Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
80Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria Bizantului

Istoria Bizantului

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,510|Likes:
Published by mihaifm

More info:

Published by: mihaifm on Apr 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/09/2013

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA
 Al. I. CUZA
IA
Ş
IFACULTATEA DE ISTORIEÎNV
ĂŢĂ
MÂNT LA DISTAN
ŢĂ
 
ISTORIA BIZAN
Ţ
ULUI
AUTORI: lect. univ. dr. Bogdan-Petru MALEONProf. univ. dr. Ion TODERA
Ş
CUAN IISEMESTRUL I2009-2010ISSN 1221- 9363
 
 
INTRODUCEREPosteritatea Bizan
ţ
ului
De-a lungul primului mileniu cre
ş
tin, contactele dintre civiliza
ţ
ia bizantin
ă
 
ş
i cea occidental
ă
au fost sporadice, majoritatea acestora limitându-se la palieruloficial al rela
ţ
iilor diplomatice
ş
i biserice
ş
ti. Chiar 
ş
i în aceste condi
ţ
ii, emisarii,misionarii, negustorii sau r 
ă
zboinicii proveni
ţ
i din spa
ţ
iul cre
ş
tin
ă
t
ăţ
ii latine, careau intrat în contact cu realit
ăţ
ile lumii bizantine, au fost impresiona
ţ
i de bog
ăţ
iamaterial
ă
 
ş
i spiritual
ă
a capitalei imperiale
ş
i s-au declarat cople
ş
i
ţ
i de m
ă
re
ţ
iacur 
ţ
ii basileilor. Pân
ă
 
ş
i personalit
ăţ
ile cu un acut spirit critic, precum episcopulLiutprand de Cremona, trimis de Otto I pentru a negocia o alian
ţă
matrimonial
ă
 cu st
ă
 pânii de pe Bosfor, nu a putut s
ă
-
ş
i camufleze fascina
ţ
ia pentru Bizan
ţ
înciuda dela
ţ
iunilor menite s
ă
-i justifice e
ş
ecul.Dup
ă
anul 1000,
Cruciadele
au dat prilejul celor dou
ă
lumi s
ă
se cunoasc
ă
 nemijlocit, prilej cu care au descoperit, dincolo de unele analogii de civiliza
ţ
ie,diferen
ţ
e profunde la nivelul modului de via
ţă
, a org
ă
niz
ă
rii sociale
ş
i în ceea ce prive
ş
te mentalul colectiv. Treptat, catolicii au ajuns s
ă
-i deprecieze pe ortodoc
ş
i,atribuindu-le însu
ş
iri precum nestatornicia, avari
ţ
ia excesiv
ă
 
ş
i chiar la
ş
itatea.Astfel s-a ajuns la evenimentul tragic din 1204 când, dând curs unor solicit
ă
riizvorâte din fr 
ă
mânt
ă
rile politice existente la curtea bizantin
ă
, cavaleriioccidentali au cucerit cetatea de pe Bosfor, supunând-o unui jaf cumplit. Cu acest prilej, cronicarii celei de-a patra cruciade, Robert de Clari
ş
i Geoffrey deVillehardouin au înf 
ăţ
i
ş
at bog
ăţ
iile ora
ş
ului, îns
ă
nu
ş
i-au ascuns ostilitatea fa
ţă
 de popula
ţ
ia cucerit
ă
. Acest eveniment a dus la adâncirea ostilit
ăţ
ii reciproce
ş
i încele din urm
ă
a anticipat pr 
ă
 bu
ş
irea Imperiului în 1453, într-o atmosfer 
ă
dequasi-nep
ă
sare din partea cre
ş
tin
ă
t
ăţ
ii latine.Imaginea pe care a avut-o Bizan
ţ
ului în ochii celorlal
ţ
i nu trebuie analizat
ă
 exclusiv din perspectiva contactelor politico-diplomatice
ş
i militare, întrucâtacesta a l
ă
sat Europei o mo
ş
tenire cultural
ă
colosal
ă
. Întreg dreptul roman,sistematizat sub forma unui mare
corpus juridic
în vremea lui Iustinian a ajunsmaterie de studiu în Universit
ăţ
ile occidentale
ş
i a constituit arm
ă
turaargumentativ
ă
a Imperiului Occidental în disputa acestuia cu Pontificatul. Dup
ă
  pr 
ă
 bu
ş
irea Constantinopolului, o bun
ă
parte a elitei intelectuale bizantine s-arefugiat în vestul Europei, aducând un nou suflu mi
ş
c
ă
rii umaniste aflate laapogeu. Înv
ăţ
a
ţ
i precum Bessarion, devenit cardinal dup
ă
e
ş
ecul unirii religioasede la Floren
ţ
a, au adus o întreag
ă
zestre cultural
ă
constând în manuscrisenepre
ţ
uite, care au stat la baza unor prestigioase biblioteci. În acest context,erudi
ţ
ii Rena
ş
terii italiene, precum Marsilio Ficino sau Lorenzo Valla au reînviatstudiile clasice traducând, pentru prima dat
ă
în Occident, vechile opere aleantichit
ăţ
ii grece
ş
ti, direct din limba în care au fost scrise. Mai mult decât atât, prin interpret
ă
rile unor savan
ţ
i precum neoplatonicianul Georgios GemistosPlethon gândirea antic
ă
a fost asociat
ă
mi
ş
c
ă
rii intelectuale care a animat perioadafinal
ă
a istoriei bizantine.În prima parte a epocii moderne, interesul pentru civiliza
ţ
ia bizantin
ă
acuprins
ş
i alte regiuni ale continentului. Astfel, unii dintre reprezentan
ţ
ii trenduluicultural dezvoltat sub auspiciile Reformei Protestante, precum Jeronimus Wolf 
 
 3
sau Leunclavius s-au ar 
ă
tat interesa
ţ
i de mo
ş
tenirea juridic
ă
roman
ă
filtrat
ă
decultura oriental
ă
. Totodat
ă
, s-au manifestat unele încerc
ă
ri timide de sistematizarea izvoarelor 
ş
i de alc
ă
tuire a unor edi
ţ
ii critice. Abia secolul al XVII-lea a adus primele explor 
ă
ri de factur 
ă
 
ş
tiin
ţ
ific
ă
în ceea ce prive
ş
te Imperiul Cre
ş
tin de
ă
s
ă
rit. Acest interes s-a întemeiat, în bun
ă
m
ă
sur 
ă
, pe dorin
ţ
a teoreticienilor absolutismului monarhic de a identifica în trecut un contrafort ideologic
ş
i o surs
ă
 de legitimare a puterii. Sub auspiciile generoase ale
regelui soare
(Ludovic alXIV-lea), savan
ţ
ii francezi au ini
ţ
iat
ă
prima ac
ţ
iune sistematic
ă
de colectare
ş
ieditare a izvoarelor bizantine. Din 1645 a fost demarat
ă
celebra colec
ţ
ie de laLouvre care a adunat, pân
ă
în 1711, nu mai pu
ţ
in de 34 de tomuri. În aceast
ă
  perioad
ă
 
ş
i-a desf 
ăş
urat activitatea
ş
i Charles du Cange, autorul primelor glosaregrece
ş
ti
ş
i latine, alc
ă
tuite dup
ă
criterii
ş
tiin
ţ
ifice. De asemenea, au ap
ă
rutmanuale de paleografie destinate s
ă
înlesneasc
ă
accesul direct la m
ă
rturiiledocumentare produse în timp de cancelaria imperial
ă
sau de cea a patriarhieiEcumenice.Dac
ă
la începutul veacului al XVIII-lea interesul pentru Bizan
ţ
ul politic sesitua la cele mai înalte cote, în urm
ă
toarele decenii s-a conturat un discurs profund depreciativ la adresa Imperiului Oriental. Aceast
ă
schimbare de trendilustra conflictul dintre spiritul iluminist
ş
i ideologia monarhic
ă
, a c
ă
rei criticii i-au asociat o serie de vicii structurale despre care se considera c
ă
au stat la bazalungii agonii a lumii romane. În celebrul
 Eseu despre moravuri
, Voltaireconsidera c
ă
nimic din istoria bizantin
ă
nu poate suscita interesul unui spiritluminat, întrucât dup
ă
epoca lui Iustinian aceasta nu ar mai con
ţ
ine nici un episodmemorabil. Pe aceea
ş
i direc
ţ
ie s-a înscris
ş
i Montesquieu, care reducea evolu
ţ
iaImperiului de r 
ă
s
ă
rit la „o succesiune nesfâr 
ş
it
ă
de revolte, sedi
ţ
ii
ş
i perfidii”,motiv pentru care ea nu merita s
ă
se bucure de aten
ţ
ia contemporanilor. Mai multdecât atât, filosoful francez aprecia c
ă
statul bizantin a fost mereu subminat denumeroase sl
ă
 biciuni care i-au m
ă
cinat for 
ţ
a politic
ă
, militar 
ă
 
ş
i organizareasocial
ă
. Supravie
ţ
uirea sa miliner 
ă
se datora doar unor factori conjuncturali precum inventarea focului grecesc, politica de învr 
ă
 jbire a barbarilor 
ş
i comer 
ţ
ulînfloritor al Constantinopolului.La finalul secolului al XVIII-lea
ş
i în zorii celui de-al XIX-lea, lumeaintelectual
ă
european
ă
continua s
ă
se raporteze într-o manier 
ă
critic
ă
la civiliza
ţ
iacre
ş
tin
ă
oriental
ă
aflat
ă
sub tutela Constantinopolului. Spre exemplu, filosofulgerman Friedrich Hegel considera c
ă
istoria Bizan
ţ
ului este lipsit
ă
de idei politiceoriginale, precum
ş
i de mari personalit
ăţ
i. Pe fondul acestui trend depreciativ
ş
i-au
ă
cut sim
ţ
it
ă
prezen
ţ
a
ş
i primele manifest
ă
ri de factur 
ă
 
ş
tiin
ţ
ific
ă
relative laistoria bizantin
ă
. Ilustrativ
ă
în acest sens este lucrarea istoricului englez EdwardGibbon,
 Istoria declinului
 ş
i a pr 
ă 
bu
 ş
irii Imperiului Roman
, care, de
ş
i înc
ă
dintitlu se înscrie în spiritul iluminist, reprezint
ă
cea mai obiectiv
ă
abordare de pân
ă
 atunci. În felul acesta s-a deschis drumul spre alc
ă
tuirea unor sinteze în care seremarc
ă
o cert
ă
propensiune spre obiectivitate. Spre exemplificare, pot fi amintite preocup
ă
rile lui George Finlay, care trateaz
ă
istoria Greciei de la cucerirearoman
ă
pân
ă
în secolul al XIX-lea sau Karl Hopf, autor care a abordat o serie de probleme controversate, precum leg
ă
tura dintre vechii eleni
ş
i grecii moderni. Totîn secolul al XIX-lea s-au format primele
ş
colii istoriografice dedicate exclusivistoriei bizantine. Cea mai prestigioas
ă
s-a constituit în mediul intelectual de laMünchen
ş
i a animat treptat o bun
ă
parte a spa
ţ
iului universitar german.
Ş
coalagerman
ă
a ini
ţ
iat cel mai vast
ş
i mai riguros efort de recuperare a surselor, care s-a materializat în colec
ţ
ia intitulat
ă
 
Corpus Scriptorium Historiae Bizantinae
, carereprezint
ă
pân
ă
ast
ă
zi una dintre cele mai complexe întreprinderi de acest tip.Mul
ţ
i dintre speciali
ş
tii forma
ţ
i în aceast
ă
ambian
ţă
istoriografic
ă
unii s-au

Activity (80)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Marius Bărăscu liked this
Iuliana Maria liked this
Mihaela Dobinda liked this
Mircea Pantis liked this
Mary Scripnic liked this
Vitalie Morari liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->