Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
66Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Povestea Lui Harap Alb

Povestea Lui Harap Alb

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 10,785|Likes:
Published by madamadal
harap alb
harap alb

More info:

Published by: madamadal on Mar 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

10/01/2013

pdf

text

original

 
Varinatele 2,3,5, - bacalureat 2009
La 1Povestea lui Harap-Albde Ion CreangăAlături de I.L.Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creangă face parte din epocamarilor clasici din literatura română, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Autorul începe să publice în revista „Convirbiriliterare” a societăţii
 Junimea
la îndemnul lui Mihai Eminescu. În 1875 publicaprima poveste din ac4eastă revistă: Soacra cu trei nurori. Îi vor urma o serie întreagă de alte basme ( Dănilă Prepeleac , Povestea porcului ), povestiri (Cinci pâini ) şi autobiografia Amintiri din copilărie. Basmul cult Povestea luiHarap-Alb apare în 1877, în „Convorbiri literare” .Basmul este o specie a genului epic în proză . Este o naraţiune amplă în care sunt narate de un povestitor înmpri neobnuite ale unorpersonaje imaginare oameni cu însuşiri supranaturale, animale cucomportament omenesc, fiinţe miraculoase – aflate în luptă cu forţele răuluipe care le înving.Axul principal al basmelor este toria iniatia nărului erou, amezinului, care urmează se inieze, se maturizeze. Pe parcursuldrumului iniţiatic, protagonistul trebuie depăşească diverse probe, deobicei, trei la numărCu rol simbolic, apar în basme cifre magice, ca trei, şapte, zece şi multipliilorPentru a marca diferitele etape ale călătoriei, în basm există o formulăiniţială, formule mediane / de mijloc, o formulă de încheiereFinalul este fericit. Personajul principal şi-a împlinit destinul, învingândpersonajele negative, el se căsătoreşte cu aleasa inimii sale şi primeşteconducerea împărăţiei.În basme se vorbte despre miraculos, nu despre fantastic, deoareceruptura produsă în ordinea obişnuită a realităţii este subînţeleasă; ea este oconvenţie, un pact între cititor şi narator; senzia cititorului este decomoditate, de comfort, imprevizibilul fiind controlat. Creangă nu vede înfaptele neobişnuite o încălcare a legilor realului, ci o manifestare a unui altaspect al realului, mai puţin familiar ( ca de exemplu, în cazul adjuvanţilor luiHarap-Alb) .Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult, având autorcunoscut, fiind mult mai elaborat, prelucrând teme şi motive din folclor pecare, cel mai adesea, le contaminează cu o substanţă simbolică, ezoterică,ermeti, filozofi. În cuprinsul lui se reses 2 torii şi 12 probeiniţiatice. Tema universală a basmului este lupta dintre două principii: Binele şiRăul – care împart personajele în două tabere: personaje pozitive ( eroul,eroina, adjuvanţii ) şi personajele negative ( antagonistul, zmeii, balaurii). Înbasmul lui CreanINITIEREA este tema fundamentală, deoarece
1
 
Varinatele 2,3,5, - bacalureat 2009
protagonistul traversează trei stadii: acela de boboc, de neiniţiat, apoi acelade Harap-Alb, slugă a Spânului şi, în fine, acela de împărat. Iniţierea lui sepetrece ca urmare a scenariului regizat de tatăl său, de Sfânta Duminică, decal, de Spân, de fata împăratului Roşu.Motivele recurente sunt: cifra magi„3, animalul năzdrăvan, împăratul urmaşi, interdecţia, toria iniati, demascarea,pedeapsa, căsătoria, etc. Titlul este simbolic, deoarece desemneaistoria transfigurăriicrăişorului în Harap-Alb şi apoi în împărat. Numele protagonistului semnificăo fiinţă superioară capabilă să unifice contrariile, adică să conţină în sinetoate virtualiţile acestei lumi. Arap Alb este un oximoron care aduce împreună statul inferior de slugă şi cel superior de împărat, negrul şi albul,raul şi binele, urâtul şi frumosul, masculinul şi femininul.
Narator = omniscient, obiectiv, creditabil
(el cunoaşte inclusivgândurile personajelor: „Atunci fiul craiului [...] zice în gândul său: << Să-lieu ori să-i dau drumul, mă tem că m-oi face de râs: Decât cu aşa cal, maibine pedestru.>>”); dar
această convenţie a omniscieei, este,uneori, negată/încălca
; aceasta se înmpatunci nd naratorulrespectă
o altă convenţie, oralitatea
; în acest caz naraţiunea poate să fiela persoana I: „gândesc eu...” De asemenea, naratorul, coborât la nivelulascultătorilor săi, face anticipări (prolepse): „Poate-or izbuti să ceară fată împăratului Roş, poate nu…” Un astfel de
narator
poate fi şi chiar şi
necreditabil
: “Sau mai ştiu eu cum să zic ca să nu greşesc...”. De aceea,obiectivitatea punctului de vedere se pierde în favoarea subiectivităţii datede comentariile personale ale naratorului.Compoziţia basmului se organiează în funcţie de două planuri: cel realşi cel miraculos. De asemenea, în funcţie de acestea există şi mai multedimensiuni temporale şi spaţiale. Timpul = liniar, există o durată normalămăsurată în zile şi una fabuloasă /miraculoasă (atunci când eroul şi calulcălătoresc la cer, până la ostrovul Sf. Duminici). Spaţiul = se împarte în douăcategorii: a)real : terestru ( durea, pustiurile, încrucarea de drum,iazurile, gârlele, munţii, un capăt de lume şi celălalt capăt de lume) saucelest (stelele, norii, Luna, Soarele); b)fabulos: măsurat în distanţe foartemari şi cucerit de eroi ( numai) prin zbor ( pădurea cerbului, grădina ursului,ostrovul Sf. Duminici, nouă mări, nouă ţări, etc.).Acţiunea basmului se desfăşoară înlănţuit, redată fiind de succesiuneamomentelor subiectului.Incipitul basmului coincide cu o formuiniţială: “Amu cică era odată”ea fiind continuată de o referire la timpul prezent, aşa cum se întâmplă şi într-un pasaj ulterior, în care, pe un ton ironic, se face comparaţia întredrumurile din trecut şi cele din prezentul autorului. Aceste paragrafeconstituie expoziţiunea basmului, informaţiile primite fiind cu privire la timp(“odata”), spaţiu (“un capăt de lume”) şi unele personaje (craiul cu treifeciori, împăratul, fratele mai mare al craiului, pe nume Verde împarat, carelocuia într-o ţara mai îndepărtată, în celălalt capăt al lumii).
2
 
Varinatele 2,3,5, - bacalureat 2009
În mod simetric, finalul basmului coincide cu formula de încheiere: “Şi a ţinutveselia ani întregi, şi acum mai ţine încă….”, ea raportându-se din nou şi latrecut şi la prezent.Intriga naraţiunii constă în faptul că fratele craiului, împăratul, aveadoar fete. În basm, o astfel de situaţie tipică se constituie într-un motiv: celal împăratului fără urmaşi la tron; acest personaj este de obicei considerat afi superior celuilalt la care apelează pentru ajutor. Împăratul Verde îi trimitecraiului o scrisoare, rugându-l să îl ajute, lăsându-şi cel mai vrednic fiu sădevină împărat în locul său, în celălalt capăt de lume.Desfăşurarea acţiunii începe din momentul în care cel mai mare dintre fiiicraiului se încumepornească la drum. Acesta nu depăşeşte probapreliminară a înfruntării de pe pod cu ursul (craiul deghizat). Cel mijlociu seconsideră vrednic de a porni în călătorie, dar nici el nu trece proba aceasta.Aici intervine motivul cifrei 3, care este un număr magic, sugerând ordinea,unitatea, perfecţiunea. Fiul cel mic (simbolul fiului cel mic - tema iniţierii),fiind mâhnit, iese în grădină şi îşi plânge soarta; înaintea lui îşi face apariţia“o babă gârbovă de bătrâneţe, care umbla după milostenie”. La începutreticent crăişorul o va milui pe babă; în schimbul unui ban, ea îi dezvăluiemetoda prin care poate sa-l înfrunte cu succes pe urs: să-i ceara tatăluihainele, armele şi calul cu care acesta a fost mire; calul trebuie ales punând în mijlocul hergheliei o tavă cu jăratic; baba va dispărea într-un văl alb.Podul sau trecerea de la un mod de viaţă la altul, de la un nivel inferior înspre unul superior, de la inconştient la conştient (M. Eliade, De la Zalmoxisla Genghis Han).Ursul simbolizează inconştientul, o forţă primitivă, pe care mezinul va trebuisă o învingă pentru a putea accede la stadiile superioare ale iniţierii-evoluţieisale superioare; ursul simbolizează şi o forţă războinică.Baba, aspectul fizic „gârbode trâne” şi „stremturoasă”, estedizgraţios, dar ascunde puterile nebănuite ale bătrânei, care devine prinaceasta, simbolul sacrului camuflat în profan; ea este clarvăzătoare („ştiudinainte ceea ce au de gând să izvodească puternicii pământului”), areexperienţă de viaţă („multe au văzut ochii mei”), simbolizează Bătrâna Timpurilor („atâta amar de veacuri câte port pe umerele acestea”); eatrăieşte de la începuturile lumii, de la geneză; este credincioasă („iartă-măDoamne”) şi umilă; este agentul principal al iniţierii la care va fi supuscrăişorul; ea rosteşte enunţuri cu putere de prevestire, jucând rolul preoteseizeului Apollo, Pythia, care-şi avea sediul în oracolul de la Delphi, deasupracăruia scria „Cunoaşte-te pe tine însuţi” („Gnoti se auton” -gr., „Nosce teipsum” -latină); ea îl primeşte pe crăişor ,,luminate’’ , văzând în el ,,alesul’’ ,aşa cum afirmă : ,,Puţin mai este şi ai să ajungi împărat pentru că ţie ţi-a fostscris de sus să-ţi fie dată această cinste’; prin urmare, ea cunoaştesoarta/destinul/data/scrisa crăişorului. Ea mai ştie că fiul cel mic al craiului
3

Activity (66)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Nikoleta Cusnir liked this
Andreyutz Andrei liked this
Denisa Cristina liked this
Tanta Manea liked this
Budau Amos liked this
Auraş Huşanu liked this
Livia Livy liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->