURNA

Din anul 1950, oamenii de ~tiinta au lucrat la crearea unor aparate care sa permits militarilor sa lupte pe intuneric. Ochelarii pentru vedere nocturne din imaginea de mai jos sunt sensibili la niveluri scazute de lumina, cum este lumina reflectata a stelelor ~i a Lunii. Ochelarii intensifica lumina ~i permit militarilor sa actioneze noaptea ca ~i ziua. Teoretic, acum este posibil razboiul de 24 de ore.

• ~enilele tancului .In 1904, Benjamin Holt a construit un tractor cu ?enile pentru rotile din spate pentru a se putea deplasa prin noroi. 0 astfel de banda rnetalica plasata sub

toate rotile unui tanc, ii permite acestuia sa distruga obstacole sau sa treaca peste ele.

Aflati mai multe in in lupta l/~

47

MITRALIERA Richard Gatling SUA

GLONTUL EXPLOZIV John Pomeroy Noua Zeelanda

•

BOMBARACHETA V2 Wernher von Braun ~i Walter Dornberger

BOMBA CU FISIUNE ATOMICA Oamenii de ~tiinta din Proiectul Manhattan, SUA

BOMBA CU HIDROGEN SUA

ARMA CU GLOANTE

DE CAUCIUC Francois Richet Franta

• VIATA SI MEDIC INA •

Instrumente medicale

A

In urma eu vreo doua sute de ani, medicina se afla intr-un

stadiul incipient de dezvoltare. Operatiile erau facute : fara anestezicul potrivit, ranile desehise se infeetau frecvent si exist au multe boli ineurabile. Astazi, doctorii pot vaecina, anestezia, steriliza si trata eu antibiotice. Deseoperiri importante si inventii ingenioase au eondus

la aeeste proeeduri salvato are de vieti. De exemplu,

in 1928, Alexander Fleming a deseoperit penicilina,

o substanta care inhiba dezvoltarea baeteriilor.

Peste 11 ani, Howard Florey ~i Ernst Chain, utilizand

aceasta substanta, au inventat primul antibiotic. Multe

dintre instrumentele utilizate acum de medici au fost inventate in secolul XIX: stetoseopul, eu ajutorul caruia

sunt ascultate bataile inimii; endoscopul, care ii ajuta pe doctori sa examineze interiorul corpului; tensiometrul,

care mascara tensiunea arteriala ~i multe altele.

SUB ANESTEZIE

VA.RF DE AC

Seringa este un accesoriu medical uzual. Seringa medicala prevazuta cu un ac hipodermic (sub epidermal a fost pertectionata In 1853 de catre scotlanul Alexander Wood.

Pi!ma acum 200 de ani, pacientii ramaneau constienti In timpul operatiilor, Mulii dintre ei trebuiau leqati sau tinuti cu forta, In 1846, dentistul american William Morton

a folosit 0 substanta chimica, eterul, pentru a anestezia un pacient, In timp ce acestuia i se extirpa 0 tumoare din gat.

'\-- MEDICINA TRADITIONALA

M ulte popoare trateaza

bolile prin metode medicale antice, Aborigenii din Australia fac medica mente ~i cataplasme din arbusti, Samanil din triburile Americii de Sud combina plante ~i ritual uri pentru a-i vindeca pe suferinzi. Doctorii chinezi au inventat acupunctura In urma cu peste 4000 de ani. Acupunctorii Infig ace foarte subtiri In anumite puncte de pe corp pentru a stimula nervii ~i pentru a ajuta la vindecarea bolnavului.

48

FARA GERMENI in trecut, doctorii operau cu mainile ~i instrumentele pline de sanqe de la operatia anterioara. Tn 1865, Joseph Lister a folosit acidul carbonic pentru a-si steriliza rnainile, instrumentele ~i aerul in timpul operatiei,

CIUDAT, DAR ADEVARAT

in 1667, a fost realizata 0 transfuzie de sanqe, iar donatorul era un mieL

Pacientul, un baiat de 15 ani, care sanqera foarte mult, a supravietuitl

RADIOGRAFIA SCHELETULUI in 1895, germanul Wilhelm Rontgen a descoperit 0 raza care putea strabate tesuturile, dar nu ~i oasele, Intrucat era o raza atat de misterioasa, a denumit-o raza X Minunata raza a fost folosita pentru a fotografia scheletul uman, cum este eel din imagine - prima radiografie completa a unei persoane, cu tot

cu jartiere pentru sosete ~i cheile din buzunar.

ACUPUNCTURA Imparatul Huang Ti

China

OCHELARII DE VEDERE Curtea lui Kublai Han China

TERMOMETRUL MEDICAL Santorio

Italia

•

STETOSCOPUL Rene Laennec Franta

INFIRMERIA Florence Nightingale Anglia

TENSIOMETRUL Scipione Riva-Rocci

Italia

ASPIRINA

Felix Hoffmann

Germania

SERVICIUL

DE MEDICINA AMBULANTA John Flynn Australia

o PERECHE INCREDIBILA Embrionii de gemeni pot fi conqelati ~i apoi insemlnati separat, la cativa ani distanta. Rezultatul: gemeni care

nu sunt de aceeasi varsta!

iNGHET - DEZGHET IVF In 1983, 0 echipa australiana condusa

de Carl Wood a inventat o modalitate de a fertiliza

~i a creste embrionii umani in tuburi de sticla ~i apoi

de a-i congela ~i stoca, Embrionii pot fi deconqelati ~i inseminati in uter ~i dupa zece ani.

inghetarea celulelor Embrionii pot fi conqelati daca

sunt alcatuiti numai din cilteva celule .

• ~I-------'-

• VIATA $1 MEDICINA •

Miracolele medicinei

Medicina a intrat intr-un stadiu extrem de interesant. Cu ajutorul tehnologiei din zilele noastre, medicii pot

vedea cum functioneaza corpul uman, rara sa fie necesara vreo interventie in interiorul acestuia. Vaccinurile si virusii modificati genetic pot ajuta corpul sa se vindece singur, Datorita unor inventii

se pot inlocui efectiv organele bolnave. Printre organele artificiale se numara urechile electro nice, stomacurile de plastic, inimile mecanice, stimulatoarele cardiace, soldurile ceramice. Medicii din zilele noastre utilizeaza otel inoxidabil, piulite, suruburi ~i nituri pentru a uni oasele

rupte. In urma cu 50 de ani, aceste oase nu s-ar fi vindecat niciodata, Pielea, rinichii, inima, ficatul, ovarele, sperma, plamanii, comeea ~i maduva oaselor pot fi transplantate de la 0 persoana la alta. Microchirurgia sutureaza cele mai mici vase sangvine si nervii retezati in urma unor accidente.

50

VALVELE INIMII

In 1952, Charles Hufnagel, din Statele Unite ale Americii, a

inventat un dispozitiv simplu de tip mingecuscii, pentru a lnlocui valva din aorta inimii. Au fost utilizate ~i valve provenind de la inimi

de porci.

Semne de viata Acesta este un fat (embrion rnatur) la 12 saptarnani dupa inseminare.

VEDERE IN INTERIOR

Scanare CAT

U nele dintre denumirile noilor inventii medica Ie sunt la fel de complicate ca ~i cele ale bolilor pe care Ie dlaqnosticheaza. Tomografia Axiala Computerizata (TAC) converteste imaginile radiografice in imagini video la rezolutie ina Ita. Aceste scanari pot arata chiar ~i micile diferente dintre tesutul normal ~i eel anormal. Rezonanta Magnetica Nucleara lrnaqistica (RMNI) a fost inventata in Anglia ~i Statele Unite in 1973.

Prin 1981, scanerele RMNI, care utillzeaza undele radio pentru a produce imagini in sectiune transversals ale tesutului moale, puteau face

fotog rafi i trid imensiona Ie in interiorul corpului.

Scanare RMNI

CHIRURGIA LASER Laserele au fost inventate in 1960 in SUA. Aceste dispozitive extrem de exacte pot sapa santuri microscopice in cristalul ochiului pentru a-i vindeca pe miopi - de asemenea se folosesc ~i pentru a elimina blocajele din arterele inimii.

ELECTROCARDIOGRAFUL Willem Einthoven Olanda

pLAMANUL DE FIER Phillip Drinker SUA

RINICHIUL ARTIFICIAL Willem Kolff Olanda

PILULA CONTRACEPTIV A Gregory Pincus

~i John Rock

SUA

•

TRANSPLANTUL DE INIMA Christiaan Barnard Africa de Sud

BEBELU~UL

IN EPRUBETA Patrick Steptoe ~i Robert Edwards Anglia

SESIZATI DlFERENTA

In viitor, gene Ie responsabile de petele de pe blana leopardului ar putea fi imbinate cu genele pisicii domestice pentru a crea un animal nou cu pete.

BUMBACUL UCIGA~ In 1992, a companie americana a modificat genele unor plante de bumbac pentru ca frunzele acestora

sa fie otravitoare doar pentru omizi, fapt care a diminuat cererea de insecticide.

• VIATA ~I MEDICINA •

Biotehnologie

FOlosim biotehnologia pentru a modifiea vietuitoarele ~i plantele, fapt care ne ofera posibilitatea de a erea noi animale, plante, alimente, medicamente, materiale si ehiar aparate. Oamenii utilizeaza biotehnologia de mii

de ani pentru a creste plante, animale ~i microorganisme noi care sa fad branzeturi, paine, bere, iaurt si Yin. In 1987, geneticianul Truda Straede din Australia a creat pisicile

eu pete dupa ce a imperecheat timp de zece ani pisicile

eu pete negre ~i galbene cu pisicile birmaneze si abisiniene. In zilele noastre, biotehnologia poate aeeelera proeesul

de reprodueere prin modifiearea materialului genetic din interiorul eelulelor vii. Oamenii de ~tiinta au creat deja rosii logcvive care se coc fara sa se inmoaie ~i garoafe albastre. Potentialul biochimiei este enorm. Putem utiliza chiar si bacteriile erescute in laboratoare pentru a elimina petrolul deversat. Urmatoarele sute de ani apartin .bloinventiilor" fascinante.

INCREDIBIL, DAR ADEVARAT

In 1994, oamenii de ~tiin~a din Australia au inventat un mod de a indeparta lana de pe oi fara a Ie tunde. Au injectat oile cu un hormon special, apoi le-au infa~urat in plase usoare, Dupa trei saptamanl, lana putea fi luata de pe oi cu mana.

52

PORCH TRANSGENIC I

I nima porc_ului ar~ 0_ dlmensiune

~i 0 forma asemanatoare cu cea a omului. insa oamenii ~i porcii au gene foarte diferite. Oamenii de ~tiinta din Marea Britanie au dezvoltat un virus care transfera genele umane la porci, ceea ce

permite corpului

omenesc sa accepte transplantul unei

inimi de pore,

MODIFICAREA GENELOR Fiecare celula vie contine acid dezoxiribonucleic (ADN) In forma de spirala, descoperit In 1953 de

Francis Crick ~i James Watson

la Cambridge, In Anglia.

ADN-ul este alcatuit din gene care controleaza functionarea celulei. Biotehnologii au Invatat sa modifice genele ~i

sa schimbe celulele vii.

53

Mesopotamia

BRANZA

Triburi nomade Orientul Mijlociu

MICROBII CARE DIGERA PETROLUL Dr. Ananda M. Chakrabarty

SUA

George Kohler ~i Cesar Milstein Anglia

•

PLANTA TRANSGENICA Universitatea din Ghent Belgia

LALEAUA NEAGRA Geert Hageman Olanda

GENA CARE "TAlE" James Haseloff ~i Wayne Gerlach Australia

BACTERICIDUL CROWN GAL Dr Alan Kerr Australia

Idei ncoblsnultc'

IstOria inventiilor este plina de idei ingenioase, dar ~i de unele trasnite.

Va puteti imagina ce s-ar fi intamplat daca Thomas Edison si-ar fi materializat ideea cu privire la lenjeria antigravitationala

sau dad Alexander Bell ar fi insistat sa creeze 0 alarma de foe vorbitoare si nu un telefon? Inventiile ii inspira pe oameni sa se gandeasca la viitor ~i la posibilitatile certe, dar incercarea de a prezice succesul inventiilor si reactiile oamenilor nu a

fost niciodata simpla. Prima masina cu motor trebuia sa circule prin oras in pas

cu trecatorii. Inaintea ei mergea un om cu un steag rosu, pentru a atentiona pietonii. Oamenii nu au crezut niciodata ca masina va inlocui trasura si calul. In anii '50 ai secolului trecut, presedintele IBM a spus

ca niciodata nu se va construi mai mult

de un computer intr-o tara! Computerul

a supravietuit, insa alte inventii au avut viata mai scurta, Aceasta colectie de idei din ultimii 200 de ani ne prezinta cateva dintre ele.

1009'80

Palaria-umbrela

Umbrela, inventata acum cateva mii de ani in China, a suferit sute de imbunatatiri,

Erau prop use un jgheab, gauri de ventilatie, mecanisme de impaturire, plastic transparent

si aceasta capbrela, din 1904.

Sus ~i pe deasupra

La inceputul secolului XX, multe sisteme feroviare foloseau un singur rand de sine, Acest brevet din 1904 ne arata cum putea trece un tren rapid pe deasupra altuia personal ~i cum se putea dubla numarul de pasageri pe acea ruta.Imaginati-va cum v-ati fi simtit in calitate de pasagerl

Peri uta de dinti Versiunea initial a a periutei de dinti, originara din China,

a suferit "imbunatatiri" continue. Acest design semnat de Luis Reinold,

in 1941, era indicat, probabil pentru perierea partii posterioare a dintilor:

Patinele cu doua lame

Aceste patine ajustabile au fost proiectate de Ralph Hammond

in 1934 pentru a se potrivi mai multor marimi de picior. Po ate ca erau utile celor care aveau probleme cu rnentinerea echilibrului pe 0 patina, insa,

cum se putea schimba directia

in timpul patinajului?

54

Atentiel

Dupa aparitia autovehiculelor, s-a dus

o lupta permanents pentru drumuri intre pietoni ~i masini. Masina din imaginea de mai sus este 0 inventie fantezista care asp ira pietonii ce hoinareau pe drum.

Lenjeria antiqravitationala

Aceasta caricatura din 1878 ilustreaza efectul lenjeriei antigravitationale imaginata de Thomas Edison. Dad ideea sa ingenioasa

ar fi prins viata, cei care ar fi folosit-o i-ar fi invins pe fratii Wright in acea cursa.

Heliciclul In 1936, elicopterul lui Igor Sikorsky a devenit prima masina care a plan at efectiv in aero In 1945, aceasta I-a inspirat pe Daniel Gumb sa inventeze elicopterul personal bazat pe designul unei motociclete.

Caruciorul pliant

Acesta este desenul unui carucior pliant patentat prin 1890. Rotile erau detasabile §i caruciorul putea fi pliat la dimensiunea unei genti, Un carucior pliant pentru bebelusi care s-a bucurat de un mare succes a fost brevetat de Harold Cornish din Australia in 1942.

Robotii fermieri

In epoca aburilor, multi credeau ca fermierii se vor putea relaxa; robotii alimentati cu aburi urmand sa faca toate

muncile grele de la ferma, Doua sute de ani mai tarziu, au aparut tractoarele si seceratcarele, insa aceste masinarii trebuie conduse tot de fermieri.

Aparatoarea pentru pietoni

Dupa 1920, numarul victimelor accidentelor rutiere a crescut dramatic, pentru ca automobilele deveneau tot mai rapide, iar sistemeJe de franare erau inca primitive. Atunci s-a inventat un dispozitiv care trebuia sa ridice pietonii sau sa-i dea la 0 parte din drum.

Forts picioarelor

Acest proiect al unei elice activata de vasle, situata pe

un acvaplan, a fost desenat de Bert Lee in 1942. Cei care practica azi schi nautic folosesc 0 vasla ce li ajuta sa contro1eze ambarcatiunile in mijlocul valurilor.

o valiza cu rotile? Acest carut pentru bagaje a fost brevetat in 1884, cu 0 suta de ani inaintea valizelor cu rotile si manerelor telescopice, devenite acum populare.

55

A-B

acupunctura, 48, 49 acvalang, 25 ambarcatiuni, 24, 25 Anderson, Mary, 23 anestezie, 48

aparat de zbor, 26, 27, 55 aparate de fotografiat, 33 armatura, 46

arme, 44, 45, 46,47 Armstrong, Neil, 26 armura, 44, 45 aspiratoare, 10, 11 autobuze, 20 Babbage, Charles, 39 Baird, John Logie, 33 bani,9

barca de salvare, 25

Bell, Alexander Graham, 30 Benesch, Alfred, 21, 23 Benz, Karl, 22

Berges, Aristide, 43

bete chinezesti, 9

biciclete, 13, 22

Birdseye, Clarence, 11

Biro, Laszlo, 28

bolduri, 8, 9

Booth, Hubert Cecil, 11 Bundy, W. H., 12

C

cabluri, subacvatice, 30 calculatoare, 36-39 Carlson, Chester, 17 casa de marcat, 37

casti audio, 32

centuri de siguranta, 23 Chain, Ernst, 48

chibrituri, 8

Chilvers, Peter, 24

chirurgie, 38, 39, 48, 49 Christiansen, Ole Kirk, 19 Christo fori, Bartolommeo, 41 ciocolata, 11

cod Morse, 30

compact disc, 39 computere, 19,38,39 cornpresor cu aburi, 40 Cousteau, Jacques, 25 Cugnot, Nicolas-Joseph, 22 cuie, 12

O-E

da Vinci, Leonardo, 21 Deprez, Marcel, 43 Drebbel, Cornelius, 25 Drew, Richard, 16 Dunlop, John, 23 Eastman, George, 33 Edison, Thomas, 6, 7, 32

<elertricitate. 42, 43 elice, 24

elicopter, 55

embrion, congelat, 50 Ericsson, John, 24

F-G

Faraday, Michael, 31, 41 fax, 17

fermoar,9

fertilizatori, 15 Fessenden, Reginald, 32 fibre optice, 30, 31

fier de calcat, 40

filme, 32, 33

Fleming, Alexander, 48 Florey, Howard, 48 Ford, Henry, 13, 15, 23 forta solara, 42, 43 fotocopiator, 17

Fry, Arthur, 17

Fulton, Robert, 24 furculite, 9

Gagarin, (uri, 27 Gagnan, Emile, 25 Galilei, Galileo, 26, 37 gene, 52, 53 generatoare, 41, 43 Gillette, King Camp, 8 Gliddens, Carlos, 17

Index

Goddard, Robert, 26, 27 Gould, Charles, 16 Graham, Bette, 16, 17 Gray, Elisha, 30

Greene, Catherine, 7, 15 Gutenberg, Johannes, 29

H-I

Handler, Ruth, 18 Harington, Sir John, 11 hartie,9, 11, 16, 17,28,29 hidroelectricitate, 43 hieroglife, 28

Holt, Benjamin, 47 Hoover, William, 11 Hunt, Walter, 8 Huygens, Christiaan, 37 imprimare, 28, 29 inghetata, 9, 10

J-L

Jessop, William, 20

joe de popice, 18

Judson, Whitcomb, 9

Kilby, Jack, 38

Korn, Arthur, 17,31

lacat ~i cheie, 8

lama de ras, 8

laser, 30, 33

Lavoisier, Antoine, 43 Lawes, Sir John Bennett, 15 Lego,19

Lemoine, Louis, 40 Lines, Lance, 39 Linia Plimsoll, 24 Lister, Joseph, 49 Lukin, Lionel, 25 lumina electrica, 6, 7

M-O

Magellan, 16

margarina, 11

masina de cusut, 11 masina de egrenat, 7, 15 masina de scris, 17

masini, 22, 23, 28, 42 McKay, Hugh, 15 Mege-Mouries, Hippolyte, 11 Merlin, Joseph, 19

Michelin, A. ~i E., 21 microfon, 32

moara de vant, 42, 43 Morton, William, 48 motoare, 25, 40-43, 47-49 muzica, 34, 35

nasturi,8

navigare, 24

Nobel, Alfred, 6

oglinzi, 10

p

pantograf, 20 papetarie, 16, 17 papusi, 18, 19

Parsons, Sir Charles, 25, 41 Pasch, Gustave, 8 patentari, 6, 7, 29

patine, 19

pendul,37

penicilina, 46, 48

periuta de dinti, 8, 9 Pillans, James, 16

placa de windsurf, 24 planetariu, 37

plug, 14, 15, 47

R

rachete, 26, 27, 45 radar, 23

radio, 32, 33, 39 Rausing, Ruben, 11 raze X, 49

realitate virtuala, 38, 39 recipiente din carton ceruit, 11 reflectoare, 7

refrigerate, 10, 11

Renault, Louis, 23

Reno, Jesse, 20

Robert, Gaspard, 32

roboti, 12, 13,38,39

Imagini

(t=top, b-bottom. leleft. r-right. c-center; ieicon. Pefrcnt, C=cover, B=back, Bg-backgrcund)

Ad-Libitum. 4tl. abl. ait. ale. 4ib. 4tr, Site, Sic. Sibc, Sib, 5U. 6/7c,

6/7/8/9, 8i, 9tr. lOi. 12c, 12i, 13i, 14i, 14tl. 14tr. ISle. rsu, 16/17c. 16i, 16tl. 18i. 18c, 18U. 20i, 21br, 22i, 23i, 24i, 26i, 27i, 30i, 32i, 341, 35c, 36bl, 38tc, 381, 39hr, 39cr, 39tl, 4O/4Ic. 40k, 42i, 4Jbr, 43tr, 441, 44i, 46i, 48L 50i, SIc, 52i, 54 bl, 54i, 56i, 58L 59c, 62cl, 6Jbr, 63tr, 62bd (5. Boweyl, 25cr, (5. Bowey/ Australian National Maritime Museum), 46d, 63cr

(5. Bowey/Kellett's Museum of Laundry Irons. Melbourne), 44er

IN. Vinnicombe). Air Portraits. 5tr, 26cl1D. Davies). AKG, 39bl, IE. Bohr). su (Wurttembergisehes l.andesmuseum, Stuttgart). Ancient Art and Architecrure Collection, 4lcr. Art Resource, 27t1, 28t! (Scala). Australian Museum, SOl (e. Bento). Australian Picture Library. 37bl, 63bcr

1M. Adams), 12bl (Archive Photos), l.lcr; 17tr [Betrmann Archive). 7br IE.T. Archives), 48/49c (D. Et J. Heaton), 25tr, 46t1. Austral International, 56t1 (Rex Features London/The Sun). Aviation Picture Library, 53cr

11. Flack). Black Star, 43cr 1M. Balderas), 41 c. Bridgeman Art Library, 40bl (British Museum, London), 41br (British Library). Brilliant Images, 19br. British Film Institute, 38tr, 38/39c (Bl-l Stills). Brownel Et Wight Car Company 1890, 21tr. Caroma Industries, ll hr. Check Six, 53trl1. Benson}. Bruce Coleman Ltd, 15cr 10. Et M. Plagel, 481c IJ. Cancalosil. 58d (1. Foort], 58hl. 59tl (H. Reinhard). Coo-ee Picture Library, 38bl IR. Ryan). Crown Equipment, 12tr. Culver Pictures, 7tr. Department of Defence, S'Ibr, 53cl. Deutsches Museum Munich, 55br. Edison National Historic Site USA, 47rr. E.T. Archives, 1<. 36e [Science Museum). Mary Evans Picture Library, 23tr,

Rontgen, Wilhelm, 49 roti, roata, 21

Rowley, Charles, 8

s-~

sah, 18 sapun, 8

s3.mJa ghimpata, 14, IS sateliti, 24, 33

Sax, Adolphe, 34

scan ruiante, 20

scriere Braille, 28

scris, 17, 28, 29 seceratoare, 15

Seely, Henry, 40 semafoare, 21, 23 shaduf, 14, IS

Shaw, Percy, 7 Sheraton, Thomas, 9 Shillibeer, George, 20 Sholes, Christopher, 17 Sinclair, Clive, 38 Singer, Isaac, 11

T-l

tanc,46

telegraf, 30, 31 telefon, 30, 31 televiziune, 32, 33 Torres, Antonio de, 34 tractor, 15

tren, 20, 21

tramvai, 20, 21

u-z

umbrela a vaccin,49

Waaler, Johann, 16 Wagner, Arnold, 23 Watson-Watt, Robert, 46 Watt, James, 12,41

WC, 11,26

Whitney, Eli, 7, 15

Yale Jr, Linus, 8

34k (British Museum. London). Wheels Magazine, 48/49< (W. Kentl, Xerox Corporation, 17br,17cr. YamahaJapan,4itl.

51tr, 51br, 60br, 60er, Stcr; 61tl. Granger Collection, 27br. 28br, 29tl, 30bc, 30br. Robert Harding Picture Library, 13tl (R. Evans), 29tr, 39tr, 421, 49t. Hoov er Co, Nth Canton Ohio, II tr. IDustrated London News Picture Library, GOd. 60 tr, 61br, 61c. Image Bank, 5i, 17i, 34i, 36i, 38i, 40i

(L. Reupertl, 49cr ILJ. Pierce). Image Select, 36ci (Ann Ronan Picture Library). International Photo Library, 52tr. Loren Mclntyre, 42tr. Mansell Collection ltd, 35tl. Mattei Toys, 18bl. Military Picture Library, 52bl, 53cr. Jenny Mills, 24tr. Lego Australia, 19tr. NASA, 32br, J2cr. National Museum of RoUer Skating, Lincoln, Nebraska, 19t1. Lennart Nilsson, 56/57c. Nobel Foundation, 4i, 6i. 61, 6r. Peraves Ltd, 23cr. Peter Newark's American Pictures, 31br. Photo Researchers Inc, 12d (A. Green), 40br

(5. McCartney), 2Otr, 2lcr. Polperro Pictures, 22tr (B. Geach). Powerhouse Museum, Sydney, 34tr, 36t1, 41tr, 46bl. Royal AeronautieaJ Society, 26tl. Royal North Shore Hospital, Sydney, 57tl. Science Museum, 45br

(D. Exton), 30et. 54ti, (Science a Society Picture Library), 2411, 4311, 43bl, 47br, 62tcl. Smithsonian Institution, 3211, 4811. Spectrum Colour Library, 15br, 25br. Stock Photos Ply Ltd, 14/15c (P, 51«1), 24b11D. Madison). The Photo Library, 57tr (R. Chase). 58tr (P. Haysonl, 48/49c (N. Hongl. SOtr (Hulton-Deutsch), 49r (W. Kent), 44bl (W. Et C. Mcintyre), 57br

(photo Researchers Inc /5. Camazine], 32d (Science Photo Library], 59r (Science Photo Library), 48/49c IR. Smith), Sbr, 49br (Science Photo Library/B. Blokhuis), 54ci (Science Photo Library/O, BurrieJ), 48tr (Science Photo Lihrary/J, Mead), 57br (Science Photo Library/A. Tsiaras), Scr

W. Stacey), 44tr, 62bl Itl.S. Dept of Energy). 59c [Tony Stone Worldwide), 39bc, 56/57c, 56cl. Topham. 31 cr. Victa, lOb!. Werner Forman Archive,

56

Fotografii

Richard Wilson Studios, 6/7, 8/9,48/49, 56/57, 58/59.

llustratll

Graham Back, 34tc, 35r, 44<:r, 62tl, David Boehm, 441, Gregory Bridges, 2/3, 27/28/29/JOc, 28bl, 30r, 44/45c. Leslye Cole, 46/47c. Christer Eriksson, 18/19c. Mike Golding, 26/31c, 31tr. Christa Hook/Bernartl Thornton Artists, UK, 36/37c. Richard Hook/Bernard Thornton Artists, UK, 54/55c. Gillian Jenkins, 22tl, 22br, 22cr, 22d, 63tcr. Mike lambie, 1O/llc. Connell Lee, 32/33c.lain McKellar, 42c. David Nelson, 38/39c. Stephen Seymour/Bernard Thornton Artists, UK, 52/s3e. Ray Sim, 47cr, Mark Sofilas, J5tr. SO/SIc. Kevin Stead, 24/25c. Ross Watton/Garden Studio, 12/13c. 2It1, 20/2Ic. Rod Westblade, 22/23. 50bl, GObi, 60c, 61bl, 61 tr, endpapers.

Coperta

Ad-Libitum, FCcr, FCtr, FCII, IS. Bowey}. Gregory Bridges, BCbr. Esselte Letraset limited, FCbg. Richard WLison Studios, FCc. The Photo Library, BCtl (U.S. Dept of Energy), Wheels Magazine, FCc (W. Kent],

Cum foloseau inventatorii enerqia naturalii?

•

Ce inuentie a fost numitii pianul literar?

•

Cine a fost inventatorul radioului?

•

Care sunt cele mai triiznite inueniii?

Man inveniii este 0 enciclopedie de referinta pentru copii. Detaliata, cu ilustratii bogate, fotografii relevante si descrieri surprinzator

de vii, antreneaza si incurajeaza cititorii sa descopere 0 parte a acestei istorii fascinante. Fiecare pagina este creata pentru a stimula imaginatia ~i a satisface curiozitatea.

ISBN 978-973-675-480-7

911~II~UII~~~~mll