i.

Comerful 'iraversand

• China 7Jest. Sp

• Spre

Weldon Owen

Copyright il) 1996 by Weldon Owen Pty Ltd

Text: Claire Craig

llustratii: Paul Bachem; Kenn Backhaus;

Nick Farmer/Brihton Illustration: Chris Forsey; Tony Gibbons/Bernard Thornton Artists, UK; Adam Hook/Bernard Thornton Artists, UK; Christa Hook/Bernard Thornton Artists, UK; Janet Jones; Steinar Lund/Garden Studio; Martin Macrae/Folio; Darren Pattenden/ Garden Studio; Oliver Rennert; John Richards; SharifTarabay/Garden Studio;

C. Winston Taylor; Steve Trevaskis; Mark Watson; Rod Westblade

Editura "Litera International" O. P. 53; c.r. 212, sector 4, Bucuresti, Romania

tel./fax (021) 3196390; e-mail: comenzi@litera.ro

Copyright il) 2008, Litera International pentru versiunca in limba romana Toate drepturile rezervate

Ne puteti vizita pe

r& www.litera.ro

Editor: Vidrascu ~i fti!

Coperta: Vladimir Zmeev Redactori: Christian Ferencz Flatz, Andreea Stoica

Tehnoredactare ~i prepress: Vlad Panfilov Traducere din cngleza:

Graal Soft Integrated Translation Services www.graalsoft.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Exploratori ~i negutatori / coord.:

dr. Anne Millard; trad.: GraaJ Soft. - Bucuresti: Litera International, 2008

ISBN 978-973-675-487-6

1. Millard, Anne (coord.)

339.1 (100) 339.5(100)

Tiparit la G Canale, Bucuresti

Exploratori

CONSULTANT ~TIINTIFIC

Dr. Anne Millard

Ministerul Mediului din Anglia

Cuprins

• DE LA VANArORI LA NEGUTArORI •

Primii negutatort §i calator! Primele olvlllzatll

• srAPANII MARILOR •

Comertul mediteraneean Negutatorli arabi Vikingii

Traversand Pacificul

• CALArORII ~I COMERT •

6 8

10 12 14 16

Drumul Matasii Cruciadele

• EXPEDITII DE EXPLORARE •

18 20

Spre Orient

China descopera lumea Drumul spre India

22 24 26

• LUMEA NOUA •

Spre Vest

Spania ~i Lumea Noua In jurullumii

Gheata a fost sparta

• COMERTUL •

Ptraut

Influenta olandeza Sclavii

Comertul rusesc Bogatia Indiei

~ • COMERTUL GLOBAL •

Inima Africii China sl Japonia

Canale care unesc oceanele Schlmbartlc din transport Scurt istoric

Index

28 30 32 34

36 38 40 42 44

46 48 50 52 54 56

-----------~---. ~ .. ~

• DE LA VANA.rORI LA NEGUTA.rORI •

Primii negutatori ~i calaton

L umea arata foarte diferit acum 20 000 de ani. 0 mare parte a pamantului era acoperita de ghetari enormi. Oamenii din acele timpuri erau vanatori ~i culegatori si-si castigau existenta facand drumuri lungi. Ei urmareau turmele de animale, culegeau nuci salbatice, boabe, plante ~i crustacee, pescuiau in rauri. Cautau cremene pentru a-si face unelte ~i arme. Cu timpul, s-au raspandit de-a lungul unei mari parti din Europa ~i Asia si au trecut in America de Nord. Spre sfarsitul ultimei epoci glaciate, prin

sec. X LHr, ghetarii s-au topit si au inceput sa creases paduri bogate, Odata cu modificarea climei, s-a schimbat ~i modul de trai al oamenilor. Multi dintre ei au continuat sa vaneze si sa culeaga hrana, in timp ce locuitorii din Orientul Mijlodu plantau grane si cresteau animale. Acestia faceau oale, teseau materiale textile ~i foloseau metale precum aurul. In curand au inceput sa fad schimb cu alte sate pentru bunurile pe care nu le puteau produce.

iN MI~CARE

Un grup de vanatori ~i culeqatori din America de Nord urmareste 0 turma de caribu care rniqreaza lntre ,.: j'.

pasunile de vara ~i cele de iarna. Oamenii sunt lnarmati cu sulite cu varfuri de cremene.

OGLINZI DE ODINIOARA.

Oamenii foloseau unelte din obsidian, 0 roca vulcanica neagra foarte apreciata. Acum 9000 de ani, femeile din Catal Huyuk, in Turcia, foloseau oglinzi din obsidian, cum e cea din imagine, pentru a se machia.

TOPORUL

DIN CREMENE

Vanatorii

foloseau oase

sau lemne pentru a transforma pietrele in unelte.

UNELTE PENTRU SUPRAVIETUIRE Vanatori: ~i culeqatorii foloseau drept arme cutite din lemn cu varfuri

din coarne de cerb (primul din stanqa), harpoane facute din lemn (centru) ~i

capete de sulite din oase de cerb cu cremene batuta In santuri scobite [stanqa].

o ",

(') ",

!l)

3

",

",

TAURUL DE AUR

Acest taur din aur provine din Bulgaria. Oamenii faceau adesea cornert cu metale pretioase, precum aurul.

CULTIVAREA p.A.MANTULUI

Vechile popoare din Orientul Mijlociu au facut primele pluguri, la care au lnhamat boi. Mii de ani mai tarziu, acest taran din India centrals foloseste unelte asernanatoare pentru aratul pamantului,

VIATA LA SAT

ratal Huvuk din sudul Turciei este unul ~dintre cele mai vechi erase din lume,

datand din 7000 I.Hr. Casele, construite din chirpici, erau lipite una de alta. Intrarea se facea prin acoperis. Unele case erau decorate cu picturi murale, pentru venera rea zeilor. Locuitorii cresteau turme de animale, cultivau grau, orz ~i mazare ~i stiau sa coase

tmbracaminte. Obsidianul se gasea din belsuq, EI era schimbat pe bunuri din alte zone. Catal Huyuk

a devenit in scurt timp

un centru comercial.

GIUVAIERURI DIN DEPARTARI Comertul cu pietre pretioase a oferit giuvaiergiilor sumerieni noi materii prime. Acest colier este facut din lapis lazuli provenit din Afghanistan ?i carneal din Valea Indului.

• DE LA VANArORI LA NEGUrArORI •

Primele civllizatil

BLANA REGALA Capetele incoronate

si preotii egipteni purtau uneori piei sau blanuri de animale exotice.

Pri ntesa Nefertiabt

(In imagine) este invesmantata In

blana de leopard.

Primele civilizatii, Sumerul si Egiptul, au inflorit de-a lungul unor fluvii intre anii 5000-500 i.Hr, Satele sumeriene au prosperat

in campiile scaldate de apele fluviilor Tigru si Eufrat, in timp

ce revarsarile Nilului las au in urma aluviuni fertile pentru recoltele egiptenilor. Aceste popoare antice au inventat sisteme de irigatie pentru a directiona si controla revarsarile de apa, precum ~i pentru a le stoca pentru uzul ulterior. Ele au inventat plugul si roata, aceasta din urma fiind folosita la care si la olarit. Oamenii invatati au elaborat legi pe~tru putea conduce societatea si si-au imbogatit cunostintele in domenii cum matematica. In societate au inceput sa apara noi clase - preotii ~i mestesugarii, Egiptenii ~i sumerienii faceau comert cu produse

EJ ........ ~*Jlcale in centre regionale, dar si in afara propriilor tari pentru a

obtine bunuri ce le lipseau, precum cheresteaua. Ei au tinut evidenta activitatilor lor de comert, ceea ce a dus la aparitia primelor sisteme de scriere. Cele dintai civilizatii erau marl si prospere. Ele au stat

la baza societatii din zilele noastre.

Spre AFGHANISTAN

"

RELAT" DE COMERT Negustorii sumerieni ?i cei egipteni porneau adesea in calatorii lungi ?i periculoase. Ei aduceau rnarfuri din India, Afghanistan, Creta ?i Grecia. Egiptenii faceau corner]

?i cu regatul Punt.

PENTRU CURTEA REGINEI

Regina eqipteana Hatshepsut a trimis 0 expeditie comerciala in josul Marii Hosii, catre vechiul regat Punt. In aceasta ilustratie, egiptenii inca rca pe corabii arbori de tamale, colti de elefant, abanos, aur, mirodenii

?i animale exotice - pantere

?i rnaimute,

FORTA EOLIANA

In jurul anului 3200 i.Hr., egiptenii au inventat panzele pentru corabii, explorand astfel regiuni indepartate pentru a face cornert,

.-V

n c

3

III C

""0

<3

V1 ""0 ",

01

r-t-

""0

""'

SCRISUL

Vechile popoare ciopleau imagini In piatra ~i lut, pentru

a Tnregistra evenimente, activitati sau detalii comercia Ie. Aceasta tabli1;a de piatra este un exemplu foarte vechi

al modului cum se tineau evidentele in Sumer. lnscriptiile arata cat grau a fost vandut ~i curnparat. Insa, cu timpul, pictogramele au devenit simboluri mult mai abstracte. Sumerienii au inventat caracterele cuneiforme (de la cuvantul latin cuneus - cui), pe care Ie scriau pe tablite

de lut cu un instrument ascutit numit stylus. Vechii egipteni scriau pe papirus sau ciopleau pe morminte

~i temple pictograme denumite hieroglife.

3

",

",

Q. ~.

N III ...-+

APE iNVOLBURATE o corabie feniciana lnfrunta marea aqitata, Echipajul verifica daca incarcatura de cherestea ~i vasele cu vin, ulei ~i cereale sunt bine legate. Asemenea corabii comereiale se scufundau adesea. Epavele Ie ofera arheologilor indicii valoroase despre oamenii ~i obiceiurile din trecut.

• srApANII MARILOR •

Comertul mediteraneean

VASUL CU DOUA FETE Cornertul cu alte tari le-a insuflat artistilor idei

originale. Pe acest vas qrecesc, din 540 i.Hr, pot fi vazute imaginile unor oameni din zona Mediteranei,

apartinand unor rase diferite.

10

F· enieienii erau navigatori ~i negustori foarte buni. Prin mileniul I i.Hr, unii dintre acestia au plecat din orasele de pe coasta Libanului in cautarea unor zone noi pentru a face schimburi comereiale si

a practica agricultura, Si-au incarcat corabiile cu bunuri de pret precum fildes sculptat, sticla

~i stofe vopsite cu purpura din murex (stanga).

N avigand spre vest, ei au creat baze comereiale in zone bogate in metale, cum sunt cuprul ~i cositorul. Ei il aprovizionau pe Regele Solomon cu cedri din Liban pentru templul sau din lerusalim si pe egipteni cu cherestea pentru a-si construi corabiile. Acesti navigatori excelenti au efectuat ~i prima calatorie cunoscuta in jurul coastei africane. Grecii au inceput comertul in Mediterana prin anul 800 i.Hr, Ei schimbau ulei de . masline, vase de lut ~i Yin pe eereale, eherestea si metal, de-a lungul eoastelor Marii Mediterane ~i Marii Negre. Uneori se aventurau pe Marea Rosie ~i navigau spre India folosind vanturile musonice. in jurul anului 110, romanii aveau un imperiu vast si bogat eare se intindea pana in Africa de Nord ~i Orientul Mijloeiu. Cumparau doar bunuri exotice, preeum matase din China ~i animale salbatice pentru eire.

SCHIMBUL CU ARGINT Aceasta cupa romans de argint, gasita in Danemarca, este posibil sa fi fost

data la schimb sau luata

ca prada de razbol,

HARTA MEDITERANEI Grecii ~i fenicienii navigau pe Marea Mediterana ~i infiintau colonii comerciale. Pentru ca erau rivali, ei se instalau de obicei in zone diferite.

AFRICA DE NORD

- RuLele comerctate rentctene ~i aria de colonlzare.

SPORTURI ROMANE

Romanii produceau 0 mare parte din bunurile de care aveau nevoie pe teritoriul propriului imperiu. Curnparau, lnsa, animale salbatice, precum leii, cu care gladiatorii luptau in arene.

MARUNTI$

M onedele mici de argint au aparut in unele zone ale Turciei inca din sec. VIII.Hr. Regele Cresus, conducatorul vechiului regat al Lidiei,

a introdus in regat atat monede de argint, cat ~i

de aur, cum sunt acestea din imagine. Sistemul standard al banilor a simplificat comertul intre tari. Atunci cand Grecia a inceput sa foloseasca monedele, fiecare eras-stat a creat propriile sale monede inscrlptionate cu simboluri speciale. Pe monedele din Atena era stampata 0 bufnita, pasarea sacra a Atenei, zeita elena a intelepciunii.

• STApANII MARILOR •

Ncgutatortl arabi

A

In sec. IX, arabii faceau comert pe pamant ~i pe mare.

Ei navigau in josul coastei de est a Africii, folosind vanturile musonice care ii duceau spre India. Negutatorii arabi au ajuns ~i in China. Ei legau camile, magari, catari ~i cai unii de altii si travers au Asia in grupuri numite caravane. Au travers at chiar ~i desertul Sahara, catre zonele aurifere din vestul Africii.

Profetul Mohamed, fondatorul religiei islamice, a fost la inceput

negutator ~i propavaduia comertul cinstit. Negutatorii erau foarte respectati, iar legendele despre aventurile lor puteau fi auzite in toate pietele. Multe povesti din celebra 0 mie si una de nopti sunt despre negutatori si covoare fermecate, duhuri trezite din somn si locuri misterioase. Aglomerata piata a Bagdadului, in Persia, era un loc important de intalnire pentru comercianti din Europa si Asia. Negutatorii europeni aduceau blanuri, panze si bunuri fabricate in ateliere; cei din India vindeau aur, pietre pretioase si mirodenii; tot aici se gaseau sclavi din multe parti ale lumii. Dupa tocmeli indelungi, negutatorii se intorceau acasa incarcati cu marfuri,

CALOURA ~I PRAF

Plata din Bagdad era un labirint de stradute inguste, prafuite ~i intunecoase, cu pravalii mici. Paravane imense protejau oamenii de razele nemiloase ale soarelui. Fiecare tip de marfa avea strada sa. in imagine, strada vanzatorilor de covoare da in strada negustorilor de mirodenii.

COMERT LOCAL

Arabii faceau vase din lut, cu smalturi ~i culori superbe, pe care Ie vindeau in pietele

. locale.

CU OCHII PE CHILIPIRURI Negutatorii, precum turcii din imagine, verificau marfa foarte atent. Ei faceau schimb ~i se tocmeau mult timp pentru

a obtine eel mai bun pret.

OCEANUL INDIAN

RAspANDIREA ARABllOR Arabii au cucerit un imperiu vast, care se intindea din Spania pana

in Persia. Ei au croit rute comerciale de-a lungul coastei de est a Africii ~i peste marl, pana in China.

NAVIGAND PE MARl Nequtatorii arabi navigau in corabii numite dhow. Aceste vase cu vele latine (triunghiulare) erau usoare ~i rapide.

Multe se construiesc ~i azi, la fel ca in urma cu sute de ani.

C :::s c. r"b

PUTEREA ISLAMULUI

->

~.

c. s= n r"b Q) s=

:::s r"b lC s= ...... Q), .-+ o ::!.

'"

In sec. VII, Profetul Mahomed ("cellaudat") a

fondat religia Islamului, cuvant ce tnseamna .supune-te vointei lui Allah". Negutatorii arabi au dus cu ei religia islamica in Africa ~i de-a lungul Asiei, pana in China. Cei ce cred in Allah sunt nurniti musulmani. Ei citesc Coranul, cartea sfanta a Islamului ~i se roaga de cinci ori pe zi, cu fata spre orasul sfant Mecca, unde s-a nascut Profetul Mahomed. Fiecare musulman, barbat sau femeie, are datoria sa viziteze Mecca cel putin 0 data in viata.

(1) ."

• STAPANII MARILOR •

Vikingii

VIATA DE APOI

Acest fragment de lemn sculptat a facut parte dintr-o corabie ~i a fost descoperit In mormantul unui conducator viking ln Norvegia.

Vikingii erau navigatori buni ~i curajosi, Ei pescuiau

~i face au cornert in apele scandinave, dar cultivau ~i pamantul. Atunci cand numarul populatiei a crescut, s-au vazut nevoiti sa caute noi teritorii. Asadar, la sfarsitul

sec. VIII, exploratorii vikingi au parasit Scandinavia in corabii trainice si rapide. Vikingii din Suedia au navigat catre Europa de Est, avand la bord colti de morsa, fildes si blanuri, Ei au stabilit rute comerciale in Marea Baltica, dand marfurile lor la schimb pentru argint, perle si matase chinezeasca. La inceputul sec. X, s-au aventurat sa pluteasca pe marile fluvii din Rusia, catre pietele bogate ale Orientului Apropiat, precum Bagdadul. Vikingii din Danemarca ~i Norvegia au navigat catre Europa de Vest. Ei au atacat orase si aujefuit manastiri, facandu-i pe europeni sa se teama de putemicele corabii de lupta vikinge, Unii vikingi s-au stabilit ca fermieri si negutatori in teritoriile cucerite, altii au travers at Oceanul Atlantic ~i au descoperit Islanda, Groenlanda ~i Lumea Noua.

SPRE EST PENTRU COMERT

Negustorii vikingi T~i indreapta corabia nurnita knorr spre ~armul Marii Baltice pentru a se adaposti peste noapte. In sec. X, vikingii suedezi navigau de-a lungul

fluviilor Nipru ~i Volga pentru a curnpara argint, vase de bronz, perle ~i matase chinezeasca.

SPRE RASARIT

In sec. IX, negustorii vikingi au descoperit boqatia

Orientului Mijlociu. Ei curnparau diverse rnarfuri, precum aceasta statuie de aur a lui Buddha.

VIKINGII PESTE HOTARE

Vikingii din Suedia au mers spre est pentru a face cornert, cei din Danemarca ~i Norvegia spre vest, pentru a cuceri noi teritorii.

...

PRADA VALOROASA

Catarame, monede, coliere ~i bratari de argint, toate faceau parte dintr-o comoara a vikingilor din sec. X, descoperita in Anglia.

BUN URI DIN RUSIA Vikingii cumparau din Rusia sdavi ~i bunuri de lux, precum bratari delicate

de argint.

UN EXPLORATOR VIKING Erik eel Rosu, eelebrul explorator viking, a deseoperit Groenlanda.

Fiul sau, Leif Ericson, in imagine, eu mana lntinsa spre tarm, a explorat eoasta nord-americana in

anul 1000. Aici a petreeut iarna in regiunea pe care a denumit-o Vinlanda, probabil tinutul Newfoundland de azi.

TIPURI DE AMBARCATIUNI

v;kingii construiau corabii de lemn robuste ?i usoare,

Ei foloseau mieile barci

de pescuit pentru comertul local. Corabiile de

marfuri, mai late ?i mai lente (knorr), ajungeau aproape detarm, unde erau incarcate eu produse ~i animale. Razboinieii navigau pe distante mari, in corabii lungi si rapide (drakkar). Vikingii Ie dadeau numele spiritelor vantului ~i ale marll si Ie eiopleau prorele in forma de capete lnfricosatoare

de dragon.

Barca de pescuit

Knorr

Drakkar

-------~~------

• srApANII MARILOR •

'l'raversand Pacificul

O ceanul Pacific acopera 0 treime din suprafata Pamantului.

De-a lungul enormei intinderi albastre sunt imprastiate insule mici, de obicei separate de distante foarte mari. Insulele care alcatuiesc Polinezia (in traducere .rnulte insule"] au fost populate de navigatori din Indonezia si Malaysia, care s-au raspandit de-a lungul intregului Pacific in cautare de noi teritorii. Intre anii 2000 - 1000 i.Hr., ei au travers at distante incredibil de mari in canoe robuste, cioplite din trunchiuri de copaci, ghidandu-se dupa miscarea stelelor si a vanturilor. Au luat cu ei obiecte de lut inscriptionate, numite lapita (stanga sus), care au devenit indicii arheologice ale miscarilor lor. Colonistii s-au adaptat la diversele conditii pe care le-au gasit, de la atolurile secetoase si pana la luxuriantele ~i fertilele insule vu1canice. Ei au ajuns in Tonga si Samoa in anul 1000 ~i si-au stabilit propriile traditii ~i propria organizare sociala, sub conducerea unei capetenii de trib.

in jurul anului 1000, polinezienii ajunsesera pe insulele rasaritene Hawaii,

Insula Pastelui ~i Noua Zeelanda.

STIATI cA ...

De-a lungul coastel Insulei Pastelui sunt Insiruite statui gigantice de piatra. Acesti paznici ai insulei au fost ciopliti din piatra vulcanica moale, apoi du~i pe marginea coastei.

Panzele

Erau facute din rogojini, tesute din frunzele unui copac denumit pandanus.

TN CAUTARE DE NOI PAMANTURI Polinezienii au navigat de-a lungul Pacificului catre Noua Zeelanda, pe care maorii 0 numesc "tara norului

lung ~i alb". Canoele lor cu doua carene erau incarcate cu porci, gaini, caini, cu fructe ~i legume, precum batate, frunze de taro, radacini de iqnama, banane ~i nuci de cocos.

CITIND CERUL ~I MAREA

POlinezienii

erau navigatori foarte priceputi, Ei au descoperit in vastul Ocean Pacific insulele

pe care aveau sa se stabileasca, .citind" semnele marii ~i cautand pasari care traiesc in apropierea uscatului, precum fregatele (sus). Foloseau harti [stanqa) din bete de palmier, care reprezentau curentli marini ~i scoici ce marcau pozitia insulelor.

n
t:
3
"0
0
,..,.
t:
.....
3
~(
~.
~
.....
::::r
I'D
0
0
lO
INSULA"" ,..,.
.....
PA$T13WT ~
Vl
I'D
t:
,
"0
2-
~
I'D
N
I'D
~
0
.....
. " POUNEZIA

OCEANUL PACIFIC

VA ZEELANDA

'Ii

lNSULELE CHATHAM

POLINEZIA

Regiunea numita Polinezia formeaza un triunghi: din Hawaii in nord, pana in Noua Zeelanda, in sud ~i in Insula Pastelui spre est.

PANDANTIV DIN JAD Populatia maori

din Noua Zeelanda faces comert local

cu jad, folosit pentru confectionarea de bijuterii, precum

acest pandantiv.

,...

~ .... .~

Punte. acoperi.ta.-.. _ ~.:;.."

_Aceasta era-;;pahe~?"" f/

adapostita unde se.pastra ~~..., .mancarell ~i se putea d_

......

CAl VALORO~I

Chinezii aveau nevoie de cai puternici care sa ii ajute sa i~i apere tara. Nobilii erau inmormantati cu figurine reprezentand cai.

DRUM ~ERPUITOR

Negutatorii chinezi i~i stabileau tabara in timpul calatoriei lor de-a lungul Drumului Matasii. De obicei, i~i vindeau rnarfurile altor comercianti de pe

Drumul Matasii, care calatoreau apoi

spre Orientul Mijlociu.

--.fF"fF-.~~--

• CALArORII $1 COMERT •

Drumul Matasii

Rutele comerciale au contribuit la stabilirea de legaturi intre civilizatiile antice. China fusese izolata secole la rand de munti, paduri si deserturi de nestrabatut, Lumea exterioara parea ostila, in anul 138 LHr., chinezii au trecut aceste hotare pentru a cauta aliati impotriva triburilor invadatoare din nord si pentru a gasi cai pentru Iuptatorii lor. La intoarcere au adus vesti despre alte tari si despre produse exotice. Negustorii ~i calatorii au inceput sa strabata drumurile spre China, care faceau parte dintr-o retea

de rute comerciale denumita Drumul Matasii ~i care travers a intregul continent asiatic. Drumul a devenit 0 magistrala pentru marfuri, idei, stiinta,

mestesuguri ~i religii. Caravanele de camile venite din China ~i incarcate

cu matase si portelan se luptau cu furtunile de nisip din Desertul Gobi ~i cu muntii inalti, de-a lungul drumurilor ce treceau prin India ~i Asia Centrals inspre Orientul Mijlociu ~i Europa. Drumul Matasii se intersecta ~i cu rute maritime, iar negutatorii locali i~i incarcau marfurile pe vase care travers au Oceanul Indian, ajungand chiar ~i in Marea Mediterana.

EVIDENTA BANILOR Vechile monede

chinezesti erau gaurite la mijloc pentru a putea fi tinute pe sfoara. Astfel, negustorii puteau tine evidenta sumelor mari de bani.

VENERANDU-LPEBUDDHA

Calatorii chinezi au adus cu ei din India budismul ce continua sa fie 0 religie irnportanta in China. '

- Drumurl spre constli

DE-A LUNGUL UNUI CONTINENT Pe Drumul Matasii se tntalneau negustori ~i calatorl din mai multe tari.

SECRETUL MATAS II

Chinezii erau celebri pentru matasea lor

~i pazeau cu strasnicie secretul fabricarii ei. Acest material delicat ~i pretlos era confectionat din firele ce formau coconul viermelui de matase (stanqa), Peste 2500 de coconi trebuiau desfacuti manual pentru a obtine 500 grame de fir. Chinezii brodau panza de matase, 0 vopseau sau 0 foloseau pentru a coase haine. Multe familii ~re~teau viermii de matase pentru uz propriu,

In aceasta pictura in stil Tang, din sec, X, femeile de la curtea reqala bat cu bete de lemn rnatasea proaspat tesuta, pentru a 0 inmuia.

Cl rD

n rD

VI I Q.)

s:::

Q.) < rD ::::s ..... s:::

ill

.....

n ::::r

::::s rD !:::!.

o

.... '-v

• CALATORII ~I COMERT •

Cruciadele

ORA~UL SFANT

Atat crestlnii, cat ~i musulmanii ~i evreii considers lerusalimul un eras sfant, In prima cruciada, crestinii s-au adunat la Constantinopol (lstanbulul de astazi) ~i s-au indreptat spre lerusalim. Ei au cucerit ~i au jefuit orasul in 1099, insa ulterior el a fost recucerit de catre musulmani.

PLOSCA PELERINILOR

Pelerinii au mers in Tara Sfanta secole la rand. Ei faceau calatoria lunga ~i dificila cu speranta ca. Dumnezeu Ie va ierta pacatele, Aduceau inapoi drept amintire apa sfintita in plosti,

precum cea din imagine.

A

In 1095, Papa Urban II a indemnat crestinatatea sa inceapa un

razboi sfant, 0 cruciada, pentru a cuceri Tara Sfanta (Palestina) de la musulmani, fagaduind un loc in paradis tuturor participantilor, Pe parcursul a 200 de ani, regii ~i cavalerii europeni au condus trei mari cruciade impotriva musulmanilor, care refuzau acc~utPclerinilor in tara in care traise si predicase Iisus Hristos. Au existat ~i cateva cruciade neoficiale, precum cea din 1095, la care au participat in special tarani. in 1212, peste 30 000 de copii au pornit spre Palestina. Cei mai multi nu au reusit sa se intoarca acasa. in timp ce multi luptau si mureau in bataliile pentru Tara Sfanta, altii foloseau cruciadele pentru a face comert si a castiga

bani. Proprietarii de corabii din orasele italiene de pe malul Mediteranei transportau cruciatii catre Tara Sfanta,

Aceste erase au devenit importante centre comerciale,

unde bunurile europene erau oferite in schimbul celor din Orientul Mijlociu, Africa si Asia. in timpul cruciadelor Occidentul a preluat multe lucruri folositoare si interesante de la Orient: filozofia antica, tehnici de tesut si de confectionat matasuri, dar ~i noi stiluri arhitecturale.

COMERT CU ORIENfUL

Proprietarii de corabii din Genova, Pisa ~i Venetia transportau armatele crestine peste Marea Mediterana. Drept rasplata, primeau lnlesniri comerciale In tarile ~i orasele musulmane, care fusesera cucerite In timpul

'_~' __ _" cruciadelor. Astfel, ei aveau acces la rutele comerciale ale Asiei. Orasele italiene s-au imboqatit din relatiile comerciale cu musulmanii, dar in scurt timp a luat nastere 0 puternica rivalitate intre ele ~i Constantinopol, In 1204, venetienii au fost alesi sa conduca a patra cruciada, indreptata impotriva Alexandriei. ~~==-l;;;; ..... ~"=:!=~;=:;:r Ei, Insa, au atacat Constantinopolul,

PARASIND PATRIA Multi barbati plecau de acasa pentru a participa la cruciade. Ei calatoreau pe distante foarte mari

~i luptau in batalii grele. Din cauza bolilor ~i a lipsei de rnancare, putini se intorceau.

lOCUIND iN ORIENT

Cruciatil au fost impresionaf de luxul, stilul de viata ~i de educatia aleasa descoperite in Orient. Ei au savurat delicatese precum stafide, zahar ~i curmale. Pe timp de pace, unii jucau sah cu sarazinii (Iuptatorii musulmani). Ei au revenit in Europa cu 0 mare

dorinta de a pune mana pe bogatiile din Orient.

Plecarea ..

il} 127.1, la,v<lrsta de 17 ani, Marco Polo a plecat din , Veneli~. lmpreuna cu tatal~ ?i cu.unchiul sau spre portul Akkotn Palestina_r 1 .

DESCHIDEREA ASIEI

Genghis-Han a unit triburile nomade mongole ~i i-a invins pe musulmanii turci. EI le-a permis crestinilor europeni

sa calatoreasca in Orient.

Marco Polo (stanga) este unul dintre cei mai cunoscut!~dilatori din istorie. In 1271, el a parasit Venetia pentru a pleca spre Orient impreuna cu tatal si unchiul sau, care mai facusera . aceasta calatorie. Au navigat in josul Golfului Persic, apoi pe uscat muntii Afghanistanului. Au traversat periculo sul Gobi, unde vanturile de noapte se tanguie cu niste voci lugubre, ~ __ Dupa trei ani, au ajuns la curtea lui Kublai-Han, imparatul mo,ngol

al Chinei si nepotul marelui Genghis-Han. Kublai-Han condueea un imperiu imens. EI s-a bucurat de vizita strainilor si i-a permis lui Marco Polo sa calatoreasca prin imperiul sau. Marco Polo a vizitat erase impresionante, a vazut pietre pretioase, mestesugari priceputi si palate decorate cu aur ~i argint. Cand familia Polo s-a intors la Venetia, Marco a fost capturat de genovezi, care se razboiau cu venetienii. EI i-a povestit unui alt prizonier, pe nume Rustichello, despre aventurile sale' ' nemaiauzite, iar acesta le-a publicat intr-o carte numita Descrierea lumii. Multi nu l-au crezut pe Marco Polo, altii insa au visat la tarile descrise de el.

~~ -", Calatoria spre Orient '

:-- ~- intoarcerea Ja Venetia

~" ~ w

Calato!iile din China c

lmperiut Mongol

• EXPEDITII

EXPLORARE •

Spre Orient

22

PE USCAT ~I ~E MARE Fam ilia Polo a cal~torit pe uscat"spre Ra·sarit, . ....'::..· Iflsa s-a lntcrspe-rpaje 24 deani rlJEi tarzir.F, ,. Ei au vazut tari~i.~og·at;ii1;e~tiute de europenL:

Povestile luH4_aIco Polo dt!2pre Chiria '~i In(H~;:; ~ .. ·lluf~st. mult ti~J~/l:J\rsa dei~~iratie'fb.~~~u :? ,""";

PQe_tl ~I exploraton. - __ " .• --.;.:

-~- _' 1 .. ~~;~~~~" " 6~_!_~ ~ ~

ARMAMENTUl

Luptstorii mongoli i-au invins pe turcii musulmani, folosind arcuri scurte

?i curbate, coifuri

de metal

?i platose

din piele de bivol.

f

(

------------~~.-------------

• EXPEDITII DE EXPLORARE •

China dcsoopera lumea

Rreori chinezii. s-au aventurat sa iasa in afara granitelor lor maritime. n timp ce alte popoare porneau in calatorii pentru a face comert, entru a-si r~spandi religia sau pentru a descoperi noi locuri pe care sa le colonizeze, chinezii aveau tot ceea ce le trebuia in propria lor tara.

Cu toate acestea, doreau sa arate restului lumii puterea imperiului lor.

La inceputul sec. XV, Ch'eng Tsu, imparat dfn dinastia Ming, i-a incredintat amiralului Zheng He comanda unei flote imense de jonci, nave construite pentru calatorii pe ocean. Cu 255 de corabii, 62 de vase enorme incarcate cu comori si 28 000 de oameni, Zheng He a parasit portul Nanking, pornind spre marile sudice. intre 1405 ~i 1433, el a condus sapte expeditii, iar vasele sale au ajuns in Asia de Sud-Est, India, Golful Persic si Africa.

Celor intalniti in calatoriile sale le-a daruit ceai, matase ~i portelan. La intoarcere a adus cu sine diplomati straini ~i animale exotice.

INVENTII

Unele dintre cele mai mari inventii provin din China. Primele busole, preeum acest ac

magnetic ce pluteste intr-un vas cu apa, ii ajutau pe marinari sa se orienteze in dllatoriile lor pe marl,

VASELE MARII ~

Joneile lui Zheng He erau de cincl ori mai mari decat caravelele portugheze. Printul Henrie al Portugaliei a preluat pentru vasele sale unele caracteristiei ale joncilor chineze.

in 1414, Zheng He a adus cu el ambasadori din estul Africii ~i daruri neobisnuite.

In imagine, un servitor Ii arata lui Ch'eng Tsu unul dintre daruri, o qirafa.

25

OCEANUL INDIAN

- Rute principale

- Rule secundare

- - - Impcrlul Ming

. HARTA CALP.TORIlLOR lUI ZHENG HE in cele sapte mari calatorii ale sale, Zheng He a aratat multor popoare bogatia ~i splendoarea Chinei.

~TIATI CA ...

Vasele lui Zheng He au ajuns In Africa

In 1415 ~i au trecut pe langa Capul Bunei Sperante cu 70 de ani lnaintea primilor calatori europeni. Dupa lncheierea pereqrinarilor lui Zheng He, China s-a izolat din nou de restullumii.

PORTELAN CHINEZESC

De'icatu, portelan chinezesc era mai frumos decat orice obiect confectionat de olarii din Intreaga lume. Facut dintr-un amestec de luturi ce nu se gasea decat In China, acesta era admirat ~i pretuit peste tot. in sec. XII, negustorii au adus In Europa portelan din

China. Era atat de rar ~i de scump, tncat doar eel foarte boqati I~i puteau permite sa-l cumpere. Mestesuqarii europeni au lncercat sa fabrice portelan ei rn~i~i,

rnsa timp indelungat, portelanul lor nu s-a putut ridica la calitatea celui chinezesc.

Aflati mai multe in China ~i Japonia

.......

• EXPEDITII DE EXPLORARE •

Drumul spre India

A.

In sec. xv, portughezii incercau sa gaseasca un traseu maritim

catre Orient. Printul Henrie al Portugaliei (numit ~i .Navigatorul") a fondat 0 scoala de navigatie si a sprijinit exploratorii care

pomeau in calatorii de-a lungul eoastei de vest a Africii in niste .. corabii mid, numite earavele. in 1485, Diogo Cao a atins Cape ~ ~\ Cross ~i a ridieat un monument de piatra numit padriio .

. ,_"f=_-:-- Doi ani mai tarziu, Bartolomeo Diaz a treeut pe langa monumentullui Cao. EI a ineonjurat Capul Bunei Sperante,

insa echipajul sau, euprins de frica, l-a rugat sa se intoarca.

Exploratorul Vasco da Gama a facut comert eu aur, fildes si sclavi in Africa si a ajuns in portul indian Calcutta in 1498. El vroia sa faca comer] cu printii indieni, insa acestia nu

au fost deloe impresionati de marfurile oferite. Atunci, portughezii au recurs la forta ~i si-au intemeiat baze

comerciale in India si Africa. Curand, Portugalia avea sa devina un imperiu puternic.

PRIVIND SPRE EST In eiuda numelui, printul Henrie nu a navigat nlciodata: dar i-a ajutat

pe multi dintre marii exploratori portughezi.

INSTRUMENTE DE NAVIGATIE Astrolabul masoara unghiul

la care se afla soarele sau

Steaua Polara fata de orizont. Marinarii stiau a stfe I cat de mult calatorisera spre nord ori spre sud.

FILDE~UL PRETIOS Aceasta solnita africana, Infati~and portughezi lnarrnati, calare,

a fost sculptata

In filde~. Afrieanii vindeau filde~ portughezilor.

LUMEA LUI PTOLEMEU Astronomul ~i matematicianul grec Ptolemeu a desenat aceasta harta in anul 150. Ea arata doar partea de nord a Africii, pentru ca

nu se stia cat de mult

se lntinde aceasta spre sud, iar primii exploratori portughezi credeau ca lumea arata astfel.

NAVIGAND PENTRU GLORIE

Binecuvantat de regele Manuel I ~i de preoti, Vasco da Gama a parasit Lisabona in 1498, cu destlnatia India. Cele patru corabii ale sale erau incarcate cu provizii pentru trei ani. Marinarii s-au luptat cu furtunile, multi au murit de scorbut.

3

I"1l C

d

-c I"1l Q) :::::l ,., I"1l Q)

:::::l Q)

s.

lC Q) .-+ VI -c ..... I"1l

:::::l c.. Q) .-.J

MIRODENII DE VANZARE

A

~~III~~ I n sec. XV, mirodeniile

erau scumpe. Pe atunci,

_ evident, nu existau frig idere ~..AIt".d_ ~i pentru a scapa de mirosul de carne veche, erau folosite

mirodenii. Piperul era atat de rar, incat uneori servea drept rnoneda de schimb. Portughezii au descoperit ca multe dintre mirodeniile vandute in India proveneau de fapt din Insulele Molucca, aflate la rasarit. Ele au devenit cunoscute drept Insulele Mirodeniilor.

• LUMEA NouA •

Spre Vest

E xploratorul italian Cristofor Columb (stanga) credea ca va ajunge in Orient daca va naviga spre Vest. Ca multi altii, Columb nu avea nici cea mai vaga idee ca Americile, pe care vikingii le descoperisera cu multe secole in urma, vor aparea in calea sa. EI credea eel cea mai mare parte a lumii era fermata dintr-o intindere de uscat, care include a Europa, Africa si Asia. Columb i-a convins pe regele Ferdinand ~i pe regina Isabella ai Spaniei sa-i finanteze calatoria. In 1492, el a plecat din Spania cu cele trei corabii ale sale, Nina, Pinta si Santa Maria. Cand Columb a vazut prima data insulele din Caraibe, a crezut ca acestea erau insulele din apropierea Asiei si le-a numit Indiile de Vest. Aici a gasit alimente ~i animale ciudate, pe care

le-a dus la curtea spaniola, Columb a intreprins inca trei calatorii strabatand Atlanticul si a explorat Caraibele ~i parti ale coastei Americii Centrale. El crezuse ca a descoperit 0 alta parte a Asiei, insa cu timpul oamenii si-au dat seama ca aceasta era 0 "Lume Noua"

Puntea superioara

Aid marinarii dormeau ~i preqateau mancarea.

MODELUL UNUI VAS-AMIRAL

Santa Maria era vasul-amiral al lui Cristofor Columb. Nimeni nu stie cum arata exact, 7nsa exista modele care ne dau 0 idee.

Santa Maria era mai lenta ~i mai greoaie decat celelalte doua corabii, A naufragiat pe insula Hispaniola [astazl, Haiti) ln 1492.

STIATI cA ...

Oamenii din Indiile de Vest dormeau in paturi suspendate, numite harm orcas. Marinarii lui Columb au preluat ideea

sl, pentru a se feri de sobolani, si-au ridicat paturile deasupra puntii, denumindu-Ie hamace.

INTALNIREA A DOUA LUMI

Columb a debarcat pe insula San Salvador in Bahamas ?i a declarat-o teritoriu spaniol. Insularii erau prietenosi cu strainii,

(") o c:::

3

cr VI "0

~

~

VI .....

• 'V

PAMANT!

Dupa mai mult de 0 luna pe mare, echipajul era obosit ?i nemultumit, Oamenii doreau sa se intoarca acasa. Dar un strigat din gabie le-a dat curaj. La orizont se vedea pamantull

"

INTRE DouA LUMI

C olumb nu a descoperit Asia, insa a legat emisfera estica de cea vestica,

Lumea Veche de cea Noua. Nu dupa mult timp, intre ele a inceput neqotul cu animale ?i alimente. Europenii au adus In Lumea Noua care cu roti, fier, otel, cai, oi, porci, grau, trestie de zahar, ?i s-au intors in Europa cu cartofi, ananas, avocado, rosii, porumb, fasole pltica, vanilie, alune,

curcani, cacao, tutun ?i cauciuc,

mai multe in Vikingii

- -

----------------~.~~-----------------

• LUMEA NouA •

Spania

§i Lumea Noua

C onchistadorii (cuceritorii) spanioli au plecat spre Lumea Noua

la inceputul sec. XVI. Atrasi de mirajul aurului si al puterii, ei

au urmat traseullui Columb, traversand Atlanticul in galioane impunatoare, Preotii catolici ii insoteau pentru a converti popoarele din noile teritorii la crestinism. Lumea Noua era intruchiparea tuturor viselor. Aztecii din Mexic §i incasii din Peru traiau foarte bine organizati de sute de ani. Conchistadorii spanioli au fost uimiti de como rile de aur si argint

si de somptuoasele erase, piramide, temple si statui din piatra ce fusesera construite de aceste popoare, fara a avea unelte de fier §i fara a cunoaste roata. In 1521, Hernando Cortes a capturat Tenochtitlanul, capitala aztecilor. Francisco Pizarro a ajuns in centrul imperiului incas aflat in muntii Anzi, in 1532. Calare si folosind arme de foe, spaniolii au invins numeroasele armate aztece si incase §i, in curand,

au ajuns sa domine aceasta bogata lume noua.

ROZARIUl

Preotii catolici care au mers in Lumea Noua purtau cu

ei rozarii. Marqelele Ii ajutau pe oameni sa se concentreze ~i sa i~i numere ruqaclunile,

Europenii au adus in Lumea Noua multe boli lnfectioase, precum pojarul, varicela ~i gripa. Popoarele de acolo nu aveau imunitate la aceste boli ~i multi

au pierit. Traditiile ~i obiceiurile lor au murit odata cu ei.

COMORI DE AUR Conchistadorii au gasit comori uimitoare. lncasii foloseau aceasta fiqurina de aur, reprezentand un zeu inaripat,

o (1)

(") (1)

II) c::

3

(1)

V1

(") o ;::, (") ::T VI .-+ II)

C. o ::::!.

TRATATUL DE LA TORDESILLAS

;::, o

Pe masura ce Imperiile portughez ~i spaniol deveneau tot mai puternice, ele au lnceput sa I~i dispute dreptul de stapanire asupra teritoriilor din Lumea Noua. In 1494, Papa Alexandru VI a elaborat un tratat care trebuia sa puna capat certurilor, EI a tras 0 linie de-a lungul hartii lumii (sus). Teritoriile aflate in partea de sus apartineau Portugaliei, iar cele de jos - Spaniei. Desi Brazilia e in America de Sud, ea a fost revendicate de Portugalia atunci cand a fost descoperita, pentru ca se afla sub linie. Franta, Anglia ~i Olanda au protestat, caci ele nu primeau nicio parte din bogatiile Lumii Noi.

3' rc::

3

(1) II)

z o c:: 11)< .">oJ

NAVIGAND PE OCEAN Galioanele pline cu aur ~i argint din Mexic ~i Peru traversau Atlanticul. 0 mare parte din aurul adus de spanioli din America de Sud era folosit pentru fabricarea monedelor. Boqatille Lumii Noi i-au fscut puternici pe regii Spaniei. De multe ori

ei trimiteau corabii inarmate pentru a proteja galioanele impotriva plratilor,

PERLE PENTRU REGINA

Regina Elisabeta I a Angliei I-a incurajat pe Francis Drake sa atace vasele spaniole In timpul calatoriilcr sale.

Ea i-a dat bani ?i corabii ?i a prirnit

o parte din comorile cucerite

de acesta. In imagine, Drake Ti daruleste Reginei un colier de perle la bordul vasului sau Golden Hind.

STRAMTOAREA FURTUNOASA

Magellan a descoperit 0 trecatoare spre Est; Tnsa, pentru nu se scufunda ln apele zbuciumate, era nevoie ca vasele sa fie ghidate de barci cu vasle, Cand Magellan a ajuns ln cealalta parte parte a strarntorii ~i a vazut oceanul calm, I-a denumit Pacific (linlstit).

• LUMEA NouA •

A

In j urul 1 umii

D atorita corabiilor care ajungeau in cele mai indepartate colturi ale lumii, oamenii si-au imbogatit cunostintele de geografie tot mai mult. Urmand exemplullui Columb, exploratorul portughez Ferdinand Magellan (stanga] credea ca poate gasi un

drum prin Vest catre Insulele Mirodeniilor. Ell-a convins pe Carol I

al Spaniei sa ii finanteze calatoria, Magellan a pomit sa traverseze Atlanticul in 1519, cu cinci corabii, EI a descoperit furtunoasa ~i inselatoarea stramtoare din partea inferioara a Americii de Sud,

care astazi ii poarta numele. In 1521, a debarcat in Insulele Filipine. Ajunsese in Orient navigand spre Vest. Magellan a fost ucis in Insulele Filipine, ins a echipajul sau si-a continuat calatoria pe vasul Victoria catre Spania. 56 de ani mai tarziu, stralucitul navigator englez Francis Drake a pomit intr-o calatorie catre marile sudice ~i in jurullumii. EI a navigat in partea de sus a coastei vestice a Americii de Sud, atacand porturi spaniole ~i capturand incarcaturile de pe vase. Drept raspuns, Invincibila Armada, uriasa flota spaniola, a inc ere at sa invadeze Anglia in 1588, dar a esuat.

CALATORIILE LUI DRAKE

In 1577, Drake a plecat din Plymouth, Anglia, ln cea mai renurnita calatorie

a sa. Peste trei ani s-a inters triumfator dupa ce inconjurase lumea.

GALIOANELE DIN MANILA

"

In 1521, Ferdinand Magellan a declarat Insulele Filipine

posesiune a Spaniei. 50 de ani mai tarziu, galioanele spaniole au inceput sa navigheze de la Acapulco

(In Mexicul de astazi] catre portul Manila din Insulele Filipine. Manila a devenit un centru al cornertului lntre India, Asia de Sud-Est, Japonia ~i China. Galioanele transportau la Manila rnarfuri din Europa ~i argint mexican ?i se intorceau in Spania tncarcate

cu boqatii din Orient. Unele galioane, precum Nuestro Senora de 10 Concepcion, au naufragiat pe parcursul periculosului traseu.

--------------------~~---------------------

• LVMEA NovA •

Cheata a fost sparta

A

In sec. XVI, Spania ~i Portugalia controlau rutele maritime sudice

catre Orient. Celelalte tari au fost fortate sa gaseasca un alt drum. pentru a trece din Atlantic in Pacific si anume 0 trecatoare din nord-vest. in 1497, italianul Giovanni Caboto a urmat rutele pescarilor care prindeau cod in nordul Atlanticului ~i a descoperit Newfoundland. Francezul Jacques Cartier a descoperit fluviul St. Lawrence, care

a devenit principalul drum in interiorul Americii de Nord. in 1576, englezul Martin Frobisher a explorat coasta de nord-est a Canadei si a ajuns pana la Insula Baffin. Un alt englez, Henry Hudson,

a descoperit fluviul, stramtoarea ~i golful care-i poarta numele, insa numai Sir John Franklin a reusit sa gaseasca trecatoarea din nord-vest atunci cand a explorat Oceanul Arctic, intre 1845 si 1848. Nimeni nu a traversat-o pana in 1906.

CALATORII PERICULOASE Marile reci ale Nordului erau 0 provoca pentru exploratori. Chiar ~i atunci dl apele pareau calme, iernile lungi ~i aspre Ie faceau calatorlile dificile ~i lente. Vasele ramaneau de multe ori prinse in gheata cateva Iuni la rand. Multi marinari sufe de scorbut ~i rnureau in chinuri.

FILDE~ DE MORSA Inuitii (eschimosii] traiau pe coasta de nord a Canadei, in Alaska ~i Siberia.

Ei faceau cornert

cu blanuri ~i fildes.

TN VOlA VAlURllOR Henry Hudson a condus trei expeditii catre rnarile Nordului.

In timpul iernii naprasnice din 1610, echipajullui Hudson s-a rasculat atunci cand el a vrut sa continue calatoria spre nord.

Razvratitii I-au lasat pe Hudson, impreuna cu fiul sau ~i cu membrii credinciosi ai echipajului, tntr-o barca, fara vasle, apa ~i mancare.

Ei au disparut fara urma.

o ",

I"') ",

III C

I"') Ill< C .-+ III .-+

", X "0

o

.,

W .-+ o

.,

o

~

", I"') Ill< .-+ o III

~

->

::::l

::::l o

a.

r < ",

'" r-t-

.-.J

- Cartier <1535-1536 ~

- Froblshcr 1576

- Hudson 1610

EXPlORAREA AMERICII DE NORD Multe locuri poarta numele exploratorilor care au incercat sa gaseasca trecatoarea de la nord-vest.

CENIRUL COMERCIAL HUDSON BAY

,..

In 1670, un grup de nobili ~i de negustori englezi instariti a lnterneiat Compania Hudson's Bay. Regele Carol II al Angliei a permis acestei companii sa faca neqot in toate tinuturile traversate de apele ce se varsau in Golful Hudson. Aici inuitii Ie vindeau europenilor blanuri de animale salbatice, cumparand In schimb arme

~i alte rnarfuri.

PISTOLUL UNUI PIRAT

Armele obisnuite ale piratilor erau pumnalul. toporul, sabia curbata numita cutit de abordaj ~i pistolul.

• COMERTUL •

Plratii

P iratii au colin~at marile timp de secole, atacand vasele si capturandu-le incarcaturile, In sec. XVI, prada era din ce in ce mai bogata. Galioanele spaniole, incarcate cu aur, argint ~i pietre pretioase din Lumea Noua, traversau regular Atlanticul, iar vasele incarcate cu mirodenii si matasuri

navigau de-a lungul cailor comereiale din Mediterana si Oceanul Indian.

Aflate deseori in razboi cu Spania, Anglia, Franta ~i Tarile de los permiteau unor marinari denumiti eorsari sa ataee vasele spaniole si sa le eaptureze incarcaturile pentru respeetivul monarh.

in sec. XVII, cand a fost incheiata paeea eu Spania, multi eorsari au devenit pirati. Ei si-au stabilit taberele in Indiile de Vest si in Madagascar. Viata de pirat era atractiva pentru marinarii prost platiti ~i tratati cu asprime. Henry Morgan a fost primul pirat eelebru din anii 1650, iar "Barba Neagra" Edward Teach

a terorizat coasta de est a Americii in jurul anului 1700.

~TIATI cA ...

Echipajul oricarei corabii tremura lnqrozita la vederea steagului negru cu cap de mort. Initial. piratii aveau propriile steaguri. precum cel din imagine. In sec. XVIII. Jolly Roger a devenit steagul universal al piratilor,

CAMARAZI, LA ARME!

Dupa ce abordau 0 corabie, folosind canqi ~i franqhii, piratii se napusteau asupra echipajului acesteia.

Fiind mai numerosi, piratii leseau Invinqatori. Cei invlnsl puteau deseori alege: Ii se alaturau sau mureau!

C ::::0

n o

Vi

D.l .... . "

GOLFUL CONTRABANDISTILOR

N avele ajungeau in cele mai indepartate colturi ale lumii ~i comertul devenea tot mai organizat. Mul~i conducatori cereau ca negustorii sa plateasca taxe speciale pentru bunurile pe care Ie aduceau in ~ara.

In porturi existau aqenti care asigurau achitarea banilor. Contrabandistii evitau sa platesca taxele, aducand in tara rnarfur] pe ascuns. Ei navigau in golfuri parasite, departe de marile porturi, ~i i?i descarcau vasele pe uscat in rniez de noapte.

PORTRETUL UNUI PIRAT

Piratii jefuiau vasele pentru folosul propriu, riscand sa fie spanzurati daca erau prinsi,

in schirnb, corsarii aveau un document regal, care le permitea sa captureze vasele unui inamic.

---co--

• COMERTUL •

Inlluenta olandeza

Fiecare tara din Europ,a vroia sa cucereasca 0 parte din Orient ~i din bogatiile sale. In sec. XVI, spaniolii si portughezii

au dominat cornertul cu Orientul, insa olandezii, englezii

si francezii i-au ajuns din urma, in 1602, guvernul olandez a constituit Compania Olandeza a Indiilor Orientale, care avea sediul in Batavia, pe insula Java, in Indiile Orientale (astazi Indonezia). Navele acestei companii ocoleau principalele porturi comerciale de mirodenii din Oceanul Indian si China, controlate de portughezi. Englezii au format ~i ei propria Companie

a Indiilor Orientale ~i au devenit un mare rival al olandezilor. lnsa, in sec. XVII, olandezii detineau suprematia, Intre 1618 ~i 1629, ei i-au alungat pe portughezi din pretioasele Insule ale Mirodeniilor. Olandezii au creat 0 retea comerciala vasts in Indiile Orientale si i-au incurajat pe bastinasi sa cultive plante noi, precum ceaiul, cafeaua, zaharul ~i tutunul. in 1642, dornic de a stabili alte cai comerciale, guvernatorul Indiilor Orientale Olandeze l-a trimis pe Abel Tasman in Pacificul de Sud. Acesta a vizitat Noua Zeelanda, iar in 1644 a explorat coastele de nord si de vest ale Australiei.

Dar olandezii nu au fost impresionati de oportunitatile de comer] din aceste tinuturi indepartate ~i nu le-au explorat mai departe.

AMERICA DE NORD

Olandezii au cautat oportunitati de comert ?i in vest.

In 1612, exploratorii olandezi s-au stabilit pe 0 insula de pe fluviul Hudson, pe care au denumit-o New Amsterdam. Englezii au capturat-o in 1664?i au redenumit-o New York. Aceasta harta infati?eaza flota enqleza in port.

PORTELANUL DIN DELFT

In sec. XVII, artele ?i rnestesuqurile au prosperat in [arile de Jos. Mestesuqarf din orasul Delft

au creat obiecte de olarit

colorate in alb ~i albastru,

care au ajuns sa poarte

numele orasului.

38

EAST INDIAMEN

Vasele comerciale olandeze cu armament greu se

numeau East Indiamen.

Ele transportau aur din [arile de Jos in India ?i in Extremul Orient, unde erau incarcate cu mirodenii, ceai, jad, portelan ?i pietre preticase

pentru pietele din Europa.

CULESUL BOABELOR DE CAFEA

Femeile din Java cara pe cap cosurile cu boa be de cafea. Cafeaua este obtinuta din fructe rosii, care cresc in tufisuri, Fiecare fruct confine doua boa be care sunt prajite ~i macinate. In anii 1720, olandezii erau cei mai mari furnizori de cafea din Europa, cafenelele devenind foarte populare.

COMPANIA OLANDEzA. A INDIILOR ORIENTALE

Compania Olandeza a Indiilor

Orientale era foarte puternica.

Timp de 200 de ani olandezii au facut corner] cu Asia ~i au guvernat insulele ce apartin Indoneziei de astazi. Ei aveau baze de-a lungul cailor lor comerciale

~i birouri in strainatate, precum cel

din Londra (In imagine). Prin 1700, compania controla cornertul cu mirodenii din Indiile Orientale ~i avea 0 filiala ?i in Africa de Sud.

• COMERTUL •

Sclavii

A

In sec. XVI, negustorii din mai multe tari au inceput sa

cumpere ~i sa vanda africani pentru a munci in Lumea

Noua. Spaniolii de acolo aveau nevoie de lucratori pentru minele lor de aur si argint, fiindca multi bastinasi murisera

in timpul cuceririi spaniole sau din cauza bolilor aduse de europeni. Vanatorii de sclavi atacau satele de pe continent ~i capturau barbatii, femeile si copiii. Acestia erau dusi pe coasta, un de europenii ii cumparau de la capeteniile de trib africane in schimbul unor arme sau produse de cupru. Sdavii erau legati

in lanturi, transportati peste Atlantic ~i vanduti in porturi.

Apoi erau revanduti colonistilor europeni din Indiile de Vest

si America de Nord, pentru a munci pe plantatiile de trestie de zahar, tutun si bumbac. Sclavii erau insemnati ca animalele de noii lor proprietari cu fierul rosu ~i dusi pe campuri sau in mine, unde munceau din zori si pana in noapte. In sec. XVIII, milioane de sclavi au fost trimisi in Lumea Noua, Europa si Lumea Noua s-au imbogatit de pe urma comertului cu sclavi, in timp ce Africa a pierdut un numar mare de oameni ~i numeroase traditii,

TRIUNGHIUL COMERCIAL

Negustorii i~i incarcau vasele in porturile europene, apoi navigau in Africa, unde cumparau sclavi. Sclavii erau vanduti

in Lumea Noua, iar bunurile cumparate acolo erau aduse in Europa.

$TIATI cA ...

Sclavii erau lnqhesuiti pe platforme din interiorul corabiei, ramanand astfel chiar ~i doua luni. In acele conditii mizere, bolile se raspandeau rapid. Multi sclavi mureau in timpul calatoriei catre Lumea Noua.

MUNCA LA CAMP Sclavii de pe 0 plantatie de trestie de zahar din Caraibe aduna recolta, adica tulpinile taiate, pe care Ie leaqa in gramezi.

CArU~E In timpul

lungii traversari

a Atlanticului, sclavii erau prinsi

in lanturi cu catuse, precum cele din imagine, pentru

a-i impiedica sa sara peste bordo

FABRICAREA ZAHARULUI Sclavii duc gramezile de tulpini la masina care Ie zdrobeste, obtinandu-se un suc dulce. Acest suc din trestie era

folosit pentru fabricarea zaharului, a romului ~i a melasei. Proprietarii plantatiei erau foarte boqati, din profit cumparand ~i mai multi sclavi, .

40

'"

In sec. XVIII, comertul cu sclavi

prospera, multi insa afirmau ca sclavia ii priva pe oameni de dreptul lor fundamental de a fi liberi. William Wilberforce a condus 0 rniscare de desfiintare a sclaviei in Imperiul Britanic. Dupa ce sclavia a fost abolita in 1807, el a continuat campania ~i in alte tari. The Liberator era un ziar abolitionist publicat la Boston de William Lloyd Garrison. La sfarsitul sec. XIX, majoritatea statelor abolisera sclavia,

UN TRAI GREU

Stramosli acestui cazac din 1890 erau tarani-osta~i, locuitori ai zonelor de granita ale Imperiului Rus. Ei luptau pentru tar, primind in schimb unele privilegii. Au fost primii oameni care au deschis Siberia Estica,

Siberia

------------~~~-----------

• COMERTUL •

Comcrtul rusesc

A

In sec. XVI, Rusia a inceput sa-~i extinda granitele. Tarii au eucerit

teritoriile vecine si au trimis eazaci sa exploreze teritorii in Siberia,

un tinut aspru ~i rece din Est, cu multe bogatli subterane. Englezii

~i olandezii aflati in cautarea unei trecatori nord-estice catre Insulele Mirodeniilor au inceput comertul de blanuri cu Rusia. In 1672, Petru eel Mare a devenit tar al Rusiei. Hotarat sa faca din tara sa 0 putere mondiala, a calatorit in tarile Europei de Vest pentru a le studia societatea, eeonomia ~i tehnicile de constructie a corabiilor, A extins Rusia pana la Marea Baltica, iar in 1703 a intemeiat eapitala Sankt Petersburg, din dorinta de

a da Rusiei un port apropiat de cele occidentale. Deoareee rusii doreau sa exploreze teritoriile aflate la est de tinuturile lor, Petru eel Mare I-a chemat la curte pe danezul Vitus Bering. In 1728, Bering a navigat intre Rusia ·~i Alaska ~i a deseoperit trecatoarea nord-estica, Vanatorii rusi prindeau ursi polari si morse de pe coasta Alaskai. Astfel a inflorit comertul cu blanuri.

DE LA POLUL NORD

Ru~ii au dezvoltat comertul prin lntemeierea orasului Sankt Petersburg ~i prin deschiderea Trecatorii nord-estica din extremitatea Scandinaviei la Marea Bering.

CAPITALA-PORT

Sankt Petersburg a devenit capitala Rusiei in 1712. Acest oras frumos a fost un important centru in relatiile comerciale cu Occidentul.

o (1)

n ,."

0.. o

~

QJ C

2 "!!!.'

0.. ,." VI n ::y

0.. ,."

ill

TRECATOAREA DIN NORD-EST

Baronul Nils A. E. Nordenskj61d era un explorator din Suedia. In 1879 a devenit primul om care a navigat prin trecatoarea nord-estica ce leaga Oceanul Atlantic de cel Pacific. EII~i povesteste experienta In cartea sa, Calatoria Vegai.

SCHIMB DE MARFURI Vanatorii de blanur] din nord-vestul Rusiei

Ie aratau negustorilor englezi din Compania Muscovy pieile irnblanite de vulpe polara, Negustorii ancorau lntr-un golf din Marea Alba ?i vasleau aproape de mal pentru a-i Intalni, Englezii schimbau lana pe blanuri,

Trecatoarea nord-estica este friquroasa ?i complet lnqhetata. Sparqatoarele de gheata sunt nave puternice, sinqurele care i?i pot croi drum. Prora lor se lnflqe In gheata pana cand greutatea navei face ca sloiurile sa se sparqa. Incepand cu anii 1930, navele rusesti au navigat cu regularitate prin trecatoarea nordestica catre Marea Bering, deschizand noi cai comerciale.

Aflati mai multe in Gheata a fost sparta

BISERICA DIN GOA Portughezii au transformat orasul Goa in capitala lor in India. Ei au construit biserici pentru a-i converti pe localnici la crestinism.

• COMERTUL •

Bogatia Indiei·

India era pentru europeni un loc plin de bogatii. Imparatii moguli aveau comori ~i palate magnifice, iar tara era bogata in aur, bijuterii, mirodenii ~i bumbac. In 1498, Vasco da Gama i-a adus pe portughezi in India, iar acestia

au inceput sa vanda si sa cumpere mirodenii ~i obiecte de lux, din baza lor de coasta din Goa. In 1600, negustorii londonezi au pus bazele Companiei Britanice a Indiilor Orientale ~i si-au stabilit cartierul general la Bombay; francezii au ajuns in India in 1668. Odata cu slabirea puterii imparatilor moguli, in anii 1750, francezii ~i britanicii au inceput sa se lupte pentru a prelua controlul asupra Indiei. Ultimii au castigat si, la inceputul sec. XIX, to ate statele indiene erau sub stapanire britanica. In 1877, Regina Victoria a devenit "Imparateasa a Indiei". Britanicii aveau acum acces nelimitat la bogatiile tarii. Ei trimiteau bunuri ~i materii prime in Anglia, unde Revolutia Industrials adusese schimbari radicale in modul de productie si transportul marfurilor. Cornertul intra intr-o etapa noua.

GRATIOASA CORABIE CU pANZE

Pana in 1860, marfurile din India ~i China erau transportate cu ajutorul corabiilor cu panze, Apoi au fost folosite vapoarele cu aburi, mult mai rapide.

CEAI iN 001 Un administrator al Companiei Britanice a Indiilor Orientale bea ceai cu un print indian. inaintea venirii britanicilor, printii indieni stapaneau cea mai mare parte a Indiei. in sec. XIX, tara era deja controlata de Compania Brltanica a lndiilor Orientale ~i de Guvernul Britanic. Multi englezi au facut averi in India ~i duceau 0 viata de lux.

BUMBAC INDIAN

I ndienii cultiva bumbacul ~i II tes manual de mii de ani. La inceput, englezii cumparau tesaturi din India, dar ulterior au inceput sa importe bumbacul neprelucrat

~i sa II teasa manual ei in~i~i. Pe masura ce crestea cererea de tesaturi, au fost inventate masini care sa Ie produca in cantitaii tot mai mario In timpul Revolutiei Industriale, Anglia a devenit unul dintre eel mai mari producatoride tesatur] din lume.

CREATURI CIUDAlE

Hefanti ~i alte anima Ie rare erau aduse din India peste tot in lume. Oamenii se adunau in qradinile zoologice, precum aceasta, din Londra, pentru a vedea creaturile neobisnuite,

44

• COMERTUL GLOBAL •

Inima Africii

Timp de sute de ani, Africa a fost un tinut misterios pentru europeni. Marinarii navigau in jurul continentului, dar prea putini exploratori s-au aventurat

in interior. Stiau di vor intalni jungle, mlastini, deserturi ~i campii intinse

cu animale salbatice. Exploratorii au murit de boli tropicale, precum malaria si febra galbena. 0 parte a Africii de Vest este cunoscuta ca .mormantul omului alb". Datorita bogatiilor de fildes, aur si sclavi, multe tari europene si-au stabilit porturi comerciale pe coasta africana. in 1652, Compania Olandeza a Indiilor Orientale si-a stabilit 0 baza in colonia Cape, Africa de Sud. Arabii imbarcau sclavi de pe coasta estica a Africii catre Orientul Mijlociu si India, in timp ce, de pe coasta de vest, europenii trimiteau milioane de sclavi catre plantatiile de zahar si bumbac ale Lumii Noi. Adversarii comertului cu sclavi s-au constituit in societati antisclavagiste si au incurajat misionarii crestini sa calatoreasca in Africa.

Dr. David Livingstone, misionar si explorator scotian, a calatorit in 1849 pana in inima Africii. Insemnarile sale i-au determinat si pe alti europeni sa-i calce pe urme. La sfarsitul sec. XIX, cand s-au descoperit diamante ~i aur in Africa de Sud, tara a fost impanzita de imigranti care au ocupat tinuturi intinse.

DESCOPERIREA DIAMANTELORR In 1868, s-au descoperit zacarninte de diamant langa Kimberley, In Africa de Sud. Deoarece era nevoie sa fie

minate tone de stanca pentru

gasirea unui mic diamant, s-au investit cantitati enorme de bani ~i munca pentru extragerea lor.

SCLAVI PENTRU LUMEA NOUA Cornertul cu sclavi din Lumea Noua

a atins apogeulla inceputul sec. XVIII. Capeteniile de trib africane capturau barbaf ~i femei din triburile dusmane ~i Ii trimiteau europenilor la bazele comerciale de pe coasts.

46

EXPLORAREA AFRICII

Dr. David Livingstone a fost un misionar ~i explorator renumit. A petrecut ani Intregi In Africa, alcatuind harta tinutului ~i cautand rauri navigabile pentru misionari

~i comercianti (sus). Cand Livingstone a disparut cativa ani, Henry Morton Stanley (stanqa), reporter englez al ziarului New York Herald a mers In Africa

In cautarea lui. In 1871, Stanley I-a gasit pe Livingstone langa Lacul Tanganyika ~i I-a salutat cu celebra formula "Dr. Livingstone, presupun?".

INFLUENTA OLANDEZA

Olandezii (Boers) s-au stabilit in Africa de Sud ca fermieri. Colonistii britanici au venit aici in 1830, iar olandezii s-au retras spre interior, punand bazele statelor Transvaal ?i Orange.

Initial, aurul in straturi dispa de stanca, ca in imagi

Apoi, aurul a fost des in depozite de suprafata, iar mai tarziu la mare adancirne.

47

BAIAT OLANDEZ

I ntre 1600 ~i 1850, japonezii le-au permis olandezilor comertul pe 0 insula din portul Nagasaki. Artistii japonezi au indus figurine olandeze

In arta lor.

• COMERTUL GLOBAL •

China §i Japonia

La inceputul sec. XIX, europenii stabilisera deja baze comerciale in cele mai multe tari, cu exceptia Chinei

si a Japoniei. Chinezilor nu le placeau .barbarii" si le permiteau doar olandezilor si portughezilor comertul in anumite zone. Europenii au debarcat pentru prima oara in Japonia

in anii 1500, aducand cu ei crestinismul. Insa in 1600, shogunii Tokugawa, aflati la putere, i-au alungat pe europeni, cu exceptia olandezilor. in urmatorii 200 de ani Japonia a ramas inchisa fata de restullumii. in sec. XIX, puterile occidentale au incercat sa atraga China si Japonia in schimburi comerciale. in 1839,

Marea Britanie a intrat in razboi cu China. Trei ani mai tarziu, chinezii au semnat un tratat prin care cedau Hong Kong-ul britanicilor. in 1853, patru nave de razboi americane conduse de comandorul Perry au ajuns in Golful Edo (azi Tokio) din Japonia. Perry ducea 0 scrisoare a presedintelui sau catre imparatul Japoniei, prin care se solicita intrarea in porturi comerciale. Un an mai tarziu, Japonia ~i SUA au semnat tratatul. Japonezii au construit cai ferate si fabrici

~i,. foarte curand au devenit 0 natiune

putemic industrializata.

CA iN OCCI DENT

Dupa 1854, multi japonezi, indusiv familia reqala, au renuntat la costumele traditionale In favoarea hainelor purtate In Occident, dorind sa se lmbrace la fel ca toata lumea.

DESCHIDEREA JAPONIEI Japonezii au fost uirniti

la vederea strainilor ciudati cu nave negre care au aparut in Golful Edo. S-au urcat

in barci mici ~i s-au apropiat de vapoarecu prudenta, Curand dupa americani, au venit ~i britanicii, francezii

~i rus!l. In anul 1860, multi diplomati ~i comercianti straini se stabilisera deja

in Japonia.

RAZBOAIELE OPIULUI

Compania britanica

a Indiilor Orientale a tnceput sa aduca opiu din India in China,

in schimbul ceaiului chinezesc. Deoarece comertul cu opiu era ilegal, au izbucnit razboaie tntre chinezi ~i britanici.

BOXERILOR

U nii chinezi n urau pe strain!

Ei au format 0 grupare secreta numit Yihequan (Pumnii armoniosi

ai dreptatil), fiind porecliti .boxeri". jn 1900, acestia au atacat institutiile straine ~i i-au asediat

pe diplomatii din Pekin timp de 55 de zile. Multi chinezi ~i straini au fost uci~i In aceasta revolta.

--------------------~--------------------

• COMERTUL GLOBAL •

Canale care unesc oceanele

La inceputul sec. XIX, comertul mondial a cunoscut

o perioada de mare dezvoltare. in timpul Revolutiei Industriale, bunurile se produce au rapid, ieftin ~i in cantitati mari. Navele comerciale erau inca nevoite sa-si transporte incarcatura pe distante uriase in lume. in 1859, francezul Ferdinand de Lesseps a inceput constructia Canalului Suez, pentru a lega Marea Mediterana de Marea Rosie. Acesta a seurtat cu 9700 km drumul dintre Regatul Unit si India, asa ca lumea a ineeput sa para mai mica. in 1914, a fost inaugurat Canalul Panama, care leaga Oceanul Atlantic de Pacific. Ferdinand Magellan

~i eei care l-au urmat au fost nevoiti sa navigheze injurul Americii de Sud pentru a ajunge in Oceanul Pacific, insa astazi vapoarele fae un drum mai

scurt cu 12 600 km prin Canalul Panama. Acesta a reprezentat 0 mare victorie

a ingineriei. Timp de zece ani, mii de muncitori i-au facut drum prin jungle, dealuri si fnlastini, multi dintre ei contractand boli tropicale, in prezent

el este eel mai aglomerat canal din lume.

CALATORIE CU STIL

Un vas de croaziera de lux trece prin Canalul Corint din Grecia, lung de 6 km. Acest canal a fost construit in 1893. pentru a lega Golful Corint de Golful Savonic.

SE DESCH IDE DRUMUL Canalul Suez. lung de 190 krn, a fost inaugurat de imparateasa Eugenie a Frantei, in 1869. Spectatorii stateau pe margine. iar vapoarele cu aburi formau o procesiune qrandioasa pe canalul

care avea sa schimbe fata comertului mondial,

MAl MARE ~I MAl EFICIENT

Canalul Suez a fost largit de mai multe ori pentru a permite accesul unor nave mai mari ~i un trafic mai intens. Astazi este cu 11 m mai adanc, cu

70 m mai lat la fund ~i cu 156 m mai lung la suprafata decat initial.

1939

Canalele =. pot construi ~I pe

teren denivelat. Aceste canale au zone umplute cu apa, denumite ecluze, care separa doua sectiuni aflate

la Inaltimi diferite. Pentru a trece la

un nivel mai Ina It, ambarcatiunea intra

In ecluza, Portile se inchid, iar apa de

la nivelurile superioare curge ~i ridica arnbarcatiunea la acel nivel. Cand portile de la extremitatea mai Inalta se deschid, ambarcatiunea inalnteaza. Vasele care calatoresc pe Canalul Panama folosesc Ecluza Gatun (lmaqinea din stanqa, sus).

ECLUZE

n o

3

rD

.;:;.

c

:::::i

Ecluzele Miraflores

Canalul Gaillard

Lacul Gatun-

CANALUL PANAMA . Aeesta a fost sapat In parnant, dar s-au folosit ~i clemente naturale, precurn lacurile.

51

• COMERTUL GLOBAL •

Schtrnbartle din transport

C ornertul nu este cu putinta fara transport. La inceput, stramosii nostri faceau ncgot numai cu ceea ce puteau cara singuri, Apoi au inceput sa transporte ~i marfuri mai grele, cu animale de povara, sanii si care pe roti. in cele din urma, barcile i-au purtat dincolo de tarmurile lor, ajutandu-i sa cunoasca lumea. Idei, religii, cunostinte si marfuri au trecut de la un popor la altul. Orasele s-au marit, iar civilizatia s-a raspandit. La sfarsitul sec. XV, barcile au devenit mai mari si mai rapide, iar navigatia s-a imbunatatit. Primul vehicul cu motor a fost inventat la inceputul anilor 1800; de atunci transportul s-a schimbat cu rapiditate. Motoarele cu aburi puneau in miscare trenuri ~i nave, iar marfurile erau transportate in cantitati mai mari, Deoarece durata transportului s-a micsorat, au putut fi transportate dintr-o parte in alta a planetei chiar si fructe proaspete si flori. in tarile industrializate de astazi, marfurile sunt incarcate in trenuri, camioane, avioane si nave. A vioanele transporta pasageri in toata lumea, alte milioane de oameni calatoresc zilnic cu masini ~i autobuze. Schimbarile au revolutionat comertul ~i calatoriile,

[j

'f'.',,'"

iNCARCAREA MARFII Marfa este lncarcata in cala unui avion de marfa Boeing 747. Avioanele sunt cea mai costisitoare modalitate de a transporta marfa, din cauza spatiului limitat ~i a cheltuielilor

de intretlnere.

52

PE DRUM

Semiremorci uriase transports cantitati mari de marfuri pe distante lungi. Drumurile trebuie sa fie bine construite ~i intreti n ute pentru a rezista.

~TIATI cA ...

Una dintre cele mai vechi modalltatl de a pastra mancarea proaspata este qheata?

Chinezii 0 folosesc din anul 1000 i.Hr.

Acum, tehnologia permite transportarea de rnarfuri proaspete pe distante lungi in camioane frigorifice, vagoane de tren ~i compartimente ale navelor.

Cel mai ieftiri mod de a transporta marfurile este pe apa, Cargoboturile naviqheaza mai ales pe oceane ?i pe mari legate de oceane, precum Marea Mediterana ?i Marea Baltica.

TRAVERSAND CONTINENT Acest tren lung de 3,8 km str vestul Australiei. [ncarcatura sa de minereu de fier este dusa pe coasta pentru a fi incarcata pe vapor spre Japonia. Deseori sunt folosite mai multe mijloace de transport pana la destinatia finala,

CALAroRIND PRIN LUME

,.

Inca din vechime, calatoriile reprezinta un

mod de petrecere a timpului Iiber. Calatorul arab Ibn Batuta a vizitat timp de 24 de ani tara dupa tara, iar Marco Polo a fost unul dintre primii europeni care au mers spre Orient. Astazl, turistii calatoresc pentru a vedea vestigii ale lumii antice, precum templul lui Ramses II

din Egipt (foto sus).

::::J
::!l
c
rD
::::J
......
£l)
rT
(")
0
3
rD
"\ ...,
......
c
0..
rD
rT
...,
£l)
::::J
VI
"0
0
...,
rT
." Barca de comer! eqipteana (3000 - 500 l.Hr.).

Era pusa in rniscare cu ajutorul vaslelor ~i al panzelor, Negutatorii navigau qhidati

de stele, curenti ~i nori.

Barca de comer! feniciana (1000 - 300 i.Hr.). Pentru a

o face mai rezistenta, carena era acoperita de cupru.

Corabia vikingilor

(800 - 1070). Scandurile suprapuse tntareau corpul corabiei, condusa cu

o singura vasla la pupa.

Canoe polineziana (d.Hr. - prezent). Carena dubla of ere a o stabi I itate sporita.

Vas hanseatic (1350 - 1450).

Avea spatii delimitate. Marinarii foloseau astrolabul.

Scurt istoric

ExPloratOrii ~i negutatorii

au calatorit prin lume in

tot felul de ambarcatiuni, De la barcile comerciale antice pfma la inventarea vaporului cu aburi, tehnicile de construire a navelor, precum ~i metodele de navigare s-au schimbat multo Pe masura ce ambarcatiunile au devenit mai rap ide si mai solide, exploratorii au putut calatori mai departe.

Ei au descoperit noi teritorii si popoare. Harta lumii a inceput

sa prinda contur pe masura ce erau descoperite continentele. Viteza de calatorie a devenit, de asemenea, importanta, deoarece negutatorii erau in competitie pentru numarul limitat de piete de desfacere din lume. Istoria explorarilor si a comertului

este istoria exploratorilor ~i a ambarcatiunilor, in aceste pagini puteti vedea rutele catorva

mari exploratori ~i unele dintre ambarcatiunile care i-au purtat in calatorii.

OCEANUL PACIFIC

'" \

Caravela

(1430 - 1520) Aerodinarnica, consolidate cu 0 rama interioara, Putea naviga In ape putin adanci.

Jonca lui Zheng He

(prima jumatate a sec. XV) Arnbarcatiunile mari cu

pa nze era u intarite cu bambus. Zheng He naviga ajutat de 0 busola maqnetica,

54

_-

- --

- --

OCEANUL ATLANTIC DE SUD

Vapor cu aburi (1800 - 1900) Primele vapoare cu aburi aveau zbaturi ?i vele. Dupa 1860, velele au fost inlocuite de elice.

Clipper

(1845 - 1890)

Aerodinamic ?i rapid datorita formei, structurii ~i velelor mario Marinarii navigau ajutati de hilrti ?i de cronometru.

55

OCEANUL PACIFIC

Leif Ericson 1000-1001
Prima cruciada 1095-1099
Ibn Batuta
Spre Mecca 1i Africa 1325-1330
Spre India 1i China 1330-1341
--- intoarcerea la Fez 1341-1349
Spania 1i Sahara 1349-1354
Cristofor Columb
Prima dilatorie 1492-1493
--- A patra calatorie 1502-1504
Vasco da Gama 1497-1498
Ferdinand Magellan 1519-1522
Sebastian Del Cano 1522
~ Expansiunea azteca 1200-1521
Expansiunea incasa 1400-1532
Hernando Cortes 1518-1519
Francisco Pizarro 1531-1532
James Cook - prima calatcrie 1768-1771
David Livingstone 1841-1873
Nils Nordenskj61d 1878-1879
Roald Amundsen 1903-1906 A

Afghanistan, 8, 28

Africa, 10, 12, 13, 25-27, 40, 47 Africa de Sud, 39, 46, 47 agricultura, 6, 7, 8, 14, 38 ambarcatiuni, 8, 10, 11, 13,

14-15,20,22,27,30,32,36, 42-43, 44, 49, 50

America de Nord, 6, 7, 15, 34,

35,40

America de Sud, 30-32 Amundsen, Roald, 55

Anglia, 32, 33, 35, 36, 38, 44, 48

animale salbatice, 8-11, 24, 25,44

argint, 10, II, 14,30, 33,36, 40

arme, 6, 7, 36

Asia, 6,12, 18,19,21,22-25, 48,49

astrolab, 26, 54

Atlantic, Oceanul 14, 34, 36, 38,40,42

aur, 6, 7, 11, 12, 26, 30, 31, 36, 38,40,44,46,47

Australia, 38, 52, 53

azteci, 30, 55

B

Baltica, Marea, 14, 42 bani, 11, 19, 23

barci, 54

Bering, Vitus, 42

bijuterii, 8, 12, 14, 17, 38, 44 boli, 27, 36, 46, 52

Brazilia, 3 I

bresle,27

budism,19

bumbac, 40, 44, 46

busole, 24, 54

C

Cabot, John, 34, 35 cafea, 38, 39 Canada, 34, 35 canale, 50, 51 canoe, 16, 17,54 Cao, Diego, 26

Caraibe, insulele, 28, 40, 41 caravane, 12, 18

caravele, 26, 54

Cartier, Jacques, 34, 35 Catal Hiiyiik, 6, 7

cavaleri, 20, 22

camile, 18, 23-26

ceai, 24, 38 Ch'eng Tsu, 24

China, 10-13, 18-19,22,23-25,

48,49,52

ciuma bubonica, 27 civilizatie, 8 c1ippere, 44, 45

colonii comerciale, 10, 11, 26,

46, 48

colonisti, 14, 16-17

Columb, Cristofor, 28, 29, 55 cornercianti arabi, 12, 13 comert global, 46, 47 Compania Britanica a Indiilor

Orientale, 38, 44, 48 Compania Olandeza a Indiilor

Orientale, 38, 39, 46 concesii comerciale, 21 conchistadori, 30 condimente, 12, 33, 42, 50 Constantinopol, 20, 24 contrabandisti, 43

Cook, James, 55

corabti. a, 10, 11, 13-15,24, 26, 28, 29, 36-38, 43, 44, 49, 50,52-55

Cortes, Hernando, 30, 55 cremene, 6, 7

cruciati, 20- 21, 55 cuneiforma, scrierea, 9 cupru, 10

O-E

Del Cano, Sebastian, 55 dhow, 13

diamante, 46

Diaz, Bartolomeu, 26 Drake, Francis, 32, 33 Drumul Matasii, 18-19 ecluze, 51

Egipt, 8,9, 10, 53, 54 Elisabeta I, regina, 32, 37 Ericson, Leif, 15, 55

Erik eel Rosu, 15

Europa, 6, 12, 14-15, 18,38, 39,48

Evul Mediu, 22, 27, exploratori, 14, 15, 22, 26, 28, 29,30,32-34,46,54,55

F

fenicieni, 10, 11, 54 feudalism, 22, 27

fildes, 10, 23, 24, 32, 40, 52 Filipine, 32, 33

Franklin, John, 34

Index

Franta, 36, 38, 44 Frobisher, Martin, 34, 35

G-H

galioane, 30, 31,33, 36

Gama, Vasco da, 26, 27, 44, 55 Genghis-Han, 22

Glaciara, Perioada, 6

Goa,44

Gobi, desertul 18, 22, 23 Grecia, 8, 10, 11, 50 Groenlanda, 14, 15 Hanseatica, Liga, 54 Hawaii, 16, 17

Henrie al Portugaliei, printul,

26

hieroglife, 9

Hong Kong, 48 Hudson, Henry, 34, 35

Ibn Batuta, 53, 55 Ierusalim, 10, 20 imperiu, 10,22, 44 incasi, 30, 55

India, 8, 10, 12, 18, 24, 26,

44-46

Indian,Oceanul 18,32,42,44 Indiile de Vest, 28, 36, 40 Indonezia, 16,38,39 Industrial a, Revolutia 44, 50 inuit, 40, 41

Invincibila Armada, 32

[slam, 12, 13,20-21

Islanda, 14

italia, 20, 29

J-K

jad, 17, 38 Japonia, 49-49 jonca, 23, 24, 54 knorr, 14, 15, 54 Kubilai-Han, 22

l-M lapislazuli, 8 Liban, 10

Livingstone, David, 46, 55 lotca, 22, 27

Lumea Noua, 14, 28-35, 36,

40, 46

Lumea Veche, 29 Madagascar, 36

Magellan, Ferdinand, 32, 50, 55 Magellan, Stramtoarea, 38 Mahomet, 12, 13

Malaysia, 16 Mali, 23, 26

matase, 10, 14, 18-20,24,36 Mediteranii, Marea 10-11, 18,

22,42,56 Mexic, 30, 33

mirodenii, 12, 27,36,39,44 Mirodeniilor, Insulele, 27, 38,

42 moguli,44

Molustelor, Insula 27, 38, 42 mongoli, 22, 23

Morgan, Henry, 42

motoare cu aburi, 52 musoni, 10, 12

musulmani, 12, 13,20,21

N

nava-amiral,28

navigare, 10, 16, 24, 26, 46 Neagra, Marea 10 negustori, 12, 13,44 Newfoundland, 15, 34 Nordenskjold, Nils A. E., 43 Noua Zeelanda, 16, 17,38

o-p

oaze, 23, 25-26 obsidian 6, 7

Olanda, 36, 38, 39,48

olant,6, 10, 12, 16

Orientul Apropiat, 14

Orientul lndepartat, 44 Orientul Mijlociu, 6, 10, 12, 13,

14, 18,28,52 Pacific,Oceanul 16, 17,32,

38,50 Palestina, 20

Panama, Canalul 50, 51 papirus,9

Pastelui, Insula 16, 17 pelerini, 20

Perry, Comodore, 48 Persia, 12, 13

Petru eel Mare, 42 pictograme, 9 pirap,36,37

Pisa, 20, 21

Pizarro, Francesco, 30, 55 Polinezia, 16-17

Polo, Marco, 22, 23, 53 Portugaha, 26,27,31,34,38,

44, 48

portelan, 18, 24, 25, 38 Ptolemeu, 27

Punt, 8

R-S

Razboiul Opiului, 48 Rascoala Boxerilor, 49 religie, 12, 13, 18-21, 30, 44,

48,52

romani, 10, II Rosie, Marea 10, 50 Rusia, 14,42,43

rute comerciale, II, 13, 18, 19,

36, 40, 54, 55 Sahara, desertul, I Santa Maria, 28 sarazini, 21

sare, 23, 24

sate, 7

sclavi, 12, 14,26,40, 41,46

-S~33,40 scriere, s, 9 shoguni,48

Spania, 13,34,36-37,38,40,

42,44,46

St. Petersburg, 42, 43 Stanley, Henry Morton, 46 Suez; canalul 50, 51 Sumer, 8, 9

T-U

Tasman, Abel, 38 Tenochtitlan, 30 Terra-Nova, 15,40 Timbuktu, 23, 26 transport, 52, 53 Trecatoarea de Nord-Est,

42,43

Trecatoarea de Nord-Vest,

34

trenuri, 58- 59

troc, 12, 14, 62

Tokugawa, shogunul, 48 Tordesillas, Tratatul de la, 31 Turcia, 7, 12

turism,53

Tara Sfanta, 20 [esatura, 7, 10, 12, 44 unelte, 6, 7

v-z

vapoare cu aburi, 55

vas de pirati, 42, 43 vanaton ~i culegatori, 6-7 Venetia, 20, 21

vikingi, 14-15, 54

zahar, 38, 40, 41, 46 Zheng He, 24, 25, 54

Imagini

(t-top, b-bortom, leleft, rerighr, c-center, F=front, Ceccver. Behack, Bg-baekground)

Ad-Libitum, 35br, 36tl (5. Bowey). AKG, London, t tcr, z nr. 63tcr

(E. Lessing), 34tl (Metropolitan Museum of Art. New York), 14tl. 35tr, 36e, 3Sll, 49tr. Ancient Art a Architecture Collection, 7tl, l lbr, 12tr, 14er, zfbc. 23bcr, 29br. Ashmolean Museum, Oxford, Btl. Auscape, 19tr (K. Atkinson), 16bc (T. de Roy), 16cl (J.P. Ferrero), Dcr (M. Freeman), 56tl. Australian Museum, 16tl. Australian Picture Library, 49br

(1. Camemolla), lObi, IS/19t, 27tr, 29t1, 39tr, 41tr, 44tl, 53bl, 63cr (E.T. Archive), 12cr, 62td (E.T. Archive/Correr Museum Library. Venice), 56tr (D. Et J. Heaton), 33tcr (L. Meier). Black Star, 57(c (J. Lopinot], 52bl

(F. Ward). The Bridgeman Art Library, 20tl (Bibliotbeque Nationale, Paris), 22bl (Bibliotheque Royale, Brussels), 21 tl, 44bl, 46bc, 50bl, 63tr (British Library}, 14tr, 23br (British Museum), 50bc (Christie's, London), 43tr, 44c (Fitzwilliam Museum, University of Cambridge), 20tc

(The Louvre), 54c [National Maritime Museum, London), lOci, ncr (Nationalmuseet. Copenhagen), 44tr (O'Shea Gallery, London), 52br (Stapleton Collection), 42te (Tower of London Armouries], 40bl, 63br (University of British Columbia), Del (University of Witwatersrand,

Johannesburg], ion C.M. Dixon, 52be. The Granger Collection, I,

scr, 9tr, 15tr, 19cr, Dd, 28cl, 2Str, ntr. 3Sbc, 3Sd, 40d, 55br, 62bl. Hutchison Library, 24bl (e. Dodwell), zebc (C. Hughes). The [mage Bank, 36bl, 62tl (F. Hidalgo), 59tc (P. Kaehler), 59tr (M. Melford), 5Ser (M. 51. Gil). The ManseU Collection, 8bl. Mary Evans Picture Library, zzu, 27cr, 36tr, 37tr, 41br, 43br, 45br, 46cl, 47br, 4Sll, 49t1, 52 cr. National Geographic Society, 26tr (B. Silverman]. North Wind Picture Archives, 27t1, 33tl. Orion Press, 54bl. Robert Harding Picture Library, 50tl (M. Joseph), 32t1 (P. Scholey), 19tc (J.H.e. Wilson), 7el (A. Woolnt). Wave Productions, 16bl (0. Strewe). Werner Forman Archive, 31br (Asiatische-Sammlung Collection, Bad Wildungen, Germany], 6tr, 17cr, 54tl, 62el (British Museum), stcl (The Louvre), IStl (Courtesy Sotheby's, London), 14el (Sratens Histonska Museum, Stockholm).

Artists, UK, 3, 16/17c, 30bl, 601, 60b, 61b. Adam Hook/Bernard Thornton Artists, UK, 4bl, S/ge, 3S/3ge. Christa Hook/Bernard Thornton Artists, UK, 12/13c, 13e, 34/35c, 34tr, 34bl. Janet Jones, 44/45c. Steinar Lund/Garden Studio, 14/15c, IScr. Martin Macrae/Folio, 4/5b, 10/llc, 36/37c. Darren Pattenden/Garden Studio, 52/53e. Oliver Rennert, 7br, 22/27(. John Richards, 5tr, n/33b, 56/57b, 57br, 5S/59c, 58bl.

Sharif Tarabay/Garden Studio, 5br, 20/2Ic, SO/51c, 50d. e. Winston Taylor, 42/43c, 42bl. Rod Westblade, ntr, 57tl, 57tr, endpapers, icons.

Hlirti

Steve Trevaskis, Mark Watson

Coperta

llustratii

Paul Bachem, 4tl, IS/19b, 30/3 Ie, 30d, 4S/49c. Kenn Backhaus, 2S/29(. Nick Farmer/Booton illustration, 40/4Ic, 46/47c, 46bl. Chris Forsey,

2, 6/7c, 6tr, 23-26c, 54/55c, 63bcr. Tony Gibbons/Bernard Thornton

56

Australian Picture Library, FCtl (E.T. Archive). Tony Gibbons/Bernard Thornton Artists, UK, BCbr. The Image Bank, BCt! (F. Hidalgo), Bg (B. Roussel). Martin Macrae/Folio, FCc. Werner Forman Archive, FCtr (Courtesy Sotheby's, London).

De ce se temeau europenii de nauele rapide ale vikingilor?

•

Cum au navigat polinezienii peste Oceanul Pacific?

•

Ce miirfuri se transportau de-a lungul Drumului Miitiisii?

•

Ce au descoperit spaniolii in Lumea Nouii?

E xploratori si nequiiitori este 0 enciclopedie de referinta pentru copii. Detaliata, eu ilustratii bogate, fotografii ,~~~~~! relevante ~i deserieri surprinzator de vii, antreneaza ~i incurajeaza cititorii sa deseopere o parte a aeestei istorii fascinante. Fieeare pagina este creata pentru a stimula imaginatia si a satisfaee euriozitatea.

Am: mai mult pe: & www.litera.ro ISBN 978-973-675-487-6

111111111111111111111111

9 789736 754876