Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
115Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Filosofia Clasică Germană

Filosofia Clasică Germană

Ratings:
(0)
|Views: 4,875|Likes:
Published by CristinaPopaM

More info:

Published by: CristinaPopaM on Mar 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2015

pdf

text

original

 
Filosofie clasică germană
Friedrich Schleiermacher 
1. Filosofia religiei2. Hermeneutica
G.W.F. Hegel
1. Spirit şi ruine2. Demonul socratic în viziunea lui Hegel3. Semnificaţia morţii lui Socrate
Arthur Schopenhauer 
1. Lumea ca voinţă şi reprezentare2. Apriorismul suferinţei3. Negarea voinţei de a trăi4. Funcţia epistemologică a suferinţei5. Sinuciderea sau dragostea de viaţă a disperaţilor 6. Învinge cine se învinge
Immanuel Kant (1724-1804)
Contemporaneitatea eternă a filosofiei kantieneMetoda filosofieiScopul “Criticii raţiunii pure”Estetica transcendentalăAnalitica transcendentalăDialectica transcendetalăImportanţa sistematică a raţiunii practiceSemnificaţia facultăţii de judecare
I. G. Fichte (1762-1814)
Obiectul filosofieiMetoda geneticăEul ca principiu
9
FILOSOFIA CLASICĂGERMANĂ
Prof. dr. Petre DUMITRESCU
Prof. dr. Nicolae RÂMBU 
CUPRINS
 
Nicolae RÂMBU 
Prioritatea raţiunii practice
Friedrich Schleiermacher 1. Filosofia religiei
Friedrich Schleiermacher (1768-1834) nu este în primul rând filosof,ci teolog, de aceea concepţia sa are un accentuat caracter teologic.Filosofia sa este mai cu seamă filosofie a religiei, fiind expusă pentruprima dată în
Reden über die Religion
, lucrare publicată în Berlin, undeera pastor protestant, în 1799. În 1800 publică
Monologen,
iar în 1803
Kritik der bisherigen Sittenlehre.
Din cauza spiritului său liber a fost transferat la Stolpe şi abia după7 ani va reveni la Berlin, mai întâi ca pastor, apoi ca profesor de teologie.El a ţinut prelegeri de dialectică, psihologie, etică, estetică, pedagogie,istoria filosofiei, hermeneuti. Marea sa operă o reprezinîntraducerea operei lui Platon din greceşte în germană. Abia în aceastălucrare el este profund idealist şi romantic. Traducerea s-a născut dindorinţa de a pătrunde în spiritul unei lumi de mult dispărute. De altfel, toţiromanticii au fost fascinaţi de Grecia ca de un ţărm îndepărtat.Schleiermacher a fost numit filosoful credinţei. Această sintagi sepotriveşte şi lui Jacobi, în concepţia căruia întreaga cunoaştere, inclusiv ceaştiinţifică se intemeiază pe credinţă, dar astfel conceptul de
credinţă
pierdecaracterul său strict religios. Diferenţa specifică dintre credinţa religioasă şicelelalte forme ale sale era suprimată.Neliniştea filosofic-romanitcă a lui Schleiermacher provine nu dintr-o insatisfacţie a raţiunii, ci dintr-o insatisfacţie a cugetului. În multe dintextele sale el se arată nemulţumit faţă de crtinism, dar aceastănemuumire provine dintr-o adânreligiozitate. Religiile pozitive,dogmele, cultele, bisericile aşa cum au fost ele constituite istoric, nu potpotoli nesaţul religios al lui Schleiermacher, a cum metafizicatradiţională nu i-a putut stinge lui Kant setea de cunoaştere. Şi tot aşacum Kant se întreabă ”cum este posibilă ştiinţa?” Schleiermacher se întreabă „cum este posibilă religia?”Lucrarea sa
Cuvântări despre religie,
publicată în 1799, esteformată dintr-un fel de predici adresate laicilor instruiţi. Autorul vrea să-i îndrepte spre religie pe cei cărora li se adresează, prin faptul că leexpune valoarea sacrului în sine, esenţa religiei, naşterea acesteia în
 
10
 
Filosofie clasică germană
sufletul omului şi desfăşurarea sa în lumea istoriei. Fireşte că se ridică întrebarea: spre ce religie vrea să-şi orienteze Schleiermacher, ca preotprotestant, auditorii şi cititorii? În numele cărui cult predică el? De fapt elare în vedere, în spirit kantian, religia în genere. De aceea el nu vorbeştedepre Dumnezeu, ci despre divinitate, nu atât despre religie, cât desprereligiozitate, nu despre anumite teme religioase, ci despre structurareligioasă a sufletului omenesc în genere. Niieri în cuprinsul
Cuvântărilor despre religie
nu se distinge clar între
religie
şi
religiozitate
.Spre deosebire de predicile obişnuite, aceste
Cuvântări 
, pe lângăfaptul că au caracter filosofic, nu se adresează celor săraci cu duhul, ci,dimpotrivă, celor instruiţi, care se ridică deasupra oamenilor obişnuiţi,cum se spune îndin primele nduri. De asemenea, ele nu seadresează credincioşilor, ci scepticilor sau chiar celor fermi în necredinţalor. Dar autorul
Cuvântărilor despre religie
înlătură treptat îndoiala şinecredinţa prin expunerea conceptului de
religie
. El începe cu
 Apologia
,unde atinge trei mari teme: situia de atunci a religiei, sarcinapropovăduitorului şi valoarea intrinsecă a religiei. Esenţa apologiei salereligioase consîn a dovedi autonomia sacrului. Schleiermacheprecizează că vrea să predice despre „enigma sacră a umanităţii” nu cateolog sau ca filosof, ci pur şi simplu ca om, dar nu datorită unei deciziiraţionale, ci graţie impulsului interior şi „chemării divine.Profetul este
geniul religios
. În concepţia lui Schleiermacher orice geniuautentic poate fi un profet. Spre deosebire de ceilalţi romantici, pentru caregenialitatea a reprezentat o adevărată obsesie, el consideră că geniul nu esteatât un hazard al naturii, cât un rezultat al unei riguroase discipline interioare.Propovăduitorul Schleiermacher se arabucuros a se adresagermanilor, nu englezilor sau francezilor, popoare mercantile şi hedonice,popoare ale empirismului, scepticismului, utilitarismului şimercantilismului. Germanii sunt prin excelenţă o naţiune de cultură şi decivilizaţie, dar, mai cu seamă, o naţiune a autonomiei spiritului. Dacă înGermania a înflorit acea dăruire pură pentru valorile superioare, atunci dece tocmai în acea ţară există sceptici, precum cei cărora li se adresează?Tocmai pentru că procesul de formare a avut grave lacune. De aceea ei,auditorii
Cuvântărilor,
au confundat litera religiei cu spiritul ei, enunţurileteologice cu conţinut religios, formulele cu trăirile. Unde se găseşte religiacare, în autenticul ei, nu este niciodată un sistem ce poate fi asimilat dinexterior? În sufletul omului, răspunde Schleiermacher, fiindcă ea nu este
11

Activity (115)

You've already reviewed this. Edit your review.
chandlerbing liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Cheptea Corina liked this
Malinas Lucian liked this
Sergiu Binzaru liked this
Mutaf Alina liked this
ioana nicolov liked this
Cheptea Corina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->