Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
39Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Morometii-Marin Preda-Comentarii

Morometii-Marin Preda-Comentarii

Ratings: (0)|Views: 3,717|Likes:
Published by refreshments
Rezolvari Subiecte Tip III Pe Romanul MOROMETII
Rezolvari Subiecte Tip III Pe Romanul MOROMETII

More info:

Published by: refreshments on Mar 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

 
MOROMETIIDE MARIN PREDAIII.18 (Tema familiei într-un text narativ: Moromeţii de Marin Preda)
Tema familiei este una dintre cele mai întâlnite din literatură, permiţând surprinderea unuicomplex de interrelaţionări umane. Complexitatea pe care o impune ilustrarea unor astfel derelaţii umane presupune desfăşurări epice ample, fapt ce implică abordarea acestei teme înspecii realiste precum nuvela si romanul.În literatura română, tema familiei este predilectă în literatura realistă. Una dintre opereleliterare narative ce abordează acestă temă este romanul “Moromeţii”, al lui Marin Preda.Pregătit de nuvele care prefigurează motive, întamplări şi personaje din roman, “Moromeţii”este publicat în două volume, elaborate la 12 ani distanţă: volumul I, 1955, volumul al doilea,1967. Prima realitate scriitoricească a rămas constantă în opera lui Marin Preda, cea rurala, asatului românesc din Câmpia Dunării.În primul volum al romanului, tema familiei este mai precis conturată. Acţiunea se petreceîntr-un sat din Câmpia Dunării, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Romanul esteconstruit dintr-un număr mare de personaje din planuri diferite, dar care dobândesc un sensunitar, plasate în universul satului şi al unei familii pe cale să se destrame. Există o legăturăstrânsă între incipit şi final, tema romanului putând fi redusă la două cuvinte : omul şi timpul(“se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii” – “timpul nu mai avea răbdare”). Astfeltema familiei poate fi subordonată celeilalte teme obsedante din opera lui Preda – relaţiaomului cu timpul. Pe parcursul acţiunii romanului, familia are de suferit o serie detransformări, ca urmare a numeroaselor conflicte ce se declanşează între membrii familieiMoromete, dar şi a tranziţiei suferite de satul românesc în perioada din preajma celui de-alDoilea Război Mondial. Romanul va urmări, aşadar, procesul destrămării familiei Morometesub presiunea unor factori exteriori sau a unor elemente de comportament.Acţiunea primului volum se desfăşoară în vara anului 1936 şi prezintă viaţa unei familii dinsatul Siliştea – Gumeşti. Aici este conturat triplul conflict din cadrul familiei Moromete. În primul rând, conflictul dintre Moromete şi cei trei fii ai săi, Achim, Nilă şi Paraschiv, estestârnit de modalitatea diferită de întelegere a lumii; astfel, pentru tată , pământul semnificăgaranţia libertăţii, în timp ce cei trei fii ai săi sunt preocupaţi doar de bani. Acest conflict seîncheie cu plecarea celor trei fii cu oile la Bucureşti, în încercarea de a-şi câştiga singuriexistenţa. Al doilea conflict este cel dintre Moromete şi soţia sa, Catrina. Aceasta şi cele douăfiice ale sale îi reproşează lui Moromete faptul că nu trece casa pe numele ei, temând-se că ar  putea rămâne pe drumuri. Cel de-al treilea conflict este cel conturat între Ilie şi sora lui, Maria(Guica). Ea se teme că va rămâne singură la bătrâneţe; sora lui Ilie Moromete nu a fost deacord cu cea de-a doua căsătorie a fratelui său, tot ea fiind cea care îi îndeamnă pe băieţi săfugă de acasă.Pe un alt plan, cartea prezintă rânduielile împământenite ale existenţei ţărăneşti, fiind descrisun adevarat ritual: plecarea şi întoarcerea de la câmp, pregătirea secerişului, cina familiei.Două dintre scenele semnificative pentru reflectarea ideii destrămării femiliei sunt cina şităierea salcâmului. Scena cinei este reprezentativă pentru statutul protagonistului. Fragmentulîncepe cu un dialog între el şi Catrina, autoritatea sa aparent incontestabilă manifestându-se prin voce : “Deodată curtea răsună de un glas puternic şi ameninţător, făcându-i pe toţi sătresară de teamă.”Catrina mai fusese căsătorită o dată şi are o fiică. Actuala sa familie este una dintre cele mainumeroase din sat şi printre puţinele care au copii din două căsătorii. Membrii familiei par a figrupaţi în tabere rivale, în ciuda faptului că stau toţi asezaţi la o masă rotundă şi foarte mică;acest lucru însa nu ajută la sporirea unităţii familiei. Cei trei fraţi din prima căsătorie a lui
 
Moromete “stăteau pe partea din afară a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să sescoale de la masă şi să plece afară.” Acest detaliu sugerează ideea că ei nu aparţin familiei, pentru că mama vitregă îi are lângă ea ”pe ai ei, Niculae, Ilinca şi Tita, copii făcuţi cuMoromete”. Poziţia tatălui reliefează autoritatea sa absolută : “stă deasupra tuturor, în pragulcelei de-a doua odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare.”Atmosfera conflictuală din cadrul familiei Moromete este evidentă din gesturi şi din priviri :Moromete are în glas “fire de ameninţare”, îi vorbeşte ameninţător lui Achim, care îi răspundecu dispreţ, pe Niculae îl fulgeră cu privirea apoi, certându-l cu “glas îndesat”.Tot în această scenă ne sunt dezvăluite treptat şi ameninţările ce vor duce, în timp, ladestrămarea familiei; şcoala lui Niculae trebuie achitată, fonciirea a rămas neplătită, iar Achim doreşte să plece cu oile la Bucureşti, fiind necesară şi plătirea ratei la bancă. Cei trei îşicondamnă tatăl pentru ezitările sale.Scena salcâmului este construită într-un registru stilistic diferit. E spre ziuă, iar luna “semănacu un soare mort, ciuntit şi rece”. Bocetele ce se aud din cimitir pare că “ies din pământ”.Uriaşul salcâm în care “copiii se urcau în orice primăvară şi îi mâncau florile”, iar iarna “îiîmbrăţişau tulpina”, care “era curăţat de crăci în fiecare an şi creştea la loc mai bogat” dominaîntreg satul şi pare nemuritor. Chiar când aşchiile încep să sară din trunchiul său, ele par să seaşeze în jurul lui protector. Când se prăbuşeşte la pământ, totul dobândeşte un aer tragic, demoarte violentă, ca şi cum cineva ar fi silit să răspundă unui alt destin, nefast. Protecţiasalcâmului nu se mai exercită asupra împrejuruimilor : “cercul deschis şi câmpia năpădeauîmprejurimile” şi “totul se făcuse mic.”Scena se încheie în aceeaşi atmosferă rău prevestitoare în care începuse, cu stolul de ciori carezboară derutate, căci nu mai recunosc locul. Salcâmul a reprezentat în lumea vegetală ceea cereprezintă Ilie pentru familia sa, un “pater familias”. Destinul unuia este anticipat de destinulceluilalt.Deşi Moromete ţine la unitatea familiei, aceasta se va destrăma din cauza imposibilităţii decomunicare dintre membrii săi (tatăl reprezintă mentalitatea tradiţională, în timp ce fiii săi maimari sunt atraşi de mirajul oraşului, iar fiul cel mic, Niculae, este dornic de a studia.), dar şi pentru că timpul era nerăbdător cu oamenii. Dacă la începutul romanului lumea era aşezată, înfinal lucrurile se precipită, ameninţând liniştea acesteia. În volumul al doilea, Ilie Morometeintră într-un con de umbră. Moromete face ultima încercare nereuşită de a îşi aduce fiii acasă.Părăsit la bătrâneţe de Catrina, el rămâne doar cu fata cea mică, autoritatea lui scade, oameniinu îl mai respectă ca altădată. În ciuda transformărilor sociale la care asistă, Ilie Moromete nuacceptă ideea că rostul său în lume a fost greşit şi că ţăranul trebuie “să dispară”. Ultimareplică a lui Moromete – crezul său de viaţă, libertatea morală, - “D-le… eu întotdeauna amdus o viaţă independentă!”Romanul urmareşte procesul destrămării familiei Moromete, destrămare simbolică pentru“stingerea unei lumi” sub presiunea unor factori exteriori sau unor elemente decomportament. Pe lângă tema familiei ,care include şi tema paternităţii, se observă şi tematercerii timpului, confruntarea omului cu istoria potrivnică. Se insistă pe relaţiile dintremembrii familiei Moromete şi mai ales pe drama tatălui nepuntincios în a menţine familiaunită. Drama paternităţii se grefează pe contextul social – istoric, care aduce schimbareaordinii cunoscute a lumii. Agresiunea istoriei spulberă iluzia personajului : unitatea familiei,libertatea morală a individului. Risipirea familiei duce la prăbuşirea morală a tatălui.Aşadar , tema familiei în romanul “Moromeţii” este prezentată într-o manieră modernă, curealism, valoarea romanului fiind sporită şi de acest aspect.(Mihaela Mirică, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
III. 20 (Condiţia ţăranului într-o operă epică: Moromeţii de Marin Preda)
Până la apariţia romanului modern în literatura română, una dintre temele dominante este cearurală, prezentarea lumii satului românesc, fie în maniera idilică (Duiliu Zamfirescu), fie înmanieră realistă (I. Slavici, L. Rebreanu). Într-o ţară în care civilizaţia tradiţională, arhaică, adominat secole de-a rândul, figura ţăranului a reprezentat o sursă de inspiraţie majoră. IoanSlavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda sunt scriitorii care oferă repereleunei tradiţii solide în evoluţia prozei româneşti de inspiraţie rurală. În romanul “Ion” al luiLiviu Rebreanu, este prezentată drama unui ţăran ardelean care trăieşte într-o societate pentrucare pamântul e, mai mult decât un mijloc de subzistenţă, un criteriu al valorii individuale.Condiţia ţăranului, ilustrată în romanul “Ion”, îşi găseşte o replică peste timp în romanul “Moromeţii”, al lui Marin Preda. Naturii primare, tumultuoase, a lui Ion i se opune IlieMoromete, “cel din urmă ţăran”, aşa cum l-a numit Nicolae Manolescu, fire histrionică şicontemplativă care nu mai luptă pentru a stăpâni spaţial, ci pentru a scăpa de teroareatimpului.Satul lui Marin Preda din primul volum este un univers închis, refractar la noul ce vinedinafară şi urmând ritmurile eterne ale naturii, ciclurile biologice.Romanul “Moromeţii”, de Marin Preda, a cărui originalitate stă fără îndoială în noua viziuneasupra lumii rurale, prezintă povestea unei familii de ţărani din Câmpia Dunării, ce cunoaşte,de-a lungul unui sfert de secol, o adânca şi mai ales simbolică destramare.Ilie Moromete este unul dintre cele mai fascinante personaje din literatura noastră. Destinulsău ilustrează o “temă fundamentală”, şi anume dispariţia clasei ţărăneşti. Caracter puternic,natură complexă, inteligenţă nativă, Ilie Moromete (al cărui prototip este Tudor Calaraşu, tatălautorului) “simbolizează lumea ţărănească şi valorile ei durabile”. El este, în acelaşi timp,singurul ţăran filozof din literatura română, frământările sale despre soarta ţăranilor dependenţi de roadele pământului, de vreme şi de Dumnezeu, fiind relevante pentru firea sareflexivă. El este un om raţional în ceea ce priveste atitudinea sa faţă de pământ. Spredeosebire de Ion al lui Rebreanu, care era dominat de instinctul de posesiune, lăcomia pentru pământ, Moromete nu este sclavul îmbogăţirii, ci pământul constituie pentru el simbolullibertăţii materiale şi spirituale. Spre deosebire de ceilalţi ţărani, Moromete nu are nimic defăcut atunci cand vecinii săi sunt în casă muncind, fiind preocupaţi de problema supravieţuirii.Marin Preda face din ţăranul Moromete un individ cu o viaţă psihologică normală, apt prinaceasta de a deveni un erou de proză modernă, el creează un ţăran inteligent, în măsură săconştientizeze, în modul său, dramele existenţei şi ale clasei sociale din care face parte.Pentru a analiza acest personaj complex, trebuie observat contextul social în care se petreceacţiunea romanului. Nicolae Manolescu se întreabă daca Ilie Moromete “Nu cumva este elînsuşi, în raport cu ceilalţi protagonişti, un <<marginal>>, o excepţie, un fel de ultim mohicanal acestei filozofii de viaţă de care s-a legat perpetuarea vechilor valori ale satului românesc?Hotărât lucru, Moromete este <<cel din urmă ţăran>>, în acest roman al deruralizării satului.Ruptura se explică tocmai prin schimbarea condiţiilor sociale. Colectivitatea din <<Mara>>era relativ omogenă, ca şi aceea din <<Baltagul>>, posedând structuri sociale stabile”. Existădiferenţe şi între lumea în care trăieşte Moromete şi satul lui Rebreanu, descris în romanul“Ion”; astfel, relaţiile tradiţionale au fost înlocuite aproape în totalitate de cele capitaliste, înceea ce priveşte primul volum, şi de către cele socialiste, în cel de-al doilea volum.. În acestcontext, “o tranziţie atât de brutală şi de rapidă, într-un interval de timp atât de scurt, ca aceeacare se află în centrul Moromeţilor, provoacă destrămarea valorilor stabilite şi o anumeneîncredere firească în valorile noi” (N. Manolescu – “Arca lui Noe”).Schimbările la care este supus satul românesc în această perioadă pot fi observate analizândcele două volume ale romanului; astfel, primul volum înfăţişează lumea tatălui, cu aparenţeleei de stabilitate şi ordine, cu seninătatea ei ce se apără de lovituri”, în timp ce al doilea volum

Activity (39)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Nathalie liked this
Marian George liked this
Anca Mihaela liked this
Istratoiu Dragos liked this
Dumitru Chistol liked this
Loredana Ioana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->