Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
7Activity
P. 1
Danion Vasile Pacate Noi Pacate Vechi

Danion Vasile Pacate Noi Pacate Vechi

Ratings: (0)|Views: 91 |Likes:
Published by VACONDA

More info:

Published by: VACONDA on Apr 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
sfătuit cu duhovnici renumiţi despre oportunitatea abordării acestui subiect care ţine, prinnatura lui, de viaţa intimă a omului, având un caracter cvasi-sacru. Totuşi decădereamorală fără precedent a lumii de astăzi, care şi-a făcut aproape un scop din căutarea plăcerii (Părintele Stăniloae vorbeşte despre un „pansexualism dizolvant”, iar PărinteleSofronie de la Essex de o adevărată „cultură a păcatului”), ca şi necunoaşterea voii luiDumnezeu în legătură cu viaţa conjugală (neştiinţa fiind, după Sfinţii Părinţi, primul dincei trei uriaşi - alături de trândăvie şi uitare - care ucide sufletul omului) fac necesară oastfel de carte. De fapt, tinerii înşişi au cerut-o şi tot ei au exprimat aprecieri superlativeîncă pe când ea era doar pe Internet. Fratele Danion Vasile a scris această nouă carte diniubire faţă de semenii săi tineri ca şi el, dar şi din datoria de „străjer”, alături de ceilalţislujitori ai Bisericii puşi de Dumnezeu să trâmbiţeze celorlalţi pericolul care îi paşte sauîn care se află. Iată ce spune proorocul Iezechiel:
Când Eu voi zice păcătosului:„Păcătosule, vei muri”, şi tu nu-i vei grăi nimic, ca să prevesteşti pe păcătos să se abată de la calea lui, atunci păcătosul acela va muri pentru păcatele sale, iar sângele lui îl voicere din mâna ta
(Iez. 33, 8).
Şi tu, fiul omului, spune casei lui Israel: Voi ziceţi aşa:„Nelegiuirile noastre şi păcatele noastre sunt asupra noastră şi ne stingem în ele; cumvom putea dar să trăim?” Spune-le: Precum e adevărat că Eu sunt viu, tot aşa este deadevărat că Eu nu voiesc moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa şi să fie viu. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele! Pentru ce să muriţi voi, casa lui Israel?
(Iez. 33, 10-11).Aşadar,
 Dumnezeu voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţaadevărului să vină 
(I Tim. 2, 4). Pentru aceasta însă, fiecare trebuie să facă efortul de aajunge la cunoaşterea adevărului, care îl face liber (cf. Ioan 8, 32).În privinţa vieţii conjugale, Sfânta Scriptură ne spune că Dumnezeu l-a făcut pe om bărbat şi femeie şi că i-a dat poruncă să se înmulţească, să umple pământul şi să-lstăpânească (cf. Fac. 1, 27-28). Unirea conjugală dintre bărbat şi femeie, numită în Biblie„cunoaştere”, pentru că este o descoperire a unuia în celălalt, are deci ca scop perpetuareavieţii şi înmulţirea neamului omenesc. Noi nu cunoaştem cum ar fi fost unirea între bărbat şi femeie dacă n-ar fi intervenit păcatul originar. Unii Sfinţi Părinţi spun chiar că înmulţirea neamului omenesc s-ar fifăcut pe altă cale decât prin unirea conjugală aşa cum se cunoaşte ea după păcat. Cert estecă păcatul originar a afectat şi unirea conjugală a primilor oameni şi a urmaşilor lor prinfalsificarea iubirii şi apariţia plăcerii pătimaşe. Sfânta Scriptură ne spune că după păcat,dispărând armonia primordială, femeia va fi atrasă de bărbatul său care o va stăpâni (cf.Fac. 3, 16). Astfel, tot omul se zămisleşte în fărădelegi şi se naşte în păcate (cf. Ps. 50, 6).Cu toate acestea, naşterea de copii este o condiţie nu numai pentru înmulţirea neamuluiomenesc, ci şi pentru mântuirea femeii şi a bărbatului. Sfântul Apostol Pavel spune că
 femeia se va mântui prin naştere de fii, dacă stăruie cu deplină înţelepciune, în credinţă,în iubire şi în sfinţenie
(I Tim. 2, 15).Că unirea conjugală nu poate reprezenta un scop în sine şi că ea trebuie depăşită dela o vârstă oarecare, o arată Mântuitorul când spune că
la înviere nici nu se însoară, nicinu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer 
(Matei 22,30). Sfântul Apostol Pavel
 
spune şi el că în Hristos
nu mai este nici rob, nici liber, nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască 
(Gal. 3, 28).Împiedicarea naşterii de copii şi căutarea doar a plăcerii în unirea bărbatului cufemeia este un păcat împotriva firii, cu consecinţe grave atât pentru sufletul şi pentrutrupul lor, cât şi pentru urmaşi, dacă aceştia vor veni. Sfânta Scriptură ne relatează cazullui Onan, care
vărsa sămânţa jos ca să nu ridice urmaşi fratelui său
(Fac. 38, 9). Prinaceasta, el făcea un rău înaintea lui Dumnezeu, care l-a omorât (cf. Fac. 38, 10).În Biblie găsim şi alte încălcări ale poruncii primordiale
creşteţi şi vă înmulţiţi
, cumsunt: adulterul, homosexualitatea, bestialitatea (împreunarea cu animale)…, toatereprezentând în fond pervertiri ale iubirii. Dacă adăugăm şi crima avortului, necunoscutăîn vremea alcătuirii Sfintei Scripturi, avem aici un tablou sumbru al degradării fiinţeiumane, care se abate de la legea lui Dumnezeu. Astăzi, păcatele legate de trup s-auînmulţit şi s-au generalizat. Şi, o dată cu ele, s-a înmulţit şi suferinţa oamenilor, ca oconsecinţă directă a păcatului. Pentru că orice abatere de la rânduiala înscrisă deDumnezeu în natura omului şi revelată în Scriptură pentru cei care nu mai ştiu să trăiascădupă
legea firii
înseamnă
 pângărirea trupului
(Rom. 1, 24), şi îşi ia răsplata cuvenitărătăcirii în însuşi trupul lor (cf. Rom. 1, 27). Până şi natura suferă şi se răzbună asupranoastră. Căci patimile şi furtunile lăuntrice se răsfrâng asupra mediului înconjurător, poluându-l şi distrugându-i echilibrul. Înmulţirea catastrofelor naturale din ultima vremenu poate fi pusă decât în legătură cu înmulţirea păcatului.Din cartea aceasta înţelegem înainte de toate că fericirea pe care o caută omul nu se poate găsi în păcat, adică în plăcerile legate de simţuri, care nu sunt decât pervertiri aleiubirii curate lăsate de Dumnezeu. Fericirea este numai în virtute, la care se ajunge prinlupta împotriva păcatului, şi prin virtute dobândim libertatea interioară. Aceasta nedeschide ochii ca să vedem totul curat, dincolo de mizeriile acestei lumi marcate de păcat.Să vedem deci omul şi creaţia aşa cum au fost făcute de Dumnezeu şi să ne minunămmereu de frumuseţea lor.Dar pentru a ne angaja în această luptă, ne trebuie multă credinţă, iar pe parcursulei, multă osteneală şi ajutorul duhovnicului, căci încununarea vine doar la sfârşit. TotuşiDumnezeu nu ne lasă nici o clipă singuri, ci ne mângâie cu cercetările Sale în toatemomentele grele prin care trecem. În fond, Hristos luptă şi suferă în noi, şi tot El biruie înnoi, dacă conştientizăm mereu, prin rugăciune şi post, ca şi prin împărtăşirea deasă cuSfintele Taine, prezenţa Sa tainică în noi. În lupta duhovnicească, important este să nucedăm ispitei, iar dacă am căzut, s-o luăm imediat de la capăt.Războiul trupului este unul dintre cele mai grele, însă şi darul lui Dumnezeu este pemăsura efortului pe care-l facem.
 Dă sângele şi vei primi Duhul 
este legea duhovniceascăa Ortodoxiei.Binecuvântarea Domnului să fie peste toţi tinerii care se angajează în războiulduhovnicesc pentru curăţia sufletească şi trupească, singura dătătoare de fericire şi demântuire.

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Burcan Adrian liked this
Dan liked this
Dan liked this
cpopy liked this
romeo1966 liked this
ReSeagull liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->