SUFERINTE MUSCULO-SCHELETICEALE OPERATORILOR LAVIDEOTERMINAL
Dr.Elena Ana P
ă
uncu,
Medic specialist Medicina Muncii
Dr.Mariana Matei,
Medic medicin
ă
general
ă
Informatica a luat o amploare deosebit
ă
în ultimii ani, tehnica de calcul utilizându-se atâtpe scar
ă
larg
ă
, în laboratoarele de profil, dar si sub forma calculatoarelor personale. O dat
ă
cuimplementarea computerelor în toate domeniile de activitate, apar si o serie de probleme deadaptare si de s
ă
n
ă
tate la utilizatori, care au fost abordate complex în ultimii ani atât din punctde vedere medical cât si ergonomic în cadrul a numeroase studii.
La utilizatorii de videoterminale (VDT) pot apare:
manifest
ă
ri de astenopie (ocular
ă
si vizual
ă
)
tulbur
ă
ri osteo-articulare la nivelul coloanei vertebrale (în special cervicale si lombare),al mâinii si bratelor
fenomene legate de stres
dermatoze
suferinte neurologice (epilepsie fotosensibil
ă
)
afectarea reproducerii, s.a.
Conceptia posturilor de muncă
are o important
ă
primordial
ă
pentru confortul osteo-muscular. Factori generali care intervin sunt: talia operatorilor, distanta vizual
ă
(ochi-ecran,ochi- tastatur
ă
, ochi-document, unghiul de vedere), pozitia în timpul activit
ă
tii (imobilism,factori ergonomici vizuali ca fenomenele de str
ă
lucire si refexie ce pot limita posibilit
ă
tile demodificare a pozitiei), preferinte individuale si posibilitatea efectu
ă
rii cu usurint
ă
si rapid aunor modific
ă
ri si reglaje. Mai pot interveni factori contextuali ca: vârsta, sexul, corectiavederii, gradul de educatie si conditiile de viat
ă
, continutul muncii ( introducere de date,selectarea datelor, conversatie, prelucrare de text si programare, conceptie, proiectare pecalculator), relatia dintre continutul muncii,mediul de munc
ă
si folosirea ecranului, durataactivit
ă
tii la ecran, durata schimbului de lucru si a pauzelor, s.a..
Manifestă
rile osteo-articulare pot fi diverse: durere, redoare, oboseal
ă
, crampe,tremur
ă
turi, etc. ce apar cu frecvent
ă
variabil
ă
la operatorii afectati: zilnic, ocazional, rar,niciodat
ă
. Localiz
ă
rile cele mai frecvente sunt la nivelul coloanei cervicale, um
ă
rului, cotului,coloanei lombare, mâinii.
Principalele suferinte musculo
-scheletale întâlnite în activitatea la VDT sunt:
Afectarea coloanei vertebrale
. Asociat
ă
cu dureri de sezut si de umeri permite definireaunui tablou specific muncii de birou, cunoscut ca "sindromul secretarei". Durerea poate fi însotit
ă
de unele deviatii ale coloanei vertebrale (cu frecvent
ă
crescut
ă
apare cifoza),discopatii; pot apare si fenomene acute de lombosciatic
ă
. Principala cauz
ă
de aparitie a acestortulbur
ă
ri o constituie mobilierul neadecvat ca si constructie sau pozitionare: scaun jos, îngust,instabil, moale, sezutul scaunului permite alunecarea înainte a corpului, sp
ă
tarul nu asigur
ă
Page 1 of 4SUFERINTE MUSCULO-SCHELETICE ALE OPERATORILOR LA VIDEOTERM...09.09.2007http://www.medfam.ro/mf/mf/mf16/paunc16.html
sprijin lombar, antebrate nerezemate, nivelul coatelor mai coborât decât al tastaturii, pozitier
ă
sucit
ă
a corpului fat
ă
de ecran, adesea pentru a evita fenomenele de reflexie, absentasprijinului pentru picioare.
Durerile de gât
, umeri, partea superioar
ă
a spatelui pot fi cauzate de o pozitie fix
ă
, impus
ă
de munca la calculator, în special dac
ă
bratele lucr
ă
torului nu au nici un suport sau umerii sunt încovoiati. Durerea miofascial
ă
de natur
ă
ischemic
ă
reprezint
ă
un mecanism frecvcent aldurerilor cervicale si toracice.
Hernia de disc
-dup
ă
J.L. Kelsey- la cei ce lucreaz
ă
peste jum
ă
tate din timpul de lucru înpozitie sezând poate apare cu un risc de 60-70% mai mare decât la cei care nu stau jos atât demult. Se manifest
ă
sub forma durerii puternice de picior; herniile mici pot cauza durere de tipsciatic în timp ce acelea mari pot conduce la o lips
ă
de sensibilitate asociat
ă
cu durere.
Osteoporoza
este favorizat
ă
de activit
ă
tile sedentare prelungite, care amplific
ă
risculaparitiei secundare de fracturi.
CTD
(Cumulative Trauma Disorder) este un sindrom ce apare în urma pozitiei prelungite,rigide, a bratelor pe lâng
ă
corp, ce duce la compresiunea vaselor si nervilor din zona pectoral
ă
si care se manifest
ă
prin durere si jen
ă
local
ă
.
Sindromul de "tunel carpian"
(form
ă
a CTD) se instaleaz
ă
sub forma unor crampe înpodul palmei si în degete, ajungând la durere, pierderea controlului, sl
ă
biciune (sc
ă
pareaobiectelor din mân
ă
), imposibilitate de-a lucra, chiar pân
ă
la anchiloze locale, princompresiune ulnar
ă
a formatiunilor tendinoase locale. Nervul median trece prin tunelul carpian împreun
ă
cu tendoanele flexoare ale mâinii. Misc
ă
rile rapide ale degetelor si activitatea detastare prelungit
ă
determin
ă
inflamarea tendoanelor, cu sc
ă
derea cantit
ă
tii de lichid sinovial sisecundar compresiune în acest spatiu îngust a nervului median. În timp apare durerea,asem
ă
n
ă
toare cu cea perceput
ă
la lovirea cotului. Localiz
ă
rile cele mai frecvente ale dureriisunt la nivelul antebratului, cotului, încheieturii mâinii, degetului mare. Adesea durerile dincadrul sindromului carpian sunt mai intense în cursul noptii. Dac
ă
activitatea este redus
ă
sau întrerupt
ă
la aparitia durerii ca prim simptom, fenomenele sunt reversibile. Continuareaactivit
ă
tii sustinute duce în timp la aparitia modific
ă
rilor ireversibile ale nervului median. Lapersonalul cu vechime în activitate exist
ă
, în majoritatea cazurilor, hiperextensie digital
ă
, cuarticulatii hipermobile. Mai mult de 1/4 dintre utilizatori lovesc tastele cu o fort
ă
prea mare.Cauza principal
ă
de aparitie a sindromului de tunel carpian o constituie pozitionareanecorespunz
ă
toare a tastaturii: mai înalt
ă
de 4 cm., linia WSDF la mai mult de 70 cm de sol,astfel încât lucr
ă
torul este nevoit s
ă
-si ridice umerii si bratele, taste rigide; activitate de durat
ă
,f
ă
r
ă
pauze, absenta cotierelor sau constructia lor neadecvat
ă
: prea lungi, prea înguste, dinmateriale dure sau alunecoase; încheietura mâinii nu trebuie s
ă
fie îndoit
ă
sau s
ă
trebuiasc
ă
s
ă
fie îndoit
ă
pentru a ajunge la tastatur
ă
. În cazul utiliz
ă
rii mouse-ului durerile de încheietur
ă
potapare dac
ă
acesta este prea greu si exist
ă
tendinta deplas
ă
rii sale între degetele mare si ar
ă
t
ă
tor.
Factori favorizanti în aparitia sindromului de tunel carpian sunt: artrita, diabetul zaharat,
guta, hipotiroidismul, graviditatea, sexul feminin, anticonceptionalele, menopauza,dimensiunea încheieturii (încheieturi musculoase, groase), obezitatea, unele antidepresive,temperatura sc
ă
zut
ă
. La supraponderali, prin utilizarea tastaturii apar deviatii ale încheieturiice afecteaz
ă
nervul median. Unele studii arat
ă
c
ă
tendinitele si durerile musculare în zonelesuperioare ale corpului uman se pot asocia cu adoptarea unei pozitii cu gâtul, umerii si muschiibratelor în contractie izometric
ă
. Numai aparitia durerilor nu permite diagnosticarea unuisindrom de canal carpian, durata expunerii profesionale trebuind s
ă
fie semnificativ
ă
.
Tendinita, tenosinovita
extensorului degetului mare apare îndeosebi prin tastarea blanculuicu policele; sindromul de intersectie const
ă
din tenosinovit
ă
cu localizare pe parte dorsal
ă
aPage 2 of 4SUFERINTE MUSCULO-SCHELETICE ALE OPERATORILOR LA VIDEOTERM...09.09.2007http://www.medfam.ro/mf/mf/mf16/paunc16.html
antebratului, în zona de intersectie a tendoanelor extensoare ale mâinii si policelui. Tendinitaextensorilor apare dac
ă
mâna este mentinut
ă
ridicat
ă
mai mult timp sau ridicat
ă
-coborât
ă
înmod repetat. apare frecvent la muzicieni si utilizatori de tastatur
ă
.
Epicondilita lateral
ă
poate apare prin fortarea repetat
ă
a antebratului prin misc
ă
ri deextensie si supinatie repetate, îndeosebi prin utilizarea mous-ului.
Sindromul PIN distal
(posterior interosseus nerve syndrome) se refer
ă
la întreruperea p
ă
rtiimotoare a nervului radial în partea superioar
ă
a antebratului, lâng
ă
epicondilul lateral.
Sindromul tunelului cubital
este mai rar si se refer
ă
la comprimarea/întreruperea nervuluiulnar la nivelul tunelului cubital în interiorul cotului.Un simptom prezent cu frecvent
ă
crescut
ă
este
cefaleea
, etiologia ei fiind complex
ă
:simptom secundar al astenopiei, tulbur
ă
ri date de stres, sau incomfort muscular. La operatoriila videoterminal o form
ă
obisnuit
ă
de cefalee este cea frontal
ă
. Cefaleea poate apare:- asociat
ă
cu munca, în conditii de iluminat deficitare, munc
ă
intens
ă
, fenomene sup
ă
r
ă
toare lavideoterminal,- însotit
ă
de oboseal
ă
ocular
ă
(secundar organiz
ă
rii postului de munc
ă
, functiede deplas
ă
rile privirii)- în conditiile unei st
ă
ri tensionate, stresante, îngrijor
ă
toare, proportionalcu vechimea activit
ă
tii la videoterminal- acompaniat
ă
de vedere dubl
ă
, neclar
ă
, dup
ă
câtevaore de munc
ă
la videoterminal.
Pentru o bună
desf
ă
surare a activit
ă
tii, prevenirea instal
ă
rii oboselii profesionale siprofilaxia îmboln
ă
virilor este necesar
ă
asigurarea si mentinerea conditiilor de microclimat,iluminat, zgomot, corespunz
ă
toare normelor în vigoare, organizarea proceselor de munc
ă
astfel încât -periodic- s
ă
asigure recuperarea functional
ă
a structurilor solicitate. Reducereafluctuatiilor mari de activitate.
La personalul ce lucrează
pe tot schimbul de lucru în fata monitorului, vor fi asiguratepauze scurte (circa 5 minute la 1 or
ă
, 15 min. la 2 ore, sau alese individual), pentru prevenireaoboselii neuropsihice si vizuale, cu evitarea activit
ă
tii continue pe o durat
ă
mai mare de 4 ore în fata videoterminalului, pentru a preveni instalarea sau evolutia unor afectiuni. Nu se varenunta la aceste pauze prin cumularea orelor la sfârsit de program.
Locul de muncă
va fi amenajat ergonomic atât pentru o pozitie comod
ă
a corpului cât sipentru sc
ă
derea solicit
ă
rii articulare, neuropsihice si vizuale. Personalul va evita îmbr
ă
c
ă
mintea de culoare deschis
ă
în timpul lucrului, pentru prevenirea fenomenului dereflexie. Pentru ameliorarea pozitiei corpului, ar fi benefic
ă
adaptarea de cotiere la scauneleergonomice existente, sau dotarea cu scaune ergonomice, cu în
ă
ltime reglabil
ă
(42-50 cm),adâncime a sezutului scaunului corespunz
ă
toare, suport lombar reglabil si cu suport reglabilpentru coate. Scaunele s
ă
permit
ă
lucrul dintr-o pozitie înclinat
ă
(120 sau mai mult). Cotiereles
ă
fie suficient de late si s
ă
nu ajung
ă
în contact cu cotul; s
ă
fie suficient de lungi pentru asustine antebratul. Birourile vor avea în
ă
ltime corespunz
ă
toare cu datele antropometrice aleutilizatorului, (ideal ar fi s
ă
aib
ă
în
ă
ltime reglabil
ă
, de 65-75 cm). Tastatura si mouse-ul vor fidispuse al
ă
turat, pe un suport glisant, care s
ă
permit
ă
membrelor inferioare s
ă
încap
ă
în spatiulde dedesupt iar încheietura mâinii s
ă
nu fie îndoit
ă
sau întins
ă
pentru a ajunge la tastatur
ă
.Monitorul nu va fi dispus pe calculator; preferabil
ă
este distanta ochi-ecran de 40-70 cm, cu ununghi vizual de 15-20°. Pentru membrele inferioare va fi realizat un suport care s
ă
asigure ununghi de aproximativ 90° al piciorului pe gamb
ă
. Postul de munc
ă
va fi amenajat tinând seamade necesit
ă
tile utilizatorului si s
ă
permit
ă
pozitii variabile. În vederea unei bune recuper
ă
ri, întimpul liber se recomand
ă
personalului de la oficiul de calcul m
ă
suri de odihn
ă
activ
ă
, în aerliber, iar la locul de munc
ă
, în pauze, misc
ă
ri fizice, îndeosebi de extensie.
Educatie sanitară
a factorilor decizionali si a celor implicati direct, în vedereaPage 3 of 4SUFERINTE MUSCULO-SCHELETICE ALE OPERATORILOR LA VIDEOTERM...09.09.2007http://www.medfam.ro/mf/mf/mf16/paunc16.html
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
