Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
LISTA FIGURILOR ......................................................................................................................................................... 3
CAP.1. SISTEME INFORMATIONALE GEOGRAFICE ........................................................................................................ 4
1.1. CE ESTE UN GIS? .............................................................................................................................................. 4
1.2. CONCEPTE DE BAZĂ ....................................................................................................................................... 6
1.3. DISCIPLINE SE CONTRIBUIE LA FUNDAMENTAREA GIS-ULUI ........................................................ 8
1.4. COMPONENTELE UNUI GIS .......................................................................................................................... 9
1.4.1. Componentele hardware ..........................................................................................................................9
1.4.2. Componentele software .......................................................................................................................... 10
1.4.3. Date ......................................................................................................................................................... 10
1.4.4. Componenta personal ............................................................................................................................ 10
1.4.5. Componenta metode ............................................................................................................................... 11
1.5. FUNCȚIILE UNUI GIS .................................................................................................................................... 11
2. CAP.2. MICROSOFT ACCESS ................................................................................................................................... 13
2.1. NOTIUNE DE BAZA DE DATE.TIPURI DE BD. ......................................................................................... 13
2.1.1. Gestiunea bazelor de date. ..................................................................................................................... 14
2.1.2. Administrarea bazelor de date. .............................................................................................................. 14
2.2. SGBD ACCESS. CARACTERISTICA GENERALA .................................................................................... 14
2.2.1. Lansarea sistemului MS Access 2007 ................................................................................................... 15
2.2.2. Crearea / accesarea unei baze de date ................................................................................................... 15
2.2.3. Închiderea bazei de date......................................................................................................................... 15
2.3. TABELE ACCESS. ............................................................................................................................................ 16
2.3.1. Crearea unui tabel ................................................................................................................................. 16
2.3.2. Caracteristicile cîmpurilor ..................................................................................................................... 16
2.3.3. Stabilirea cheilor primare ...................................................................................................................... 17
2.3.4. Proprietățile cîmpurilor ......................................................................................................................... 17
2.3.5. Redactarea datelor ................................................................................................................................. 20
2.3.6. Modificări ce nu afectează structura fundamentală ............................................................................. 21
2.3.7. Relații dintre tabele. Integritatea datelor............................................................................................... 21
2.4. FUNCȚII ACCESS ............................................................................................................................................ 23
2.5. INTEROGĂRI ACCESS ................................................................................................................................... 24
2.5.1. Tipuri de interogări ................................................................................................................................ 24
3. CAP.3. ACAD MAP .................................................................................................................................................... 28
3.1. INTRODUCERE ÎN AUTOCAD MAP ........................................................................................................... 28
3.2. CREAREA HĂRȚILOR ................................................................................................................................... 29
3.2.1. Legarea hărților din baze de date externe ............................................................................................. 29
3.2.2. Editarea hărților ..................................................................................................................................... 29
3.2.3. Utilizarea hărțillor și datelor ................................................................................................................. 30
3.2.4. Interogarea și analizarea hărților.......................................................................................................... 30
3.2.5. Prezentarea și plotarea hărților ............................................................................................................. 30
3.2.6. Integrarea de imagini Raster ................................................................................................................. 31
3.2.7. AutoCAD Map: GIS pentru AutoCAd ................................................................................................... 31
3.3. LUCRU CU BAZE DE DATE EXTERNE ...................................................................................................... 31
1
Proiect de dizertație
2
Proiect de dizertație
LISTA FIGURILOR
Fig. 1: Piramida unui GIS ..................................................................................................................6
Fig. 2 : Prezentarea schematică a unui GIS .......................................................................................7
Fig. 3.: Structura datelor in GIS ...................................................................................................... 10
Fig. 4: Piramida activitaii GIS (dupa Marble)................................................................................... 11
Fig. 5: Crearea / accesarea unei baze de date ................................................................................ 15
Fig. 6: Definirea câmpurilor tabelului ............................................................................................. 16
Fig. 7: Tipuri de interogări .............................................................................................................. 25
Fig. 8: Componentele spațiului AcadMAP ...................................................................................... 28
Fig. 9: Atașarea unei surse informaționale ..................................................................................... 36
Fig. 10: Conectarea surselor informaționale .................................................................................. 36
Fig. 11: Deschiderea unui tabel ...................................................................................................... 38
Fig. 12: Rulerea unei interogări de bază de date ............................................................................ 38
Fig. 13: Definirea șabloanelor de conectare ................................................................................... 41
Fig. 14: Tabelul ”Spații” ................................................................................................................. 50
Fig. 15:Tabelul ”Cadastru” ............................................................................................................ 51
Fig. 16: Tabelul ”Relevee” .............................................................................................................. 52
Fig. 17:Tabelul ”Tipuri de apartament” .......................................................................................... 52
Fig. 18: Tabelul ”Spatii vândute” .................................................................................................... 52
Fig. 19: Tabelul ”Persoane” ............................................................................................................ 53
Fig. 20: Tabelul ”Credite” ............................................................................................................... 53
Fig. 21: Legăturile dintre tabelele bazei de date ............................................................................. 54
Fig. 22: Reprezentarea tridimensională a complexului rezidențial.................................................. 54
Fig. 23: Reprezentarea unui etaj .................................................................................................... 55
Fig. 24: Releveul unui apartament ................................................................................................. 55
Fig. 25: Atașarea desenelor în AutoCad MAP ................................................................................. 56
Fig. 26: Alegerea desenelor ce vor fi atașate .................................................................................. 56
Fig. 27:Alegerea tipului bazei de date externe ............................................................................... 57
Fig. 28: Atațarea bazei de date externe.......................................................................................... 57
Fig. 29: microGIS-ul complexului Emerald Rezidences.................................................................... 58
Fig. 30: Definirea șabloanelor de legături ....................................................................................... 58
Fig. 31: Realizarea legăturilor între baza de date și desene ............................................................ 59
Fig. 32: Vizualizarea obiectelor aferente înregistrării alese ............................................................ 59
Fig. 33: Alegerea scării de afișare ................................................................................................... 60
Fig. 34: Vizualizarea înregistrărilor afente obiectelor alese ............................................................ 60
Fig. 35: Alegerea culorii pentru accentuarea rândului afferent ...................................................... 61
LISTA TABELELOR
Tabel 5.1. Lista de lucrări necesare şi calculul consumului de timp………………………………………..……..61
Tabel 5.2. Lista taxelor şi impozitelor percepute de stat………………………………………………………...…….63
Tabel 5.3. Lista cheltuielilor generale…………………………………………………………………………..……….….…..63
Tabel 5.4. Deviz estimativ / situaţie de plată ..……………………………………………….……………..……………..64
3
Proiect de dizertație
4
Proiect de dizertație
5
Proiect de dizertație
• GIS integreaza numeroase tehnologii, precum cele pentru analiza fotografiilor aeriene
si a imaginilor furnizate de sateliti, pentru crearea modelelor statistice sau desenarea
hărților.
• GIS-ul, cu tabloul sau de functii, ar trebui privit mai curand ca un proces decat doar ca
un pachet de programe, altfel s-ar neglija tocmai rolul determinant pe care il are in cadrul
unui proces decizional.
Geografice este tocmai asigurarea unei structuri organizate pentru gestionare unor colectii
complexe si diversificate de informatii geografice, precum si a unor instrumente si functii
pentru afisare, interogare, prelucrare, simulare (fig. 1.2). Analiza spatiala merge dincolo de
o simpla redare, permitandu-ne explorarea relatiilor si a proceselor spatiale.
− utilizarea scanarii unor suprafete cu o mare densitate de obiecte - hărțile sunt retiparite
in acest scop printr-un proces asemanator digitizarii;
− vectorizarea imaginilor scanate;
− partitionarea geografica a datelor pe straturi tematice;
− utilizarea sistemului de coordonate absolut pentru intreg teritoriu, cu o precizie
ajustabila la rezolutia datelor;
− precizia numerica poate fi setata de administratorul sistemului si schimbata de la un
strat la altul;
− separarea datelor in fisiere atribut si fisiere de locatii;
− conceptul de tabel de atribute.
8
Proiect de dizertație
La acestea sunt legate o serie de periferice comune pentru orice Sistem nformatic
Geografic:
− digitizorul, pentru convertirea datelor cartografice tiparite, in format digital;
− scanner-ul, utilizat pentru importul imaginilor ce pot fi ulterior digitizate pe
ecran;
− modem-ul, care asigura importul automat al imaginilor satelitare sau alte
informatii si comunicarea cu alte retele;
9
Proiect de dizertație
10
Proiect de dizertație
Personalul GIS cuprinde atat specialistii care proiecteaza si mentin sistemul, cat si pe cei
care il utilizeaza ca instrument pentru rezolvarea problemelor din domeniul lor de activitate.
Nivelul de specializare a personalului se regaseste in "piramida activitatii GIS" propusa de
Marble pentru a ilustra cerintele ce se impun in domeniul instruirii GIS (fig. 1.4).
Fig. 4: Piramida activitaii GIS (dupa Marble)
1.4.5. Componenta metode
Pentru a avea succes, sistemul informatic geografic, trebuie sa opereze in concordanta
cu un plan de afaceri si un regulament bine conceput, care reprezinta modele si practici de
operare unice pentru fiecare organizatie.
Proiecarea unui GIS ca model al lumii reale pentru o aplicatie particulars presupune
metode de identificare si conceptualizare a problemei ce trebuie rezolvata.
Maniera in care sunt introduse, stocate si analizate datele in cadrul unui GIS trebuie sa
oglindeasca modul in care, vor fi utilizate ulterior informatiile in cadrul unei activitati de
cercetare sau in luarea unei decizii. Organizatiile ce utilizeaza GIS-ul trebuie sa stabileascS
cele mai potrivite proceduri, pentru a se asigura ca datele sunt utilizate corect si eficient si
pentru a mentine calitatea acestora.
11
Proiect de dizertație
oferă numeroase instrumente pentru prelucrarea datelor spațiale și eliminarea celor care nu
sunt necesare.
• Gestiune. Pentru proiectele mici de GIS este suficientă stocarea informațiilor
geografice sub forma unor fișiere. Totuși, în cazul în care volumul acestor date create, iar
numărul utilizatorilor devine semnificativ, se impune utilizarea unui sistem de gestiune de
baze de date, pentru a ușura stocarea organizarea și gestiunea datelor. Din punct de vedere
structural, există numeroase SGBD, însa în GIS până în prezent modelul relațional s-a
dovedit a fi cel mai util.
• Interogare și analiză. Odată pus în funcțiune sistemul ce conține informațiile
geografice, putem pune întrebări simple de genul: "Cine este proprietarul parcelei din colț?
", se pot pune intrebări analitice, cum ar fi: "Unde se afla amplasamentele potrivite pentru a
construi noi case? ".
• Vizualizarea. În mod tradițional hărțile au fost utilizate pentru explorarea Pământului
și a resurselor sale. Tehnologia GIS, ca o extindere a cartografiei, a sporit eficiența și
puterea analitică a hărților tradiționale. Prin intermediul funcției de vizualizare, GIS-ul poate
fi folosit pentru a produce imagini – hărți, grafice, animații și alte produse cartografice - ce
permit cercetătorilor să-și vizualizeze subiectele activității lor într-un mod în care nu a mai
fost posibil.
12
Proiect de dizertație
sunt: Oracle, Informix, SyBase, MySQL, Interbase, Access, acesta din urmă
fiind subiectul capitolului de față.
Sistemul de gestiune a bazelor de date MS Access 2007 (și versiunile care l-
au precedat) a fost realizat de corporatia Microsoft și reprezinta o nouă
ideologie în acest domeniu, avînd performanțe sporite.
2.2.1. Lansarea sistemului MS Access 2007
SGBD MS Access funcționează numai în mediul Windows. Există mai multe modalitați
de lansare a sistemului Access, una din ele fiind executarea consecutivă a actiunilor
Start/All Programs(sau Programs)/Microsoft Office/Microsoft Office Access 2007
2.2.2. Crearea / accesarea unei baze de date
După cum am mai menționat, elementele principale ale unei baze de date sunt tabelele.
Însă o bază de date poate conține și alte elemente care se creează pe baza tabelelor
(interogări, formulare, rapoarte etc.). Aceste elemente, împreună cu tabelele, formează așa-
numitele clase de obiecte ale bazei de date.
15
Proiect de dizertație
închidere, sistemul salvează automat baza de date împreună cu toate obiectele pe care le
conține.
17
Proiect de dizertație
18
Proiect de dizertație
afișate mesajele respective în cazul introducerii unor valori care nu corespund condițiilor de
validare stabilite în procesul definirii cîmpurilor.
Modificarea descrierii unui tabel
În cazul cînd apare necesitatea modificării descrierii inițiate a unui tabel (adaugarea sau
excluderea unuia sau mai multor câmpuri, schimbarea ordinii, modificarea unor
caracteristici etc), deschidem tabelul respectiv în regimul Design View și efectuăm
modificările necesare dupa cum urmează (în orice consecutivitate):
− Modificarea denumirii cîmpului. Executăm un clic pe denumirea cîmpului și
efectuăm schimbările necesare.
− Adaugarea unui cimp. Marcăm cîmpul, înaintea căruia trebuie inserat noul cîmp.
Pentru aceasta executăm un clic în partea stînga a rîndului respectiv, acesta schimbîndu-și
culoarea. Apoi executăm comanda Insert Row din meniul Edit
− Excluderea unui cîmp. Marcăm cîmpul ca în cazul precedent, apoi apăsăm tasta
Delete. Confirmăm acțiunea prin OK.
− Schimbarea ordinii (deplasarea) cîmpurilor. Marcăm cîmpul care urmează a fi
deplasat, apoi, ținînd apăsat butonul stîng al mouse-ului, deplasăm cîmpul dat peste cîmpul,
înaintea căruia dorim să fie situat.
− Schimbarea caracteristicilor. Executăm un clic pe rîndul în care este definit cîmpul,
apoi stabilim caracteristicile cîmpului în modul descris în paragrafele precedente. În cazul în
care în tabel au fost introduse date, modificarea caracteristicilor cîmpurilor tabelului poate
implica denaturarea informației. Astfel, dacă micșorăm lungimea unui cîmp de tip Text, este
posibilă trunchierea (din dreapta) a datelor. Modificarea tipului cîmpului poate avea, de
asemenea, consecințe nedorite. Din această cauză ne vom strădui să definitivăm proprietățile
cîmpurilor înainte de a introduce valori în tabel.
− Adăugarea sau anularea unei chei primare. În caz de necesitate, putem adăuga sau
anula una sau mai multe chei primare. Pentru a schimba cheia primară de pe un cîmp pe
altul, selectăm cîmpul nou, apoi acționam butonul din bara cu instrumente. Pentru a stabili
cheia primara pe cîteva cîmpuri, le selectăm, apoi acționăm același buton. Pentrua anula una
sau mai multe chei primare, executăm comanda Indexes din meniul View, apoi în caseta
care se deschide selectăm cîmpurile respective și apăsăm tasta Delete. După efectuarea
modificărilor, salvăm tabelul cu Save As sau Save din meniul File.
Introducerea datelor în tabel.
sDupă ce am efectuat procedurile de descriere a tabelului , putem introduce date în
cîmpurile lui. Pentru a iniția procesul de introducere a datelor, deschidem BD (dacă nu este
deschisă), apoi în fereastra Database selectăm tabelul necesar și executăm un clic pe Open.
Ca rezultat, se afișează cîmpurile tabelului respectiv. Nu este absolut obligatoriu să
completăm toate cîmpurile; astfel dacă anumite date nu sînt deocamdata cunoscute,
introducerea lor poate fi amînata. Excepție fac cîmpurile pentru care au fost stabilite chei
primare. Aceste cîmpuri nu pot avea valori nule, de aceea valorile lor trebuie introduse în
mod obligatoriu. Ordinea introducerii datelor poate fi și ea oricare. Daca a fost stabilită o
cheie primară, la o nouă descbidere a tabelului înregistrările vor fi afișate în ordinea
19
Proiect de dizertație
crescătoare a valorilor cîmpului respectiv. Datorită acestui fapt, orice înregistrare nouă se
adaugî la sfîrșitul tabelului, avînd certitudinea că ulterior ea va fi plasată în locul
corespunzător. După terminarea introducerii datelor inchidem tabelul, acționînd butonul X
sau executînd comanda Close din meniul File (modificările efectuate se salvează automat).
Remarcă: Tipul și caracteristicile datelor introduse trebuie să corespundă intocmai
tipului și caracteristicilor cîmpurilor respective definite în procesul creării (descrierii)
tabelului.
2.3.5. Redactarea datelor
Dacă apare necesitatea modificării (editării) înregistrărilor unui tabel, deschidem tabelul
în regimul Datasheet View, executînd un dublu-clic pe numele tabelului. Ca rezultat,
obținem tabelul cu conținutul precedent, conținut pe care-l putem modifica la dorință.
Modificăile pot fi cele mai diverse: înlocuirea datelor existente, completarea unor cîmpuri,
ale căror valori nu erau cunoscute anterior, adaugarea unor înregistrări noi, ștergerea unor
înregistrări, copierea unor valori etc. Majoritatea acestor modificări se efectuează prin
simpla deplasare în cîmpul și rîndul necesar și prin înlocuirea conținutului vechi prin altul
nou.
Proceduri de redactare a datelor:
a) Adăugarea unor înregistrări noi. Înregistrările noi sunt plasate la sfîrșitul tabelului.
b) Excluderea unor înregistrări. Pentru a sterge una sau mai multe înregistrări consecutive,
marcăm aceste înregistrări prin glisarea ("tragerea") mouse-ului pe verticală din stînga
tabelului, apoi apăsăm tasta Delete sau alegem comanda Delete din meniul care apare la
clic dreapta. Ni se va cere confirmarea acțiunii, la care vom răspunde prin OK sau vom
renunța prin Cancel.
c) Copierea unor blocuri de date. Pentru a copia un bloc de date, marcărn blocul, apoi
acționăm butonul Copy din bara cu instrumente. Ca rezultat, conținutul blocului se
copie în memoria Clipboard. Din acest moment, conținutul memoriei Clipboard poate fi
"lipit" oriunde.
Remarcă: Dimensiunile și caracteristicile blocului destinație trebuie să corespundă
întocmai dimensiunilor și caracteristicilor blocului sursă.
Modificările efectuateî în orice înregistrare a tabelului se salvează în mod automat de
fiecare dată cînd trecem la o altă înregistrare, sau la închiderea tabelului. Aceasta înseamnă
ca după terminarea lucrului cu un tabel nu este neapărat nevoie să-1 salvăm, - sistemul o va
face singur.
MS Access păstrează informația despre modificările efectuate, ceea ce permite, în cazul
cînd am greșit, anularea modificărilor și revenirea la starea precedentă. Pentru a anula
modificările din cîmpul curent, apasam tasta Esc, iar pentru a anula modificările din
înregistrarea curentă apăsam tasta Esc de două ori. Pentru a anula modificările din
înregistrare după ce s-a trecut la o nouă înregistrare, executăm comanda Undo Saved Record
din meniul Edit. Prin aceasta se revine la situația anterioara acțiunii greșite (nedorite).
20
Proiect de dizertație
21
Proiect de dizertație
tabele între care se stabilește o relație de tipul unu la unu. Divizarea unui tabel în modul
menționat mai sus poate fi utilă în cazul unui tabel cu un număr foarte mare de cîmpuri (un
tabel Access, de exemplu, nu poate conține mai mult de 255 de cîmpuri), dar și în situația
cînd o parte din informația care se referă la o entitate are un caracter confidențial, sau se
utilizează foarte rar. În concluzie, deși relațiile de tipul unu la unu nu sunt caracteristice unei
baze de date de tip relațional, totuși în unele situații acest tip de relații este preferabil sau
chiar necesar.
Dacă la proiectarea tabelelor ținem cont de principiile expuse mai sus , atunci Access
stabilește automat relațiile dintre tabelele care conțin cîmpuri comune.
Totuși putem stabili relații între tabelele bazei de date și în mod explicit, utilizînd
comanda Relationships din meniul Database Tools. În fereastra aparută în care indicăm
tabelele între care se stabilesc relații, cu ajutorul mouse-ului, trasăm legăturile între
cîmpurile respective. Dacă unul din cîmpurile de legatură este de tip cheie primară (el are o
culoare mai pronunțată), trasarea se face pornind de la acest cîmp. Tabelul de la care se
traseaza legătura se numește tabel primar (principal), iar celălalt - secundar (subordonat).
Pentru relația dintre două tabele pot fi stabilite următoarele proprietăți:
1. Tipul relabel (Relationship Type) poate fi stabilit ca unu la unu (one to one) sau unul
la mulți (one to many);
2. Impune integritatea referențială (Enforce Referential Integrity). Includerea acestui
parametru asigură integritatea datelor în procesul introducerii, modificării sau ștergerii
înregistrărilor din tabelele legate. Acest lucru este posibil doar în cazul cînd cîmpul din
tabelul principal este de tip cheie primară, iar cîmpul de legătură din tabelul subordonat are
același tip de date. Atunci cînd introducem date în cîmpul de legătură al tabelului
subordonat, sunt acceptate doar acele valori care se conțin în cîmpul respectiv al tabelului
principal. La fel, nu putem exclude o înregistrare din tabelul principal, dacă valoarea
cîmpului de legatură a acestei înregistrări se conține în una sau mai multe înregistrări ale
tabelului subordonat.
3. Modificarea în cascadă a înregistrărilor (Cascade Update Related Fields). Dacă acest
parametru este inclus, sistemul va modifica toate valorile cîmpului de legatură ale tabelului
subordonat în cazul cînd valoarea cîmpului respectiv al tabelului principal se modifică.
4. Excluderea în cascada a înregistrarilor (Cascade Delete Related Records). Daca acest
parametru este activ, atunci excluderea unei înregistrări din tabelul principal implică
excluderea tuturor înregistrărilor din tabelul subordonat, în care valoarea cîmpului de
legatură coincide cu cea a cîmpului respectiv din tabelul principal. De cele mai multe ori
asemenea excluderi sunt firești, deoarece existența unor înregistrări în tabelul subordonat,
pentru care valoarea cîmpului de legatură nu se conține și în tabelul principal, duce la
pierderea întegrității datelor.
Toate raționamentele de mai sus țin de integritatea datelor, asigurarea căreia reprezintă
unul din principiile fundamentale ale proiectării bazelor de date.
22
Proiect de dizertație
interogării (la o nouă executare a ei) și invers, orice modificări în setul dinamic implică
modificări în tabelele respective (cu condiția respectării integrității datelor). Seturile
dinamice nu se memorizează; ele se formează din nou de fiecare dată cînd executăm o
interogare. Dacă în tabelele BD intervin modificări, rezultatele executării a două interogări
identice pot fi diferite, în cele ce urmează vom descrie modalitățile de definire și executare a
interogărilor nominalizate.
a) Interogari de selecție a înregistrărilor(Select Query)
Pentru a defini o interogare de selecție (de exemplu, afișarea emisiunilor cu desene
animate), acționăm fila Query Wizard sau Query Design din fereastra Create. Din caseta
care apare selectam consecutiv (in orice ordine) tabelele necesare și pentru fiecare
acționăm butonul Add. După selectarea tabelelor acționăm butonul Close. Dacă tabelele au
câmpuri comune (definite în procesul creării lor), Access stabilește în mod automat
legăturile respective ). În continuare indicăm, în partea de jos a ferestrei, cîmpurile din
fiecare tabel (în ordinea dorită) care urmează a fi afișate sau pentru care se vor specifica
condiții de selecție și/sau de sortare. Includerea câmpurilor se face prin "tragerea" lor cu
ajutorul mouse-ului din tabelele din caseta de sus în rândul Field al casetei de jos sau prin
executarea unui dublu-clic pe denumirile respective. După această specificăm condițiile
selecției și/sau ordinea sortării, în acest fel interogarea se consideră definită. Interogarea
astfel definită poate fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru a
fi executată ulterior. În primul caz acționăm butonul din bara Design, în al doile caz
executăm comanda Save din meniul principal. La salvarea interogării indicăm numele ei,
care nu trebuie să coincidă cu numele unor tabele sau ale unor interogări definite anterior.
Setul dinamic (rezultatele interogării) conține câmpurile marcate cu simbolul în rândul
Show al ferestrei. Celelalte câmpuri chiar dacă sunt incluse în interogare, nu se afișează.
b) Interogări de sortare a înregistrărilor
După ce am definit condițiile de selecție, putem stabili condiții de sortare pentru unul
sau mai multe câmpuri.Sortarea datelor poate fi făcută și fără a specifica condiții de selecție.
În acest caz se vor afișa toate înregistrările, dar ordinea lor va corespunde condițiilor
stabilite în rândul Sort pentru câmpurile respective. Pentru a afișa rezultatul interogării,
butonului din bara cu instrumente. În acest caz pe ecran va apărea un mesaj despre
numărul total al înregistrărilor care urmează a fi modificate. Acționând butonul Yes , Access
va efectua modificările Pentru a renunța la modificări, acționăm butonul No .
Remarcă: Interogările de tip Update se execută de regulă o singură dată.
d) Interogări de excludere a înregistrărilor (Delete Query)
Selectăm Delete Query din meniul Create sau acționăm butonul (dacă
este afișat) din bara cu instrumente. Ca rezultat, titlul ferestrei se schimbă în
Delete Query iar în partea de jos a ferestrei apare rîndul Delete. Pentru a obține lista
înregistrărilor care urmează a fi excluse (dar încă n-au fost excluse), acționam butonul
din bara cu instrumente.
Daca rezultatele obținute sunt cele dorite, revenind la regimul Design View, putem
elimina realmente înregistrările, executând comanda Run din meniul Query sau acționând
butonul (Run) din bara cu instrumente. Ca rezultat, pe ecran apare un mesaj despre numărul
total al înregistrărilor care urmează a fi eliminate. Dacă acționăm butonul Yes, înregistrările
vizate sunt eliminate definitiv. Pentru renunțare, acționăm butonul No. Salvăm interogarea
executând comanda Save As din meniul principal și indicând numele interogării.
e) Interogări de grupare și totalizare a înregistrărilor
În multe cazuri apare necesitatea de a obține valori rezumative referitoare la toate
înregistrările din tabel sau pentru o submulțime a lor. De exemplu, ar putea să ne intereseze
câte emisiuni de fiecare gen sunt. În acest scop în Access pot fi definite interogări în care
sunt specificate condiții de grupare și totalizare.
Pentru obținerea valorilor rezumative, sunt prevăzute urmatoarele funcții:
Sum, pentru calcularea sumei valorilor câmpului;
Avg, pentru calcularea mediei valorilor câmpului;
Min, pentru găsirea valorii minime;
Max, pentru găsirea valorii maxime;
Count, calculează numărul de valori ale câmpului (excluzând cele vide);
StDev, pentru calcularea abaterii standard;
Var, pentru calcularea dispersiei.
Valorile rezumative pot fi obținute atât pentru toate înregistrările din tabel cât și pentru
grupuri de înregistrări.
f) Interogări încrucișate (Crosstab Query)
În multe cazuri rezultatele unei interogări sunt greu de perceput din cauza volumului
mare de informații selectate. Access permite gruparea și reprezentarea datelor într-o formă
compactă, forma care se aseamană cu un tabel electronic. În acest scop se definesc
interogări speciale, numite interogări încrucișate (Crosstab Query).
Pentru a defini o interogare încrucișata procedăm inițial ca în cazul unei interogări de
selecție obișnuită, adică selectăm tabelele din care selectăm câmpurile dorite. Selectăm
opțiunea Crosstab din meniul Create. Ca rezultat, titlul ferestrei se schimbă în
Crosstab Query, iar în partea de jos apare rândul Crosstab. Definim un câmp, valorile căruia
26
Proiect de dizertație
vor servi în calitate de denumiri ale rândurilor tabelului. Pentru aceasta acționăm butonul cu
săgeată din rândul Crosstab pentru câmpul DenGen și din lista derulantă care apare selectăm
opțiunea Row Heading. În mod analogic definim al doilea câmp, valorile căruia vor servi în
calitate de denumiri ale coloanelor tabelului . Pentru aceasta acționăm butonul cu săgeata
din rândul Crosstab pentru al doilea câmp și din lista derulantă care apare selectăm opțiunea
Column Heading. În rândul Total înlocuim opțiunea Group By prin operatorul Count. În
rândul Crosstab stabilim opțiunea Value pe care o selectăm din lista derulantă prin analogie
cu acțiunile descrise mai sus.
27
Proiect de dizertație
29
Proiect de dizertație
părți din hărță și a seturilor de informații respective. Aceasta se numește codarea obiectelor
(Object Locking). Când
codarea obiectului este în desfășurare, alți utilizatori pot vedea obiectele însa nu le pot edita.
3.2.3. Utilizarea hărțillor și datelor
Folosind AutoCAD Map se pot accesa hărți și seturi de date mutiple în același timp.
AutoCAD Map folosește conceptul de "proiect" pentru a putea folosi aceste grupări. Un
proiect este pur și simplu un fișier de desen DWG care contine setul de hărți cu care se
lucrează tot timpul și setările lui respective cum ar fi setările și opțiunile sistemului de
coordonate globale. De fiecare dată când este deschis un proiect de desen setul de hărți și
seturile de date legate de acesta sunt disponibile și gata pentru a fi folosite. Proiectui mai
cuprinde de asemenea și interogări care sunt folosite pentru a sustrage informația din
desenele setului de desen. Informația cu care se lucrează în project este desfășurată în
Spatiul de lucru al proiectului, fereastră tip Explorer care permite controlul datele
proiectului. Cu AutoCAD Map pot fi controlte desene multiple și proiecte multiple.
3.2.4. Interogarea și analizarea hărților
Interogările în AutoCAD Map sunt folosite când se dorește sustragerea unor date din hărtile
cu care se lucrează. Interogările sunt modul simplu prin care se adresează întrebări
sistemului despre informațiile existente. Se pot efectua interogări
• Spațiale, de exemplu: arată-mi câte parcele de pământ sunt pe raza de 100 de metri a
unui anumit punct sau câte proprietăți sunt pe o rază de 25 de metri de ambele părți
ale liniei de centru a unei autostrăzi, sau cât pământ agricol este pe câmpia inundată a
unui râu.
• Geografice, de exemplu: arată-mi câte parcele de pământ din hărță au o valoare mai
mare de 250000 de dolari sau câte regiuni au o populație cu vârstă medie mai mare
de 75 de ani. AutoCAD Map arată grafic rezultatele interogării în proiect .
Pot fi efectuate interogări simple sau complexe bazate pe locație, date despre obiect stocate
în desen,și date tabulare stocate în baze de date externe. Pot fi salvate aceste interogări în
proiect sau într-un fișier extern pentru uz în alte proiecte.
Cu AutoCAD Map, nu conteaza cum a fost introdusă informația, se pot schimba
proprietățile informației când este accesată. Se pot crea hărți pe o temă dată, schimbând
culoarea, tipul de linie ți textul să arate grafic relațiile cu datele interne ale obiectului sau
date externe SQL. De exemplu, drumurile dintr-o hărță pot fi desenate cu polilinie de
culoare neagră și cu o grosime uniformă; în orice caz se poate seta interogația astfel încât
hărța să arate acele drumuri pe roșu cu grosimi ce variază în funcție de volumul traficului
suportat.
3.2.5. Prezentarea și plotarea hărților
AutoCAD Map are un set complet de instrumente de plotare pentru hărți. Pot fi setate
legende foarte ușor, pot fi adăugate bare pentru scalare și blocurile titlurilor și salvate
grupări de hărți folosite în mod frecvent ca seturi de hărți care pot fi editate și plotate la
diferite scări.
30
Proiect de dizertație
31
Proiect de dizertație
Acest capitol explica cum sa conectezi informatie din baza de date externe cu obiectele din
desenul tau și cum sa folosești AutoCAD Map pentru a interoga obiectele din desene pe
baza informatiei conectate.
3.3.1. Întelegerea bazelor de date
Informațiile suplimentare deținute despre obiectele din desene (de exemplu informații
despre străzi al unui district reprezentat în desen) deseori sunt stocate în tabele și structurate
în baze de date. Informația din tabel poate fi conectată obiectelor din desen, astfel
informația poate fi vizualizată, interogată, afișată în desen sau pot fi găsite obiecte pe baza
informației conectate.
AutoCAD Map permite lucrul cu un tabel dintr-o bază de date externă fără a folosi aplicația
bazei de date specifice. Nici măcar nu trebuie să fie instalat soft-ul bazei de date în
calculator. (Notă: AutoCAD Map conține două metode pentru conectare la bazele de date
externe: Data Source > Attach din meniul Map și comanda db Connect. Pentru a folosi
caracteristicile descrise în acest capitol bazele de date trebuiesc conectate folosind comanda
Data Source > Attach din meniul Map, care este activata prin deplasarea și plasarea bazei de
date in spatiul de lucru al proiectului).
32
Proiect de dizertație
Dacă Spațiul de lucru al proiectului nu afișează imediat o sursă de informație sau un șablon
de conectare, se dă click dreapta pe un Spațiu gol din Spațiul de lucru al proiectului si se
alege Refresh din meniul contextual.
Atunci când se atașează o sursă de informație unui proiect, sursa informațională este listată
în Spațiul de lucru al proiectului în același timp când este listat și un desen atașat. Listarea
inseamnă că această sursă informațională conține informație relevantă proiectului.
Informația ce trebuie atașată este salvată în desenul proiectului. De câte ori se deschide acel
proiect, sursa cu informația atașată va fi afișată.
Pe lângă atașarea sursei informaționale la proiect mai trebuie de asemenea făcută conecterea
la sursa informațională. Conectarea la o sursă informațională deschide un canal de
comunicare între AutoCAD Map și sursa informațională. Unii deținători de surse limitează
numărul de conexiuni cu baza de date pe care le poate accesa, din această cauză este indicat
realizarea conexiunii doar când se rulează o interogare sau se editează informația din tabel.
Unele Sisteme de Management ale bazei de date (LBMS) cer obținerea privilegii de acces
înaintea conectării la o sursă informațională. Este solicitat un nume de utilizator și o parolă.
Pentru informații despre obținerea parolei se face referire la documentația pentru DBMS sau
se verifică administratorul de baze de date.
Pentru majoritatea tipurilor de baze de date atașarea unei surse informaționale la un proiect
AutoCAD Map reprezintă un procedeu la fel de simplu ca deplasarea unui fișier drawing în
Spațiul de lucru al proiectului. AutoCAD Map crează automat fișierele de care are nevoie să
comunice cu DBMS. În orice caz, pentru unele tipuri de baze de date, va trebui ca
utilizatorul să creeze singur unele dintre aceste fișiere.
AutoCAD Map poate folosi informație din mai multe tipuri diferite de baze de date. Pentru
a citi aceste fișiere externe, AutoCAD Map folosește drivere ce transformă informația într-
un format standard. Dacă informația este modificată din interior, aceste drivere transformă
informația înapoi într-un format de baza de date. Când o sursă informațională este folosită
pentru prima oară cu AutoCAD Map, AutoCAD Map determină driverul potrivit pentru
sursa informațională. Stocheaza aceasta informație odata cu tipul de locație și de informație
a sursei într-un fișier DDL (conexiunea universală de date).
AutoCAD Map contine aceste drivere: Jet Provider, care lucreaza cu fișiere din bazele de
date Microsoft Acces, SQL Server provider, Oracle provider și driverul ODBC care
lucreaza cu bazele de date ODBC. Aceste drivere sunt instalate odata cu AutoCAD Map.
Din cauză că driverul ODBC lucrează cu multe tipuri de baze de date, este nevoie de
informație suplimentară despre fiecare DBMS în parte. Acest driver iși procură informația
dintr-un DSN (numele sursei informaționale) care înregistrează informații despre DBMS-ul
utilizatorului.
• Microsoft Acces® 97 nu necesita un DSN.
Pentru aceste baze de date ODBC, AutoCAD Map poate crea un DSN pentru:
• DBase® 3 și 5
• Microsoft Excel® 97
• Paradox® 7.0
34
Proiect de dizertație
Caseta de dialog Attach Data Source va lista fișierele UDL în directorul cu sursele
informaționale.
39
Proiect de dizertație
• crearea un șablon de conectare care specifică care tabel și care coloană fie verificată.
Această coloană este numită coloana cheie (Key). De obicei, o coloanăcheie ar trebui să
aibă o valoare mică pentru fiecare înregistrare.
• trebuie determinată valoarea specifică pe care sa o caute în coloana cheie.
Exemplu: având un desen al unui district și o baza de date cu informații turistice ce listează
hotelurile din district inclusiv identitatea hotelului, numele și orașul unde se situează
hotelul, atunci se va dori conecterea clădirilor din desen cu înregistrările potrivite din tabel.
Se crează un șablon de conectare care include numele sursei informaționale și tabelul și
specifică 'Hotel - ID' pentru coloana cheie. Folosește 'Hotel - ID' ca coloană cheie deoarece
fiecare valoare din coloana este unică. Apoi poate fi creată o conexiune între o clădire
anume din desen și o înregistrare potrivită din tabel.
Informația conectată stocată în obiect conține 2 părți: numele șablonului de conectare pentru
utilizare (ce specifică locul unde să cauți) și adevarata valoare (care specifică ce să cauți).
De exemplu, sablonul de conectare Hotel - ID din exemplul de mai jos, ghidează AutoCAD
Map-ul să caute în sursa informațională Hotels și în tabelul Location și să verifice coloana
'Hotel - ID'. Partea 'value' a informației de conectare ghidează AutoCAD Map-ul să caute
valoarea WA024. Odată ce conexiunea a fost stabilită, obiectul este conectat la întreaga
înregistrare și nu numai la acea coloană cheie.
Definirea șabloanelor de conectare (MAPDEFINELT)
Se poate crea un șablon de conectare pentru a stabili conexiunea sau legatura dintre obiecte
din desen și tabelul din baza de date. Fiecare șablon de conectare specific o sursă
informațională, un tabel, și coloana cheie care este utilizată în acel tabel și șablonul de
conectare este stocat în desenul proiect.
Pentru definirea șabloanelor de conectare se alege una din urmatoarele:
• În Proiect Workspace se dă click dreapta pe tabelul cu sursa informațională sau
interogare și alege Define Link Template din meniul contextual.
• din meniul Map se alege DataBase > Define Link Template
• se dă click pe instrumentul Define Link Template din bara de instrumente Data View.
• Din meniul Links din Data View alege Define Link Template. Va apărea caseta de
dialog Define Link Template. Domeniiie care pot fi editate din caseta de dialog Define
Link Template depind de locul de unde este selectată opțiunea Define Link Template.
40
Proiect de dizertație
41
Proiect de dizertație
Dacă tabelul este protejat contra scrierii se va deschide în modul View. Interogările se vor
deschide întotdeauna în modul View.
• Din meniul Map se alege Database > View Data > Edit Linked Table (pentru a deschide
tabelul în modul Edit) sau Database > View Data > View Linked Table (pentru a
deschide tabelul din modul View). În caseta de dialog Select Link Template se selectează
șablonul de conectare asociat cu tabelul și se dă OK.
3.3.9. Conectarea obiectelor la informații
Obiectele din desen pot fi conectate la informația dintr-o bază de date externă în mai multe
feluri:
• Manual, cîte un obiect și o îregistrare pe rând.
• Automat, dacă informația din desen se potrivește cu valorile din tabelul sursei
informațional.
• În timpul digitizării.
• Prin transfer de datele despre obiect deja existente în tabelele din bazele de date externe
conectate.
Conectarea manuală a informației la obiecte
Se poate selecta o anumită înregistrare din tabel pentru a o conecta la un anumit obiect din
desen.
De exemplu, se poate conecta o înregistrare a cărei valoare PARCEL_ ID (domeniul cheie)
este 11232003 cu proprietatea din desen identificată de același numar. În acest scop se poate
alege:
1 Deschide un tabel conectat.
1. În Data View se selectează înregistrarea care trebuie conectată.
2. Se alege una din urmatoarele:
• Link Records To Objects din meniul Links din Data View.
• Link Records To Objects din meniul care apare dând click dreapta pe capul
înregistrării.
• Link Records din bara de instrumente Data View.
Nota: Această comandă este disponibilă numai dacă a fost selectat un șablon de conectare
pentru tabel.
Apare Select Objects din linia de comanda AutoCAD Map.
3. În desen se selectează obiectul (sau obiectele) care vor fi conectate la înregistrare.
4. După ce a fost selectat obiectul sau obiectele se apasă ENTER pentru a termina
conexiunea.
5. Se repetă pașii 2 până la 5 pentru a continua conectarea înregistrărilor la obiecte.
Conectarea informației la obiecte automat
Dacă informația din desen se potriveşte cu informația din tabel se pot crea automat
conexiuni.
De exemplu, aavând un cod de district stocat ca date atribute block sau tipărit în fiecare
sector al hărții., cât şi un tabel ce conţine o coloană pentru codurile sectorului se poate folosi
opţiunea Generate Links pentru a conecta automat fiecare cod din hartă la înregistrarea
42
Proiect de dizertație
corespunzătoare din tabel. Notă: Şabloanele de conectare trebuie să existe deja în proiectul
activ înainte de a începe operaţiunea Generate Links.
Nota: Folosind opţiunea Generate Links se poate de asemenea ataşa obiecte la tabele cu date
despre obiect.
Nu pot fi create conexiuni la obiectele de pe layerele parolate, înghetate sau dezactivate.
Conectarea automată a înregistrarilor dintr-o bază de date la obiectele din desen se poate
face urmând paşii:
1. În Proiect Workspace se dă click dreapta pe un șablon de conectare și se alege Generate
Links sau din Meniul Map se alege Database >Generate Links.
2. În caseta de dialog Generate Data Links se selectează unul din următoarele tipuri de
conectare:
- Blocks – crează conexiuni din informație atribută block. Conexiunile sunt create pe
blockuri direct.
- Text – crează conexiuni din text. Conexiunile sunt create pe obiectele text.
- Enclosed Blocks – crează conexiuni din informație atribută block. Acestea sunt
create pe polilinia închisă ce închide blockul. Blockurile care nu sunt închise printr-
o polilinie nu sunt conectate.
- Enclosed Text - Crează conexiuni din textul care se află pe polilinia inchisă.
Conexiunile sunt create pe polilinia închisă ce inchide textul. Textul care nu este
închis de o polilinie nu este conectat. Pentru a utiliza opţiunea Enclosed Text
șablonul de conectare trebuie să conţină numai un domeniu cheie.
3. Sub Data Links se selectează Create Database Links.
4. Se selectează un șablon de conectare din lista șabloanelor de conectare. Dacă creezi
conexiuni la textul închis selectează un șablon de conectare ce deţine numai un domeniu
cheie.
5. Dacă se crează conexiuni la blockuri sau blockuri închise se selectează numele
blockului din lista Block. Pentru fiecare domeniu cheie din șablonul de conectare se
selectează o interogare corespunzătoare din atributul block. Poate fi atribuită o interogare
unui singur domeniu cheie.
6. Sub Database Validation, se selectează una din opțiunile:
- None - crează conexiuni fără să verifice dacă înregistrarea corespunzătoare există în
tabel.
- Link Must Exist - Crează o conexiune numai dacă valoarea din desen corespunde
cu valoarea domeniului cheie dintr-o înregistrare deja existentă. Dacă nici o
înregistrare nu are o valoare care să-i corespundă, nu se va crea nicio conexiune
pentru acel obiect. Pentru a folosi această opțiune cu o formațiune Excel, șablonul
de conectare trebuie să indice un domeniu denumit de pe formațiune și nu de pe
foaia de lucru.
- Create if New - crează o înregistrare nouă în tabel în cazul în care înregistrarea
existentă nu are o valoare corespunzătoare. Înregistrarea nouă are valori pentru
domeniul cheie în schimb celelalte domenii sunt goale.
43
Proiect de dizertație
7. Se selectează opțiunea Use Insertion Point As Label Point, pentru a salva punctul de
inserție al blockului sau textului, drept puncte etichetă pentru obiectul căruia îi este
atașată informația de conectare. Un punct etichetă este un punct folosit pentru a
introduce text atunci când un obiect este regăsit și se definești o modificare de
proprietate pe baza textului
8. Se dă click OK. Apoi se apasă ENTER pentru a selecta toate blockurile sau obiectele
text, sau se apasă 's' pentru a selecta individual blockurile sau obiectele text.
Conectarea informației către obiecte în timpul digitizării (MAPDIGISETUP si
MAPDIGITIZE)
Poate fi folosită opțiunea Attach Data din caseta de dialog Digitize Setup, pentru a atașa
informația din baza de date externă la obiecte în timp ce se face digitizarea. Se poate selecta
un șablon de conectare pentru noduri și altul pentru conexiuni. Înainte de a începe acest
procedeu trebuie verificat ca șabloanele de conectare să existe deja.
Conectarea obiectelor la informația dintro bază de date externă în timpul digitizării:
1. Din meniul Map se alege Data Entry > Digitize Setup.
2. Sub Object Type, se selectează tipul obiectului care se digitizează.
3. Se selectează Attach Data. Apoi se dă click pe Data To Attach.
4. În caseta de dialog Data To Attach sub Object Data Type se selectează Database Link.
5. Pentru Link Template se selectează șablonul de conectare care va fi folosit.
6. Se specifică o metodă Record Validation. Apoi se dă click OK.
7. Se completează celelalte opțiuni din caseta de dialog Digitize Setup după cum se cere.
8. Se dă click OK.
9. Pentru a începe digitizarea din meniul Map se alege Data Entry > Digitize COMANDA:
În timp ce obiectele sunt digitizate, caseta de dialog Link Template Key Column Entry va
solicita introducerea valorilor pentru fiecare coloană cheie din șablonul de conectare.
3.3.10. Opțiunile de validare a înregistrărilor
Aceste opțiuni verifică valoarea care este introdusă pentru coloanele cheie din baza de date
externă.
Validate - AutoCAD Map verifică dacă valoarea introdusă exista în tabel. Dacă valoarea
există, informația de conectare va fi atașată la obiect; dacă valoarea nu există, AutoCAD
Map va cere o nouă valoare. Această opțiune este folosită pentru a conecta fiecare obiect
la o înregistrare existentă în tabel.
Validate and Create - AutoCAD Map verifică dacă valoarea introdusă există în tabel.
Dacă ea există, informația de conectare va fi atașată la obiect; dacă valoarea nu există,
AutoCAD Map va crea o nouă înregistrare în tabel cu valoarea din coloana cheie și va
atașa informația de conectare la obiect. Caseta de dialog Link Template Data Entry
permite introducerea valorilor pentru celelalte coloane din înregistrarea nouă.
No Validation - AutoCAD Map atașează informația de conectare la obiecte fără să
verifice dacă acea valoare există în tabel. Această opțiune se folosește dacă nu există o
înregistrare corespunzătoare bazei de date și nu se dorește crearea uneia acum.
44
Proiect de dizertație
45
Proiect de dizertație
• AutoHighlight din meniul Highlight din Data View, sau se selectează una sau mai
multe înregistrări.
• În Data View se selectează una sau mai multe înregistrări apoi se alege Highlight
Objects.
AutoCAD Map va evidentia obiectele conectate și va crea automat un set de selecție
standard.
Evidențierea înregistrărilor conectate la obiectele selectate.
După ce au fost conectate înregistrările bazei de date la obiectele din desen se poate de
asemenea folosi Data View pentru a vedea care înregistrări din baza de date sunt conectate
la acele obiecte. Pentru a imbunătați performanța evidențierii înregistrărilor, se folosește mai
întîi un filtru pentru a limita numărul înregistrărilor care sunt afișate în Data View.
Mai întîi trebuie specificată culoarea de evidențiere în Data View. Aceasta se face alegând
opțiunea Highlight Colour în meniul Highlight din Data View sau se dă dublu click pe
culoarea de evidențiere de pe bara de stare. În caseta de dialog Select Colour se specifică o
culoare și se dă click pe OK. Această setare a culorii de evidențiere va rămâne activă până o
modifică utilizatorul.
Comanda Highlight Objects > Select Objects din meniul Highlight din Data View
evidențiează toate înregistrările conectate la un obiect, la fel și instrumentul Highlight
Linked Records de pe bara de instrumente Data View. În desen se selectează unul sau mai
multe obiecte. Atunci când selectarea este terminată se apasă ENTER. Data View va afișa
înregistrările legate de obiectele selectate. Culoarea de evidențiere este indicată în dreapta
barei de stare Data View.
Nota: Dacă înregistrările evidențiate nu apar inițial pe ecranul Data View se alege din
meniul Highlight din Data View Highlight Records > First Record.Prin înregistrările
evidențiate se poate naviga folosind opțiunile din meniul Data View Highlight sau folosind
bara de instrumente cu înregistrările evidențiate ce apare în stânga Data View. Se pot
deasemenea îndepărta evidențierea tuturor înregistrărilor din tabel.
Dacă se dorește afișarea numai a înregistrărilor evidențiate se alege Show Highlighted
Records Only din meniul Highlight din Data View. Pentru a reafișa toate înregistrările se
alege din nou Show Hihglighted Records Only.
Comanda Clear Highlight din meniul Highlight din Data View anulează comanda de
evidențiere a înregistrărilor.
3.3.12. Transformarea datelor despre obiect în tabele din bazele
de date externe
Pe lângă conectarea obiectelor la informația din tabelele bazei de date, se mai poate stoca
informația direct în desen ca date despre obiect. Cu toate ca datele despre obiect sunt o
metoda eficientă de a stoca cantități mai mici de date atribute care vor fi asociate cu
obiectele din desen, câteodată se preferă stocarea informațiilor atribute într-o bază de date
externă. Bazele de date externe stochează cantități mai mari de informație mult mai eficient
și permit interogări mult mai complexe.
46
Proiect de dizertație
AutoCAD Map permite mutarea rapidă a datele despre obiect în tabelele din bazele de date
externe. AutoCAD Map crează un tabel bază de date cu aceeași structură informațională ca
tabelul cu date despre obiect. Domeniile din tabelul cu baze de date au același nume ca
domeniile din tabelul cu date despre obiect. AutoCAD Map rezolvă orice problemă în
modurile urmatoare:
• Trunchează domeniile care sunt prea lungi și adaugă o amprenta de mărimea numelor
domeniilor duplicat care rezultă.
• Înlocuiește caracterele neconținute într-un nume de fișier cu o linie (_).
• Transformă tipurile de fișiere neconținute în caractere.
• Transformă domeniile punct într-un șir de caractere și separă coordonatele cu virgule.
Nota: În timpul transformării numele domeniilor din tabelul cu date despre obiect devin
nume de domenii într-un tabel din baza de date. Trebuie verificat ca numele domeniilor din
tabelul cu date despre obiect să nu fie nume deja existente de tip SQL cum ar fi DATE,
SELECT sau CURRENT.
Pentru fiecare obiect ce conține date despre el într-un tabel specificat, AutoCAD Map
execută următoarele:
• Citește datele despre obiect.
• Crează o înregistrare nouă într-un tabel din baza de date
• Atașează informație de conectare obiectului ce leagă obiectul de înregistrare.
Datele despre obiect pot fi lăsate în desen sau pot fi șterse din obiecte în timpul creării
fiecărei .
Procesul de transformare a datelor despre obiect în tabele din baza de date crează un tabel
nou într-o sursă informaționala deja existentă. Trebuie verificat să fie atașată sursa de
informație potrivită. Transformarea în sine se face prin comanda Convert Object Data to
Database Links din meniul Map. În caseta pentru dialog Convert Object Data to Database
Links sub Source Object Data Table se selectează un tabel cu date despre obiect din desen.
Dacă se dorește stergerea datelor despre obiect din desen după crearea conexiunii Trebuie
selectată caseta de control pentru Remove Data From Objects Processed. Sub Target Link
Template se dă click pe Define pentru a specifica șablonul deconectare. În caseta de dialog
Define Link Template se introduce un nume pentru șablonul de conectare și se dă click pe
OK. Șablonul de conectare stochează adresa tabelului bazei de date și numele domeniului
cheie. Numele implicit al șablonului de conectare este numele tabelului cu date despre
obiect. Dacă un șablon de conectare cu acest nume deja există în desenul proiect atunci
numele șablonului de conectare nu va apare. Se acceptă sau se introduce un nume nou
unic.În caseta de dialog Convert Object Data to Database Links se specifică modul în cvare
se dorește selectarea obiectelor care au date despre obiect atașate. Obiectele se pot selecta
automat sau manual și se poate folosi un filtru pentru a reduce selectarea la layerele
specificate, se confirmă cu Proceed. AutoCAD Map transformă datele despre obiect în
tabelele bazelor de date.
47
Proiect de dizertație
49
Proiect de dizertație
4.1. Introducere
În studiul de caz de față s-a realizat un microGIS pentru complexul rezidențial Emerald
Rezidences. Scopul lucrării este să vină în ajutorul urmăririi stării financiare a spațiilor care
vor fi vândute sau închiriate.
S-a realizat o bază de date care centralizează datele textuale și câteva desene menite să ajute
la identificarea spațiilor, poziționarea lor în spațiul tridimensional, așezarea lor în cadrul
unui nivel, cât și vizionarea datelor cadastrale tehnice prin releveul spatiului.
50
Proiect de dizertație
- Corp: se referă la corpul de clădire în care se află spațiul respectiv; acest câmp poate
lua valori de la A,B...K,L pentru apartamentele și spațiile comerciale supraterane,
respectiv-1,-2 și -3 pentru spațiile aflate la subsol;
- Nr Apartament: este numărul poștal al spațiului;
- Tip spațiu: poate lua valorile L-locativ, C-comercial, P-parcare, B-boxa;
- Tip apartament: este un număr care face legătura cu tabelul ”Tipuri de apartament”,
unde sunt grupate apartamentele în funcție de numărul încaperilor cu diferite
destinații. În cazul boxelor acest câmp are valoarea 40, iar în cazul parcărilor 41;
- Nivel: se referă la etajul la care se află spațiul poate lua valori între -3 și 11. În cazul
apartamentelor duplex, penthouse sau townhouse, se referă la nivelul cel mai de jos al
apartamentului;
- Nr cadastral: este numărul cadastral al spațiului și face legătura cu tabelul ”Cadastru”;
- Situație: se referă la situația financiară și ia valorile 1-V- vîndut, 2-N-nevândut, 3-I-
închiriat;
- Nr contract: este numărul contractului de vanzare sau închiriere;
- Link contract: este un link către varianta scanată a contractului.
Tabelul ”Cadstru” centralizează datele cadastrale ale spațiilor:
51
Proiect de dizertație
52
Proiect de dizertație
53
Proiect de dizertație
Pentru a putea vizualiza toate apartamantele, este nevoie de trei puncte de vedere:
dinspre strada Tuzla,
dinspre strada Ramuri Tei și
dinspre strada Șerban Gheorghe.
Din reprezentările a fiecărui etaj, cu dispunerea apartamentelor conform numărului poștal,
clientul poate să se informeze asupra amplasamentului apartamentului pe nivel. De multe ori
clientul nu își dorește să aibă
Ca primul pas, am atașat datele grafice: în modul Display manager dând click pe iconul ,
Add Drawing Data → Attach Source Drawings...
56
Proiect de dizertație
fi folosite comenzile din meniul View sau butonul pentru vizualizare in 2D și pentru
3D.
După acest pas am atașat baza de date textuale. Aceasta a fost realizată îna MSAcces. În
modul Display manager dând click pe iconul → Add Data, aparea fereastra următoare:
57
Proiect de dizertație
58
Proiect de dizertație
59
Proiect de dizertație
Din meniul tabelului se poate alege opțiunea Auto Zoom, astfel la aplicarea comenzii View
Linked Object, desenul este mărit asupra obiectelor aferente , la scara aleasă în Zoom
Scale... .
60
Proiect de dizertație
61
Proiect de dizertație
Centrarea releveelor
5 releveu 0,05 267 13.35
spațiilor
Proiectarea bazei de date
6 operație 3 1 3
în Acces
Crearea tabelelor în
7 tabel 0,5 7 3.5
Acces
Crearea legăturilor
8 element 0,03 626 18.78
Acces-Autocad
9 Teastarea bazei de date operație 1 1 1
TOTAL CONSUM TIMP= 1032,91
62
Proiect de dizertație
63
Proiect de dizertație
În devizul estimativ sau situaţia de plată se găsesc centralizate calculele de mai sus,
completate cu valoarea T.V.A.
Tabel 5.4.
Deviz estimativ / situaţie de plată
Articole de calculatie si elemente de Valoarea
Nr. Crt
cheltuieli (RON)
1 Manopera 20189,09
2 Materiale 0
3 TOTAL (1+2) 20189.09
Cheltuieli generale + taxe la instituţii cu
4
care se colaborează 1614.25
5 Cheltuieli de deplasare 0
6 TOTAL PRET (3+4+5 ) 21803.34
7 Profit 10% din manopera 2018.91
TOTAL PRET DE COST
8
(TOTAL PRET + Profit) 23822.25
T.V.A (19% din 8) (19% din TOTAL
9
PRET DE COST) 4526.23
TOTAL VALOARE DEVIZ /
10 SITUATIA DE PLATA (8+9) 28348.48
( TOTAL PRET DE COST + T.V.A )
Din tabelul 5.4. rezultă că suma necesară a executării lucrărilor topo-geodezice necesare
trasării pe teren a fabricii de biodiesel PROCERA, din localitatea Fundulea, este de 28 350
de RON.
Aceasta este valoare cheltuielilor efective necesitate de executarea lucrării. Pornind de la
această valoare firma de topo-geodezie îşi poate stabili un preţ de pornire în negocierea cu
beneficiarul lucrării. Acest preţ va fi mai mare în aşa fel încât să poată lăsa din preţ,
ajungând la un compromis cu beneficiarul, fără a ieşi în pierdere.
64
Proiect de dizertație
Bibliografie
65