Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Intrarea Domnului în Ierusalim

Sãptãmâna 28.III - 03.Iv.2010

Al 218-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"|nvierea cea de ob[te mai \nainte de Patima Ta \ncredin]#nd-o,
pe Laz`r din mor]i l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule.
Pentru aceasta [i noi, ca pruncii, semnele biruin]ei purt#nd,
Tie Biruitorului mor]ii strig`m: Osana Celui dintru \n`l]ime !
Bine e[ti cuv#ntat,
Cel ce vii \ntru numele Domnului"

Troparul Intr`rii Domnului \n Ierusalim

nr. 218 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica floriilor

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist ioan (xii, 1-18)
1. Deci, cu [ase zile \nainte de Pa[ti, Iisus
a venit \n Betania, unde era Laz`r, pe care
\l \nviase din mor]i.
2. {i I-au f`cut acolo cin` [i Marta slujea.
Iar Laz`r era unul dintre cei ce [edeau cu
El la mas`.
3. Deci Maria, lu#nd o litr` cu mir de nard
curat, de mare pre], a uns picioarele lui
Iisus [i le-a [ters cu p`rul capului ei, iar
casa s-a umplut de mirosul mirului.
4. Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre
ucenicii Lui, care avea s`-L v#nd`, a zis:
5. Pentru ce nu s-a v#ndut mirul acesta cu
trei sute de dinari [i s`-i fi dat s`racilor?
6. Dar el a zis aceasta, nu pentru c` \i era
grij` de s`raci, ci pentru c` era fur [i,
av#nd punga, lua din ce se punea \n ea.
7. A zis deci Iisus: Las-o, c` pentru ziua
\ngrop`rii Mele l-a p`strat.
8. C` pe s`raci totdeauna \i ave]i cu voi,
dar pe Mine nu M` ave]i totdeauna.
9. Deci mul]ime mare de iudei au aflat c`
este acolo [i au venit nu numai pentru
Iisus, ci s` vad` [i pe Laz`r pe care-l \nvi-
ase din mor]i.
10. {i s-au sf`tuit arhiereii ca [i pe Laz`r
s`-l omoare.
11. C`ci, din cauza lui mul]i dintre iudei
mergeau [i credeau \n Iisus.
12. A doua zi, mul]ime mult`, care venise
la s`rb`toare, auzind c` Iisus vine \n
Ierusalim,
13. Au luat ramuri de finic [i au ie[it \ntru
\nt#mpinarea Lui [i strigau: Osana!
Binecuv#ntat este Cel ce vine \ntru
numele Domnului, |mp`ratul lui Israel!
14. {i Iisus, g`sind un asin t#n`r, a [ezut
pe el, precum este scris:
15. "Nu te teme, fiica Sionului! Iat`
|mp`ratul t`u vine, [ez#nd pe m#nzul
asinei".
16. Acestea nu le-au \n]eles ucenicii Lui la
\nceput, dar c#nd S-a preasl`vit Iisus,
atunci [i-au adus aminte c` acestea I le-au
f`cut Lui.
17. Deci da m`rturie mul]imea care era cu
El, c#nd l-a strigat pe Laz`r din morm#nt
[i l-a \nviat din mor]i.
18. De aceea L-a [i \nt#mpinat mul]imea,
pentru c` auzise c` El a f`cut minunea
aceasta.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 218

SÃPTÃMÂNA 28.iii - 03.iv.2010

ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` (†) Intrarea Domnului \n Ier usalim 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Ionel Durlea
(Floriile) Pr. Cristian Deheleanu
(Dezlegare la pe[te; Denie) Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni Cuv.Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor; 17.00-20.00 - Denie Pr. Ionel Durlea
Sf.Mc.Chiril diaconul; Pr. Cristian Deheleanu
(Denie) Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Mar]i Cuv.Ioan Sc`rarul; Sf.Prooroc Ioad; 17.00-20.00 - Denie Pr. Ionel Durlea
Sf.Euvula, mama Sf.Pantelimon; Pr. Cristian Deheleanu
(Denie) Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Miercuri Sf.Sfin]it Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei; 17.00-20.00 - Denie Pr. Ionel Durlea
Sf.Acachie M`rturisitorul, Episcopul Pr. Cristian Deheleanu
Melitinei; Sf. Mucenic Veniamin diaconul; Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
(Denie)
Joi Cuvioasa Maria Egipteanca; 08.00-11.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Cuviosul Macarie M`rturisitorul; Pr. Cristian Deheleanu
(Denia celor 12 Evanghelii) Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
17.00-20.00 - Denia celor 12 Evanghelii

Vineri Cuv.Tit, F`c`torul de minuni; Sf.Mucenici 13.00-14.00 - Vecernia [i Scoaterea Sf. Epitaf Pr. Ionel Durlea
Amfian [i Edesie Pr. Cristian Deheleanu
(Zi aliturgic` - Denia Prohodului Domnului) 17.00- - Denia Prohodului Domnului Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
S#mb`t` Cuv.Nichita M`rturisitorul; 06.00-08.00 - Sf#nta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf.Mucenic Elpidifor 08.00-09.30 - |mp`rt`[irea copiilor Pr. Cristian Deheleanu
- Canonul S#mbetei celei Mari Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
23.00-00.00
00.00-04.00 - SLUJBA |NVIERII DOMNULUIU
12.00-13.30 - Vecernia. A doua |nviere

cuvânt la duminica floriilor

Sfântul Ioan Gur` de Aur
"De-ai fi cunoscut [i tu \n ziua aceasta, \ndestulare [i desf`tare, cel`lalt este cer-
cele ce sunt c`tre pacea ta." tat de s`r`cie [i de mizeria cea mai
(Luca 19. 42) mare".
A[a vorbe[te cel nepriceput, dar \n
P`c`tosul este cel mai nenorocit, adev`r p`c`tosul este omul cel mai
c#nd are pe p`m#nt numai norocire tic`los [i mai nenorocit din lume, chiar
Nimica nu nelini[te[te pe cei mai c#nd nu se pedepse[te \ndat`; el tocmai
mul]i a[a de tare ca aceea c` boga]ii cei atunci este cel mai nenorocit c#nd nu se
mai prih`ni]i se \ndulcesc de mult` noro- pedepse[te [i c#nd nu i se \nt#mpl` nimic
cire, pe c#nd drep]ii sau cei \mbun`t`]i]i potrivnic.
adeseori sufer` cea mai amar` s`r`cie [i La boli [i la rele noi nu depl#ngem
mii de alte r`ni care sunt \nc` mai pe cel ce se las` a se vindeca, ci pe acei ce
cumplite dec#t s`r`cia. sunt nevindecabili. Iar` ce este boala si
De aceea mul]i zic: "Unde este pro- rana pentru trup, aceea este p`c`tui pen-
nia, unde este dreptatea cea dum- tru suflet. {i ceea ce este t`ietur` [i doc-
nezeiasc`, unde este judecata cea torie pentru trupul cel bolnav, aceea este
dreapt` ? Cel \nfr#nat si cel \mbun`t`]it nenorocirea pentru un suflet bolnav.
sunt nenoroci]i, pe c#nd cel desfr#nat [i A]i \n]eles ce zic eu ? Fi]i cu luare
cel r`u sunt noroci]i; acesta este admirat, aminte, c`ci eu voiesc s` v` comunic o
cel`lalt nesocotit, acesta tr`ie[te \n \nv`]`tur` de adev`rat` \n]elepciune.
nr. 218 Cuvânt spre folos
Presupune c` tu vezi pe cineva care are o
buba rea, din care ies viermi [i curge
puroi, iar acela \[i neglijeaz` rana [i
buba; dar mai vezi \nc` pe un altul, care
suferind de aceea[i boal`, se sluje[te de
m#inile doctoricesti, las` a se arde [i a se
t`ia, [i bea doctorii amare. Spune-mi
mie, pe care din ace[tia doi vei depl#nge
tu, pe bolnavul care nu se supune vin-
dec`rii sau pe acela care \ntrebuin]eaz`
leacurile ? Fire[te c` pe acela care nu se
las` a se vindeca. De asemenea,
\nf`]i[eaz`-]i doi p`c`to[i, c`ci [i
p`c`tosul este un bolnav; unul dintre ei
se pedepse[te pe p`m#nt, cel`lalt nu.
Deci s` nu zic c` acest din urm` este un
norocit, c`ci este bogat, c`ci poate jefui
s`rmanii, c`ci \mpileaz` v`duvele, se afl`
bine, cu toate r`pirile sale, se \ndulce[te
de cinste [i de considera]ie, are
dreg`torie [i putere, [i nu cunoa[te nici
una dintre patimile cele obi[nuite omen-
esti, nici friguri, nici nenorocire, nici
vreun fel de boal`. Este \nconjurat de-o
gr`mad` de copii, se bucur` de o v#rst`
norocit` [.a.
{i cu toate acestea,tocmai pe
d#nsul trebuie s`-1 depl#nge]i mai mult,
c`ci el este bolnav f`r` a primi vinde-
carea. Cum a[a ? \]i voi spune. Cand vezi
pe cineva suferind de idropic` [i trupul
lui umfl#ndu-se, iar` el cu toate acestea
nu alearg` la doctor, ci mai v#rtos
robe[te pl`cerii de a bea, ]ine o mas`
\mbuib`toare, se \mbat` \n toate zilele [i
a[a tot mai mult spore[te boala sa, spune
mie, \l lauzi tu oare pe acesta ca pe un
norocit, sau \l socoti nenorocit? Dac`,
dimpotriv`, vezi pe un altul, care de
asemenea este idropic, \ns` caut` aju-
torul doctorilor, rabd` foamea, tr`ie[te
foarte cump`tat, m`n#nc` [i bea
neobi[nuit de pu]in si prime[te cele mai
pagina 4
amare doctorii, care de[i pricinuiesc
dureri, \ns` tocmai prin aceasta restator-
nicesc s`n`tatea, nu-1 vei socoti pe aces-
ta mai norocit dec#t pe acela ? Negre[it,
c` unul este bolnav [i nu se vindec`,
cel`lalt este bolnav [i se vindec`. Cura
este grea, dar folositoare. A[a este [i \n
via]a noastr` cea de acum. Numai c` aici
nu este vorba de un trup bolnav, ci de un
suflet bolnav. Locul bolii \l ]ine aici
p`catul, doctoria cea amar` fiind pedeap-
sa dumnezeiasc`. Adic` ceea ce lucreaz`
doctorul cu doctoria, cu t`ierea si cu
arderea, Dumnezeu lucreaz` cu pedepse-
le. Precum la boli fierul si focul cele ade-
seori \ntrebuin]ate, de[i ard dureros,
opresc cangrena [i st#rpesc buba [i sunt
foarte m#ntuitoare, tot a[a la un suflet
bolnav, foamea [i bolile [i alte rele de tot
felul se \ntrebuin]eaz` \n locul fierului [i
al focului, spre a \mpiedica \ntinderea
cangrenei sufletului [i a-1 vindeca.
G#ndi]i iar`[i la doi desfr#na]i,
unul bogat, altul s`rac. Care din doi d`
mai mult` n`dejde de m#ntuire ?
Negre[it cel s`rac. De aceea, nu zice c`
cel bogat este norocit, pentru c` tr`ie[te
\n desf`tare [i prisosin]`; mai v#rtos tre-
buie s` socote[ti norocit pe acela care,
fiind desfr#nat, este s`rac [i se
chinuie[te de foame, c`ci s`r`cia este
pentru d#nsul dasc`lul unei vie]i mai
bune. A[adar, c#nd vezi un p`c`tos
norocit, pl#ngi, c`ci r`ul lui este \ndoit; el
este bolnav [i totodat` nevindecabil. Iar`
c#nd vezi un p`c`tos \n nenorocire,
m#ng#ie-te, at#t pentru c` el prin
nenorocire se va \mbun`t`]i pentru
viitor, c#t [i pentru c` el prin aceasta
cur`]` multe dintre p`catele s`v#r[ite de
d#nsul.
Unii oameni se pedepsesc numai
aicea pe p`m#nt, al]ii se cur`]` \n
pagina 5 Cuvânt spre folos
aceast` lume, [i primesc pedeapsa
deplin` \n aceast` lume; [i apoi sunt [i
din aceia care se pedepsesc [i \n aceast`
lume [i \n cealalt`. Pe care din cei trei
oameni \i socoti]i voi cei mai noroci]i?
Desigur, pe cei dint#i, c`ci ei \nc` aici se
cur`]` de p`catele lor, iar acolo se
fericesc ve[nic. Iar` dup` ace[tia, pe
care? Poate pe aceia care nu se
pedepsesc aicea, dar \n cea lume sufer`
pedeapsa deplin` ? Nicidecum ace[tia nu
sunt cel de al doilea \n nenorocire, ci mai
v#rtos aceia care se pedepsesc [i aicea [i
acolo. C`ci find ei [i aicea pedepsi]i, de
bun` seam` pedeapsa lor acolo va fi mai
u[oar`. Iar` cine numai \n acea lume va
primi deplina pedeaps`, acela va trebui
s` sufere acolo un chin ne\mbl#nzit, ca
\mbuibatul cel bogat din Evanghelie,
care nu putea dob#ndi nici m`car o
pic`tur` de ap`, adic`, nici cea mai mic`
m#ng#iere \n munca sa, c`ci el aici nu
cur`]ise nimic din p`catele sale.
Si pe un asemenea om, care trebuie
s` sufere \n acea lume o pedeaps` at#t de
grozav`, \l ve]i socoti oare fericit pentru
traiul bun de pe p`m#nt ?
Dac` unii se mir` de norocirea
celor prih`ni]i, apoi judece ei, c` si
r`pitorii, pr`d`torii de biserici, uciga[ii,
corsarii (ho]ii de mare), \nainte de a fi
tra[i la judecat`, tr`iesc \ntru desf`tare
[i \ndestulare, se \mbog`]esc prin
nenorocirea altora, adun` comori
nedrepte [i \n toate zilele se \mbuibeaz`.
Iar` c#nd judec`torul roste[te hot`r#rea
asupra lor, atunci se pedepsesc pentru
toate acestea. Tot a[a se \nt#mpl` [i celor
ce ]in femei posadnice, m`n#nc` la mese
\mbuib`toare, seme]ii care \nal]`
spr#ncenele [i batjocoresc pe cei s`raci.
C#nd Unul N`scut Fiu al lui Dumnezeu
va veni la Judecat` cu \ngerii S`i [i va
nr. 218
[edea pe tronul S`u, [i toat` lumea se va
aduna \mprejurul Lui, atunci ei vor fi
adu[i goi [i lipsi]i de toat` m`rirea lor, nu
vor afla nici un mijlocitor [i f`r` mil` vor
fi arunca]i \n r#ul cel de foc. De aceea,
nu-i l`uda ca pe ni[te noroci]i pentru
traiul lor cel bun pe p`m#nt, ci depl#nge-
i pentru pedeapsa viitoare. Iar pe cel
drept s` nu-1 socote[ti nenorocit, chiar
de-ar fi s`rac, ci laud`-1 ca pe un noroc-
it, pentru viitoarea sa bog`]ie cereasc`.
Dar cum de nu este nici unul, ve]i
zice voi, care s` se \ndulceasc` de repaus
at#t aici c#t [i dincolo ? Aceasta, iubi]ilor,
nu poate s` fie, num`r#ndu-se lucrurile
cele cu neputin]`. C`ci, desigur, nu se
poate ca pe acea lume s` se \ndulceasc`
de cinste cel ce tr`ie[te aici f`r` grij`, \n
siguran]` [i \n desf`tare, cu
necump`tare [i cu u[ur`tate ele minte.
Cine voie[te a fi acolo p`rta[ la cinste,
acela nu poate tr`i aici f`r` cercare [i
osteneal`. De[i nu 1-ar ap`sa s`r`cia,
totu[i el are a se lupta de-a pururea
\mpotriva poftelor, iar aceasta nu este o
mic` munc` [i povar`. De[i nu 1-ar
chinui vreo boal`, totu[i \l r`ne[te
fierbin]eala m#niei; [i \nfr#narea m#niei
pricinuie[te dureri nu mici. De[i n-ar
veni asupra-i vreo nenorocire, totu[i el
are a se lupta de-a pururea cu g#ndurile
cele p`c`toase; iar` spre a \nfr#na
poftele cele nest`p#nite, a birui ambi]ia,
a smeri seme]ia, a se lep`da de
dezmierd`ri [i a tr`i cu o aspr`
\nfr#nare, se cere osteneal` nu mic`.
Cine \ns` nu face aceste [i alte asemenea
lucruri, acela nu se poate m#ntui. Prin
urmare, cerul nu se poate dob#ndi f`r`
osteneal`, f`r` lupt` [i \ncerc`ri.
Dar aud \ntreb#nd: pentru ce oare
Dumnezeu pedepse[te pe unii \nc` \n
lumea aceasta, iar` pe al]ii \n cealalt` ?
pagina 6 Cuvânt spre folos
Dac` ar pedepsi pe to]i \nc` din lumea
aceasta, ar trebui s` st#rpeasc` tot nea-
mul omenesc, c` to]i suntem c`zu]i sub
os#nda judec`]ii dumnezeie[ti. Iar` dac`
aici n-ar pedepsi pe nimenea, atunci cei
mai mul]i ar fi [i mai u[uratici la minte,
ar t`g`dui pronia [i c#rmuirea dum-
nezeiasc`, [i la ce treapt` de r`utate nu
s-ar sui ei ? De aceea Dumnezeu
pedepse[te pe unii, pentru ca ei acum s`
se lase de p`cat, iar \n acea lume s`
primeasc` o pedeaps` mai u[oar`, sau cu
totul s` se libereze ele ea. Totodat`,
Dumnezeu voie[te ca prin pedeapsa [i
nenorocirea unora s` fac` pe al]i p`c`to[i
mai \n]elep]i. Iar` pe al]ii nu-i
pedepse[te, nu le trimite nenorocirea cea
meritat`, pentru ca ei, g#ndind la
m`rimea r`bd`rii [i milostivirii celei
dumnezeie[ti, s` se ru[ineze [i s` intre \n
sine [i s` se libereze, at#t de pedeapsa
cea de acum, c#t [i ele cea viitoare. Dac`
\ns` ei totu[i r`m#n \n p`catele lor, [i nici
m`car prin \ndelung r`bdarea lui
Dumnezeu nu se \ndreapt`, atunci pe
d#n[ii \i a[teapt` o pedeaps` cu at#t mai
mare pentru \ngrozitoarea lor u[ur`tate
slujbele sãptãmÂNII MARI
- P`rinte Teofil ce sunt Deniile si
c#nd se oficiaz` aceste slujbe?
- Prin Denii se \ntelege slujba
Utreniei f`cut` seara asa cum se face \n
cadrul privegherilor, adic` slujba
Utreniei, slujba de dimineata se mut` de
la locul ei din dimineti la vremea serii
dup` ce se sf#rseste r#nduiala Vecerniei.
Sunt slujbe care se fac seara si acestea se
fac \n timpul postului miercuri si vineri \n
s`pt`m#na a cincea, miercuri fiind
Canonul Sf#ntului Andrei, adic` o slujb`
nr. 218
de minte.
Deci, iubi]ilor, [tiind acum toate
acestea, s` lu`m aminte la noi \n[ine cu
toat` stricte]ea. C#nd Dumnezeu ne
pedepse[te [i ne trimite o nenorocire, noi
s`-i aducem mul]umire; c#nd ne afl`m
bine [i noroci]i, s` g#ndim la siguran]a
noastr` [i, de[tepta]i prin nenorocirea
altora, s` l`ud`m [i s` m`rim pe
Domnul, prin poc`in]`, \nfr#ngere [i
m`rturisirea p`catelor. S` lep`d`m toate
gre[elile, pe care le-am s`v#r[it \n lumea
aceasta, cu toat` r#vna s` [tergem toate
petele sufletului si s` rug`m pe
Dumnezeu s` ne ajute a ne desp`r]i de
lumea aceasta [i a intra \n cealalt` cura]i
[i preg`ti]i, ca acolo s` nu ne \nso]im cu
bogatul cel \mbuibat, ci cu Laz`r \n s#nul
lui Avraam, \ndulcindu-le de bucuria cea
nemuritoare. C`reia fie ca Dumnezeu s`
ne fac` p`rta[i, prin harul [i iubirea de
oameni a Domnului nostru Iisus Hristos,
c`ruia \mpreun` cu Tat`l [i cu Duhul
Sf#nt se cuvine cinstea \n vecii vecilor!
Amin.
din "Omilii la Postul Mare"
P`rintele Teofil P`r`ian
de dimineat`, o Utrenie, \n care se
cuprinde un canon mare. Canonul Mare
se numeste pentru c` este cel mai lung,
adic` o r#nduial` de slujb` care se
numeste Canon si care are mult mai
multe c#nt`ri, mult mai multe alc`tuiri
dec#t slujbele numite Canon, slujbele
obisnuite, canoanele obisnuite. Si acesta
se face seara, deci e o Denie. La fel vineri
seara, \n s`pt`m#na a cincea, este slujba
Acatistului Bunei Vestiri. Acatistul
Bunei Vestiri al Maicii Domnului este
pagina 7 Cuvânt spre folos
\ncadrat \n slujba de dimineat`, \n slujba
Utreniei, care se face tot seara. Tot Denii
se numesc si slujbele din S`pt`m#na
Sfintelor Patimi ale M#ntuitorului nos-
tru Iisus Hristos, S`pt`m#na Mare, sluj-
ba de luni, marti, miercuri, joi, vineri din
S`pt`m#na Sfintelor Patimi care sunt tot
Utrenii, adic` slujbe de dimineata, f`cute
seara.
- P`rinte Teofil ce este Prohodul
Domnului si de ce a fost r#nduit`
aceast` sf#nt` slujb`?
- Prohodul Domnului este o
alc`tuire de slujb` \n trei st`ri, cu o
melodie frumoas`, angajant` pe care o
c#nt` si credinciosii, melodie pe care se
c#nt` textele r#nduite de Sf#nta
Biseric`, texte numite Prohodul
Domnului, care se \ncadreaz` la slujba
Utreniei din S#mb`ta Mare, din
S#mb`ta Sfintelor P`timiri si care se ofi-
ciaz`, de fapt, vineri seara. Este o min-
unat` alc`tuire \n care se accentueaz`
ceea ce este pozitiv \n moartea M#ntu-
itorului. Domnul nostru Iisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce
dup` firea omeneasc`, iar Prohodul
Domnului este, s` zicem asa, un fel de
slujb` de \nmorm#ntare a M#ntuitorului
nostru Iisus Hristos \n care se pomen-
este importanta mortii M#ntuitorului,
\ncercarea de a aprecia la valoarea ei
moartea M#ntuitorului care s-a f`cut
pentru noi si pentru a noastr` m#ntuire,
un fel de uimire \n fata mortii M#ntu-
itorului: "Dar cum mori Viat` si cum sezi
\n groap` si cu \nvierea ta \i m#ntuiesti
pe toti" sau "\n morm#nt Viat`, pus ai
fost Hristoase si s-au sp`im#ntat ostirile
\ngeresti". Pe de alt` parte se pomeneste
de Iosif si Nicodim, care l-au
\nmorm#ntat cu cinste pe M#ntuitorul
nostru Iisus Hristos, pe El care a fost
nr. 218
condamnat, pe El care a fost dispretuit,
ei L-au cinstit \n vremea aceea si I-au
f`cut o \nmorm#ntare cu cinste, sunt
pomeniti si ei \n cadrul Prohodului
M#ntuitorului. Nu stiu c#nd anume a
fost alc`tuit` aceast` r#nduial` de
slujb`, ne-am pomenit cu ea, este
cuprins` \n Triod, adic` \n cartea de
slujb` conduc`toare pentru slujbele din
vremea de preg`tire pentru Sfintele
Pasti. Este o mostenire minunat` pe care
am g`sit-o noi \n Biseric` si pe care o
ducem mai departe. Stiu c` Triodul s-a
alc`tuit \n timp adic` nu era de la \nceput
deplin, ci s-au ad`ugat mai t#rziu anu-
mite lucruri. Poate c` si partea aceasta s-
a ad`ugat \n timp, dar oricum este o
bog`tie pentru credinta noastr`, pentru
viata noastr`, pentru simtirea noastr`,
aceast` alc`tuire numit` Prohod, adic`
slujb` de \nmorm#ntare. |n felul acesta
noi particip`m la \nmorm#ntarea M#ntu-
itorului nostru Iisus Hristos, cea f`cut`
de Iosif si Nicodin, pomenim si pe
femeile mironosite care au fost aproape
de Domnul Hristos, c#nd a fost
\nmorm#ntat Domnul Hristos, avem
posibilitatea s` ne cercet`m pe noi \nsine
\n fata acestui eveniment care a avut loc
pentru noi si pentru m#ntuirea noastr`,
asa c` e bine s` d`m slav` lui Dumnezeu
pentru aceast` r#nduial` de slujb` din
Vinerea Mare, sau, m` rog, unde se face
S#mb`t` dimineat` din S#mb`ta cea
Mare, pentru c` \nmorm#ntarea
Domnului Hristos a avut loc vineri, dar
cele pomenite \n leg`tur` cu ea sunt si \n
leg`tur` cu S#mb`ta cea Mare c#nd
Domnul Hristos a fost cu trupul \n
morm#nt, cu sufletul s-a pogor#t la iad si
cu dumnezeirea a fost pretutindeni: "si
cu trupul \n morm#nt si cu sufletul \n iad
si cu t#lharul \n rai a fost pretutindenea".
nr. 218 Cuvânt spre folos
- S#mb`ta Mare ocup` un loc
aparte at#t din punct de vedere litur-
gic c#t si teologic. Despre ce este
vorba, P`rinte Teofil?
- |n S#mb`ta cea Mare este ceva
deosebit la Sf#nta Liturghie a Sf#ntului
Vasile cel Mare; \n loc de imnul heruvim-
ic pe care \l cunoastem si pe care \l
c#nt`m \n zilele obisnuite c#nd se face
Sf#nta Liturghie, avem o alc`tuire care
se c#nt` numai \n vremea S#mbetei celei
Mari, numai \n ziua S#mbetei celei Mari,
si anume: "S` tac` tot trupul omenesc si
nimica p`m#ntesc \ntru sine s` nu
g#ndesc` c` |mp`ratul \mp`ratilor,
Domnul domnilor se junghie si se duce s`
se dea de m#ncare crediciosilor si merg
\naintea Lui toate cetele \ngeresti, heru-
vimii cei cu ochi multi, serafimii cei cu
c#te sase aripi, fetele acoperindu-si si
c#nt#nd c#ntarea: aliluia, aliluia, aliluia".
Prin aceste cuvinte se arat` semnificatia
S#mbetei celei Mari, adic` se arat` c`
Cel care era \n morm#nt cu trupul, \n iad
cu sufletul, \n Rai cu t#lharul, nu este
\nmorm#ntat \ntru neputint`, ci este
\nmorm#ntat cu bun`vointa Lui, ca o
jertf` adus` de El pentru m#ntuirea
oamenilor. El se d` spre m#ncare credin-
ciosilor, spre \nt`rirea credinciosilor \n
viata cea nou` si r`m#ne \n aceeasi cin-
stire pe care a avut-o \ntotdeauna din
vesnicie si \n fata \ngerilor care aduc
m`rire lui Dumnezeu si c#ntare "aliluia"
si \n aceast` zi \n care se pomeneste
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
moartea M#ntuitorului, \nmorm#ntarea,
asezarea \n morm#nt, petrecerea \n
morm#nt a M#ntuitorului. Toate acestea
se au \n vedere pentru credinciosii care
trebuie s` stie c` moartea M#ntuitorului
nostru Iisus Hristos a fost de bun`voie si
c` nu a \mputinat cu nimic m`retia
M#ntuitorului nostru Iisus Hristos. Li se
atrage atentia credinciosilor s` aib`
g#nduri ceresti, nu g#nduri p`m#ntesti
\n fata acestui eveniment si \n fata aces-
tei situatii, de aceea zice "s` tac` tot
trupul omenesc si nimica p`m#ntesc
\ntru sine s` nu g#ndesc`" pentru ceea ce
s-a \nt#mplat \n vederea m#ntuirii noas-
tre, ci s` se uimeasc` cu g#nduri ceresti
de ceea ce s-au uimit \ngerii pentru c`
\ngerii, se spune, "merg \naintea Lui",
\naintea M#ntuitorului, cu toat` domnia
si heruvimii cu ochi multi si serafimii cu
sase aripi fetele acoperindu-si, adic`
ar`t#ndu-si si uimirea si ne\ndestularea
\n fata acestor lucruri minunate si nu pot
s` fac` altceva dec#t s` izbucneasc` \n
c#ntarea "aliluia" - l`udati pe Domnul
\nseamn` aliluia - ceea ce trebuie s` fac`
si oamenii. Dac` tace tot trupul omenesc
si nimica \n sine nu g#ndeste, s` aduc` si
ei, mai ales \n interiorul lor, \n constiinta
lor c#ntarea aliuluia pe care o c#nt`
\ngerii.
Interviu \nregistrat
la M`n`stirea Br#ncoveanu
de la S#mb`ta de Sus \n 8 martie 1998
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro