Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Revista Presei Maghiare

Nr. 06 / 15.03 – 31.03.2010

In spiritul lui Gabor Aron

Manifestările festive organizate la furnalul de la Bodvaj au fost parcă lipsite de vraja lor
obişnuită. Poate că numărul participanţilor nu a fost mai scăzut faţă de cel de anul trecut, însă
atmosfera nu mai era aceeaşi.
Ilkei Ferenc, primarul din Vârghiş, a subliniat devotamentul secuilor. Acesta a menţionat că
şi în prezent, maghiarii din Transilvania duc o luptă asemănătoare celei purtate cu 162 de ani în
urmă, însă, în aprecierea edilului, scade în continuu însufleţirea generaţiilor de azi, însufleţirea
minunată prin care, în asuprirea suferită pe parcursul ultimelor decenii, am devenit asemănători
tinerilor din martie. Dacă renunţăm la valorile, cultura şi drepturile noastre legitime, înseamnă că
înfrângerea am suferit-o la 150 de ani de la lupta pentru libertate - a atenţionat Ilkei Ferenc. Balaicz
Zoltan, reprezentantul oraşului ungar Zalaegerszeg, vicepreşedintele comisiei naţionale cu probleme
educaţionale din cadrul Fidesz, a evocat cele 12 puncte formulate de tinerii din martie. După cum a
precizat Balaicz, obiectivele urmărite - asigurarea dreptului la liberă exprimare, guvern propriu,
instaurarea parlamentului şi a armatei maghiare, desfiinţarea iobăgiei, uniunea cu Transilvania - au
fost realizate, ca urmare, sacrificiile făcute de Petofi, Vasvary, cei 13 martiri de la Arad şi numeroşi
tineri şi-au avut rostul.
Benedek Marta, preşedintele Asociaţiei Bodvaj din Băţanii Mici, i-a îndemnat pe tineri de
azi să lucreze aici, acasă, în spiritul lui Gabor Aron, în interesul pământului lor natal. Azi, în 2010,
nu trebuie să turnăm tunuri, a sosit vremea în care trebuie să trăim ca şi maghiari - a precizat
Benedek Marta. Vancza Tibor, preşedintele organizaţiei scăunale din Bazinul Baraolt a UDMR,
consideră că trebuie să acţionăm prin solidarizare în interesul viitorului nostru. Senatorul Albert
Almos a accentuat importanţa zilei de 15 martie. Acesta opinează că, probabil, nu există un maghiar
în lumea largă, care să nu vorbească despre ziua în care naţiunea a luptat în numele libertăţii,
egalităţii şi fraternităţii ca şi despre momentul cel mai important din istoria noastră.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5931 din 15.03.2010, autor Hecser Laszlo

Alergare comemorativă de 15 martie / Comemorare cuvenită

Conform tradiţiei, şi în acest an, membrii Cercului de Atletism Gall Lajos au comemorat
revoluţia şi lupta pentru libertate de la 1848-49 prin alergare. Cercul, condus de Csutak Tamas, a
organizat, sâmbătă (n.t. -13.03), a IX-a ediţie a alergării memoriale. Anul acesta, startul a fost dat în
judeţul Harghita. Din păcate, trebuie să menţionăm că pentru prima oară, poliţia din judeţul
Harghita nu a permis organizarea, respectiv derularea evenimentului în judeţul vecin, însă cu două
zile înainte de începerea festivităţilor, instituţia de asigurare a ordinii publice s-a răzgândit, a
reanalizat solicitarea celor din Trei Scaune şi a aprobat organizarea alergării memoriale preconizată
pentru 13 martie. Alergătorii au pornit de la Nyergesteto şi au parcurs o distanţă de 70 de km.
Cei 28 de alergători au depus coroane la Nyergesteto, la monumentul care evocă memoria
soldaţilor honvezi care au pierit în lupta pentru libertate condusă de lt.col. Tuzson Janos . Aici au
fost prezenţi şi reprezentanţii localităţii Dăneşti, satul în care s-a născut Gall Lajos, precum şi atleţii
din cadrul Asociaţiei de Gimnastică din Sântimbru. După parcurgerea unui traseu de 6 kilometri,
alergătorii au ajuns la Cozmeni, următoarea staţie fiind Tuşnad Sat. Aici au fost depuse coroane la
statuia sfântului protector al satului - Sfântul Francisc - ne-a informat primarul Rafain Endre, care s-
a alăturat şi el alergătorilor. La Băile Tuşnad, alegătorii au fost întâmpinaţi, la monumentul
amplasat în 1940, de primarul Albert Tibor şi elevii de la Scoala Generală Jokai Mor. La Micfalău,
primarul Nyaguly Vilmos a apreciat alergarea memorială organizată de membrii cercului Gall
Lajos. Alegătorii au trecut şi prin comuna Bodoc, unde au depus coroane la monumentul local
dedicat luptei pentru libertate. La Valea Crişului, echipa a fost întâmpinată de elevii de la Scoala
Generală Kalnoky Ludmilla. Ultima staţie a alergării memoriale a fost localitatea Arcuş. Depunerea
de coroane a fost precedată de o scurtă lecţie de istorie susţinută în grădina din faţa primăriei. De
aici, alergătorii s-au îndreptat spre capitala regiunii Trei Scaune. La obeliscul din Parcul Elisabeta
din Sfântu Gheorghe, echipa a fost întâmpinată de viceprimarul Sztakics Eva. Organizatorii
alergării memoriale - care a avut şi un participant străin în persoana lui Mike Luke din America - le
mulţumesc susţinătorilor şi poliţiei rutiere din judeţul Covasna pentru ajutorul acordat.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5931 din 15.03.2010, autor Tibodi Ferenc

Mare Adunare a Autoguvernărilor la Sfântu Gheorghe

UDMR-ul nu a fost reprezentat la Marea Adunare a Autoguvernărilor din Tinutul Secuiesc,
astfel că, majoritatea participanţilor au fost din partea Partidului Civic Maghiar (PCM). Conform
unei hotărâri adoptate vineri, se solicită ca limba maghiară să devină limbă oficială în Ţinutul
Secuiesc, statutul acesteia fiind identic cu cel al limbii oficiale a statului. Delegaţii au hotărât: se vor
adresa Parlamentului României cu rugămintea de a fi stipulat în lege statutul autonom al regiunii
Ţinutul Secuiesc.
In acelaşi timp, vor adresa o cerere şi Adunării Generale Parlamentare a Consiliului Europei
solicitând desemnarea unui raportor pentru evaluarea situaţiei generale a comunităţii naţionale
secuieşti, autohtone, din Ţinutul Secuiesc de identitate maghiară, ce trăieşte în bloc şi pentru
analizarea cerinţelor de autonomie. Printre altele, aceştia ar dori ca forumul european să adopte o
hotărâre cu privire la autonomia Ţinutului Secuiesc, să formuleze o recomandare pentru România,
să se ocupe în mod meritoriu cu dorinţa clară a celor din Ţinutul Secuiesc.
In principiu, aceasta a fost cea de-a doua Mare Adunare a Autoguvernărilor Secuieşti, dare
se pare că, maghiarimea din România nu este unitară în recunoaşterea competenţelor unitare.
Organizatorii afirmă că, de fapt, acest forum este predecesorul viitorului parlament secuiesc.
La forumul de vineri, de la Sfântu Gheorghe au participat 332 de delegaţi, atâţia au fost
anunţaţi a afirmat în cadrul conferinţei de presă Farkas Csaba, preşedintele comisiei permanente a
marii adunări.
Cel care doreşte să obţină un consens în orice problemă între UDMR, PCM, Consiliul
Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) nu are o treabă
uşoară - a declarat Farkas. Preşedintele a declarat presei că, hotărârile marii adunări au caracter de
recomandare pentru consiliile locale, iar realizarea acestora depinde de acest organism.
Borbely critică hotărârile
Borbely Laszlo, vicepreşedinte executiv al UDMR a declarat ieri (14.03.2010), Mediafax
faptul că, iniţiatorii hotărârilor Marii Adunări a Autoguvernărilor din Ţinutul Secuiesc nu cunosc
legislaţia din România. Probabil nu cunosc legile din România. In momentul de faţă, o minoritate îşi
poate utiliza limba maternă în cadrul administraţiei locale în cazul în care este prezentă în proporţie
de peste 20%. Putem discuta despre faptul că ar fi bine să fie introdusă şi în locurile în care este
prezentă în proporţie de 15% sau 10%, dar aceasta este o altă problemă - a declarat Borbely. Acesta
a subliniat că, hotărârile adoptate în cadrul Marii Adunări a Autoguvernărilor din Ţinutul Secuiesc
reprezintă iniţiativa unora, care nu au o responsabilitate deosebită şi care fac declaraţii fără să aibă
în vedere ce se poate realiza de fapt. De exemplu, luni, Parlamentul nu va lucra. Aceasta reprezintă
un gest. Manifestarea de 15 martie are tradiţie, premierul transmite şi el la rândul său un mesaj, ceea
ce a devenit ceva obişnuit. In legea funcţionarilor publici şi în alte acte normative există prevederi,
care fac posibilă angajarea de persoane care cunosc limba minorităţii. Putem discuta de mai multe
drepturi lingvistice, dar nu în aşa fel încât să facem declaraţii fără motiv, neluând în considerare ce
înseamnă toate acestea din punct de vedere juridic - a adăugat Borbely.
Dan Manolăchescu, preşedinte PD-L Sfântu Gheorghe consideră că, Marea Adunare a
Autoguvernărilor din Ţinutul Secuiesc a fost o manifestare politică, iar hotărârile adoptate nu au
consecinţe juridice, nu trebuie apreciate ca fiind revendicări ale comunităţii maghiare. In opinia lui
Dan Manolăchescu, în ultimii 20 de ani, reprezentanţii maghiarimii au avut multe revendicări, iar o
parte a acestora au fost soluţionate. Politicianul consideră că, neparticiparea UDMR la marea
adunare demonstrează că a fost vorba de o manifestare politică, iar hotărârile adoptate nu reprezintă
întreaga comunitate maghiară.
Sursa: cotidianul Hargita Nepe (Harghita), nr. 51 din 15.03.2010

Mari adunări inflamate

La sfârşitul săptămânii a avut loc încă o mare adunare - reprezentanţii PCM ai
autoguvernărilor s-au întrunit la Sfântu Gheorghe. Cu siguranţă, este nevoie de o întâlnire periodică
a reprezentanţilor autoguvernărilor locale, fiind de dorit o armonizare mai eficientă a
autoguvernărilor maghiare.
Dar, această mare adunare nu a avut în vedere acest lucru, ci, din păcate, a evocat o veche
tradiţie: fără vreo propunere sau conţinut practic, au fost adoptate lucruri extraordinar de
răsunătoare.
Să nu mă înţelegeţi greşit, sunt de acord cu aproape toate propunerile: da, limba maghiară să
fie declarată oficială, să fie autonomie, ajunge cu asuprirea românească. Stimata şedinţă nu ar fi
trebuit să piardă timpul cu aceste declaraţii, ci cu oferirea de soluţii pentru acestea. De exemplu,
cine şi când efectuează evaluarea, din care să reiasă de ce surse dispune comunitatea maghiară din
Transilvania, iar pe baza acestora ce se poate obţine, respectiv când şi prin ce mijloace. In loc de
aceasta, delegaţii au votat toate aspectele propuse, după care au decis să-şi înainteze propunerile în
Parlament. Cine le va vota în Parlament, ce fel de majoritate vor alcătui care să-i susţină, despre asta
nu s-a spus nimic. Pot spune că este vorba de o poziţie responsabilă: pentru a o mia oară decidem de
ce avem nevoie, după care nu ne ocupăm deloc cu realizarea acestor obiective. Respectiv, a existat
o propunere cu privire la avansarea în această problemă: să solicităm un raportor extern care să le
spună românilor răi ce ar trebui să ne dea.
Această idee este atât de naivă, încât nici nu merită să se vorbească despre aceasta, dar 400
de oameni au fost de acord cu aceasta, de aceea o vom analiza şi noi puţin. In calitate de maghiari
minoritari am adunat tot felul de recomandări, care au fost ridiculizate de către Bucureşti. Si atât.
Referitor la raportor, ar trebui să ne dăm seama deja de două lucruri. Pe de o parte, de faptul că, în
calitate de raportor nimeni nu va spune lucruri relevante: simplificând, raportorul va spune într-un
obişnuit limbaj diplomatic european că, există drepturi, pot fi acordate şi altele, iar despre aceasta
trebuie să discute părţile implicate. Am fi tot aici, numai că am parcurge un circ infernal, cauzat de
activitatea raportorului, şi care ar îngheţa posibilitatea discutării rezultatelor reale pentru ani de zile.
Dar, întreb eu, cine este acea persoană din cadrul PCM sau CNS cu relaţii externe serioase, care va
convinge membri Adunării Generale Parlamentare a Consiliului Europei să sprijine desemnarea
raportorului?
In afară de inutilitatea şedinţei, aceasta are şi efecte negative. Acum când se pregătesc în
Parlament de dezbaterea reorganizării regionale, crează o atmosferă nefastă, reducând la zero şansa
de adoptare a acesteia. In acelaşi timp, oferă posibilitate lui Vadim, Funar să acapareze ecranele
televizoarelor pentru a spune tâmpenii nesfârşite despre pericolul maghiar. Asta ne trebuie?
Bucureştiul trebuie înţeles: dacă dorim ceva, trebuie să înţelegem cum funcţionează
treburile, deoarece Bucureştiul nu este interesat de modul în care funcţionează Ţinutul Secuiesc.
In jocul obţinerii drepturilor noastre, noi suntem cei slabi (partea cu mult mai slabă), de
aceea trebuie să acceptăm regulile partenerului, şi în mentalitatea lor trebuie să fim mai deştepţi. Nu
este imposibil, dar este foarte greu. Un lucru este cert: prin adunări nesfârşite nu ajungem nicăieri,
chiar dacă participanţii sunt total sinceri şi binevoitori.
Sursa: cotidianul Hargita Nepe (Harghita), nr. 51 din 15.03.2010, autor Isan Istvan Csongor

Solidaritatea se află într-o situaţie critică / Interviu în exclusivitate cu Tokes Laszlo

 Europarlamentarul Tokes Laszlo priveşte cu pesimism, însă plin de speranţe la destinul
maghiarimii. Am discutat cu el cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în 15 martie la Sfântu
Gheorghe.
- In discursul d-stră aţi subliniat importanţa sărbătorilor noastre vizavi de solidaritatea
maghiară. Cum vedeţi acest lucru în viaţa de zi cu zi?
- Situaţia este grăitor caracterizată de Marea Adunare a Autoguvernărilor Secuieşti,
transformată într-un câmp de bătălie al vieţii politice, deşi mi-ar fi plăcut ca ea să fie un exemplu al
solidarităţii maghiare. Este foarte limitată şi dăunătoare la adresa noastră atitudinea politică ce a
caracterizat reacţia formaţiunilor din afara CNMT. Nimeni nu a împărtăşit opinia CNMT, care a
considerat că pe data de 12, patru organizaţii definitorii -UDMR, PCM, CNMT şi CNS- trebuie să
se solidarizeze şi să ajungă la nivelul unei voinţe politice comune. Consider că situaţia este foarte
critică şi din acest motiv le-am cerut acum oamenilor să exercite ei presiuni, deoarece văd că
politicienii sunt înclinaţi să uite că nu poporul există pentru ei ci ei există pentru cei pe care îi
reprezintă.
- Credeţi că sunt şanse reale de schimbare a mentalităţii?
- Depinde dacă UDMR se va împotmoli sau nu în participarea sa la guvernare. Eu cred că
sunt şanse. Responsabilitatea le apasă pe umeri, ca atare, ei sunt cei care ar putea produce cele mai
multe daune. In acelaşi timp însă, dacă nu ar fi ajuns la guvernare, împingerea lor în plan secund ar
fi durat în continuare. Actuala lor situaţie nu poate reprezenta, pe termen lung, o soluţie. De aceea îi
rog să îşi bage minţile în cap, să încercăm să ajungem la o înţelegere . Urmează alegerile din
Ungaria, iar dacă va învinge latura naţională, este timpul să creăm o solidarizare.
- Cum este apreciată maghiarimea la Bruxelles?
- Ar fi o exagerare să vorbim în UE de o problemă transilvăneană, însă printr-o solidaritate
la nivelul Bazinului Carpatic vom reuşi să atingem nivelul la care problema maghiară să devină o
problemă europeană. Este nevoie de foarte multă muncă şi înţelepciune, însă la asta trebuie să
lucrăm!
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 19 din 16.03.2010, autor Nagy D.Istvan

Demnitate, limbă, autodeterminare

Câte curţi, atâtea obiceiuri, câte ţări, atâtea practici. Dreptul utilizării limbii maghiare şi
folosirea ei diferă radical în statele succesoare de la Trianon (şi nu numai). Singura asemănare este
că privarea de acest drept este prezentă, mai mult sau mai puţin, peste tot. Cele mai pozitive aspecte
privind utilizarea limbii minorităţilor le întâlnim în Serbia .
La început, situaţia nu a fost una proastă în Slovacia, însă în era trioului Fico-Meciar-Slota,
maghiarimea indigenă din Ţinutul de Sus a fost supusă unui număr din ce în ce mai mare de atacuri,
inclusiv în privinţa utilizării limbii materne. In Ucraina Subcarpatică, odată cu răspândirea
naţionalismului apăruse la orizont distrugerea învăţământului în limba maghiară, însă între timp,
naţionaliştii ucraineni au suferit un eşec total.
Despre practica politică din Slovenia şi Croaţia am putea spune că este chiar una exemplară,
însă aici, numărul maghiarilor este destul de neînsemnat.
In afara ţării-mamă, în Bazinul Carpatic, utilizarea limbii maghiare este, în Transilvania, cea
mai esenţială problemă. Să nu uităm însă nici de fraţii noştri maghiari-ceangăi, pentru că lor într-
adevăr le-a bătut cel din urmă ceas. După Trianon, statutul juridic al utilizării limbii noastre s-a
modificat încontinuu în România, oscilând de la avertismentul Vorbiţi numai româneşte până la
permiterea utilizării ei şi înfruntând diferite valuri, ca de exemplu cel care spune că nici în textele în
limba maghiară nu pot fi utilizate toponimii maghiare.
Zilele trecute s-au strâns la Sfântu Gheorghe sute de reprezentanţi ai autoguvernărilor de pe
Pământul Secuiesc, care au declarat că în patria noastră natală, în regiunea noastră decisiv maghiar-
secuiască, cerem, ne aşteptăm şi revendicăm ca limba maghiară să fie declarată limbă oficială,
alături, bineînţeles, de limba de stat, limba română. Insă nu în urma ei şi sub ea!
 Aceasta este cea mai firească aşteptare din lume şi este de neînţeles de ce strâmbă din nas
politicienii majoritari .
Aşa vor sta lucrurile şi dacă avem în faţa ochilor o luptă îndelungată, deoarece ştim că
legiferarea revendicării noastre nu o poate face decât parlamentul României. Si noi suntem însă
prezenţi în acest parlament, iar până una, alta, să trăim curajoşi conform practicii noastre de până
acum: aici, limba maghiară este limbă oficială.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 19 din 16.03.2010, autor Magyari Lajos

Tunul lui Gabor Aron poartă credinţa luptătorilor pentru libertate

In cea mai însemnată zi de sărbătoare a naţiunii noastre, cu ocazia comemorării a 162 de ani
de la revoluţia şi lupta pentru libertate din 1848-49, în piaţa centrală din Târgu Secuiesc , vântul a
fluturat drapele naţiunii noastre. La orele dimineţii a fost celebrată o slujbă religioasă ecumenică.
Delegaţii ale diferitelor instituţii de învăţământ din oraş au depus coroane de flori la placheta
memorială a lui Szacsvay, statuia lui Kossuth, monumentul paşoptist din faţa fostei cazarme,
monumentul dedicat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, mausoleul din parcul Molnar
Jozsias, statuia lui Bem Jozsef, bustul şi mormântul lui Turoczi Mozes şi basorelieful lui Petofi. In
piaţa Gabor Aron, participanţii s-au adunat în număr deosebit de mare. La manifestările din centrul
oraşului au participat şi au rostit cuvântări europarlamentarul Tokes Laszlo şi ministrul culturii,
Kelemen Hunor.
La ora 10:00, la intersecţia străzilor Kossuth Lajos şi Petofi Sandor, a avut loc inaugurarea
bustului din bronz al lui Tuzson Janos, creaţia sculptorului Vetro Andras. Primarul Racz Karoly i-a
salutat pe cei prezenţi. Profesorul de istorie Bejan Andras, directorul Liceului Teoretic Nagy Mozes,
a apreciat viaţa lui Tuzson Janos şi eroismul de care acesta a dat dovadă în luptele purtate la
Nyergesteto.
Reprezentanţii şcolilor, echipelor păstrătorilor de tradiţii şi ai satelor au defilat în piaţa
centrală. Fanfara de la Clubul Elevilor s-a prezentat cu marşuri din timpul revoluţiei din 1848. Anul
acesta, pentru prima oară, au defilat şi reprezentanţii motocicliştilor secui păstrători de tradiţii din
localitate . In piaţa Gabor Aron s-au adunat aproximativ 8.000 de persoane .
Primarul Racz Karoly a evidenţiat, în cuvântarea sa, importanţa revoluţiei, faptele deosebite
ale tinerilor din martie şi aducerea acasă a tunului. Artistul Tolcsvay Laszlo din Budapesta a
prelucrat şi a prezentat o poezie semnată de Petofi .
Vom avea tun, cum spunea odinioară Gabor Aron, dar vom avea şi autonomie - a subliniat
europarlamentarul Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania
(CNMT). Tunul a fost un mijloc, şi autonomia va reprezenta un mijloc - a precizat el, amintind de
faptul că şi în aprecierea lui Marko Bela, preşedintele UDMR, principalul obiectiv urmărit îl
constituie autonomia maghiarimii din Transilvania.
I s-a adresat mulţimii şi Kelemen Hunor, ministrul culturii : Tunul nu s-a întors acasă, ci l-
am adus acasă - a accentuat el. Acest tun poartă în sine credinţa, credinţa luptătorilor pentru
libertate. Tunul transmite mesajul lui Gabor Aron: să ne învingem pesimismul şi să ne vedem de
treaba noastră, să ne îndeplinim sarcinile.
Momentul cel mai impresionant al festivităţii l-a reprezentat dezvelirea tunului. Tezaurul de
artă expus în centrul oraşului a fost dezvelit de Kelemen Hunor, ministrul culturii, Tamas Sandor,
preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi primarul Racz Karoly.
Dr. Gogh Laszlo, istoric militar din Budapesta, le-a înmânat primarilor din Târgu Secuiesc şi
Breţcu câte o copie fidelă a drapelului din timpul revoluţiei din 1848 - expus la Muzeul de Istorie
Militară din Budapesta -, acestea fiind dedicate păstrătorilor de tradiţii din Târgu Secuiesc şi Breţcu.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5932 din 16.03.2010, autor Iochom Istvan

Bazinul Baraolt / Dreptul la autodeterminare i se cuvine secuimii

 La Baraolt, stăruinţa câtorva sute de localnici care s-au adunat la manifestările festive a fost
pusă la încercare de lapoviţă şi ninsoare, pe dealul Diakdomb, precum şi de un vânt puternic, la
monumentul de la Veczer. Majoritatea cuvântărilor rostite au reflectat asupra prezentului.
Reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) şi ai diferitelor organizaţii au criticat politica
UDMR.
Nagy Istvan, primarul din Baraolt, a subliniat: dacă doreşte să se regenereze din punct de
vedere spiritual şi să lucreze cu credinţă în suflet pentru soluţionarea problemelor noastre comune,
maghiarimea din Transilvania trebuie să urmeze exemplul tinerilor din martie. Mesajul Fidesz şi cel
al primarului din Zalaegerszeg, dr. Gyimesi Endre, au fost transmise de Balaicz Zoltan: încercăm să
ne identificăm propriul viitor atunci când amintim de evenimentele din 1848 şi de tinerii cărora nu
le-a fost teamă să-şi sacrifice viaţa, ca de nIşte exemple demne de urmat. Tinerii din martie ştiau că
ei înşişi trebuie să cucerească libertatea - a menţionat Balaicz Zoltan.
La locul comun de comemorare al celor din Baraolt, Căpeni, Racoşu de Sus şi Urmeniş, la
monumentul de la Veczer, Szabo Miklos a fost primul care a luat cuvântul. Preşedintele consiliului
scăunal al CNS a subliniat: dacă pomenim de eroii noştri ca de nişte exemple demne de urmat, să
avem curajul să şi acţionăm aşa cum spunem. Dacă în ziua în care a izbucnit revoluţia şi lupta
pentru libertate vorbim cu apreciere despre tinerii eroi, atunci ar fi de aşteptat ca reprezentanţii
noştri aleşi să aibă curajul de a afirma şi în cadrul parlamentului român că şi secuimea e un popor
indigen, în urma istoriei sale de peste o mie de ani, a trăit pe aceste meleaguri într-o comunitate
organizată şi conform ordinii constituţionale, ca urmare i se cuvin şi în prezent acele drepturi de
care a dispus odinioară. Nagy Jozsef, preşedintele din Baraolt al UDMR, a menţionat că, nu demult,
graniţele ne despărţeau de ţara-mamă, însă, în prezent, acestea sunt fluidizate, iar datorită acestui
fapt, sărbătorim acum împreună în ziua de 15 martie. Deputatul Marton Arpad a accentuat: La idele
lui martie au fost formulate 12 puncte, din care 9 vizează democraţia, însă ele au inclus şi lucrul
pentru care luptăm azi: autonomia. Vicepreşedintele CNS a prezentat declaraţia adoptată în cadrul
Forumului Scaunelor Secuieşti, care vizează dreptul la autodeterminare al poporului secui. Acesta a
subliniat că dreptul la autodeterminare i se cuvine secuimii, trebuie revendicată admiterea acestuia
de către parlamentul român, iar în cazul în care acesta îl respinge, trebuie sesizate forurile
internaţionale. In opinia lui Kadar Edit, reprezentant al Ordinului Istoric al Vitejilor, avem nevoie
de un principiu al organizării naţiunii care să-i trezească pe maghiari din somnul lor muribund.
Szilagyi Sandor a menţionat: aspiraţia la autodeterminare nu poate fi trecută sub tăcere, trebuie să
credem în ea în interesul reînvierii Pământului Secuiesc. Krizbai Imre, preot reformat, a atenţionat
că, în timp ce bunurile secuimii sunt prădate şi societatea noastră se află în ruine, noi umblăm şi
aplaudăm. Deşi sunt de acelaşi sânge, sunt despărţite de interese, dintre UDMR şi PCM niciuna nu
e mai bună.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5932 din 16.03.2010, autor Hecser Laszlo

Mesajul municipiului Sfântu Gheorghe / Autonomie pentru Pământul Secuiesc!

Rememorarea zilei de 15 martie s-a desfăşurat la Sfântu Gheorghe sub semnul autonomiei,
al revendicării libertăţii. Cei care au luat cuvântul în faţa miilor de participanţi au formulat
revendicări foarte pronunţate, de multe ori radicale. In discursul său, europarlamentarul Tokes
Laszlo a insistat asupra solidarităţii maghiare transilvănene.
Scenariul de anul acesta a fost diferit faţă de cel de până acum. La monumentul paşoptist cu
lei din parcul Elisabeta s-au depus coroane şi tot aici a fost exilată şi politica, aici s-au ţinut
discursurile în numele partidelor şi tot aici a luat cuvântul şi câştigătorul de anul acesta al
concursului de oratorie, Albert-Nagy Akos, care a transmis mesajul tinerilor. Sufletul îmi este trist,
deoarece maghiarimea sărbătoreşte doar atunci când rememorează - a spus el, adresând apoi
următoarea întrebare: Fraţi ai mei, până când ne vom mai bucura de amintirea eroilor noştri de mult
apuşi, când vom lua odată în mână arma faptelor? Oratorul a spus că tinerii se confruntă cu
probleme, mor la modul invizibil, deoarece dispun de puţine exemple bune, pentru edificarea
viitorului este nevoie de lumină, jar, forţă.
 Parlamentarul UDMR Edler Andras a numit ziua de 15 martie simbol al libertăţii, însă în
acelaşi timp a pus următoarea întrebare: oare suntem cu adevărat liberi? A trasat o paralelă între
situaţia de azi şi cea de acum 162 de ani, după care a concluzionat: Pentru noi, această libertate este
una limitată, una aparentă. Iar acest lucru nu se va schimba atâta timp cât alţii iau deciziile în locul
nostru. Trebuie să facem să devină clar că sunt lucruri în care nu cunoaştem compromis, există doar
o singură soluţie: restabilirea istoricului Pământ Secuiesc autonom - a subliniat el. Nagy Andras,
preşedintele executiv al PCM, a formulat şi mai ferm, şi mai puternic revendicările secuimii. A
făcut o scurtă incursiune istorică pentru a ajunge în ziua de azi, a vorbit despre politicieni maghiari
responsabili, luptă, trădători, virtute şi coloană vertebrală maghiare, după care a arătat cum a eşuat
România democraţia de 20 de ani, cum au ajuns politicienii avizi doar de putere şi poziţie să
urmărească exclusiv interese personale. Avem nevoie de conducători care nu trăiesc de urma
poporului ci sunt pentru popor - a subliniat el, după care a strigat : Ce doreşte naţiunea maghiară
secuiască? Autonomie teritorială! Bajtai Erzsebet, soţia ambasadorului Ungariei la Bucureşti,
Fuzesi Oszkar, a sosit cu mesajul ţării-mamă, i-a îndemnat pe cei prezenţi la unitate, la adoptarea
unei poziţii comune, la păstrarea caracterului maghiar. Pe fondul muzical asigurat de Fanfara din
Reci, reprezentanţii diferitelor instituţii, organizaţii au depus apoi coroane la monument. Szilagyi
Zsolt a cântat melodia Patrie a mea, patrie a mea....
După defilarea, în centru, a suflătorilor şi a călăreţilor din împrejurimi, au luat cuvântul
oratorii festivităţilor. Primarul Antal Arpad a evocat festivităţile organizate în anii trecuţi cu ocazia
zilei de 15 martie: In anii care au trecut, am trăit şi bune, şi rele, am constatat cât de înălţător este să
fim împreună, însă am simţit pe pielea noastră şi blestemul vrajbei dintre fraţi - a spus el, însă a
subliniat că în pofida tuturor încercărilor de divizare, am făcut şi vom face faţă. Si-a exprimat
convingerea că dacă dorim cu adevărat ceva, vom duce la îndeplinire acel lucru şi a stabilit că un
astfel de obiectiv sunt demilitarizarea Pământului Secuiesc, redobândirea cât mai urgentă a
pământurilor noastre aflate în posesia armatei. Să îndrăznim să fim suficient de curajoşi, de isteţi şi
de hotărâţi pentru a ne putea forma noi destinul - şi-a încheiat discursul primarul din Sfântu
Gheorghe.
Această iniţiativă trebuie susţinută, la fel ca şi faptul ca tunul adus acum acasă să nu
reajungă înapoi la Bucureşti - a subliniat europarlamentarul Tokes Laszlo. Acesta a mai arătat câte
altele ne-au fost luate nouă, bisericilor noastre, câte valori ale noastre au ajuns la Bucureşti. A
atenţionat: autonomia şi libertatea sunt cuvinte cu înţeles înrudit, autonomia este un mijloc pentru
găsirea drumului libertăţii. Din acest motiv ţinem la ea şi din acest motiv nu trebuie irosită cauza
autodeterminării. A subliniat: în Uniunea Europeană este nevoie de o uniune maghiară, integrarea
maghiară este condiţia preliminară a integrării popoarelor europene, din acest motiv trebuie să ne
solidarizăm. Marea Adunare a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc a adoptat hotărâri
importante, însă viitorul parlament de pe Pământul Secuiesc, marea adunare efectivă a
autoguvernărilor nu le putem organiza decât împreună, trebuie lăsate la o parte interesele de grup,
nici o organizaţie nu are dreptul să-şi însuşească cauza autonomiei - a subliniat el. Le-a cerut
ajutorul celor din Trei Scaune, le-a cerut să nu permită scindarea fronturilor, a partidelor. Să ne
solidarizăm, iar maghiarimea să exercite presiuni pentru ca liderii, reprezentanţii ei să nu tragă în
spate căruţa ci să avansăm într-o singură direcţie, iar aceasta este autodeterminarea Transilvaniei şi
a Pământului Secuiesc - şi-a încheiat Tokes Laszlo discursul într-un ropot de aplauze.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5932 din 16.03.2010, autor Farkas Reka

Cimitirul eroilor români, maghiarizat?/ Monumentul ar putea avea un caracter de

reconciliere între etnii
Ioan Lăcătuşu, consilier la arhivele judeţene, a declarat ieri în cadrul unei conferinţe de
presă că ajuns la finalul activităţii sale de cercetare - desfăşurată pe parcursul unui an - obiectul
acestei activităţi reprezentându-l monumentul honvezilor, situat în cimitirul comun din apropierea
bisericii refomate.
Monumentul este cunoscut de opinia publică ca fiind cimitirul honvezilor maghiari
 Consilierul a declarat: documentele găsite în decursul activităţii de cercetare dovedesc faptul
că în acest cimitir, în afară de eroii români din Regat, ale căror nume au fost maghiarizate, se
odihnesc sute de persoane aparţinând unui număr de nouă naţiuni, printre aceştia aflându-se şi
maghiari.
- In perioada 1919 şi 1940 aici s-a sărbătorit în fiecare an Ziua Eroilor. A sosit timpul ca
după 70 de ani, graţie adevărurilor descoperite prin intermediul documentelor, cele zece state să
sărbătorească împreună.
De la Demeter Lajos, istoric local, ne-am interesat în legătură cu această temă delicată:
- In ceea ce priveşte strângerea materialelor de arhivă, acesta este meritul lui Lăcătuşu, însă
pe monumentul honvezilor nu a existat niciodată un simbol sau vreo inscripţie românească. Deşi a
fost construit în perioada românească acesta a fost proiectat de Kos Karoly şi astfel pe acesta nu a
fost amplasată stema românească. Este adevărat faptul că acolo se odihnesc morţii a 10 naţiuni şi că
numele lor au fost maghiarizate, deoarece la acea vreme oamenii nu prea aveau cunoştinţe de limbă
română - a declarat Demeter.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 21 din 18.03.2010, autor Tinca Teddy

Ce fel de simbol să existe pe monumentul honvezilor?

Ioan Lăcătuşu, conducător al mai multor organizaţii civile româneşti din judeţul Covasna a
luat atitudine faţă de salvarea monumentului eroilor căzuţi în primul război mondial, monument
aflat într-o stare de degradare în cimitirul comun din Sfântu Gheorghe. Potrivit afirmaţiilor sale, pe
monumentul original se afla un simbol românesc. Nu există nici un fel de dovezi în acest sens, însă
există dovezi în privinţa faptului că la începutul anilor 40, pe acesta se afla stema ungară. Primăria a
discutat cu un restaurator în legătură cu reabilitarea monumentului.
Lăcătuşu relatează despre faptul că monumentul eroilor nu a fost inclus în şirul diferitelor
festivităţi de comemorare şi depuneri de coroane. Lăcătuşu a început să se ocupe de această temă
după ce în cadrul arhivelor a găsit, printre documentele primăriei, o listă. Lista cu numele a 147 de
soldaţi care au decedat în perioada 1917-1918 în spitalul amenajat în Muzeul Naţional Secuiesc.
Lăcătuşu precum alte două persoane cu grad de colonel în rezervă, Cristian Liviu şi Ioachim
Grigorescu iniţiază ca cei căzuţi în luptă să fie comemoraţi de ziua eroilor români. (....) Lăcătuşu
cere de asemenea reamenajarea monumentului în forma iniţială. In opinia sa, de pe obeliscul
amplasat în perioada interbelică au fost înlăturate inscripţia românească şi simbolul şi s-a scris ceva
despre Horthy, inscripţie care ulterior a fost distrusă în timpul comunismului.
Demeter Lajos, istoric local, ne-a declarat că acolo înmormântările au început deja în anul
1916, cu ocazia intrării trupelor româneşti, şi acolo au fost înmormântaţi soldaţi de diferite
naţionalităţi. Demeter a mai adăugat că pe obelisc nu există nici o urmă a simbolului românesc.
Demeter Lajos ne-a şi arătat o fotografie pe care se află obeliscul cu stema ungară.
Czimbalmos Kozma Csaba, manager al oraşului, ne-a declarat: autoguvernarea a luat
legătura cu restauratorul Makkai Andras din Târgu Mureş, care s-a angajat să se ocupe de
reabilitarea monumentului şi există speranţa ca monumentul să fie reînnoit chiar în acest an.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5934 din 18.03.2010, autor Szekeres Attila

A doua Mare Adunare a Autoguvernărilor Ţinutului Secuiesc

Regulamentul intern al Marii Adunări a Autoguvernărilor Ţinutului Secuiesc (MAATS)
1. Delegaţii la MAATS sunt aleşi locali sau judeţeni, respectiv primari din Ţinutul Secuiesc.
2. Limbile oficiale a adunării sunt română şi maghiară. Petru cei care nu cunosc una dintre
aceste limbi trebuie să se asigure traducător.
3. MAATS este convocată, în funcţie de necesităţi, cel puţin o dată pe an de către comisia
internă.
 4. Şedinţele MAATS sunt publice. Se poate dispune şi şedinţă închisă referitor la una sau
mai multe puncte de pe ordinea de zi, dacă delegaţii aprobă în proporţie de 2/3 propunerea de
şedinţă închisă.
5. (1) Orice grup de delegaţi, respectiv orice delegat din cadrul comisiei interne poate iniţia
proiecte de hotărâri, respectiv de poziţii.
(2) Proiectele trebuie înaintate la comisia internă sub formă scrisă (ce poate fi şi electronic),
cel puţin cu două săptămâni mai devreme de începerea adunării ce urmează.
(3) Comisia internă este obligată să facă publice, cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţă,
propunerile de hotărâri şi luări de poziţii care urmează să se supună aprobării.
6. (1) Fiecare delegat are dreptul să înainteze iniţiative de modificare.
(2) Iniţiativele de modificare trebuie înaintate în formă scrisă la comisia internă cel puţin cu
5 zile înainte de MAATS.
(3) Comisia internă este obligată să facă publice iniţiativele de modificare în decurs de două
zile de la primirea acestora.
7. Hotărârile adoptate se fac publice în decurs de 4 zile după şedinţă, în ambele limbi, cu
posibilitatea de a fi accesate de opinia publică.
8. Înainte de dezbaterea punctelor de pe ordinea de zi, delegaţii au dreptul să ia cuvântul
privind probleme care nu figurează pe ordinea de zi în condiţiile în care anunţă această intenţie
comisiei interne cu cinci zile înainte de şedinţă.
9. Unele proiectele de hotărâre sau de poziţii sunt prezentate de câte un membru al Comisiei
Interne, apoi în urma dezbaterii potenţialelor propuneri de modificare urmează adoptarea sau
respingerea de către adunare prin vot deschis. Hotărârile sunt adoptate prin acordarea votului
pozitiv de către majoritatea participanţilor.
10. Delegaţii neevidenţiaţi pe listele de prezenţă pot adera la hotărârea adoptată, ulterior
şedinţei prin intermediul unei declaraţii scrise.
11 Pentru adoptarea regulamentului intern sau pentru modificarea hotărârilor adoptate este
necesar votul a două treimi.
12. (1) Şedinţa este condusă de Comisia Internă.
(2) Se întocmeşte un proces verbal al şedinţei care va fi autentificată cu semnătura
membrilor Comisiei Interne.
13. (1) Comisia Internă are 9/11 membri, aceştia sunt desemnaţi de fracţiunile diferitelor
partide în baza principiului proporţionalităţii, iar candidaţii sunt acceptaţi de adunare prin majoritate
simplă.
(2) Mandatul membrilor Comisiei Interne este de 4 ani, dar poate fi întrerupt prin demisie,
deces sau prin pierderea calităţii de reprezentant al autoguvernării. Locul vacant trebuie ocupat la
următoarea şedinţă MAAT.
(3/1) Preşedintele Comisiei Interne este ales de către membri Comisiei Interne din propriile
rânduri, cu acordarea votului de susţinere a cel puţin 5 membri, procedura fiind votul secret.
(3/2) Preşedintele Comisiei Interne este ales de către delegaţi, dintre membrii Comisiei
Interne, cu o majoritate de voturi a participanţilor.
14. După adoptarea prezentului regulament intern al MAATS, Comisia Internă va elabora
propriul regulament intern de organizare şi funcţionare, cu o atenţie specială cu privire la
îndatoririle de convocare şi desfăşurare a adunării.
Hotărârea privind sesizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, în calitate de fondatori şi participanţi la MAATS,
- Având în vedere conţinutul art. 11 a recomandării Consiliului European numărul
1201/1993, potrivit căreia: în acele regiuni în care o minoritate naţională formează majoritatea,
persoanele respective au dreptul de a avea un statut specific, de a dispune de organe administrative
locale sau autonome, pe fondul contextului istoric şi teritorial specific, prin respectarea legislaţiei
naţionale a statului;
 - Având în vedere faptul că România şi-a asumat obligaţia unilaterală de a respecta şi
implementa recomandările CE, declarând în repetate rânduri intenţia de a-şi clădi politica
minorităţilor pe recomandarea de mai sus;
- Constatând faptul că România nu s-a achitat nici până azi de obligaţiile asumate, ba mai
mult, în perioada dezbatererilor statului pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ a
modificat art. 12 în mod arbitrar şi tendenţios, valorificându-l în contradicţie cu intenţiile Adunării
Parlamentare a Consiliului European (APCE) pentru a nega şi respinge posibilitatea acordării
drepturilor colective;
- Pornind de la documentul adoptat pe 23 februarie 2008 şi adresat către Parlamentul
European, de la memorandumul aferent,
Hotărăsc:
1. Susţin documentul adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) pe 23 februarie 2008 şi
adresat către APCE, respectiv memorandumul aferent, cerând ca APCE:
a) să numească un raportor menit să analizeze situaţia generală a comunităţii naţionale
secuieşti autohtone din Ţinutul Secuiesc în vederea evaluării cerinţei autonomiste exprimate de
către comunitate;
b) să adopte o hotărâre privind autonomia Ţinutului Secuiesc
c) să formuleze o recomandare în cazul României pentru ca aceasta să se ocupe de
soluţionarea aspectului privind exprimarea voinţei populare a locuitorilor Ţinutului Secuiesc în
cadrul referendumului;
d) să atenţioneze România că obligaţiile asumate trebuie respectate, în caz contrar să invoce
aplicarea hotărârii 508.
2. Fac apel la APCE să nu facă posibilă pentru statele membre ca recomandările CE să fie
folosite, în contradicţie cu spiritul acestora, împotriva drepturilor colective şi individuale.
3. Fac apel la autoguvernările din Ţinutul Secuiesc să adopte hotărâri prin care se adresează
APCE în privinţa celor cuprinse la punctul 1.

12.03.2010, Sfântu Gheorghe

MAATS

Hotărârea cu privire la sărbătoarea naţională a Tinutului Secuiesc

Reprezentanţii autoguvernamentali aleşi ai Ţinutului Secuiesc, în calitate de participanţi şi
fondatori ai MAATS,
- Luând în considerare tradiţiile istorice ale poporului din Ţinutul Secuiesc;
- Având în vedere faptul că legile din România permit anumitor comunităţi minoritare
naţionale de aşi sărbătorii anumite evenimente unde îşi pot folosii şi simbolurile naţionale, am
hotărât ca:
1. Data de 15 martie să fie considerată ca sărbătoare oficială de natură locală şi astfel această
zi să fie declarată nelucrătoare în Ţinutul Secuiesc.
2. Fiecare cetăţean al Ţinutului Secuiesc are dreptul să sărbătorească liber această zi.
3. Autorităţile din Ţinutul Secuiesc trebuie să asigure libera exercitare a acestor drepturi şi
să adopte toate reglementările necesare în vederea realizării acestora.
4. Comisia Internă a MAATS v-a oferi sprijin de specialitate autorităţilor locale în vederea
punerii în practică a acestor hotărâri.
12.03.2010, Sfântu Gheorghe
MAATS

Proiect de hotărâre privind statutul limbii maghiare.

Reprezentanţii autoguvernamentali aleşi ai Ţinutului Secuiesc, în calitate de participanţi şi
fondatori ai MAATS,
- Având în vedere dispoziţia statutului privind autonomia Ţinutului Secuiesc, potrivit căreia
limba maghiară este de rang egal cu limba oficială a statului în spaţiul Ţinutului Secuiesc;
 - Având în vedere responsabilităţile asumate de România în urma ratificării Cartei Limbilor
Minoritare şi Regionale;
- Având în vedere dispoziţiile legilor din România privind folosirea limbii,
se hotărăşte:
1. Limba maghiară este limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, statutul său fiind identic cu cel al
limbii oficiale a statului.
2. Cetăţenii ţinutului secuiesc au dreptul de a folosi ambele limbi în mod liber, atât oral cât
şi scris.
3. Autoguvernările Ţinutului Secuiesc garantează folosirea oficială a ambelor limbi,
implementând acele măsuri menite să promoveze cunoaşterea lor, creând condiţiile care asigură
egalitatea deplină a acestora.
4. Comisia Internă a MAATS, în colaborare cu specialiştii autoguvernărilor, va desemna
sfera funcţionarilor publici în cazul cărora se impune cunoaşterea ambelor limbi: în cazul acestora
cunoaşterea celor două limbi reprezintă un element al competenţei profesionale.
12.03.2010, Sfântu Gheorghe
MAATS

Hotărârea privind sesizarea Parlamentului României

Reprezentanţii autoguvernamentali aleşi ai Ţinutului Secuiesc, în calitate de participanţi şi
fondatori ai MAATS,
- Având în vederea recomandarea 1201/1993 a APCE,
- Luând în considerare hotărârea 1334 a APCE bazată pe experienţa pozitivă a regiunilor
autonome,
- Având în vedere recomandarea 1609 a APCE,
- In concordanţă cu prevedereile Constituţiei României din art. 6,
- Corespunzător cu voinţa exprimată în cadrul referendumului intern organizat de către
CNS,
Am decis,
ca prin intermediul delegaţiei MAATS să sesizeze Parlamentul României asupra
următoarelor aspecte:
1. Parlamentul României să stipuleze prin lege statutul de drept al regiunii autonome din
Ţinutul Secuiesc.
2. In acest sens Parlamentul României să treacă pe ordinea de zi, să dezbată şi să legifereze
statutul de autonomiei al Ţinutului Secuiesc conform prevederilor din anexă.
12.03.2010, Sfântu Gheorghe
MAATS
Sursa: publicaţia săptămânală Gyergyoi Kisujsag (Harghita-Gheorgheni), nr. 845 din 18-
24.03.2010

C.V.Tudor: Sper că nu a fost aici nici un maghiar / Vrajă românească de la Topliţa

Pământul Secuiesc nu este România, deoarece Pământul Secuiesc nu există - a spus Victor
Ponta, preşedinte şi deputat parlamentar PSD, în ziua de 20 martie, la Forumul Românilor de la
Topliţa. Cu acest descântec s-ar fi putut pune punct consfătuirii, deoarece principalele motive ale
întrunirii forumului s-au legat aproape în exclusivitate de conceptul de Pământ Secuiesc.
Participanţii au dorit să-şi ridice glasul în primul rând împotriva proiectului noilor regiuni de
dezvoltare, argumentând prin faptul că în regiunea centru propusă de UDMR şi aprobată deja tacit
de senat, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, trăiesc 400.000 români, iar ei nu vor ca soarta
acestora să fie decisă de majoritatea maghiară. Au protestat şi faţă de legea privind protecţia
minorităţilor, deoarece în opinia lor, aceasta ar duce, împreună cu noua reorganizare regională, la
autonomia teritorială.
 Iritarea iniţiatorilor, organizatorilor şi a participanţilor la forumul de la Topliţa a fost
accentuată de evenimentele din 15 martie . Un laitmotiv a fost şi hotărârea Marii Adunări a
Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc din 12 martie: limba maghiară să devină limbă oficială,
alături de limba română. In săptămânile anterioare, reprezentantul PSD de Topliţa, Mircea Duşă, a
numit drept jihad faptul că în judeţele de pe Pământul Secuiesc, locul conducătorilor români de
instituţii este luat de maghiari.
C.V.Tudor a declarat: românii să nu se teamă, deoarece parlamentul nu va adopta legea
privind protecţia minorităţilor, iar limba maghiară nu va deveni limbă oficială în cele trei judeţe.
Victor Ponta a spus că în anul 1917, străbunicul său a fugit din armata Monarhiei Austro-
Ungare şi a trecut de partea românilor, iar după aproape 100 de ani, mesajul acestei fapte este acela
că Transilvania este pământ românesc. In cadrul forumului s-a dat citire unui memorandum care
sintetizează obiecţiile româneşti faţă de aspiraţiile maghiarilor de pe Pământul Secuiesc. In
atmosfera patriotică românească, plină de patos, mulţi au pomenit de maghiarizarea forţată, de
manifestările, intenţiile anticonstituţionale, separatiste, revizioniste şi iredentiste ale maghiarilor.
Cei care au luat cuvântul au spus: trebuie pusă stavilă în calea acestor strădanii maghiare.
La forum au participat 1.000, cel mult 1.500 de oameni. PCM a adus protestatari şi din alte
judeţe. La plecare, C.V.Tudor a spus zâmbind : Sper că nu a fost aici nici un maghiar .
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 23 din 22.03.2010, autor Botos Laszlo

Pământul Secuiesc nu există!

Si dacă vrem să fim exacţi, nici Transilvania nu există - am putea noi adăuga la vorbele
fierbinţi rostite la sfârşit de săptămână de Victor Ponta. Pentru că aici nu va rămâne nimic în
picioare dacă cineva ar îndrăzni să dispute drepturile Bucureştiului. In mare, despre asta este vorba.
Si nu numai.
A fost o prostie să urlăm înainte de 15 martie - ar putea spune unii. Dreptul utilizării limbii
materne este sfânt, iar noi avem dreptul să ne ridicăm oricând glasul împotriva discriminării - ar
putea spune adepţii manifestărilor mai fierbinţi, pentru că de ce să fi fost ziua de 12 martie mai
proastă decât orice altă zi. Insă a fost. Nu din cauza zilei de 12 martie şi nici din cauza adunării de
la Topliţa, ci pentru că aici, modificare a constituţiei şi drepturi nu pot fi revendicate prin urlete.
Nu cred că liderul social-democraţilor este interesat de maghiari sau, eventual, de soarta
românilor de pe Pământul Secuiesc. Pe el îl interesează puterea şi să-i dea un şut coaliţiei după ce în
urmă cu câteva zile, şeful statului a şters cu el pe jos la Cotroceni . Liderul de partid a devenit atât
de furios încât este în stare să se alieze până şi cu Vadim dacă în felul acesta ar putea face rău.
Nu există aici pericol, alungare, popor rău sau rău-intenţionat care să nu-l iubească pe
celălalt, ci imbecili politici de toate etniile, în procent corespunzător statisticilor, cărora li se poate
vinde orice, întotdeauna.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 23 din 22.03.2010, autor Willmann Walter

Martie de Topliţa
Se poate da curs mirării, indignării, poate fi băgat înapoi în buzunar briceagul care se
deschide, se poate da din mână - cu tristeţe - a lehamite sau asculta cu indiferenţă, se poate râde
amar sau păşi mai departe fără speranţă. Se poate striga tare, mai tare, atunci când auzim, citim
frazele rostite la marea adunare organizată la Topliţa de Forumul Civil al Românilor din Judeţele
Harghita, Mureş şi Covasna, fraze care evocă cele mai întunecate vremuri, care alarmează cu
pericolul maghiar, care exprimă temerile pentru naţiune şi vorbesc despre oprimarea românilor de
pe Pământul Secuiesc. Insă poate că ar trebui mai degrabă să privim în adâncul sufletelor noastre şi
să scoatem la iveală împrejurările, premisele şi consecinţele întrunirii de la Topliţa, clar
antimaghiare şi pline de fraze de un şovinism rar întâlnit în ultima perioadă.
Pentru că nici data, nici locul şi nici declaraţiile nu sunt întâmplătoare. Evenimentul de la
Topliţa - desfăşurat simultan cu acţiunile organizate cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la martie cel
negru - a dat un răspuns primitiv şi cu toate acestea grăitor la Marea Adunare a Autoguvernărilor de
pe Pământul Secuiesc, la hotărârile acesteia, la manifestările prilejuite de sărbătoarea naţională
maghiară, la proiectele de lege extrem de importante pentru maghiarime, referitoare la
reorganizarea regională, învăţământ şi minorităţi.
Iar un motiv efectiv de amărăciune avem doar în cazul în care luăm în calcul propriile
noastre probleme: la evenimentul organizat în localitatea harghiteană au fost reprezentate, pe lângă
organizaţia civilă naţionalistă, organizatoare, aproape toate partidele politice româneşti, iar
partenerii de coaliţie ai UDMR, democrat-liberalii, au comunicat imediat - ca nu cumva să rămână
pe dinafara întrecerii naţionaliste - că în România, una este limba şi una este constituţia.
In comparaţie, noi am reuşit să sacrificăm pe altarul intereselor politice de partid cauza
politicii naţionale, am produs două mari adunări ciuntite şi o sărbătoare politizată şi până şi
comemorarea de la Târgu Mureş s-a desfăşurat sub semnul divizării: reprezentanţii UDMR au
urmărit un film documentar, iar CNMT - împreună cu organizaţiile civile româneşti - au comemorat
printr-un marş cu făclii, prin conferinţe şi slujbe ecumenice.
Topliţa a stat faţă în faţă cu Târgu Mureş. Unitatea românească faţă-n faţă cu divizarea
maghiară. Bombănelile unor români faţă-n faţă cu revendicările, cu înclinaţiile spre dialog ale unor
maghiari. Tocmai din acest motiv ar fi mai bine ca în loc să privim la localitatea harghiteană, să ne
îndreptăm atenţia asupra localităţii Târgu Mureş. In lipsa unui dialog cu românii, unitatea maghiară
întreţine în continuare viu spiritul lui martie cel negru. Dacă nu la Târgu Mureş, atunci la Topliţa, la
Bucureşti, în ei sau poate tocmai în noi.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5937 din 22.03.2010, autor Farcadi Botond

Enclavă etnică în inima ţării

Sâmbătă, la Topliţa, la marea adunare convocată de către Forumul Civic al Românilor din
Judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, mai mulţi politicieni din Bucureşti şi europarlamentari, au
susţinut discursuri în faţa unui auditoriu format din aproximativ 1000 de persoane.
Memorandum pentru 400 de mii de români
La forumul desfăşurat în casa de cultură a municipiului, au fost prezenţi şi au luat cuvântul,
printre alţii, Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, secretarul
general al Partidului Social Democrat, Ecaterina Andronescu şi Titus Corlăţean; vicepreşedintele
Partidului Conservator; europarlamentarii Norica Nicolai (PNL) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM);
Gheorghe Funar, secretarul PRM; Mircea Duşa, deputat PSD, respectiv Ioan Selejan, episcopul
ortodox de Harghita şi Covasna, care a condus şedinţa. Cei care nu au încăput în sala cu o capacitate
de 500 de locuri, au putut asculta în centrul oraşului memorandumul elaborat de forum şi supus
atenţiei guvernului, Parlamentului şi societăţii civice. Memorandumul solicită urgentarea paşilor
hotărâţi împotriva manifestărilor separatiste ale unora dintre liderii maghiari, păstrarea limbii
române ca singura limbă oficială, reanalizarea comportamentului discriminativ împotriva celor 400
de mii de români ce trăiesc în minoritate în cele trei judeţe, respectiv condamnarea publică a
acţiunilor revizioniste şi iredentiste, care subminează unitatea naţională.
In mulţime, activiştii Partidului România Mare (PRM), în majoritate aduşi cu autobuzele de
organizaţiile PRM din Reghin, Botoşani, Prahova şi Bistriţa Năsăud - aproximativ 40 de tineri - au
manifestat purtând inscripţii Ardealul pământ românesc!, cu drapele naţionale şi ale organizaţiei.
Nu s-au produs deranjări ale ordinii publice, doar la plecarea lui Corneliu Vadim Tudor, un bărbat
în stare de ebrietate l-a îmbrăţişat dorind să îl sărute, însă oamenii de ordine l-au îndepărtat.
Nu există Ţinutul Secuiesc
Discursurile marii adunări a avut mai multe elemente comune: locuitorii de naţionalitate
română ai regiunii îşi găsesc greu de lucru deoarece nu cunosc limba maghiară, pentru ei
descentralizarea instituţională reprezintă un dezavantaj, UDMR duce o politică de marginalizare şi
incitare. Totodată, mai mulţi au subliniat că românii şi maghiarii trebuie să trăiască împreună în
această regiune şi trebuie să colaboreze.
 Corneliu Vadim Tudor, care contrar cererii episcopului nu a dorit să îşi scurteze discursul, i-
a asigurat pe cei prezenţi de faptul că Parlamentul nu va adopta niciodată Legea minorităţilor şi
aberaţia autonomistă. Referindu-se la faptul că, pe 15 martie, la Cluj au manifestat reprezentanţii
Diviziei Secuieşti Wass Albert a Noii Gărzi Ungare (n.n. Plutonul Secuiesc din cadrul Batalionului
Wass Albert a Mişcării Noua Gardă Ungară), acesta a spus că organizaţii paramilitare desfăşoară
activităţi subversive şi l-a numit drept provocator pe Cseke Attila, ministrul sănătăţii, care a
participat şi el la marş. Totodată, acesta a criticat şi actuala structură a Parlamentului, în care au
obţinut drept de decizie politicienii români care, pentru voturile câtorva maghiari nenorociţi şi-ar
scoate morţii din morminte.
- Ţinutul Secuiesc nu este România, deoarece ceva de genul Ţinutul Secuiesc nu există - a
declarat Victor Ponta. Preşedintele PSD a declarat că, partidul său nu va fi de acord cu modificarea
Constituţiei care să ridice o altă limbă la rang de limbă oficială alături de limba română, sau care ar
oferi posibilitatea autonomiei pe criterii etnice. - După ce străbunicul său a dezertat din armata
austro-ungară şi a primit cetăţenia română, consideră că este de datoria sa să declare că Ardealul
este pământ românesc, de unde nici un român nu trebuie să se mute - a declarat Ponta, a cărui
discurs a fost întrerupt de strigăte de unde este Marko, unde este Băsescu?.
Norica Nicolai, vicepreşedintele PNL, a numit drept contrar sistemului de valori european,
faptul că, consilierii PCM au organizat la Sfântu Gheorghe o mare adunare, totodată, i-a îndemnat la
solidaritate pe toţi politicienii din Parlament, indiferent de culoarea politică, pentru a împiedica
tentativele de reorganizare regională.
Dumneavoastră veţi pleca, dar noi rămâne aici şi trebuie să ne purtăm crucea - i-a atenţionat
pe oratori deputatul social democrat Mircea Duşa. In opinia sa, este imposibil să se vorbească
despre autonomie într-o regiune în care Ion şi Janos, în afară de greutăţile de fiecare zi, nu au nimic
de împărţit.
Sursa: cotidianul Hargita Nepe (Harghita), nr. 56 din 22.03.2010, autor Burus Janos Botond

Marko: constituţia poate fi modificată

Toate articolele din constituţie trebuie să fie modificabile - a afirmat ieri la o conferinţă de
presă Marko Bela, preşedintele UDMR. Potrivit preşedintelui uniunii, generaţia viitoare şi aşa o să
modifice legea de bază după judecata lor.
Orice dispoziţie a constituţiei este modificabilă, este modificabil şi articolul care interzice
schimbarea anumitor condiţii. Din primul moment a părut bizar şi absurd faptul că, am interzis în
constituţie o dată şi pentru totdeauna modificarea anumitor articole şi pentru generaţia viitoare - a
declarat Marko.
A afirmat că, generaţia care urmează şi aşa o să facă ceea ce o să considere că este bine. Noi
nu putem să luăm decizii în numele lor, nu putem să interzicem modificarea anumitor condiţii. Dacă
generaţiile următoare ajung la o altă concluzie, aceea este decizia lor, şi vor decide într-un mod
corespunzător momentului de faţă - a afirmat senatorul. Preşedintele UDMR a subliniat faptul că,
nimeni nu spune că, pe întreg teritoriul României ar trebui şi o altă limbă oficială. Probabil şi
generaţiile următoare o să considere faptul că, în România limba oficială este cea română. Dar în
unele regiuni, unde trăiesc într-un număr însemnat comunităţi vorbitoare de alte limbi, ar trebui să
ne gândim că, pe lângă limba română să facem oficială şi limba lor - a afirmat. Marko Bela a
adăugat faptul că, de altfel, limba maghiară are o însemnătate oficială în această regiune, acest lucru
oglindindu-se în inscripţiile de pe indicatoarele cu denumirea localităţii şi de pe instituţii, şi cert este
faptul că la şedinţele de consiliu este utilizată şi limba maghiară. Putem să vorbim despre
răspândirea utilizării limbii materne, despre oficializarea limbii materne sau despre alte posibilităţi
în diferite regiuni - a argumentat Marko.
Sursa: cotidianul Hargita Nepe (Harghita), nr. 57 din 23.03.2010

Adevărul; Ţinutul Secuiesc există

 Problema statutului Ţinutului Secuiesc ar trebui eliberată din ghearele propagandiştilor, şi ar
trebui făcută să fie o temă a unui dialog onest - se spune în comentariul de ieri al cotidianului
Adevărul. Cotidianul de Bucureşti a publicat un articol legat de faptul că, românii din judeţele
Harghita, Covasna şi Mureş au participat la sfârşitul săptămânii la o şedinţă anti-maghiară.
Cotidianul Adevărul a comunicat în legătură cu acest lucru şi o corespondenţă la obiect, în
care formulează astfel: politicienii români de acolo care au luat cuvântul au ţinut numeroase
discursuri anti-maghiare pentru a câştiga simpatia ascultătorilor. Cotidianul consideră surprinzător
faptul că, şi Victor Ponta, preşedintele de partid al social-democraţilor, s-a alăturat liderului
Partidului România Mare (PRM), naţionalist extremist, Corneliu Vadim Tudor, cu punctele de
vedere care refuză oficializarea limbii maghiare şi a autonomiei. Potrivi corespondenţei Ponta a
declarat: partidul său nu va fi de acord ca în ţară să fie înfiinţată o autonomie în baze etnice, şi ca în
afara limbii române să fie declarată oficială şi o altă limbă.
Autorul comentariului consideră că se poate acorda atenţie faptului că, titanul tânăr Ponta şi-
a făcut auzită părerea în mod răsunător alături de Vadim Tudor, de parcă ar fi învăţat de la Ion
iliescu, fostul preşedinte social-democrat, când şi cum trebuie să profite de liderul PRM.
Comentatorul stabileşte: au trecut 20 de ani de la evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş, dar
comunitatea română şi cea maghiară ţine în continuare de vechile prejudecăţi. Aminteşte de acea
legendă de multe ori vorbită, potrivit căreia poporul român găseşte în magazin pâine, în tinutul
Secuiesc locuit în majoritate de maghiari. Totodată îi învinuieşte şi pe secui, care - precum este scris
- privesc mai degrabă autorităţile ca pe nişte ocupanţi, şi nu ca şi parteneri. Românii îi privesc în
continuare pe maghiari în mod suspicios, cei din urmă însă se complac în izolarea lor, ceea ce
provoacă complexităţi. Victor Ponta a declarat în cadrul adunării care a avut loc la sfârşitul
săptămânii că, Ţinutul Secuiesc nu există - a amintit autorul, care mărturiseşte faţă de acest lucru că,
această regiune într-adevăr există, există caracteristicile ei, la fel ca şi Moldova, Maramureşul sau
Banatul. Oare se merită să se piardă reforma administrativă a României, potriv modelului european,
doar datorită faptului că, nu suntem capabili să acordăm un statut echitabil Ţinutului Secuiesc? - se
pune întrebarea. Este de părere: această problemă ar trebui eliberată din ghearele propagandiştilor,
şi ar trebui făcută să fie o temă a unui dialog onest. Ca şi rezultat al acestui lucru, ambele părţi ar
lăsa puţin din punctul lor de vedere - opinează autorul, potrivit căruia acesta ar fi un interes comun,
şi ar servi faptului ca, secuii şi românii să se simtă în aceeaşi măsură acasă, în Ţinutul Secuiesc.
Sursa: cotidianul Hargita Nepe (Harghita), nr. 57 din 23.03.2010

Si totuşi, Pământul Secuiesc există

Liderul de partid pe nume Ponta a declarat recent, la Topliţa, în stilul unui împărat roman, că
Pământul Secuiesc nici nu există. Iată însă că Pământul Secuiesc trebuie totuşi să existe dacă cei de
la Topliţa au strigat o zi întreagă tocmai acest lucru, ca şi compatriotul lor secui care a susţinut
despre girafă că un astfel de animal nu există. Pământul Secuiesc trebuie să existe dacă împotriva
lui au fost importate oşti din vechiul regat , ca la 1 decembrie, la Sfântu Gheorghe.
Pământul Secuiesc trebuie să existe dacă într-o asemenea măsură şi într-un astfel de mod
trebuie să se lupte împotriva lui cu mercenarii chemaţi aici, care revarsă minciuni şi afirmaţii false ,
după cum ne-am obişnuit deja. Nici nu e nevoie de documentele de mii de ani, existenţa Pământului
Secuiesc e dovedită prin următoarele: se urmăreşte fără încetare cucerirea, ocuparea acestui
teritoriu, iar invadarea regiunii se derulează în mod sistematic. Cum nu se crapă pământul când la
Topliţa vociferează că ai lor compatrioţi stabiliţi la momentul respectiv pe Pământul Secuiesc, sunt
trataţi ca nişte slugi, că nu beneficiază de şanse egale pe piaţa muncii, că cei de pe Pământul
Secuiesc periclitează limba română utilizată în administraţie.
Dacă Pământul Secuiesc nu există, de ce trebuie purtată împotriva lui această luptă îndârjită?
Dacă cineva s-ar fi îndoit până acum de existenţa Pământului Secuiesc - pentru că oltenii lui
Victor Ponta nu au auzit despre el -, iată că dovada e aici, există aşa ceva, poate să existe şi o astfel
de regiune economică, deoarece, în timp ce complicii lor în invadarea Pământului Secuiesc
urmăresc anexarea unei părţi a Pământului Secuiesc de municipiul Braşov, iar o altă echipă doreşte
să-i ataşeze Clujului oraşul Târgu Mureş, cei care s-au deplasat cu autobuzele la Topliţa
argumentează ei înşişi unitatea acestei regiuni, având în vedere că la Topliţa, vorbesc în numele
românilor asupriţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, fără ca românii de aici să le solicite
acest lucru. Aceştia, contrar noilor veniţi nemulţumiţi, se înţeleg bine cu noi, maghiarii de pe
Pământul Secuiesc. Ei nu sunt slugi, nu-şi fac griji pentru limba şi cultura lor. Sunt şi unii cărora le
e ruşine din cauza unei astfel de discreditări a naţiunii lor în faţa lumii întregi, pentru că în această
ţară multinaţională, cu diferite culturi , Pământul Secuiesc - bine conturat, cu rădăcini în trecutul
îndepărtat - a fost, este şi va fi o regiune în care maghiarii şi românii ştiu şi vor să trăiască
împreună, să-şi respecte reciproc limba şi cultura.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 5942 din 27.03.2010, autor Sylvester Lajos

Sf. Gheorghe
01.04.2010
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita