P. 1
Tolkien JRR Stapanul Inelelor 1 Fratia Inelului

Tolkien JRR Stapanul Inelelor 1 Fratia Inelului

Ratings: (0)|Views: 23 |Likes:
Published by ioan7

More info:

Published by: ioan7 on Mar 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2011

pdf

text

original

 
 J.R.R. Tolkien
ST
Ă
PÂNUL INELELORpartea I
 
FR
ĂŢ
IA INELULUI
 
THE LORD OF THE RINGS
 
Part One
 
The Fellowship of the Ring 
 Trei inele pentru st
ă
pânii elfi cei de sub soare,
Ş
apte pentru ei, piticii de vi
ţă
din s
ă
li de stânc
ă
,
 
Nou
ă
, Oamenilor care
ş
tiu c
ă
-n lumea lor se moare,Unul pentru el, Seniorul Întunecimii-n noaptea lui adânc
ă
 Unde-s Umbrele în
Ţ
inutul Mordor, ca s
ă
le g
ă
seasc
ă
.
 
Ş
i pe toate s
ă
le-adune un inel,
ş
i altul nime,S
ă
le ferece pe toate, astfel s
ă
le st
ă
pâneasc
ă
,Unde-s Umbrele, în
Ţ
inutul Mordor, în întunecime.
 
Cuvânt înainte 
 Aceast 
ă
poveste a crescut pe m
ă
sur 
ă
ce era povestit 
ă
, pân
ă
când a devenit o istorie a
ă
zboiului cel Mare al Inelului, cuprinzând îns
ă
multe imagini fugare din istoria înc 
ă
 
ş
i mai veche ce a precedat-o. A fost început 
ă
curând dup
ă
ce a fost scris
Hobbitul
ş
i înaintea public 
ă
rii acestuia în 1937; dar nu am continuat seria, c 
ă
ci am dorit ca mai întâi s
ă
închei 
ş
i s
ă
pun în ordine mitologia
ş
i legendele Zilelor de Odinioar 
ă
care, la acea dat 
ă
, prinseser 
ă
deja contur. Am dorit s
ă
fac acest lucru pentru propria satisfac 
ţ 
ie
ş
i aveam
 
 pu 
ţ 
ine speran
ţ 
e c 
ă
vor fi 
ş
i al 
ţ 
ii care s
ă
manifeste interes pentru aceast 
ă
lucrare, mai ales
 
ă
surs
ă
ei de inspira
ţ 
ie era în primul rând lingvistic 
ă
, iar de început am început-o pentru a
 
oferi fundalul istoric necesar limbilor elfice.
 
Când cei c 
ă
rora le-am cerut sfaturi 
ş
i p
ă
reri m-au corectat, înlocuind 
pu
ţ
ine speran
ţ
e
cu 
 
ă
ă
speran
ţă
,
m-am întors la seria mea, încurajat de cererile venite din partea cititorilor de
 
a le oferi mai multe informa
ţ 
ii despre hobbi 
ţ 
ş
i despre aventurile lor. Dar povestea era
 
atras
ă
în mod irezistibil spre lumea mai veche
ş
i a devenit o relatare, ca s
ă
zic a
ş
a, asfâr 
ş
itului 
ş
i a trecerii ei, înainte s
ă
se spun
ă
ceva despre începutul 
ş
i mijlocul ei. Procesul a început pe când scriam
Hobbitul,
în care existau înc 
ă
de pe atunci câteva referiri lasubiectul mai vechi: Elrond, Gondolin, Elfii Nobili 
ş
i orci, cât 
ş
i imagini fugare, care seiviser 
ă
ă
ă
a fi chemate, ale unor lucruri mai înalte, sau mai afunde, sau mai întunecatedecât ceea ce se g 
ă
sea la suprafa
ţă
: Durin, Moria, Gandalf, Necromantul, Inelul.
 
Descoperirea semnifica
ţ 
iilor acestor imagini fugare
ş
i a rela
ţ 
iei lor cu istoriile str 
ă
vechi a
 
scos la lumin
ă
AI Treilea Ev care a culminat cu R 
ă
zboiul Inelului.
 
Cei care au cerut mai multe informa
ţ 
ii despre hobbi 
ţ 
i le-au primit pân
ă
la urm
ă
, dar au 
 
trebuit s
ă
a
ş
tepte o vreme îndelungat 
ă
;
ă
ci alc 
ă
tuirea
St
ă
pânului Inelelor a
durat cu întreruperi din 1936 pân
ă
în 1949, o perioad 
ă
cu multe obliga
ţ 
ii pe care nu le-am neglijat,
 
ş
i multe alte interese de cercet 
ă
tor 
ş
i profesor, care m-au absorbit adesea. Amânarea afost pricinuit 
ă
, de asemenea, de izbucnirea r 
ă
zboiului în 1939, a
ş
a încât la sfâr 
ş
itul acelui an povestea nu ajunsese înc 
ă
la cap
ă
tul C 
ă
ţ 
ii întâi. În ciuda întunericului din urm
ă
torii 
 
cinci ani, am constatat c 
ă
povestea nu mai putea fi pe de-a-ntregul abandonat 
ă
 
ş
i m-am
 
 2
târât mai departe, mai ales noaptea, pân
ă
când am ajuns lâng 
ă
mormântul lui Balin dinMoria. Acolo m-am oprit mult 
ă
vreme. A trecut aproape un an pân
ă
când am pornit mai departe,
ş
i astfel am ajuns la Lothlorien
ş
i Râul cel Mare, târziu în 1941. Anul urm
ă
tor amscris primele ciorne ale materialului care alc 
ă
tuie
ş
te Cartea a Treia
ş
i începuturileCapitolelor 1
ş
i 3 din Cartea a Cincea;
ş
i acolo, în timp ce semnalele luminoase au sc 
ă
 p
ă
rat în Anorien iar Theoden a ajuns în Valea Calvarului m-am oprit. Îmi lipsea putereade previziune, iar timp de gândire nu aveam.
 
 Abia în anul 1944 am abandonat m
ă
run
ţ 
ş
urile înc 
ă
nerezolvate
ş
i dilemele unui r 
ă
zboi 
 
 pe care eram dator s
ă
-l urm
ă
resc îndeaproape sau m
ă
car s
ă
-l consemnez în scris
ş
i m-am for 
ţ 
at s
ă
descriu c 
ă
ă
toria lui Frodo spre Mordor. Aceste capitole, care pân
ă
la urm
ă
au 
 
devenit Cartea a
Ş
asea, au fost scrise
ş
i expediate sub form
ă
de serial fiului meu Christopher, aflat la acea vreme în Africa de Sud, cu For 
ţ 
ele Aeriene Britanice. Totu 
ş
i, a
 
mai fost nevoie de cinci ani înainte ca povestea s
ă
ajung 
ă
la cap
ă
tul ei de-acum; în acel 
ă
stimp, mi-am schimbat casa, slujba
ş
i colegiul, iar zilele, de
ş
i mai pu 
ţ 
in întunecate, n-au 
 
fost cu mult mai laborioase. Apoi, când în sfâr 
ş
it s-a ajuns la
cap
ă
t,
întreaga poveste atrebuit revizuit 
ă
 
ş
i chiar rescris
ă
de la sfâr 
ş
it spre început.
Ş
i a trebuit dactilografiat 
ă
 
ş
redactilografiat 
ă
de
ă
tre mine; costurile unei dactilografieri profesioniste, cu toate celezece degete, îmi dep
ăş
eau posibilit 
ăţ 
ile buzunarelor.
 
 
St
ă
pânul Inelelor a
fost citit 
ă
de mul 
ţ 
i oameni de când, într-un târziu, a v 
ă
zut lumina
 
tiparului;
ş
i a
ş
dori s
ă
spun aici ceva referitor la multele opinii sau presupuneri pe care le-am primit sau le-am citit, privitoare la motivele
ş
i semnifica
ţ 
ia pove
ş
tii. Motivul principal a
 
fost dorin
ţ 
a unui povestitor de a-
ş
i încerca mâna cu o poveste cu adev 
ă
rat lung 
ă
, în stare
 
s
ă
capteze aten
ţ 
ia cititorilor, s
ă
-i amuze, s
ă
-i încânte
ş
i uneori poate s
ă
-i tulbure sau s
ă
-i 
 
mi 
ş
te profund. În rolul meu de c 
ă
ă
uz 
ă
, nu aveam decât propriile sentimente privitoare laceea ce este tulbur 
ă
tor sau mi 
ş
ă
tor,
ş
i adesea pentru mul 
ţ 
i c 
ă
ă
uza a dovedit inevitabil c 
ă
 
 
urma o pist 
ă
gre
ş
ă
a. Unii care au citit cartea sau, oricum, au recenzat-o, au g 
ă
sit-o plicticoas
ă
, absurd 
ă
sau demn
ă
de dispre
ţ 
;
ş
i nu am de ce s
ă
m
ă
plâng, deoarece am
 
 p
ă
reri similare despre operele lor sau despre genul de scriitur 
ă
pe care ei, în mod evident,îl prefer 
ă
. Dar chiar 
ş
i din punctele de vedere ale multora dintre cei care au fost încânta
ţ 
 
de povestea mea, sunt destule aspecte care nu plac. Poate c 
ă
nu este cu putin
ţă
ca într-o
 
 poveste lung 
ă
s
ă
îi satisfaci pe to
ţ 
i în toate
ş
i nici s
ă
dezam
ă
ge
ş
ti pe toat 
ă
lumea în exact 
 
acelea
ş
i privin
ţ 
e;
ă
ci, din scrisorile pe care le-am primit, g 
ă
sesc c 
ă
pasajele sau 
 
capitolele care pentru unii reprezint 
ă
un neajuns pentru al 
ţ 
ii sunt demne de toat 
ă
lauda.
 
Cel mai critic cititor dintre to
ţ 
i, eu însumi, g 
ă
se
ş
te acum multe defecte, minore
ş
i majore,
 
dar nefiind, din fericire, obligat nici s
ă
recenzeze cartea
ş
i nici s
ă
o scrie înc 
ă
o dat 
ă
, vatrece peste ele în t 
ă
cere, men
ţ 
ionând doar una care a fost observat 
ă
 
ş
i de al 
ţ 
ii: cartea e
 
 prea scurt 
ă
.
 
Cât despre sensul s
ă
u, „mesajul” interior, autorul n-a avut nici o inten
ţ 
ie în aceast 
ă
 
 
 privin
ţă
. Nu este nici alegoric, nici tematic. Pe m
ă
sur 
ă
ce povestea cre
ş
tea, prindea
 
ă
ă
cini (în trecut)
ş
i
ă
dea ramuri nea
ş
teptate; dar tema ei principal 
ă
a fost fixat 
ă
de labun început prin alegerea inevitabil 
ă
a Inelului ca element de leg 
ă
tur 
ă
între aceast 
ă
  poveste
ş
Hobbitul.
Capitolul crucial, „Umbra trecutului", este una dintre cele mai vechi  p
ă
ţ 
i ale pove
ş
tii. A fost scris cu mult înainte ca semnele de r 
ă
u augur ale anului 1939 s
ă
fi 
 
devenit amenin
ţ 
area unui dezastru de neînl 
ă
tur 
ă
t,
ş
i din acel punct povestea ar fi evoluat 
 
în mod esen
ţ 
ial pe acelea
ş
i linii, dac 
ă
respectivul dezastru ar fi fost evitat. Sursele sale
 
sunt lucruri aflate în mintea mea cu mult înainte, sau deja puse pe hârtie în unele cazuri,
ş
 prea pu 
ţ 
in sau chiar nimic n-a fost schimbat de r 
ă
zboiul care a început în 1939,
ş
i nici de
 
urm
ă
rile acestuia.
  Î 
n desf 
ăş
urarea sau în finalitatea sa, r 
ă
zboiul adev 
ă
rat nu se aseam
ă
n
ă
cu r 
ă
zboiul dinlegend 
ă
. Dac 
ă
ar fi inspirat sau ar fi condus evolu 
ţ 
ia legendei, atunci f 
ă
ă
îndoial 
ă
ă
Inelul 
 
ar fi fost capturat 
ş
i folosit împotriva lui Sauron; acesta n-ar fi fost anihilat, ci aruncat însclavie, iar Barad-d 
û
r n-ar fi fost distrus, ci ocupat. Nereu 
ş
ind s
ă
intre în posesia Inelului,
 
 3
Saruman ar fi g 
ă
sit în Mordor - în acea vreme de confuzie
ş
i tr 
ă
ă
ri - elementele deleg 
ă
tur 
ă
care-i lipseau în propriile sale cercet 
ă
ri asupra Legendelor Inelului,
ş
i nu dup
ă
 mult 
ă
vreme ar fi f 
ă
cut un Inel Mare al s
ă
u, cu ajutorul c 
ă
ruia s
ă
-l înfrunte pe pretinsul Suveran al P 
ă
mântului de Mijloc. În acel conflict, ambele tabere i-ar fi urât 
ş
i i-ar fi dispre
ţ 
uit pe hobbi 
ţ 
i: ace
ş
tia nu ar fi supravie
ţ 
uit nici m
ă
car ca sclavi.
 
 
S-ar putea n
ă
scoci 
ş
i alte combina
ţ 
ii 
,
în func 
ţ 
ie de gusturile sau opiniile celor c 
ă
rora le
 
 plac alegoriile sau trimiterile la actualitate. Dar mie, cu toat 
ă
sinceritatea, îmi displacealegoria în oricare dintre manifest 
ă
rile ei 
ş
i-mi displace
ş
i mai mult de când am îmb
ă
trânit 
ş
i am devenit destul de abil în a-i depista prezen
ţ 
a. Prefer istoria, adev 
ă
rat 
ă
sau inventat 
ă
,
 
 pe care gândirea
ş
i experien
ţ 
a cititorilor o pot folosi în varii forme. Cred c 
ă
mul 
ţ 
i confund 
ă
 
 
aplicabilitatea cu „alegoria"; numai c 
ă
una rezid 
ă
în libertatea cititorului, iar cealalt 
ă
îndomina
ţ 
ia inten
ţ 
ionat 
ă
a autorului.
 
 
Bineîn
ţ 
eles c 
ă
un autor nu poate r 
ă
mâne în totalitate neafectat de experien
ţ 
a sa, dar 
 
felurile în care S
ă
mân
ţ 
a pove
ş
tii folose
ş
te solul experien
ţ 
ei sunt extrem de complexe, iar 
 
încerc 
ă
rile de a defini acest proces sunt în cel mai bun caz b
ă
nuieli bazate pe probeneadecvate
ş
i ambigue. Este de asemenea fals, de
ş
i firesc de atr 
ă
ă
tor, atunci când vie
ţ 
ile unui autor 
ş
i unui critic s-au suprapus, s
ă
presupunem c 
ă
mi 
ş
ă
rile gândirii sau 
 
evenimentele vremurilor tr 
ă
ite de amândoi au reprezentat în mod necesar cele mai  puternice influen
ţ 
e. Omul trebuie într-adev 
ă
r s
ă
ajung 
ă
personal sub umbra r 
ă
zboiului 
 
 pentru a sim
ţ 
i în întregime ap
ă
sarea sa; dar, pe m
ă
sur 
ă
ce trec anii, pare a se uita adesea
 
faptul c 
ă
a fi prins în plin
ă
tinere
ţ 
e de anul 1914 se dovedea o experien
ţă
prin nimic mai 
 
 pu 
ţ 
in îngrozitoare decât aceea de a fi implicat în anul 1939
ş
i în cei care-au urmat. Pân
ă
în
 
1918 îmi muriser 
ă
to
ţ 
i prietenii apropia
ţ 
i, cu excep
ţ 
ia unuia singur. Sau, c 
ă
s
ă
iau o situa
ţ 
ie
 
mai pu 
ţ 
in dureroas
ă
: sunt unii care au presupus c 
ă
„Str 
ă
b
ă
tând Comitatul” reflect 
ă
situa
ţ 
ia
 
din Anglia la vremea la care ispr 
ă
veam eu povestea.
Ş
i nu este câtu 
ş
i de pu 
ţ 
in a
ş
a.
 
Reprezint 
ă
o parte esen
ţ 
ial 
ă
din intrig 
ă
, gândit 
ă
înc 
ă
de la început, de
ş
i pe parcurs este
 
modificat 
ă
din pricina caracterului lui Saruman a
ş
a cum a evoluat el în poveste, f 
ă
ă
- dac 
ă
 e nevoie s-o mai spun - vreo semnifica
ţ 
ie alegoric 
ă
sau vreo aluzie politic 
ă
în
 
contemporaneitate. Se bazeaz 
ă
întrucâtva pe experien
ţă
, de
ş
i foarte pu 
ţ 
in (c 
ă
ci situa
ţ 
ia
 
economic 
ă
era total diferit 
ă
 )
ş
i foarte departe în trecut.
Ţ 
ara în care am tr 
ă
it eu în copil 
ă
rie
 
a fost adus
ă
într-o stare jalnic 
ă
înainte de-a împlini eu unsprezece ani, într-o vreme în carema
ş
inile erau obiecte rare (nu v 
ă
zusem nici una), iar în suburbii se mai construiau linii detren. De curând am v 
ă
zut într-un ziar o fotografie a ceea ce mai r 
ă
m
ă
sese dintr-o moar 
ă
,odat 
ă
prosper 
ă
, lâng 
ă
viitoarea, care, pe vremuri, mi se p
ă
ruse atât de important 
ă
. Nu mi-a pl 
ă
cut niciodat 
ă
cum ar 
ă
ta morarul cel Tân
ă
r, dar tat 
ă
l lui, morarul cel B
ă
trân, avea obarb
ă
neagr 
ă
 
ş
i nu se numea Ro
ş
covanul.
 J.R.R.T.
Prolog
 
1.
 
Cu privire la hobbi
ţ
i
 
 
Aceast
ă
carte se ocup
ă
în mare m
ă
sur 
ă
de hobbi
ţ
i,
ş
i din paginile ei cititorul poate afla
 
multe despre caracterul lor 
ş
i câte ceva din istoria lor. Alte informa
ţ
ii pot fi g
ă
site de
 
asemenea în selec
ţ
ia din
Cartea Ro
ş
ie a Hotarului de la Soare-Apune,
care a fost deja
 
publicat
ă
sub titlul
Hobbitul.
Acea poveste î 
ş
i are originea în capitolele de început ale
ă
ţ 
ii 
 
Ro
ş
ii,
compuse de Bilbo însu
ş
i, primul hobbit care a devenit vestit în lumea larg
ă
,
ş
iintitulate tot de el
într-acolo
ş
i din nou înapoi,
deoarece relatau despre c
ă
l
ă
toria lui spreSoare-R
ă
sare
ş
i întoarcerea acas
ă
: o aventur 
ă
care, ulterior, i-a implicat pe to
ţ
i hobbi
ţ
ii în
 
marile evenimente ale acelui Ev despre care se relateaz
ă
în paginile de fa
ţă
.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->