{\rtf1 \ansi {\*\userprops {\propname jforVersion}\proptype30 {\staticval jfor

V0.7.1 - see http://www.jfor.org}}{\colortbl;

\red0\green0\blue0;\red255\green255\blue255;\red255\green0\blue0;\red0\green255\blu
e0;\red0\green0\blue255;\red0\green255\blue255;\red255\green0\blue255;\red255\green
255\blue0;\red0\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\red0\green128\blue0;\red128\
green0\blue128;\red128\green0\blue0;\red128\green128\blue0;\red128\green128\blue128
;\red192\green192\blue192;}{\fonttbl; {\f0 arial}{\f1 symbol}{\f2 times new roman}
{\f3 georgia}}\paperw8640 \paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200
\margr1200 \paperw8640 \paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200 \margr1200
\paperw8640 \paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200 \margr1200 \paperw8640
\paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200 \margr1200 \paperw8640
\paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200 \margr1200 \paperw8640
\paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200 \margr1200 \paperw8640
\paperh12960 \margt1000 \margb1000 \margl1200 \margr1200 \margt1000 \margb1000
\margl1200 \margr1200 \sectd {\ql {\field {\*\fldinst { PAGE } }{\fldrslt }}\par }
{\ql {\field {\*\fldinst { PAGE } }{\fldrslt }}\par }{\qr {\field {\fs24 \*\fldinst
{ PAGE } }{\fldrslt }}\par }{\qj {\field {\fs24 \*\fldinst { PAGE } }
{\fldrslt }}\par }{\ql {\field {\fs24 \*\fldinst { PAGE } }{\fldrslt }}\par }{\qc
{\*\bkmkstart the-one-and-only-title-page}{\*\bkmkend the-one-and-only-title-page}
{}\par }{\qc \sa560 {\fs60 Istoria \u354\'3f\u259\'3frii Rum�ne\u351\'3fti �ntru
care s\u259\'3f cuprinde numele ei cel dint�i \u351\'3fi cine au fost
l\u259\'3fcuitorii ei atunci \u351\'3fi apoi cine o au mai desc\u259\'3flecat
\u351\'3fi o au st\u259\'3fp�nit p�n\u259\'3f \u351\'3fi �n vremile de acum s-au
tras \u351\'3fi st\u259\'3f}\par }{\ql \sa800 {\fs28 Constantin Cantacuzino}\par }
{\ql \sb1200 {\fs24 Versiune electronic\u259\'3f de }{\field {\*\fldinst HYPERLINK
"http://www.scriptorium.ro" }{\fldrslt {Scriptorium.ro}}}\par }{\ql {\field
{\*\fldinst HYPERLINK "http://www.scriptorium.ro" }{\fldrslt
{http://www.scriptorium.ro}}}\par }\sect \sectd {\ql {\field {\*\fldinst { PAGE } }
{\fldrslt }}\par }{\ql {\field {\*\fldinst { PAGE } }{\fldrslt }}\par }{\qr {\field
{\fs24 \*\fldinst { PAGE } }{\fldrslt }}\par }{\qj {\field {\fs24 \*\fldinst { PAGE
} }{\fldrslt }}\par }{\ql {\field {\fs24 \*\fldinst { PAGE } }{\fldrslt }}\par }
{\ql {\*\bkmkstart N10080}{\*\bkmkend N10080}\sa120 {\b \fs36 \f3
Predoslovie}\par }{\ql {\fs24 Cu greu \u351\'3fi cu strimt iaste ne\u351\'3ftine a
da cap \u351\'3fi �ncep\u259\'3ftur\u259\'3f fie\u351\'3ftec\u259\'3fruia lucru,
mai v�rtos celuia c�nd nici cum, nici de nici o parte ajutor iaste, nici
\u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f de la al\u355\'3fii, sau pomenire
m\u259\'3fcar\u259\'3f s\u259\'3f afl\u259\'3f ca o pova\u355\'3f\u259\'3f,
f\u259\'3fc�ndu-se \u351\'3fi ca o luminare ar\u259\'3ft�ndu-se, ca s\u259\'3f se
poat\u259\'3f ajuta cel ce nu \u351\'3ftie de la cel ce \u351\'3ftie \u351\'3fi
c�le din �ntun�rec s\u259\'3f ias\u259\'3f la lumin\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24
C\u259\'3f nici unul �n lume nu iaste carele den sine numai s\u259\'3f \u351\'3ftie
\u351\'3fi nici unul nu au aflat nimic, p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd n-au fost de
altul �nv\u259\'3f\u355\'3fat. Nici nimeni nu s\u259\'3f poate domiri de nici un
lucru, de nu mai nainte au au v\u259\'3fzut, au au auzit, sau au cetit \u351\'3fi
de nu ca ac�lea, as�mene ca ac�lea, m\u259\'3fcar c�t de pu\u355\'3fin, \u351\'3fi
de nu acela\u351\'3fi adev\u259\'3fr \u351\'3fi de lucru ce pofte\u351\'3fte
ne\u351\'3ftine, au zis, sau au scrisu, m\u259\'3fcar c�t de pu\u355\'3fin
\u351\'3fi de altele, ca numai s\u259\'3f se poat\u259\'3f altul de\u351\'3ftepta
spre g�ndirea acelora \u351\'3fi a altor lucruri �nc\u259\'3f destul iaste.
\u350\'3fi carii ca acelea au f\u259\'3fcut \u351\'3fi au pomenit, c�t de c�t
m\u259\'3fcar, nemoarte mul\u355\'3f\u259\'3fmite au auzit \u351\'3fi �n
bun\u259\'3f pomenire au r\u259\'3fmas.}\par }{\ql {\fs24 Precum \u351\'3fi
Aristotel �n cartea a dooa a Metafisicii, cap. 8, zice: har \u351\'3fi
mul\u355\'3f\u259\'3fmit\u259\'3f s\u259\'3f avem \u351\'3fi s\u259\'3f d\u259\'3fm
filosofilor celor b\u259\'3ftr�ni, carii numai ce au pomenit \u351\'3fi au scris de
adev\u259\'3frul fiin\u355\'3felor \u351\'3fi m\u259\'3fcar c\u259\'3f mai la multe
n-au nemerit de a gr\u259\'3fi de firile lor adev\u259\'3frul, iar
�nc\u259\'3f\u351\'3fi destul c\u259\'3f tot au pomenit \u351\'3fi au scris de
adev\u259\'3frul fiin\u355\'3felor \u351\'3fi m\u259\'3fcar c\u259\'3f la mai multe
n-au nemerit de a gr\u259\'3fi de firile lor adev\u259\'3frul, iar
�nc\u259\'3f\u351\'3fi destul c\u259\'3f tot au pomenit \u351\'3fi au zis
ceva\u351\'3fi, c�t pricin\u259\'3f de a cerca \u351\'3fi a iscodi adev\u259\'3frul
al\u355\'3fii au dat \u8212\'3f aduc�nd \u351\'3fi pild\u259\'3f \u351\'3fi pe un
Timotheu muzica\u351\'3ful, ce era �n zilele lui Filip-craiul, tat\u259\'3fl lui
Alexandru celui Mare, (foarte iscusit �ntr-ac�ia), zice dar: de n-ar fi fost
Timotheu, n-am avea mult\u259\'3f muzic\u259\'3f. Iar de n-ar fi fost \u351\'3fi
Frinis, nici Timotheu n-ar fi fost.}\par }{\ql {\fs24 Zice \u351\'3fi Diodor
Sicheliotul, istoric �n predosloviia c\u259\'3fr\u355\'3fii lui dint�i, c\u259\'3f
cu direptate iaste a da to\u355\'3fi mari mul\u355\'3femite celor ce au dat
�nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3fturi \u351\'3fi au scris istorii de ob\u351\'3fte,
c\u259\'3fci c\u259\'3f cu ostenelele lor au folosit via\u355\'3fa de ob\u351\'3fte
(adec\u259\'3f traiul tuturor).}\par }{\ql {\fs24 Nu gr\u259\'3fiesc aici, nici zic
de marele Moisi, carele de nici un om �nv\u259\'3f\u355\'3fat sau \u351\'3ftiut n-
au fost, de au scris zidirea lumii \u351\'3fi alte legiuiri. Nici vorbesc de
al\u355\'3fi mul\u355\'3fi sfin\u355\'3fi proroci carii \u351\'3ftiia
ne�nv\u259\'3f\u355\'3fa\u355\'3fi de nimeni \u351\'3fi c�le ce fus�se, \u351\'3fi
c�le ce era, \u351\'3fi cele ce vrea s\u259\'3f fie. Drept c\u259\'3f acelora
\u351\'3ftiin\u355\'3fa \u351\'3fi �nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3ftura nu era
fireasc\u259\'3f \u351\'3fi omeneasc\u259\'3f, ci peste fire \u351\'3fi
dumnezeiasc\u259\'3f, luminate \u351\'3fi �nv\u259\'3f\u355\'3fate
min\u355\'3file \u351\'3fi cuno\u351\'3ftin\u355\'3fele lor, de duhul sf�nt,
izvorul \u351\'3fi lumina adev\u259\'3fratei \u351\'3ftiin\u355\'3fe \u351\'3fi
�n\u355\'3felepciuni.}\par }{\ql {\fs24 Ci dar cu greu \u351\'3fi cu num\u259\'3fr
iaste a da, zic, ne\u351\'3ftine �ncep\u259\'3ftur\u259\'3f celor ce mai despre
toate p\u259\'3fr\u355\'3file �ntun�rec iaste, precum \u351\'3fi mie acum
s\u259\'3f �nt�mpl\u259\'3f a veni, vr�nd, cum am pomenit mai sus, a istori ale
\u355\'3f\u259\'3frii, ce-i zicem noi ast\u259\'3fzi: rum�ne\u351\'3fti. Cu greu,
zic, foarte-mi iaste, de vr�me ce nu aflu eu p\u259\'3fn\u259\'3f acum,
m\u259\'3fcar c�t am ostenit, c�t am cercat, c�t am �ntrebat \u351\'3fi de
\u351\'3ftiu\u355\'3fi \u351\'3fi de b\u259\'3ftr�ni domiri\u355\'3fi \u351\'3fi
�n\u355\'3felep\u355\'3fi \u351\'3fi �n tot chipul m-am trudit \u351\'3fi pentr-
alte p\u259\'3fr\u355\'3fi \u351\'3fi cu cheltuial\u259\'3f am nevoit, ca doar
a\u351\'3f fi aflat vreun istoric, carele \u351\'3fi de \u355\'3fara aceasta, de
�ncep\u259\'3ftura ei, \u351\'3fi de l\u259\'3fcuitorii ei \u351\'3fi domnitorii
ei, carii c�t \u351\'3fi cum s-au purtat \u351\'3fi de obiceiurile lor \u351\'3fi
de legile ei, \u351\'3fi de altele multe ce �ntr-�nsa s\u259\'3f vor fi aflat,
carele s\u259\'3f scrie pe am\u259\'3fruntul toate \u351\'3fi cu deadinsul, precum
de alte \u355\'3f\u259\'3fri fac \u351\'3fi scriu pe larg toate. Ci dar eu
�nc\u259\'3f p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi, nici acel scriitoriu, nici acel spuitor
n-am aflat. \u350\'3fi aceasta, c\u259\'3fci n-au istorit nimeni de d�nsa cu
deadinsul, cum zi\u351\'3fi, pare-mi-se c\u259\'3f dintr-ac�ste pricini
vine.}\par }{\ql {\fs24 �nt�i, c\u259\'3f mic\u259\'3f \u351\'3fi can laturi
\u355\'3far\u259\'3f multora au p\u259\'3frut c\u259\'3f iaste, �nc\u259\'3f mai
v�rtos acum de c�nd osebit\u259\'3f de Ardeal \u351\'3fi de \u354\'3fara Moldovei
iaste. (Cum mai nainte vom ar\u259\'3fta, c�nd \u351\'3fi p�n\u259\'3f c�nd zic
istoricii \u351\'3fi gheografii c\u259\'3f au fost �mpreun\u259\'3f \u351\'3fi de
c�nd s-au osebit).}\par }{\ql {\fs24 A dooa, c\u259\'3f pu\u355\'3fini au fost
p\u259\'3fm�ntenii ace\u351\'3ftii \u355\'3f\u259\'3fri, cum s\u259\'3f vede, ca
aceia, ca s\u259\'3f \u351\'3faz\u259\'3f ei s\u259\'3f scrie ale patriei lor
\u351\'3fi s\u259\'3f istoreasc\u259\'3f �nt�mpl\u259\'3frile mo\u351\'3fiei lor,
precum fac al\u355\'3fii de ale lor, \u351\'3fi de nu mul\u355\'3fi \u351\'3fi
multe, �ns\u259\'3f tot fac, iar la noi mai nici unul. S\u259\'3fvai c\u259\'3f
poate zice ne\u351\'3ftine c\u259\'3f s\u259\'3f afl\u259\'3f \u351\'3fi aici
l�topise\u355\'3fe, ci r\u259\'3fspunsul �i iaste gata, c\u259\'3f acela ce l-au
f\u259\'3fcut, den ne\u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f s\u259\'3f v�de s\u259\'3f-l
fie scris, sau den negrijuire, doar c\u259\'3fci at�ta iaste de netocmit, de
�ncurcat \u351\'3fi de scurt, c�t mai mult\u259\'3f turburare \u351\'3fi mirare
d\u259\'3f celui ce cet�\u351\'3fte, dec�t a \u351\'3fti ceva\u351\'3fi
adev\u259\'3fr dintr-�nsul.}\par }{\ql {\fs24 Aceast\u259\'3f dar\u259\'3f
sc\u259\'3fd�re mare \u351\'3fi jale doar �ntr-acest norod al
ne\u351\'3ftiin\u355\'3fei \u351\'3fi al nevr�rei s\u259\'3f-l �nv�\u355\'3fe
fiind, iaste pricin\u259\'3f, de ast\u259\'3fzi, nu numai de r�sul altora
\u351\'3fi de ocar\u259\'3f suntem, ci \u351\'3fi orbi, mu\u355\'3fi, surzi suntem
de lucrurile \u351\'3fi faptele celor mai de demult ce �ntr-acest p\u259\'3fm�nt s-
au �nt�mplat \u351\'3fi s-au f\u259\'3fcut, cari de nevoie �nc\u259\'3f le era
\u351\'3fi ne iaste a le \u351\'3fti, pentru ca s\u259\'3f putem \u351\'3fi traiul
vie\u355\'3fii noastre a tocmi. Cum Nafclir �n prologul
Hronografului lui, ce face, zice: c\u259\'3f frumos lucru iaste den
gre\u351\'3falele altora s\u259\'3f tocmim via\u355\'3fa noastr\u259\'3f \u351\'3fi
nu ce al\u355\'3fii au f\u259\'3fcut s\u259\'3f cerc\u259\'3fm, ci ce bine
f\u259\'3fcut va fi, noi a urma s\u259\'3f ne punem �nainte. \u350\'3fi trebuie
s\u259\'3f \u351\'3ftim ca pre cei buni \u351\'3fi vrednici, carii vor fi fost bune
faptele lor, s\u259\'3f le pomenim bine, \u351\'3fi pre ei s\u259\'3f-i
l\u259\'3fud\u259\'3fm. Iar pre cei r\u259\'3fi \u351\'3fi f\u259\'3fc\u259\'3ftori
de r\u259\'3fu, s\u259\'3f-i blestem\u259\'3fm \u351\'3fi s\u259\'3f-i
oc\u259\'3fr�m aceea parte aleg�ndu-\u351\'3fi �n lume, c�t au tr\u259\'3fit, ca
s\u259\'3f-i r\u259\'3fm�ie.}\par }{\ql {\fs24 Ac�stea dar\u259\'3f \u351\'3fi ca
ac�stea l\u259\'3fs�ndu-le, c\u259\'3f cine a le scrie n-au fost, nici
al\u355\'3fii au purtat grij\u259\'3f, de n-au \u351\'3ftiut ei, sau n-au putut, ca
s\u259\'3f fie pus pe cei ce ar fi \u351\'3ftiut, m\u259\'3fcar \u351\'3fi streini
de ar fi fost (c\u259\'3fci ca aceia, nici de aici, niciodat\u259\'3f n-au lipsit),
s\u259\'3f scrie \u351\'3fi s\u259\'3f istoreasc\u259\'3f pe am\u259\'3fruntul
\u351\'3fi ale ace\u351\'3ftii \u355\'3f\u259\'3fri, ci au l\u259\'3fsat toate de
s-au surpat �n pr\u259\'3fpastiia uit\u259\'3frii \u351\'3fi �ntru �ntun�recul de
v�ci au r\u259\'3fmas.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f nu zic c\u259\'3f den om �n
om n-au r\u259\'3fmas \u351\'3fi aici ni\u351\'3fte spuneri \u351\'3fi
ni\u351\'3fte pove\u351\'3fti, mai v�rtos b\u259\'3ftr�nii ce povestesc de cele ce
au fost. Ci \u351\'3fi ac�lea foarte slab lucru iaste \u351\'3fi primejdie de a le
cr�de, pentru c\u259\'3f de multe ori s-au luat seama, c\u259\'3f de un lucru
numai, doi �ntr-un chip nu povestesc, ci unul una, altul alta
b\u259\'3fsnuia\u351\'3fte. Unde nici de la ac�lea nici o adev\u259\'3frat\u259\'3f
\u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f n-avem nici din c�ntecele cari vestesc de vitejii,
au de alte fapte ale domnilor \u351\'3fi a altor vr�dnici oameni, ce au lucrat,
cari dupe la l\u259\'3futari \u351\'3fi dupe la al\u355\'3fi c�nt\u259\'3ftori
auzim, putem \u351\'3fti ceva\u351\'3fi ales. C\u259\'3f \u351\'3fi ac�lea nu numai
ce au laud\u259\'3f mai mult\u259\'3f, au hulesc dec�t c�le ce au fost, ci
\u351\'3fi foarte �mpr\u259\'3f\u351\'3ftiiat \u351\'3fi prea pe scurt pomenesc
lucru \u351\'3fi f\u259\'3fr\rquote de nici o or�nduial\u259\'3f sau
tocmeal\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Mai trudit-am �nc\u259\'3f ca doar din
hrisoavele domnilor ce sunt pre la boierime \u351\'3fi pre la
m\u259\'3fn\u259\'3fstiri date \u351\'3fi la sate, c�te am putut vedea, s\u259\'3f
poci scoate ceva\u351\'3fi, ca s\u259\'3f \u351\'3ftim m\u259\'3fcar dintr-ac�lea,
deaca dintr-altele nu s\u259\'3f poate afla; c\u259\'3fci c\u259\'3f �ntr-�nsele
s\u259\'3f v�de a zice ceva\u351\'3fi, d�nd pricinile pentru ce sunt date ac�le
hrisoave, adec\u259\'3fte au sunt pentru c\u259\'3f au d\u259\'3fruit domnii
destoinicilor \u351\'3fi bunilor slugi ocine, sau altceva\u351\'3fi pentru
vredniciia \u351\'3fi mari slujbe ce vor fi f\u259\'3fcut domniei \u351\'3fi
\u355\'3f\u259\'3fr�i (cum fac �mp\u259\'3fra\u355\'3fii \u351\'3fi domnii cei mari
\u351\'3fi ieftini), d\u259\'3fruindu-le, acolo pov�stea �i spune. A\u351\'3fa
\u351\'3fi �n c�le ce dau la m\u259\'3fn\u259\'3fstiri hrisoave, c�nd fac
m�n\u259\'3fstirea, dirept ce o fac \u351\'3fi cine o face, colo spuind ca o
istorie, vest�\u351\'3fte lucrurile. Ci pu\u355\'3fin folos \u351\'3fi ac�lea mi-au
dat, pentru c\u259\'3f risipit \u351\'3fi foarte pe scurt zic \u351\'3fi
f\u259\'3fr\u259\'3f cap povestesc \u351\'3fi numai de un lucru vorbescu,
adec\u259\'3fte au de cela cui s\u259\'3f d\u259\'3f, au de cel ce d\u259\'3f;
a\u351\'3fa de m�n\u259\'3fstiri de scrie �nc\u259\'3f ceia ce acei
m\u259\'3fn\u259\'3fstiri i s\u259\'3f �nchin\u259\'3f \u351\'3fi i s\u259\'3f
afieros�\u351\'3fte, zice, iar alt nimica nu mai l\u259\'3f\u355\'3f�\u351\'3fte,
nici de alte lucruri s\u259\'3f mai �ntinde, unde dar\u259\'3f pu\u355\'3fin
lucru \u351\'3fi pu\u355\'3fin ajutor \u351\'3fi \u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f
avem \u351\'3fi de la ac�\u351\'3ftea.}\par }{\ql {\fs24 \u350\'3fi �nc\u259\'3f
mai iaste \u351\'3fi aceasta, c\u259\'3f cine iaste acela care s\u259\'3f
poat\u259\'3f \u351\'3fedea toate ale tuturor hrisoavelor s\u259\'3f vaz\u259\'3f
ce sriu \u351\'3fi cum scriu, ca s\u259\'3f poat\u259\'3f dintr-�nsele aduna
s\u259\'3f istoreasc\u259\'3f lucrurile ce au fost ale
\u355\'3f\u259\'3frii?}\par }{\ql {\fs24 \u350\'3fi cine iaste s\u259\'3f
poat\u259\'3f face ac�ia ca s\u259\'3f culeag\u259\'3f dintr-ac�lea
m\u259\'3fcar\u259\'3f cap \u351\'3fi coad\u259\'3f lucrurilor, c\u259\'3frora
pentr-at�ta noian de ani s-au �nf\u259\'3f\u351\'3furat \u351\'3fi s-au
desf\u259\'3f\u351\'3furat, sau vreun adev\u259\'3fr s\u259\'3f ne
dovedeasc\u259\'3f, de nu doar\u259\'3f s-ar fi ispitit cineva\u351\'3fi; sau ar
vrea s\u259\'3f ispiteasc\u259\'3f ac�ia a o face, ca s\u259\'3f afle o prea
pu\u355\'3fin\u259\'3f pricin\u259\'3f ( \u351\'3fi \u351\'3fi ac�ia �nc\u259\'3f
nes\u259\'3frat\u259\'3f), ca s\u259\'3f zic\u259\'3f c\u259\'3f de acolo au aflat
a zice ceva\u351\'3fi de lucrurile \u355\'3f\u259\'3frii? Iar \u351\'3fi ac�ia ce
ar zice \u351\'3fi c�te ar zice, n-ar fi alt, socotesc, f\u259\'3fr\rquote c�t o
g�ndire \u351\'3fi o aflare de o mare gr\u259\'3fmad\u259\'3f de minciuni, precum
vedem �n cea Alexandrie ce-i zic, cine o va fi f\u259\'3fcut, nu \u351\'3ftiu,
\u351\'3fi �ntr-alte c\u259\'3fr\u355\'3fului ce s\u259\'3f v\u259\'3fd pe la
unii \u351\'3fi pe la al\u355\'3fii aici �n \u355\'3far\u259\'3f, \u351\'3fi mai
multe �n Moldova; �n cari nu s\u259\'3f cuprind altele, f\u259\'3fr\u259\'3f
minciuni \u351\'3fi basne, dupre cari umbl\u259\'3f norodul acesta
r\u259\'3ft\u259\'3fcindu-se \u351\'3fi cred c�le ce niciodat\u259\'3f de crezut
nu-s, c\u259\'3f nici au fost ac�lea vreodat\u259\'3f, nici pot fi. C\u259\'3f
m\u259\'3fcar\u259\'3f acea Alexandrie b\u259\'3flm\u259\'3fja\u351\'3fte
\u351\'3fi as�mene ca ac�ia alte c\u259\'3fr\u355\'3fului, ci ac�lea afl\u259\'3fri
omene\u351\'3fti numai ce sunt sau basne de c�le ce f\u259\'3fcea \u351\'3fi
scorniia poeticii ethnici �n vr�mea elinilor pentru orbul norod (adec\u259\'3f
idolalatri) \u351\'3fi n-avea cuno\u351\'3ftin\u355\'3fa unuia \u351\'3fi
adev\u259\'3fratului Dumnezeu, ce f\u259\'3fcea \u351\'3fi zamisluia ca ac�lea, sau
ei altele cu ac�lea \u351\'3fi supt ac�lea basne pilduia, cum \u351\'3fi
al\u355\'3fi mul\u355\'3fi dascali zic \u351\'3fi �n Mithologhia unui Natalis
Comitis, om �nv\u259\'3f\u355\'3fat destule de ac�lea povest�\u351\'3fte,
t�lcuia\u351\'3fte \u351\'3fi zice: Acum dar\u259\'3f din c�le ce mai sus zicem,
iat\u259\'3f aiave s\u259\'3f v�de, c\u259\'3f nici o
pov\u259\'3f\u355\'3fuitur\u259\'3f, nici un ajutoriu, nici nici o luminare avem de
la p\u259\'3fm�ntenii no\u351\'3ftri, ca s\u259\'3f putem \u351\'3fti, sau
s\u259\'3f ne \u351\'3fi domirim m\u259\'3fcar\u259\'3f de ale ace\u351\'3ftii
\u355\'3f\u259\'3fri lucruri \u351\'3fi fapte ce �ntr-�nsa den b\u259\'3ftr�nii ani
s-au �nt�mplat \u351\'3fi s-au lucrat. C\u259\'3fci nici unul nu s-au aflat,
nici \u351\'3ftim s\u259\'3f fie fost, carele cu deadinsul \u351\'3fi pre
am\u259\'3fruntul dinceput s\u259\'3f fie scris ale ei.}\par }{\ql {\fs24 Iar de va
fi \u351\'3fi fost cineva\u351\'3fi scris \u351\'3fi va fi l\u259\'3fsat, ca
\u351\'3fi noi ce\u351\'3fti de pre urm\u259\'3f, de ac�lea ce au fost
s\u259\'3f \u351\'3ftim, iat\u259\'3f nicicum nu s\u259\'3f afl\u259\'3f, nici auz
pe cineva\u351\'3fi s\u259\'3f zic\u259\'3f c\u259\'3f au fost \u351\'3fi apoi s-au
pierdut m\u259\'3fcar\u259\'3f, f\u259\'3fr\u259\'3f c�t cel l�topise\u355\'3f ce
zicem, carele destul de scurt, �ntunecat \u351\'3fi f\u259\'3fr\u259\'3f
ord�nduial\u259\'3f iaste, cum s-au zis mai sus \u351\'3fi vom vedea mai pe
urm\u259\'3f, \u351\'3fi dintr-�nsul.}\par }{\ql {\fs24 Ci dar a\u351\'3fa lucrul
fiind, ce a face eu n-am, f\u259\'3fr\u259\'3f c�t iat\u259\'3f, dupe la istoricii
streini, pe la greci, pe la l�\u351\'3fi, pe la unguri \u351\'3fi pe la
al\u355\'3fii voi umbla a c�re \u351\'3fi a m\u259\'3f �ndatori, ca ce vor fi
\u351\'3fi ei pomenind \u351\'3fi istorind de aceast\u259\'3f \u355\'3far\u259\'3f,
s\u259\'3f zic \u351\'3fi eu aici \u351\'3fi c�t �mi va fi putin\u355\'3fa, foarte
voi nevoi, ca ce va fi mai adev\u259\'3frul, dupe zisele lor s\u259\'3f
ar\u259\'3ft.}\par }{\ql {\fs24 S\u259\'3fvai c\u259\'3f c�\u355\'3fi am
g\u259\'3fsit \u351\'3fi la m�na mea p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi au venit,
v\u259\'3fz c\u259\'3f pe scurt \u351\'3fi ei de d�nsa pomenesc \u351\'3fi
�nc\u259\'3f can trec\u259\'3ftori ating \u351\'3fi istoresc numai, iar nu denceput
\u351\'3fi pe deplin scriu ale ei, ci numai c�t le trebuie a o pomeni zic,
apropiindu-se c�te undeva\u351\'3fi de ale lor lucruri ce pe larg istoresc
\u351\'3fi povestesc. Pentru care �nc\u259\'3f \u351\'3fi c�t fac,
mul\u355\'3femit\u259\'3f trebuie s\u259\'3f le d\u259\'3fm, c\u259\'3f
�nc\u259\'3f nu de tot din tablele lumii uita\u355\'3fi suntem, ci oarecine de c�le
ce oarec�nd au fost \u351\'3fi �ntraceast\u259\'3f \u355\'3far\u259\'3f, nu tace,
ci spune \u351\'3fi scrie. M\u259\'3fcar c\u259\'3f unii dintracei ce sriu de
d�nsa, ca ni\u351\'3fte streini ce sunt \u351\'3fi \u351\'3f� voitori de
r\u259\'3fu unii, nu adev\u259\'3frul scriu, ci-i mic\u351\'3foreaz\u259\'3f
lucrurile, \u351\'3fi pe l\u259\'3fcuitorii ei r\u259\'3fu �i defaim\u259\'3f,
\u351\'3fi multe hule le g\u259\'3fsesc. \u350\'3fi pot avea \u351\'3fi direptate,
zic, a face a\u351\'3fa, daca aceia alt mai bine nici \u351\'3ftiu, nici pot
face. \u350\'3fi pentru c\u259\'3f �n stepena ce ast\u259\'3fzi s\u259\'3f
afl\u259\'3f (m\u259\'3fcar c\u259\'3f de oare\u351\'3fic�nd a\u351\'3fa s\u259\'3f
trage), �n carea tic\u259\'3floas\u259\'3f
\u351\'3fi jalnic\u259\'3f iaste, cine cum �i iaste voia poate \u351\'3fi zice,
\u351\'3fi scrie. C\u259\'3fci c\u259\'3f nu iaste nimeni, nici cu condeiul, nici
cu palma, a-i sta �mpotriv\u259\'3f, \u351\'3fi a-i r\u259\'3fspunde.}\par }{\ql
{\fs24 L\u259\'3fs\u259\'3fm, dar\u259\'3f, fie\u351\'3ftec\u259\'3fruia a zice cum
va vrea \u351\'3fi a r�de cum va pofti, de vreme ce nici le iaste sfiial\u259\'3f,
nici ru\u351\'3fine de ru\u351\'3finile lor, nici nu g�ndesc, c\u259\'3f toate
lume\u351\'3ftile supuse sunt mut\u259\'3frilor \u351\'3fi toate c�te sunt
umbl\u259\'3f cu soroc \u351\'3fi cum, c\u259\'3f de ob\u351\'3fte iaste orbul
noroc \u351\'3fi viitoarele lucruri nev\u259\'3fzute sunt. Ci dar a acelora acum
trec�ndu-le, la ale noastre m\u259\'3f �ntorc a zice.}\par }{\ql {\*\bkmkstart
N100D3}{\*\bkmkend N100D3}\sa120 {\b \fs36 \f3 Numele ace\u351\'3ftii
\u355\'3f\u259\'3fri den vechi cum �i era \u351\'3fi cine o
st\u259\'3fp�niia}\par }{\ql {\fs24 V�de-s\u259\'3f dar\u259\'3f c\u259\'3f
to\u355\'3fi scriitorii \u355\'3f\u259\'3frilor \u351\'3fi istoricii �ntr-aceasta
s\u259\'3f tocmesc, cum \u351\'3fi \u355\'3fara aceasta, cuprins\u259\'3f fiind cu
Ardealul \u351\'3fi cu Moldova, �i zicea Dachia \u351\'3fi Ghetia.}\par }{\ql
{\fs24 S\u259\'3fvai c\u259\'3f Antonie Bonfinie �n Istoria ce face foarte pe larg
de lucrurile ungure\u351\'3fti, �n cartea-i dint�i, �n decada dent�iu,
oarece\u351\'3fi osebire face �ntre Dachia \u351\'3fi Ghetia, zic�nd: \ldblquote
Dachii, ghetilor rud\u259\'3f sunt, de vr�me ce \u351\'3fi unii \u351\'3fi
al\u355\'3fii ac�ia\u351\'3fi limb\u259\'3f au \u351\'3fi dentr-un loc c�nd au
ie\u351\'3fit, au ie\u351\'3fit \u351\'3fi au venit �ntr-ac�ste
p\u259\'3fr\u355\'3fi\rdblquote .}\par }{\ql {\fs24 M\u259\'3fcar c\u259\'3f unii
den Scandinaviia zic s\u259\'3f fie venit dachii \u351\'3fi ghetii, c\u259\'3frora,
zice el, le zicem \u351\'3fi goti. Iar mai mul\u355\'3fi zic s\u259\'3f fie venit
de la Dais, carii sunt �n Schitia asiatic\u259\'3f, pentru c\u259\'3f Daeg, cum
zice Stravon gheograful, c\u259\'3f fiind vecini cu l\u259\'3fcuitorii
Hircaniei, \u351\'3fi ei ca hunii \u351\'3fi ca alte noroade dentracolo schitice,
locuri mai bune de a l\u259\'3fcui c\u259\'3fut�ndu-\u351\'3fi, �ntrac�ste
p\u259\'3fr\u355\'3fi ale Apusului au venit. Ci dar\u259\'3f dachii \u351\'3fi
ghetii, zice, nu sunt din Scandenavia, ci din asiatica Schitie. \u350\'3fi, de
vr�me ce dec�t ai Apusului oameni, ai R\u259\'3fs\u259\'3fritului mai vechi sunt,
cu direptul dintr-acolo �ntr-ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi au venit. Mai zice acest
Bonfinie c\u259\'3f ghetii sunt c\u259\'3frora acum le zicem vlahi.}\par }{\ql
{\fs24 Iar\u259\'3f Pius Eniiasul le zice flachi, carii, zice, �ncep din Ardeal...,
al\u259\'3fturea cu Marea Neagr\u259\'3f s\u259\'3f �ntindea de l\u259\'3fcuia.
�ns\u259\'3f cea parte..., p�n\u259\'3f �n Dun\u259\'3fre \u354\'3fara Moldovei, de
ce\u351\'3fti mai dincoace oameni s\u259\'3f chiam\u259\'3f. Iar\u259\'3f carii mai
mult cu Dun\u259\'3frea �n sus m�rge, Munteneasc\u259\'3f acum s\u259\'3f zice
\u351\'3fi ca ac�stea Bonfinie de aceasta istore\u351\'3fte.}\par }{\ql {\fs24
\u350\'3fi mai mult �ns\u259\'3f �naintea acestor dachi \u351\'3fi gheti
l\u259\'3fcuitori era, \u351\'3fi Bonfinie zice, ni\u351\'3fte neamuri de le zicea
gavris\u355\'3fi \u351\'3fi ghestobo\u355\'3fi. Ci noi mai vechi de ac�lea nu
c\u259\'3fut\u259\'3fm. C\u259\'3fci c�te mai �n sus vom umbla scurm�nd \u351\'3fi
cerc�nd ac�le vechituri, at�ta mai la �ntun�rec vom da \u351\'3fi nu alt vom afla,
f\u259\'3fr\u259\'3f basne \u351\'3fi pove\u351\'3fti numai. Ci destul �nc\u259\'3f
m\u259\'3fcar de am putea unele nemeri, de c�le ce au fost de la dachi \u351\'3fi
gheti �ncoace.}\par }{\ql {\fs24 Mai sunt mul\u355\'3fi \u351\'3fi din grecii
istorici, zice Bonfinie, care-i zice c\u259\'3f \u351\'3fi pe ace\u351\'3ftia,
gheti, de goti �i \u355\'3finem, din thrachi rodul lor tr\u259\'3fg�ndu-se. �n ce
chip den Scandia, au Scan\u355\'3fia s-au pornit, de unde nu numai acest neam, zic
mul\u355\'3fi, c\u259\'3f au venit, ci \u351\'3fi bolgarii, s�rbii,
bo\u351\'3fn�gii, ungurii \u351\'3fi alte neamuri au pogor�t. A\u351\'3fijderea nu
lipsesc unii, carii ace\u351\'3ftiia numai osebindu-o de c�le doao, �i zic
\u351\'3fi Muisia de Jos. Carea aceasta numai de la un grec
\u355\'3farigr\u259\'3fdean o am auzit, carele s\u259\'3f \u355\'3finea mare
\u351\'3ftiut, iar la altul la nici unul den latini nu o am cetit. �ns\u259\'3f
Muisiia de Sus s\u259\'3f zice unii p\u259\'3fr\u355\'3fi de \u354\'3fara
S�rbeasc\u259\'3f, �ns\u259\'3f ceiia care-i zic gheografii unde s\u259\'3f
�mpreun\u259\'3f apa Savei cu Dun\u259\'3frea, adec\u259\'3fte de la Beligradul
turcesc \u351\'3fi �n sus ceva\u351\'3fi. Iar mai mult c�t s\u259\'3f �ntinde �n
jos, pe unde s\u259\'3f al\u259\'3ftur\u259\'3f pe de c�ia parte de Dun\u259\'3fre,
\u351\'3fi cu \u355\'3fara aceasta, tot Muisia \u351\'3fi \u351\'3fi Muisia �i zic.
Mai zice-se Muisia \u351\'3fi Machidoniii, cum zicea \u351\'3fi Filip Cloverie,
gheograful, carea s\u259\'3f hot\u259\'3fra\u351\'3fte cu Dardanii. Mai sunt
\u351\'3fi alte Muisii �n Asia, precum ei scriu, ci noao de ac�lea cuv�ntul nu ne
iaste, nici m\u259\'3fcar\u259\'3f de c�stealalte Muisii, s\u259\'3fvai c\u259\'3f
zicem c\u259\'3f unii \u351\'3fi aceast\u259\'3f \u355\'3far\u259\'3f Muisia o
chiam\u259\'3f. Ci aceasta mai c\u259\'3f nu e de credin\u355\'3f\u259\'3f at�ta,
pentru c\u259\'3f rari \u351\'3fi foarte pu\u355\'3fini o zic, ci numai potu-se fi
lunecat cei ce i-au zis a\u351\'3fa, pentru c\u259\'3f v\u259\'3fz�nd
vecin\u259\'3ftatea \u354\'3f\u259\'3frii S�rbe\u351\'3fti, c\u259\'3friia Musiia
�i zicea \u351\'3fi d�se amestec\u259\'3fturile l\u259\'3fcuitorilor uniia
\u351\'3fi al\u355\'3fiia �ntre d�n\u351\'3fii, zis-au cestora pentru ac�ia
Muisiia. Sau c\u259\'3f cei ce vor fi scris c\u259\'3f o chiam\u259\'3f a\u351\'3fa
nu vor fi fost umblat �ntr-ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi; deci, precum de la
al\u355\'3fii vor fi auzit, nemaicerc�nd cu am\u259\'3fruntul adev\u259\'3frul, ei
au semnat a\u351\'3fa, precum mai de toate orile s\u259\'3f �nt�mpl\u259\'3f la
ce\u351\'3ftea scriitori, istorici \u351\'3fi gheografi \u351\'3fi vedem c\u259\'3f
nu numai �n nume grecesc \u351\'3fi le str\u259\'3fmut\u259\'3f �ntr-alt feliu,
ci \u351\'3fi de feliul oamenilor \u351\'3fi \u351\'3fi obiceaiurilor \u351\'3fi
alte multe lucruri le povestesc mul\u355\'3fi �ntr-alt chip de cum sunt. C\u259\'3f
aiave s\u259\'3f vede �n gheografiile ce au f\u259\'3fcut mul\u355\'3fi \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi fac, ei departe \u351\'3fez�nd de c�le ce
scriu, ce numai pen auz \u351\'3fi pen \lquote treb\u259\'3fri de cei ce
umbl\u259\'3f privind lumea (carii mult gre\u351\'3fesc) aud \u351\'3fi scriu.}\par
}{\ql {\fs24 \u350\'3fi adev\u259\'3frat a\u351\'3fa iaste, c\u259\'3f am ispitit
aceasta \u351\'3fi am v\u259\'3fzut c\u259\'3f \u351\'3fi de c�stea
\u355\'3f\u259\'3fr \u259\'3fi� ce sunt spre noi \u351\'3fi \u351\'3fi de a
noastr\u259\'3f, m\u259\'3fcar\u259\'3f cari-s mai aproape de acei scriitori,
�ns\u259\'3f destule gre\u351\'3feli sunt \u351\'3fi �n nume \u351\'3fi �n
locuri. \u350\'3fi unele care nu sunt, zic c\u259\'3f sunt \u351\'3fi altele care
sunt, le tac. Zic dar de d-ac�stea \u355\'3f\u259\'3fr�, povestesc gheografii
a\u351\'3fa, dar �nc\u259\'3f de c�le Indii ale R\u259\'3fs\u259\'3fritului
\u351\'3fi ale Apusului \u351\'3fi alte locuri ce-s �ntr-acolo, ce de
pove\u351\'3fti \u351\'3fi de neadev\u259\'3fruri scriu \u351\'3fi zic!
�ns\u259\'3f nici dirept aceasta a-i huli detot trebuie, at�t de mult ostenind
\u351\'3fi trudind a scrie multe \u351\'3fi mai de toate, pentru folosul multora.
Iar de gre\u351\'3fesc, ca ni\u351\'3fte oameni gre\u351\'3fesc \u351\'3fi noi
gre\u351\'3fim to\u355\'3fi ca d�n\u351\'3fii, dentru lut zidi\u355\'3fi fiind
to\u355\'3fi. �ns\u259\'3f orice, ce iaste de numele ace\u351\'3ftii Muisii,
minciun\u259\'3f au adev\u259\'3fr, c\u259\'3f o numiia \u351\'3fi a\u351\'3fa, eu
nu mai cerc, ci numai l\u259\'3fs�ndu-le, ca de mai pu\u355\'3fin zise, a
\u355\'3finea trebuie cele ce de mai mul\u355\'3fi \u351\'3fi mai numi\u355\'3fi,
iaste; \u351\'3fi iar\u259\'3f zic c\u259\'3f Dachia \u351\'3fi Ghetia �i zicea
\u351\'3fi s\u259\'3f numiia.}\par }{\ql {\*\bkmkstart N100FA}{\*\bkmkend
N100FA}\sa120 {\b \fs36 \f3 St\u259\'3fp�nitorii \u351\'3fi l\u259\'3fcuitorii
ace\u351\'3ftii Dachii. Cine au fost �nt�i}\par }{\ql {\fs24 St\u259\'3fp�niia
dar\u259\'3f \u351\'3fi l\u259\'3fcuia acest p\u259\'3fm�nt ac �le neamuri ce le
zicea dachi \u351\'3fi gheti, oameni �ns\u259\'3f varvari \u351\'3fi gro\u351\'3fi,
idololatri, iar\u259\'3f osta\u351\'3fi mari \u351\'3fi tari la b\u259\'3ftaia
r\u259\'3fzboaielor, nepoftitori a s\u259\'3f supune altora, nici a s\u259\'3f
birui de al\u355\'3fii �ng\u259\'3fduia. Avea craii \u351\'3fi obl\u259\'3fduitorii
lor \u351\'3fi nim\u259\'3fnui supu\u351\'3fi nu era \u351\'3fi mul\u355\'3fi
�nc\u259\'3f de d�n\u351\'3fii s\u259\'3f �ngroziia \u351\'3fi vecinii lor foarte
de d�n\u351\'3fii, s\u259\'3f sp\u259\'3friia, c\u259\'3fci de pu\u355\'3fine ori
birui\u355\'3fi de unde mergea a s\u259\'3f bate, s\u259\'3f �ntorcea.}\par }{\ql
{\fs24 Acestora dar\u259\'3f merg�nd numele \u351\'3fi vestea cum sunt, \u351\'3fi
de t\u259\'3friia lor, �mp\u259\'3fra\u355\'3fii romani poftitori de
l\u259\'3f\u355\'3fimea �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei lor fiind, precum toate
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiile puternice sunt lacome de a supune pre
al\u355\'3fii \u351\'3fi a-\u351\'3fi l\u259\'3f\u355\'3fi \u351\'3fi m\u259\'3fri
hotarele �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei lor \u351\'3fi mai v�rtos romana
monarhie atuncea pe ac�le vremi �nflorind, de multe ori �n tot chipul au trimis
s\u259\'3f supuie \u351\'3fi pe acei dachi precum \u351\'3fi pe alte
\u355\'3f\u259\'3fri toate c�te era �mprejurul
lor. Supus�se pre unii cu arma, pre al\u355\'3fii cu groaza numai puterii lor,
c\u259\'3f at�ta slujiia \u351\'3fi �ntr-ac�lea vremi norocul izb�ndei lor, c�t
nici o \u355\'3far\u259\'3f, nici un p\u259\'3fm�nt au putut sta �mpotriva lor.
Zice Ioann \u350\'3fleidan, �n c\u259\'3frticeaoa ce istor�\u351\'3fte pe scurt de
patru monarhii ale lumii ce au fost, c\u259\'3f romana monarhie \u351\'3fi putere
(care au st\u259\'3ftut mai mare, mai tare \u351\'3fi mai mult dec�t toate alate),
at�ta numai n-au luat \u351\'3fi n-au supus \u355\'3f\u259\'3fri c�te n-au vrut,
\u351\'3fi at�ta i-au sc\u259\'3fpat, la c�te n-au vrut s\u259\'3f mearg\u259\'3f.
�ns\u259\'3f cui iaste poft\u259\'3f, citeasc\u259\'3f pe Tito Livie Padovanul,
carele din \lquote ceput ale romanilor \u351\'3fi foarte pe am\u259\'3fruntul
scrie, \u351\'3fi pe Flavie Blond unde istore\u351\'3fte \u351\'3fi zice
Triunfantis Romae; \u351\'3fi de acolo lesne poate cunoa\u351\'3fte
fie\u351\'3ftecarele c�t\u259\'3f �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie \u351\'3fi
p�n\u259\'3f �n c�t\u259\'3f put�re au fost ajuns romanii. \u350\'3fi aceasta iaste
de crezut, pentru c\u259\'3f \u351\'3fi bis�rica noastr\u259\'3f de Octavie Avgust
Chesar, �mp\u259\'3fratul romanilor, m\u259\'3frturis�\u351\'3fte, potrivind
monarhia lui pre p\u259\'3fm�nt, cum a lui Hristos: cela monarhind mul\u355\'3fimea
st\u259\'3fp�nirii oamenilor, s-au potolit; Hristos luund chip omenescu,
mul\u355\'3fimea dumnezeirii idolilor s-au zdrobit, iproci, precum s\u259\'3f vede
la tropariul de la Na\u351\'3fterea Domnului, la slava de la vecernie.}\par }{\ql
{\fs24 Ace\u351\'3ftia dar\u259\'3f �mp\u259\'3fra\u355\'3fi, vr�nd s\u259\'3f
supuie \u351\'3fi s\u259\'3f biruiasc\u259\'3f \u351\'3fi pe acest p\u259\'3fm�nt
cu l\u259\'3fcuitorii lui, carii era atunce, �n tot chipul siliia \u351\'3fi
\u351\'3fi de multe ori o\u351\'3fti mari \u351\'3fi grele au trimis asupra lor,
cari mai de multe ori, mai biruite dec�t biruind s-au �ntorsu, precum \u351\'3fi
\u354\'3fesar Avgustu trimi\u355\'3f�nd asupra lor odat\u259\'3f 50.000 de
osta\u351\'3fi, d-abiia marginile Dun\u259\'3frii le p\u259\'3fziia. Carii dupe
aceia dachii \u351\'3fi ghetii ad\u259\'3fog�ndu-\u351\'3fi oastea, p�n\u259\'3f la
200.000 de oameni zic c\u259\'3f au f\u259\'3fcut, \u351\'3fi trec�nd
Dun\u259\'3frea, biruin\u355\'3fele romanii �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii
foarte greu \u351\'3fi r\u259\'3fu, cu foc, cu fier \u351\'3fi cu robiia le-au
stricat, atunce craiu lor fiind Birebisca.}\par }{\ql {\fs24 \u350\'3fi Bonfinie
scrie: \ldblquote \u350\'3fi aceasta nicicum romanilor nu sta bine \u351\'3fi
grij\u259\'3f �nc\u259\'3f av�nd de acei nedomoli\u355\'3fi oameni, nu s\u259\'3f
odihniia, nici �i uita ca �n lung\u259\'3f odihn\u259\'3f \u351\'3fi �n
lin\u259\'3f pace s\u259\'3f se afle, nici s\u259\'3f se
obr\u259\'3fzniceasc\u259\'3f �n biruin\u355\'3fele lor �i l\u259\'3fsa. Ci
m\u259\'3fcar\u259\'3f de\u351\'3fi lega c�teodat\u259\'3f cu ei pace, pentru
c\u259\'3f \u351\'3fi vecini le era, de vr�me ce (cum s-au \u351\'3fi mai zis)
toate �mprejurile lor luate \u351\'3fi biruite de romani era. Iar\u259\'3f
�nc\u259\'3f \u351\'3fi pentru oricare pricin\u259\'3f mic\u259\'3f s\u259\'3f
\u351\'3fi scorniia o\u351\'3fti, unii spre al\u355\'3fii
pornind\rdblquote .}\par }{\ql {\*\bkmkstart N10115}{\*\bkmkend N10115}\sa120
{\b \fs36 \f3 Traian Ulpie. Puindu-se �mp\u259\'3frat romanilor, au supus Dachia
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit}\par }{\ql {\fs24 Aceasta dar mul\u355\'3fime de ani
tr\u259\'3fg�ndu-se \u351\'3fi a\u351\'3fa lucrurile lor �nv�rst�ndu-se �ntru
d�n\u351\'3fii, p�n\u259\'3f �n vremile ce au st\u259\'3ftut �mp\u259\'3frat
romanilor Ulpie Traian, carele s\u259\'3f tr\u259\'3fgea de neam spaniol, �ncep�nd
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia, de v�rst\u259\'3f fiind de ani 42, la anul de
la na\u351\'3fterea Fecioarei, cum zice Carion �n Cronica lui, 128. Om
�n\u355\'3felept de amintrelea, fiind �nv\u259\'3f\u355\'3fat mare, cu sfat �n
toate \u351\'3fi foarte dirept (c�t \u351\'3fi aceasta au f\u259\'3fcut, zic
istoriile, cum c\u259\'3f puindu-s\u259\'3f �mp\u259\'3frat \u351\'3fi chem�nd pre
cel dint�i al Pretoriului, i-au dat sabiia, zic�ndu-i: \ldblquote Pentru mine
sluja\u351\'3fte-o p�n\u259\'3f dir�pte le fac; iar de nu dir�pte le voi face,
�mpotriva mea tu o �ntoarce\rdblquote ) \u351\'3fi cu inim\u259\'3f mare, mai
v�rtos �ntr-ale o\u351\'3ftilor lucruri era. Aceasta dar\u259\'3f altceva\u351\'3fi
mai pe deasupra dec�t cei ce f\u259\'3fcuse mai nainte vreme \u351\'3fi de
aceast\u259\'3f \u355\'3far\u259\'3f g�ndind \u351\'3fi socotind �ntr-alt chip
\u351\'3fi ale sale g\u259\'3ftiri de r\u259\'3fzboaie �\u351\'3fi tocmiia;
\u351\'3fi nu prea mul\u355\'3fi ani den �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia lui
trec�nd, deci cu mari greime de o\u351\'3fti \u351\'3fi cu nespuse puteri s-au
sculat a o\u351\'3fti �ntr-ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi. C�t dar va fi fost put�rea
lui atunci \u351\'3fi cu c�t\u259\'3f mul\u355\'3fime de oameni va fi umblat, c�t
au umblat \u351\'3fi au supus p\u259\'3fr\u355\'3fi ale lumii, putemu-ne
�ns\u259\'3f cu mare mirare \u351\'3fi domiri c�te ceva\u351\'3fi, c\u259\'3f
iat\u259\'3f vr�nd pre l�ng\u259\'3f ac�le o\u351\'3ftiri ale lui \u351\'3fi
lucruri mari ce apucase \u351\'3fi f\u259\'3fcea ca s\u259\'3f-i r\u259\'3fm�ie
\u351\'3fi �n fapte slav\u259\'3f, \u351\'3fi pomenire, doar\u259\'3f \u351\'3fi
minune la oameni �n veci r\u259\'3fm�indu-i. Pe unde mergea, drumuri mari de
piatr\u259\'3f \u351\'3fi \u351\'3fan\u355\'3furi groaznice tr\u259\'3fgea, pe unde
\u351\'3fi umbla, precum \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi s\u259\'3f
v\u259\'3fd \u351\'3fi aici la noi �n \u355\'3far\u259\'3f, c\u259\'3frora
�nc\u259\'3f troianuri le zicem r\u259\'3fm�ind de atuncea din om �n om acel nume,
carele s\u259\'3f trage \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi,
m\u259\'3fcar c\u259\'3f foarte pu\u355\'3fini sunt carii s\u259\'3f \u351\'3ftie
dirept ce le zic troianuri. Iar\u259\'3f acesta iaste adev\u259\'3frul, c\u259\'3f
din o\u351\'3ftirea acelui mare �mp\u259\'3frat, Traian Ulpie, sunt
r\u259\'3fdicate \u351\'3fi nu numai aici, ci \u351\'3fi pentr-alte
\u355\'3f\u259\'3fri. A\u351\'3fa au f\u259\'3fcut cum s-au zis, pentru ca
s\u259\'3f r\u259\'3fm�ie neamului omenesc pomenire de mari \u351\'3fi de put�rnice
faptele lui. Iar\u259\'3f de va fi \u351\'3fi altu cineva\u351\'3fi f\u259\'3fcut
ca ac�lea din romanii voievozi sau �mp\u259\'3fra\u355\'3fi mai nainte vr�me,
cum \u351\'3fi poate fi f\u259\'3fcut (c\u259\'3f to\u355\'3fi puternicii
st\u259\'3fp�nitori ca acelea nevoiesc a l\u259\'3fsa pe urm\u259\'3f de mari
faptele lor pomenire), ac�ia nu o \u351\'3ftiu, pentru c\u259\'3f de la acest
�mp\u259\'3frat �ncoace as�mene acelora nemaif\u259\'3fc�ndu-se, nici a mai pomeni
vedem, unde r\u259\'3fm�ne de vor fi f\u259\'3fcut \u351\'3fi al\u355\'3fii; iar pe
numele acestuia au r\u259\'3fmas de a s\u259\'3f numi \u351\'3fi a s\u259\'3f
pomeni �ntr-acest chip.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fa deci Traian acesta �ncep�nd
r\u259\'3fzboiul �nt�i cu dachii, 16 ai scrie Carion c\u259\'3f s-au tras, �ntr-
ac�le vremi cr\u259\'3find pe aici Decheval, carele era foarte om viteaz \u351\'3fi
me\u351\'3fter la ale r\u259\'3fzboaielor (precum \u351\'3fi Dion �l scrie �n
Istoriia vie\u355\'3fii lui Traian, ce face), \u351\'3fi bogat, \u351\'3fi
mul\u355\'3fime de oameni avea. Precum pre lesne iaste a socoti \u351\'3fi a cr�de
ne\u351\'3ftine c\u259\'3f a\u351\'3fa va fi fost; de vr�me ce afar\u259\'3f dentr-
alt\u259\'3f vr�me trecut\u259\'3f mai denainte, c�te \u351\'3fi c�te
r\u259\'3fzboaie gr�le \u351\'3fi b\u259\'3ft\u259\'3fi s�ngeroase f\u259\'3fcuse
�ntre d�n\u351\'3fii, care Decheval \u351\'3fi �n vremile ce
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia Domi\u355\'3fian la Roma, la anul de la
�nviiarea domnului 99, cu mari puteri s-au sculat �mpotriva lor \u351\'3fi nu
pu\u355\'3fine r�le \u351\'3fi stric\u259\'3fciuni au sim\u355\'3fit
\u355\'3finuturile romanilor de d�nsul. Apoi deci, 16 ani neprestan, cu o
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie mare \u351\'3fi put�rnic\u259\'3f ca aceia a
romanilor, cum s\u259\'3f pomen�\u351\'3fte, c�t\u259\'3f putere \u351\'3fi
c�t\u259\'3f avu\u355\'3fie au trebuit s\u259\'3f aib\u259\'3f de au putut sta
at�ta �mpotriv\u259\'3f \u351\'3fi a r\u259\'3fbda?}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f,
acea de apoi, v\u259\'3fz�nd Traian c\u259\'3f �n lung s\u259\'3f trage acest
r\u259\'3fzboiu \u351\'3fi g�ndind c\u259\'3f multe s\u259\'3f pot �nt�mpla
dintracea z\u259\'3fbav\u259\'3f (mut\u259\'3ftoriu foarte tuturor acestora fiind
norocul), iel �nsu\u351\'3fi cu toat\u259\'3f romana put�re s-au sculat de au
venit, \u351\'3fi, viind p�n\u259\'3f la marginea Dun\u259\'3frii, den jos de
Cladova, s-au apuct a face podul de piatr\u259\'3f st\u259\'3ft\u259\'3ftoriu peste
Dun\u259\'3fre, c\u259\'3fruia \u351\'3fi p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi \u351\'3fi
dincoace de Dun\u259\'3fre \u351\'3fi dencolo i s\u259\'3f v\u259\'3fd marginile
\u351\'3fi �nceputurile cum au fost \u351\'3fi dirept ce loc au fost. Mai v�de-
s\u259\'3f, zic, \u351\'3fi c�nd scade apa la mijloc, \u351\'3fi alte
col\u355\'3furi ca ni\u351\'3fte picioare de zid; l�ng\u259\'3f care pod iaste
\u351\'3fi Cetatea Severinul, dincoace mai sus oarece\u351\'3fi, care era
f\u259\'3fcut\u259\'3f de Sever-�mp\u259\'3frat, mult �ncoace mai pe urm\u259\'3f
dec�t Traian, �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find acela, cum zice Carion, la anul de
la Hristos 213, �ns\u259\'3f acuma spart\u259\'3f \u351\'3fi mult v �che s\u259\'3f
v�de.}\par }{\ql {\fs24 Acest pod mare minune \u351\'3fi mare lucru au fost
\u351\'3fi aiave semn iaste de nespusa-i put �re ce au avut acea
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie. De care pod mul\u355\'3fi istoresc \u351\'3fi
mul\u355\'3fi �ntre alte minuni ce s\u259\'3f vedea ale lumii �l num\u259\'3fra,
\u351\'3fi de me\u351\'3fte\u351\'3fugul
lui cum l-au f\u259\'3fcut, \u351\'3fi de altele c�te de multe au trebuit
p�n\u259\'3f a-l face; iar de cheltuial\u259\'3f cu c�t s-au f\u259\'3fcut,
iaste \u259\'3fde� necrezut de a s\u259\'3f \u351\'3fi spune; zic scriitorii, de
acest minunat pod \u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi scriu. Iar \u351\'3fi
Ioann \u354\'3fe\u355\'3fu, �n cartea istoriilor lui, pu\u355\'3fin mai pe larg
\u351\'3fi f\u259\'3fptura lui cum au fost, spune, \u351\'3fi c\u259\'3fzute lui
laude �i d\u259\'3f. �ns\u259\'3f \u351\'3fi Dion, carele istor�\u351\'3fte ale lui
Traian toate, mai pe larg de acest pod scrie a\u351\'3fa: cuvintele lui ac�stea
sunt:}\par }{\ql {\fs24 \rdblquote Dup\u259\'3f ac �stea, Traian podul de
piatr\u259\'3f peste Dun\u259\'3fre a s\u259\'3f face au grijuit, care toate alalte
ale lui faceri mari departe le-au �ntrecut. Ale acelui pod, stau tot de laturi
cioplite pietri picioarele lui, a c\u259\'3frora n\u259\'3fl\u355\'3fimea de 150 de
picioare iaste, f\u259\'3fr\u259\'3f temeliile lor; l\u259\'3f\u355\'3fimea de 60
de picioare cuprinde, \u351\'3fi de la unul p�n\u259\'3f \u259\'3fla� altul sunt
dep\u259\'3frtate picioare 170, \u351\'3fi cuprinde de la unul p\u259\'3fn\u259\'3f
la altul cu colaci\rdblquote .}\par }{\ql {\fs24 Acum dar\u259\'3f c�t va fi fost
de lung \u351\'3fi ce pod va fi fost, socoteasc\u259\'3f cine poft�\u351\'3fte
\u351\'3fi iaste grijuliv ca la ac�stea a \u351\'3fti. Aflatu-s-au �n Ardeal,
poate-fi adus\u259\'3f de aici \u351\'3fi o piatr\u259\'3f care au fost la capul
podului pus\u259\'3f \u351\'3fi scris\u259\'3f de acest pod cu ac�ste slove
latine\u351\'3fti:}\par }{\ql {\fs24 \rdblquote Providentia Augusti, vere
Pontificis, virtus romana quid non domet sub jugum. Ecce rapitur et
Danubius.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 Care va s\u259\'3f zic\u259\'3f: \ldblquote
Providen\u355\'3fia lui Avgust, adev\u259\'3fratului Pontifex, put �rea
roman\u259\'3f ce nu supune supt jug. Iat\u259\'3f s\u259\'3f r\u259\'3fp
�\u351\'3fte \u351\'3fi Dun\u259\'3frea.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 Acest pod
\u351\'3fi �n banii acelui �mp\u259\'3frat Ulpie Traian s\u259\'3f punea: de o
parte de monet\u259\'3f b\u259\'3ftea chipul lui, \u351\'3fi de c�ia parte
tip\u259\'3friia podul cu ac�ste slove \u351\'3fi zise: \ldblquote Senatus Populus
que Romanus optimo Principi.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 Care a\u351\'3fa
t�lcuiescu \u351\'3fi zice: \ldblquote Sfatul \u351\'3fi norodul romanu,
preabunului domn.\rdblquote Aceasta au grijuit a tip\u259\'3fri �ntru pomenirea
minunatului pod, iproci.}\par }{\ql {\fs24 Care \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi �ntr-acea monet\u259\'3f (adec\u259\'3fte �ntr-acei bani) s\u259\'3f
v�de, vr�nd �n tot chipul acela s\u259\'3f las\u259\'3f pomenire nemoart\u259\'3f
de mari faptele lui.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fa deci f\u259\'3fc�nd podul, au
trecut \u351\'3fi el pe d�nsul �n ceasta parte, s\u259\'3fvai c\u259\'3f nici c�t
au \u351\'3fezut el acolo z\u259\'3fbovind p�n\u259\'3f a s\u259\'3f face podul,
c\u259\'3f lucrurile r\u259\'3fzboiului nu s\u259\'3f afla �n odihn\u259\'3f
\u351\'3fi �n l�ne, ci d�se b\u259\'3ft\u259\'3fi cu vr\u259\'3fjma\u351\'3fii
s\u259\'3fi f\u259\'3fcea, \u351\'3fi pr\u259\'3fzi, arsuri \u351\'3fi alte r�le
pren tot locul s\u259\'3f vedea. Decheval �nc\u259\'3f nu �ntr-un loc
\u351\'3fedea, nici f\u259\'3fr\u259\'3f de mare grij\u259\'3f s\u259\'3f afla,
ci \u351\'3fi el cu toate puterile c�te avea, \u351\'3fi tare s\u259\'3f
ap\u259\'3fra \u351\'3fi de multe ori izb�ndiia; ci nici o potrivire, nice nici o
asem\u259\'3fnare av�nd cr\u259\'3fiia lui c\u259\'3ftr\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia Roman\u259\'3f, el din zi �n zi tot mai
sl\u259\'3fbiia, c\u259\'3f nici cu nici una de-a tocma era, ca p�n\u259\'3f �n
s\u259\'3fv�r\u351\'3fit s\u259\'3f se poate bate \u351\'3fi s\u259\'3f
poat\u259\'3f sta �mpotriv\u259\'3f-i.}\par }{\ql {\fs24 Ac�lea deci \u351\'3fi el
cunosc�nd tocma atuncea mai bine, zic, cum c\u259\'3f au trimis de c�teva ori la
�mp\u259\'3fratul Traian ca s\u259\'3f se �mpace, cum \u351\'3fi alte
d\u259\'3f\u355\'3fi f\u259\'3fcuse, \u351\'3fi \u351\'3fi toat\u259\'3f
biruin\u355\'3fa-i s\u259\'3f o �nchine �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei lui,
puind armele lui jos \u351\'3fi dare s\u259\'3f l�ge \u351\'3fi \u351\'3fi pre
to\u355\'3fi robii romani c�\u355\'3fi avea prin\u351\'3fi s\u259\'3f-i
sloboaz\u259\'3f (c\u259\'3f mul\u355\'3fi avea \u351\'3fi \u351\'3fi den oameni
mari prin\u351\'3fi robi). Iar nicicum n-au vrut s\u259\'3f-i priimeasc\u259\'3f
atunce ac�le c�reri \u351\'3fi f\u259\'3fg\u259\'3fduin\u355\'3fe, zic�nd
c\u259\'3f nu numai atunce umbl\u259\'3f s\u259\'3f �n\u351\'3fale \u351\'3fi
s\u259\'3f adoarm\u259\'3f �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia, �ngrozindu-se de
d�nsa, ci \u351\'3fi alte d\u259\'3f\u355\'3fi, de multe ori ca ac�lea au
\u351\'3fi ispitit \u351\'3fi au \u351\'3fi f\u259\'3fcut, iar apoi de nici una nu
s-au \u355\'3finut. Pentru c\u259\'3f zicea c\u259\'3f \u351\'3fi alte
d\u259\'3f\u355\'3fi a\u351\'3fa f\u259\'3fcuse, biruindu-se de romani, \u351\'3fi
c\u259\'3fz�nd la pace \u351\'3fi tari leg\u259\'3fturi cu ei leg�nd, apoi numai
cum g\u259\'3fsiia c�t pu\u355\'3fin\u259\'3f vr�me, atunce numaidec�t �mpotriva
lor s\u259\'3f scula.}\par }{\ql {\fs24 Scrie Zonara �n Via\u355\'3fa lui Traian,
�n tomul al doilea, c\u259\'3f \u351\'3fi alt\u259\'3f dat\u259\'3f au
o\u351\'3ftit Traian �mpotriva lui, \u351\'3fi prea tare \u351\'3fi groaznic
r\u259\'3fzboiu au avut cu el, at�ta c�t m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f romanii
au biruit \u351\'3fi mul\u355\'3fime de vr\u259\'3fjma\u351\'3fi au omor�t, iar
\u351\'3fi dintr�n\u351\'3fii �nc\u259\'3f at�\u355\'3fia au fost de
r\u259\'3fni\u355\'3fi �ntr-acel r\u259\'3fzboiu, c�t nemaiav�nd c�rpe
b\u259\'3frbiiarii de a lega ranele, \u351\'3fi auzind �mp\u259\'3fratul,
�nsu\u351\'3fi ale lui haine nu \u351\'3f-au cru\u355\'3fat, ci le-au dat de-i
lega, \u351\'3fi cet\u259\'3f\u355\'3file cu destul\u259\'3f osteneal\u259\'3f i le
lua. �ns\u259\'3f v\u259\'3fz�nd Decheval c\u259\'3f \u351\'3fi de scaunul
cr\u259\'3fiei lui s\u259\'3f apropie, atuncea au trimis soli de pace la Traian cu
mult\u259\'3f rug\u259\'3f, f\u259\'3fg\u259\'3fduind c\u259\'3f \u351\'3fi armele,
\u351\'3fi me\u351\'3fte\u351\'3fugurile cu care b\u259\'3ftea
cet\u259\'3f\u355\'3fi \u351\'3fi r\u259\'3fzboaie, \u351\'3fi pre me\u351\'3fterii
aceia s\u259\'3f-i dea, \u351\'3fi apoi \u351\'3fi ce va pofti el, s\u259\'3f
fac\u259\'3f. \u350\'3fi a\u351\'3fa viind \u351\'3fi el �nsu\u351\'3fi la
�mp\u259\'3fratul, la p\u259\'3fm�nt plec�ndu-se, s-au �nchinat
�mp\u259\'3fratului. A\u351\'3fa deci �n Italia Traian �ntorc�ndu-se, solii lui
Decheval cu d�nsul i-au adus, pre carii �naintea a tot sfatului romanu duc�ndu-i,
armele lor acolo \u351\'3f-au lep\u259\'3fdat, \u351\'3fi m�inile
str�ng�ndu-\u351\'3fi �n chipul robilor, mult \u351\'3fi cu multe cuvinte s-au
rugat, \u351\'3fi a\u351\'3fa pacea f\u259\'3fc�ndu-\u351\'3fi, iar\u259\'3f le-au
dat armele \u351\'3fi s-au dus.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f Decheval nu prea
mult trec�nd, iar\u259\'3f de noao hiclenie s\u259\'3f apuca, tocm�lele \u351\'3fi
leg\u259\'3fturile silind \u351\'3fi stric�nd; �ns\u259\'3f cunosc�nd c\u259\'3f el
n-are de-a tocma puteri de fa\u355\'3f\u259\'3f ca s\u259\'3f se bat\u259\'3f, au
�nceput pe ascuns hicle\u351\'3fug, pe Traian s\u259\'3f omoar\u259\'3f, ci de el
foarte s\u259\'3f temea \u351\'3fi s\u259\'3f �ngroziia, cunosc�ndu-l mare
\u351\'3fi tare osta\u351\'3f. �ntr-acesta chip dar\u259\'3f au �nceput
hiclea\u351\'3fugul: \u351\'3ftiind el c\u259\'3f de acel �mp\u259\'3frat lesne
s\u259\'3f apropie omul \u351\'3fi cine va gr\u259\'3fia\u351\'3fte cu d�nsul, el
au aflat oameni ca aceia, carii s\u259\'3f zic\u259\'3f c\u259\'3f au fugit,
\u351\'3fi apropiindu-se de el, s\u259\'3f-i gr\u259\'3fiasc\u259\'3f, \u351\'3fi
de vor putea, s\u259\'3f-l omoar\u259\'3f. A\u351\'3fadar\u259\'3f merg�nd, dintr-
aceia unul, s-au cunoscut c\u259\'3f umbl\u259\'3f apropiindu-se de
�mp\u259\'3fratul cu hicle\u351\'3fug. A\u351\'3fa deci, prinz�ndu-l \u351\'3fi
d�ndu-i str�nsoare, au m\u259\'3frturisit lucrul \u351\'3fi cum i-au trimis
Decheval, iproci.}\par }{\ql {\fs24 Atunce a doa oar\u259\'3f scul�ndu-se Traian cu
mai mare mult dec�t �nt�i putere, ca s\u259\'3f-l �n\u355\'3f�rce de toate ac�le
nest�mp\u259\'3fr\u259\'3fri \u351\'3fi hicle\u351\'3fuguri ale lui, au mers asupra
lui \u351\'3fi au jurat, zic, c\u259\'3f p�n\u259\'3f nu va
dezr\u259\'3fd\u259\'3fcina \u351\'3fi pe el, \u351\'3fi pe tot acel rod de oameni,
nu va l\u259\'3fsa, cum �n cea de apoi au \u351\'3fi f\u259\'3fcut.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f romanii tem�ndu-se \u351\'3fi de ac�ia au f\u259\'3fcut
a\u351\'3fa, adec\u259\'3fte ca nu cumva\u351\'3fi vreodat\u259\'3f c�nd ar �nc�pe
a sc\u259\'3fdea \u351\'3fi a s\u259\'3f mai pleca
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia lor, ei afl�nd vr�me, ca ni\u351\'3fte
nedomoli\u355\'3fi \u351\'3fi nedumestici\u355\'3fi vr\u259\'3fjma\u351\'3fi
pururea nevindeca\u355\'3fi c\u259\'3ftr\u259\'3f romani, ar fi f\u259\'3fcut
r\u259\'3fscump\u259\'3frare tuturor c�tora au p\u259\'3f\u355\'3fit de la
d�n\u351\'3fii, \u351\'3fi ei ar fi silit nu numai a surpa de tot
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia Roman\u259\'3f, ci \u351\'3fi numele roman
s\u259\'3f-l sting\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f-l piarz\u259\'3f de pe
fa\u355\'3fa p\u259\'3fm�ntului, cum \u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi au
silit a face, ci n-au nemerit.}\par }{\ql {\fs24 Ac�stea dar\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia socotind \u351\'3fi sf\u259\'3ftuind, ac�ia mai
timpuriu cei a o face dec�t al\u355\'3fii, la cale pus�se s\u259\'3f o
fac\u259\'3f, precum au f\u259\'3fcut \u351\'3fi �n vremile c�le ce
�mp\u259\'3fra\u355\'3fii monarhi �nc\u259\'3f la Roma nu era; ci numai aleasa
boierime \u351\'3fi capetele c�le mari otc�rmuia �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia
(cari au \u355\'3finut a\u351\'3fa dupe uciderea craiului lui Sexest Tarcfinie,
celui ce-i zicea \u351\'3fi Trufa\u351\'3ful, care au c\u259\'3flcat \u351\'3fi
casa Lucre\u355\'3fie \u259\'3fi� romane, cei cinstite \u351\'3fi
�n\u355\'3f�lepte).}\par }{\ql {\fs24 Mult\u259\'3f mul\u355\'3fime de ai
p\u259\'3fn\u259\'3f la Iulie Chesar, fiind atuncea dar voievod o\u351\'3ftilor
romane S\u355\'3fipion African, acolo �n Africa merg�nd, de unde \u351\'3fi numele-
i African au r\u259\'3fmas, \u351\'3fi biruind cu mare put�re domniia \u351\'3fi
t\u259\'3friia carthag�nilor ce �nfloriia \u351\'3fi ia atunce, cu multe
bun\u259\'3ft\u259\'3f\u355\'3fi. �ns\u259\'3f romanii den fa\u355\'3fa
p\u259\'3fm�ntului \u351\'3fi marea cetate ac�ia o au sf\u259\'3fr\u259\'3fmat,
\u351\'3fi toat\u259\'3f biruin\u355\'3fa lor o au r\u259\'3fsipit. A\u351\'3fa
Numan\u355\'3fii, cet\u259\'3f\u355\'3fii marei \u351\'3fi frumoasei �n Spania,
S\u355\'3fipionu Emiliu \u351\'3fi minunatului pe atunce Corinthului �n Elada,
Mu \u259\'3fmmius�, au f\u259\'3fcut, den temelie sf\u259\'3fr\u259\'3fm�ndu-le
\u351\'3fi r\u259\'3fsipindu-le, pentru c\u259\'3f supuse fiind lor, iale
s\u259\'3f hicleniia \u351\'3fi ucidea pe romani. \u350\'3fi altora ca acelora
a\u351\'3fa au f\u259\'3fcut, m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f romanii ac�lea mai
mult ca s\u259\'3f dea groaz\u259\'3f \u351\'3fi spaim\u259\'3f
vr\u259\'3fjma\u351\'3filor \u351\'3fi supu\u351\'3filor lor celor
neascult\u259\'3ftori le f\u259\'3fcea. C\u259\'3fci �ntr-alt chip acea
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie foarte au st\u259\'3ftut direapt\u259\'3f
\u351\'3fi milostiv\u259\'3f, \u351\'3fi era priveghetoare �n toate c�le
cuvioase \u351\'3fi dir�pte, mai mult dec�t toate alalte monarhii \u351\'3fi
st\u259\'3fp\u259\'3fniri c�te au st\u259\'3ftut �n lume \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi stau, precum toate istoriile scriu de
d�n\u351\'3fii, pre larg arat\u259\'3f. Afar\u259\'3f, zic, dup\u259\'3f ce au
venit samoderje\u355\'3fii �mp\u259\'3fra\u355\'3fi, au mai bine tirani, cum le
zic, c\u259\'3f apoi ei apuc�nd �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia \u351\'3fi vr�nd
fie\u351\'3ftecarele a �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fi cumu-i va fi voia, nu dupre
cum legile \u351\'3fi obiceaiurile lor era puse. Atuncea deci unii
dintr�n\u351\'3fii, nu domni sau oameni s\u259\'3f par c\u259\'3f au fost, ci mai
r\u259\'3fi \u351\'3fi mai cruzi dec�t fiar\u259\'3fle c�le nedumestecite
\u351\'3fi m�nioase, \u351\'3fi dec�t aspidele \u351\'3fi vasiliscii cei
otr\u259\'3fvi\u355\'3fi \u351\'3fi venina\u355\'3fi, cum au fost Caie Caligula,
Dome\u355\'3fie, Neron, Dome\u355\'3fian, Diocli\u355\'3fian \u351\'3fi
al\u355\'3fii ca ei mul\u355\'3fi. \u350\'3fi nu numai la d�n\u351\'3fii au fost ca
ac�ia, ci \u351\'3fi la alte neamuri \u351\'3fi domnii, precum \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi unde \u351\'3fi unde nu lipsesc de a nu fi de
acei cruzi tigri \u351\'3fi venina\u355\'3fi balauri, st\u259\'3frpituri \u351\'3fi
terata, fiind din neamul omenesc, iar nu rod omenesc.}\par }{\ql {\fs24
A\u351\'3fadar, scul�ndu-se Traian cu toat\u259\'3f put�rea-i \u351\'3fi �n mai
�nl\u259\'3funtrurile \u355\'3f\u259\'3frii intr�nd o dat\u259\'3f \u351\'3fi
alt\u259\'3f dat\u259\'3f, mare \u351\'3fi tare r\u259\'3fzboiu cu Decheval av�nd,
nu pu\u355\'3fin\u259\'3f v\u259\'3frsare de s�nge dintr-am�ndoao
p\u259\'3fr\u355\'3file s-au f\u259\'3fcut. �n cea de apoi �ns\u259\'3f, Decheval
biruindu-se, au fugit, tr\u259\'3fg�ndu-se c\u259\'3ftr\u259\'3f Beligradul
Ardealului, c\u259\'3fci acolo �i era \u351\'3fi scaunul cr\u259\'3fiei. Ci nici
acolo nu s-au putut amistui, c\u259\'3f iat\u259\'3f oastea roman\u259\'3f trec�nd
mun\u355\'3fii Carpatii (c\u259\'3f a\u351\'3fa ace\u351\'3ftea mun\u355\'3fi
to\u355\'3fi carii curmeaz\u259\'3f \u355\'3fara aceasta de c\u259\'3ftr\u259\'3f
Ardeal, s\u259\'3f chiam\u259\'3f, dupe cum scriu gheografii), \u351\'3fi acolo
arz�nd \u351\'3fi sf\u259\'3fr\u259\'3fm�nd, nici acel Decheval au mai putut
sc\u259\'3fpa, ci \u351\'3fi pre el prinz�ndu-l, zic, cum s\u259\'3f-l fie omor�t.
Al\u355\'3fii zic cum el �nsu\u351\'3fi s\u259\'3f-\u351\'3fi fie f\u259\'3fcut
moarte, dupe at�t \u259\'3fe�a nenorociri ce i s\u259\'3f �nt�mpla \u351\'3fi vedea
c\u259\'3f tot \u351\'3fi cu totul s\u259\'3f pierdea \u351\'3fi cum c\u259\'3f tot
va c\u259\'3fdea �n m�na lor pe urm\u259\'3f, ci viu s\u259\'3f nu fie.}\par }{\ql
{\fs24 Atunce deci �ncep�nd mai v�rtos \u351\'3fi cu deadinsul a-i cerca \u351\'3fi
avu\u355\'3fiile lui, zic, cum mult\u259\'3f sum\u259\'3f \u351\'3fi mare
bog\u259\'3f\u355\'3fie s\u259\'3f se fie aflat acolo �n c\u259\'3fm\u259\'3frile
polatelor lui; \u351\'3fi multe \u351\'3fi ascunse, zic, c\u259\'3f au fost, care
le-au descoperit \u351\'3fi le-au ivit unul dintr-ai lui oameni, pentru c\u259\'3f
foarte ascunse le \u355\'3finea. Acest fel de me\u351\'3fte\u351\'3fug de a le
ascunde, varvarii afl�nd, adec\u259\'3fte, zic c\u259\'3f acolo �n apa ce trecea pe
l�ng\u259\'3f polate, ab\u259\'3ft�nd �nt�i apa de a cur\u259\'3f pentr-alt loc,
mare foarte groap\u259\'3f f\u259\'3fc�nd \u351\'3fi cu l�spezi pardosind-o,
\u351\'3fi pe dasupra bine tocmind-o, iar au dat apa peste acea groap\u259\'3f, ca
o pe\u351\'3fter\u259\'3f mare f\u259\'3fc�nd-o \u351\'3fi acolo mult foarte �ntr-
�nsa aur, argint \u351\'3fi alte scule ce \u351\'3ftiia c\u259\'3f de ap\u259\'3f
nu s\u259\'3f stric\u259\'3f, punea. Care ascunz\u259\'3ftoare foarte cu nevoie era
s\u259\'3f se afle, mai v�rtos c\u259\'3f nimeni nici o \u351\'3ftiia; pentru
c\u259\'3fci, c�nd o au f\u259\'3fcut, robi au adus de o au s\u259\'3fpat,
\u351\'3fi apoi pre to\u355\'3fi pre aceia au pus de i-au omor�t, ca s\u259\'3f nu
ias\u259\'3f cuv�ntul \u351\'3fi acea tain\u259\'3f la nimeni,
afar\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 (Ci iat\u259\'3f c\u259\'3f nici o tain\u259\'3f,
nici nici o ascunz\u259\'3ftoare lumeasc\u259\'3f, dupre nemincinos cuv�ntul
domnului, la Luca 8, nu e, care s\u259\'3f nu s\u259\'3f afle \u351\'3fi la
iveal\u259\'3f s\u259\'3f nu ias\u259\'3f.)}\par }{\ql {\fs24 Al\u355\'3fii zic
c\u259\'3f le-au ivit ac�lea \u351\'3fi le-au spus un boiariu mare, romanu, ce �n
mul\u355\'3fi ani l-au fost \u355\'3finut acel Decheval rob acolo. Acesta
dar\u259\'3f poate-fi, c\u259\'3f domirit \u351\'3fi mare om fiind, \u351\'3fi ca
ac�lea multe va fi iscodit, ca s\u259\'3f \u351\'3ftie \u351\'3fi s\u259\'3f
poat\u259\'3f cunoa\u351\'3fte, p\u259\'3fn\u259\'3f �n c�t\u259\'3f put�re avea
acea cr\u259\'3fie, de s\u259\'3f punea a\u351\'3fa tare �mpotriva romanii
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii de a s\u259\'3f lupta \u351\'3fi a s\u259\'3f
ap\u259\'3fra.}\par }{\ql {\fs24 Deci \u351\'3fi ac�lea spuindu-le \u351\'3fi
afl�ndu-le, le-au luat romanii \u351\'3fi c�te au cunoscut c\u259\'3f ar fi fost de
z\u259\'3fticneala lor, toate le-au stricat \u351\'3fi le-au
d\u259\'3fr�mat.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fa deci Traian supuind \u351\'3fi
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit domolind toat\u259\'3f Dachia, \u351\'3fi socotind ca
s\u259\'3f o tocmeasc\u259\'3f �ntr-acela\u351\'3fi chip, de la care s\u259\'3f nu
mai aib\u259\'3f alte turbur\u259\'3fri, nici s\u259\'3f le mai vie alte griji, au
poruncit du prenprejurele biruin\u355\'3felor sale de au adus romani
l\u259\'3fcuitori de i-au a\u351\'3fezat aici, \u351\'3fi \u351\'3fi dintr-a sa
oaste au l\u259\'3fsat c�\u355\'3fi au trebuit de a-i l\u259\'3fsa, ca s\u259\'3f
se a\u351\'3faze aici, r\u259\'3fm�ind l\u259\'3fcuitori acestor
\u355\'3f\u259\'3fri, carii \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi
s\u259\'3f trag, cum vom ar\u259\'3fta, dintr-aceia.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f
nu c\u259\'3f doar\u259\'3f den dachi nici unul n-au mai r\u259\'3fmas, c�t
pustiindu-se de tot, \u351\'3fi nemair\u259\'3fm��nd nimeni cine a l\u259\'3fcui
ac�ste p\u259\'3fm�nturi, au pus Traian \u351\'3fi au a\u351\'3fezat romani, ci
numai a lor cr\u259\'3fie s\u259\'3f nu mai fie, nici capete dintr-�n\u351\'3fii
poruncitori s\u259\'3f nu r\u259\'3fm�ie, nici al lor nume de st\u259\'3fp�nire
s\u259\'3f nu s\u259\'3f auz\u259\'3f, ci numai de romanu.}\par }{\ql {\fs24 Iar
\u351\'3fi den ei al\u355\'3fii au mai r\u259\'3fmas, c\u259\'3f iat\u259\'3f
\u351\'3fi Lichinie de neam dac s\u259\'3f trage, cum scriu mul\u355\'3fi,
�ns\u259\'3f de pro\u351\'3fti oameni era; iar\u259\'3f apoi la Roma merg�nd
\u351\'3fi la mari oameni slujind, fiind poate-fi \u351\'3fi om de slujb\u259\'3f,
a\u351\'3fa au ajuns de mare, c�t \u351\'3fi pe Constan\u355\'3fia, sora lui
Costandin-�mp\u259\'3frat celui Mare au luat, pre carele \u351\'3fi so\u355\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei l-au f\u259\'3fcut, \u351\'3fi �mpotriva lui
Maximin tiranul l-au trimis cu oaste, \u351\'3fi la Tarsu l-au biruit. �ns\u259\'3f
nici din pieptul acestui Lichinie au lipsit tir\u259\'3fniia, c\u259\'3f \u351\'3fi
c\u259\'3ftr\u259\'3f al\u355\'3fii crud era, iar\u259\'3f c\u259\'3ftr\u259\'3f
cre\u351\'3ftini nes\u259\'3f\u355\'3fios gonitoriu \u351\'3fi muncitoriu.}\par }
{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f marele Costandin nu l-au l\u259\'3fsat a\u351\'3fa, ci
�mpreun\u259\'3f cu fiiu-s\u259\'3fu Crispu, cu mare oaste �mpotriv\u259\'3f-i au
mers, \u351\'3fi \u351\'3fi el cu oaste ie\u351\'3findu-le �nainte la Odriiu, av�nd
mare r\u259\'3fzboiu, au biruit foarte pre Lichinie.}\par }{\ql {\fs24 Fugind,
deci, el �n Bithinia, iar\u259\'3f �nc�pea a str�nge oaste; �ns\u259\'3f
v\u259\'3fz�nd c\u259\'3f nu-i va m�rge, trimite pe so\u355\'3fiia sa la
frates\u259\'3fu Costandin de-i face pace \u351\'3fi-i iart\u259\'3f
viia\u355\'3fa, �ns\u259\'3f cu aceast\u259\'3f tocmeal\u259\'3f: ca
f\u259\'3fr\u259\'3f de dreg\u259\'3ftorie s\u259\'3f \u351\'3faz\u259\'3f,
s\u259\'3f se odihneasc\u259\'3f, la Solon d�ndu-i loc. Iar el r\u259\'3fu fiind
�nv\u259\'3f\u355\'3fat \u351\'3fi neast�mp\u259\'3frat �n r�le, trec�nd
c�t\u259\'3fva\u351\'3fi vr�me, iar �ncepea a s\u259\'3f
mi\u351\'3fca spre tulbur\u259\'3fri \u351\'3fi a-\u351\'3fi str�nge oameni
as�menea lui. �ns\u259\'3f ai lui Costandin osta\u351\'3fi, fiind la Solon
p\u259\'3fzitori, acolo l-au ucis \u351\'3fi au stins \u351\'3fi pe acel tiran, ca
pre Diocli\u355\'3fian, Maxentie \u351\'3fi Maximin, cur\u259\'3f\u355\'3find lumea
de �mpu\u355\'3ficiunea tir\u259\'3fniei lor, iproci.}\par }{\ql {\fs24 Acest dar
Lichinie, cum zisem, au fost de fel dacu, s\u259\'3fvai c\u259\'3f foarte
pu\u355\'3fini r\u259\'3fm\u259\'3fs�se (zic istoriile) de at�ta \u259\'3fa�mar de
ai, ce �ntr-�n\u351\'3fii grele o\u351\'3fti \u351\'3fi nespus\u259\'3f
mul\u355\'3fime de vr\u259\'3fjma\u351\'3fi au st\u259\'3ftut \u351\'3fi au
b\u259\'3fl\u259\'3fcit, pre carii cu sabia \u351\'3fi cu foc i-au stins.
\u350\'3fi �nc\u259\'3f den c�\u355\'3fi \u351\'3fi r\u259\'3fm\u259\'3fs�se, cum
s-au zis, doar cu viia\u355\'3fa numai ce era, c\u259\'3f alt tot supt nemilostivii
osta\u351\'3fi s\u259\'3f mistuise \u351\'3fi s\u259\'3f topise.}\par }{\ql {\fs24
A\u351\'3fadar\u259\'3f Traian au a\u351\'3fezat l\u259\'3fcuitori romani �n
Dachia, cum to\u355\'3fi istoricii adevereaz\u259\'3f \u351\'3fi aiave \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi �n Ardeal, �n multe locuri, s\u259\'3f
v\u259\'3fd �n pietri scrise, epigramata \u351\'3fi altele �n numele lui, cum
\u351\'3fi la Cliuj, zice Gulielmu \u351\'3fi Ioann Blau, �n Noul Atlas, c\u259\'3f
deasupra unii por\u355\'3fi ceast\u259\'3f epigrama \u259\'3fa� lu Traian
s\u259\'3f vede scris\u259\'3f (�ns\u259\'3f latin�\u351\'3fte):}\par }{\ql
{\fs24 \rdblquote Traiano pro salute imperatoris Antonini et M. Aurelii Cesario
milites consistentes manipio posuerunt.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 \u350\'3fi de
aice apoi Traian scul�ndu-s\u259\'3f, s-au dus �n p\u259\'3fr\u355\'3file
R\u259\'3fs\u259\'3fritului cu a dooa mare o\u351\'3ftire, unde Armenia
toat\u259\'3f o au luat \u351\'3fi Asiria, p�n\u259\'3f \u259\'3fla� Arvile parte
au supus.}\par }{\ql {\*\bkmkstart N101A4}{\*\bkmkend N101A4}\sa120 {\b \fs36 \f3
De Dachia pe scurt iar voi mai ar\u259\'3fta, c�t zic c\u259\'3f au fost de mare
\u351\'3fi cu ce p\u259\'3fr\u355\'3fi s-au hot\u259\'3fr�t}\par }{\ql {\fs24 Filip
Cloverie gheograful \u351\'3fi pe Dachia scriind-o, zice: \ldblquote Dachia pe
dencolo de Dun\u259\'3fre s\u259\'3f hot\u259\'3fra\u351\'3fte cu musii
(adec\u259\'3fte cu s�rbii, iproci). Dachii �ns\u259\'3f, zice, neam schitic iaste,
crud, vr\u259\'3fjma\u351\'3f, \u351\'3fi varvar, iar\u259\'3f \u355\'3fara ac�ia
Dachia, despre miaz\u259\'3fnoapte s\u259\'3f hot\u259\'3fra\u351\'3fte, zice
(p\u259\'3fn\u259\'3f la un loc va s\u259\'3f zic\u259\'3f), cu mun\u355\'3fii
Carpatii \u351\'3fi cu apa Prutului (adec\u259\'3fte despre \u354\'3fara
Le\u351\'3fasc\u259\'3f s\u259\'3f cot�\u351\'3fte); de c\u259\'3ftr\u259\'3f
r\u259\'3fs\u259\'3frit, iar\u259\'3f zice, cu Prutul s\u259\'3f
hot\u259\'3fra\u351\'3fte \u351\'3fi cu Dun\u259\'3frea.\rdblquote Ci aici acest
gheograf s\u259\'3f v�de c\u259\'3f foarte gre\u351\'3fa\u351\'3fte, pentru
c\u259\'3f c�tva\u351\'3fi scurteaz\u259\'3f den c�t au \u355\'3finut \u351\'3fi ei
atunci, de vr�me ce nu p\u259\'3fn\u259\'3f �n Prut, \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi s\u259\'3f v\u259\'3fd \u355\'3finuturile, ci
p\u259\'3fn\u259\'3f �n... Nipru, cum mai sus s-au semnat dintru a lui Bonfinie
istorie: c\u259\'3f �ntre Nipru, care d\u259\'3f �n Marea Neagr\u259\'3f,
s\u259\'3f cuprindea ghetii, iproci. Ci mai bine iaste \u351\'3fi mai cu
socoteal\u259\'3f, s\u259\'3f se zic\u259\'3f, c\u259\'3f de c\u259\'3ftr\u259\'3f
r\u259\'3fs\u259\'3frit s\u259\'3f hot\u259\'3fra\u351\'3fte cu Niprul...,
adec\u259\'3fte despre Vozia \u351\'3fi despre Cr�m. Iar de au gre\u351\'3fit
Cloverie \u351\'3fi de aceasta ca \u351\'3fi de altele multe, nu iaste a ne minuna,
nici at�t a huli, c\u259\'3fci \u351\'3fi de aceasta ar\u259\'3ftat-am pricina mai
sus, din ce vine; adec\u259\'3fte, c\u259\'3f ace\u351\'3ftea scriitori, carii
scriu mai toate \u351\'3fi de toat\u259\'3f lumea, c�t\u259\'3f
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi cunoscut\u259\'3f iaste, n-au umblat s\u259\'3f
vaz\u259\'3f ei �ns\u259\'3f\u351\'3fi, c�le de care scriu, care nici nu
putin\u355\'3f\u259\'3f iaste cuiva\u351\'3fi �n lume s\u259\'3f poat\u259\'3f
umbla toat\u259\'3f lumea, \u351\'3fi toate a\u351\'3fa pe am\u259\'3fruntul}\par }
{\ql {\fs24 s\u259\'3f le poat\u259\'3f vedea \u351\'3fi \u351\'3fti, c�t nici
�ntr-una, nici s\u259\'3f gre\u351\'3fasc\u259\'3f, nici s\u259\'3f scaz\u259\'3f.
Ci dar ace\u351\'3ftea mai multe auzindu-le de la al\u355\'3fii ce umbl\u259\'3f,
unii �ntr-o parte, al\u355\'3fii �ntr-alta, unii cu negu\u355\'3f\u259\'3ftorii,
al\u355\'3fii ca s\u259\'3f vaz\u259\'3f numai lumea, �ntreab\u259\'3f \u351\'3fi
scriu ale lumii lucrurile, ora\u351\'3fele, apele, mun\u355\'3fii, neamurile,
obiceaiurile lor, legile, roada acelor p\u259\'3fm�nturi ce dau, ce lucruri
s\u259\'3f afl\u259\'3f �ntr�nsele, ce nu s\u259\'3f afl\u259\'3f \u351\'3fi ca
ac�stea de toate. D�cii ca ac�lea de la unii �ntr-un chip, de la al\u355\'3fii
�ntr-alt chip, dupre p\u259\'3frerile oamenilor, cum sunt �n\u355\'3feleg�ndu-le
\u351\'3fi luundu-le, lui �nc\u259\'3f ce-i iaste p\u259\'3fr�rea c\u259\'3f ar fi
mai adev\u259\'3frul, zice \u351\'3fi scrie.}\par }{\ql {\fs24 Deci, care iaste
bine \u351\'3fi direapt\u259\'3f, pe ia st\u259\'3f a\u351\'3fa
nemi\u351\'3fcat\u259\'3f, iar care gre\u351\'3fit\u259\'3f \u351\'3fi
smintit\u259\'3f iaste, trebuie cei ce mai bine vor \u351\'3fti, de acel lucru
s\u259\'3f �ndrept�ze \u351\'3fi s\u259\'3f direag\u259\'3f. �ns\u259\'3f de
c\u259\'3ftre amiaz\u259\'3fzi Dachia s\u259\'3f hot\u259\'3fra\u351\'3fte cu
Dun\u259\'3frea, \u351\'3fi de c\u259\'3ftr\u259\'3f apus, zice Filip, cu apa ce
s\u259\'3f chiam\u259\'3f Patisul, �ntru care hotar\u259\'3f, cuprindu-s\u259\'3f
ast\u259\'3fzi, zice, partea a \u354\'3f\u259\'3frii Ungure\u351\'3fti, mai sus
zisa \u351\'3fi Ardealul \u351\'3fi Valahia (adec\u259\'3fte \u355\'3fara
aceasta) \u351\'3fi Moldova. �ns\u259\'3f vlahii, ace\u351\'3fti gheografi
\u351\'3fi mai to\u355\'3fi istoricii c�\u355\'3fi scriu de aceste
\u355\'3f\u259\'3fri, zicea \u351\'3fi Moldovei \u351\'3fi ce\u351\'3ftiia; apoi o
�mparte �n doao, una de sus; alta de jos, �i zic. Le zic \u351\'3fi: mai mare
\u351\'3fi mai mic\u259\'3f; cea de sus, adec\u259\'3fte \u351\'3fi mai mare,
Moldova; cea de jos \u351\'3fi mai mic\u259\'3f, \u355\'3fara aceast\u259\'3f
Munteneasc\u259\'3f numeind, cum �i zic mai mul\u355\'3fi a\u351\'3fa; c\u259\'3f
Rum�neasc\u259\'3f numai l\u259\'3fcuitorii ei o chiam\u259\'3f, \u351\'3fi doar
unii den ardeleni \u259\'3fi� rum�ni, pentru c\u259\'3f \u351\'3fi aceia \u351\'3fi
ce\u351\'3ftea numai c�nd s\u259\'3f �ntreab\u259\'3f, ce iaste? Ei
r\u259\'3fspund: rum�ni; iar moldov�nii s\u259\'3f osebesc de s\u259\'3f
r\u259\'3fspund: moldovani, s\u259\'3fvai c\u259\'3f \u351\'3fi ei sunt de un
neam \u351\'3fi de un rod cu ce\u351\'3ftea, cum mai nainte mai pre larg vom
ar\u259\'3fta cu m\u259\'3frturiile multora.}\par }{\ql {\*\bkmkstart N101BB}
{\*\bkmkend N101BB}\sa120 {\b \fs36 \f3 Dupe ce au a\u351\'3fezat Traian pre romani
�n Dachia, cum s-au \u355\'3finut \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd tot
a\u351\'3fa au st\u259\'3ftut}\par }{\ql {\fs24 Traian Ulpie a\u351\'3fez�nd deci
romani l\u259\'3fcuitori aici \u351\'3fi puind capete \u351\'3fi otc�rmuitori
romani toatei Dachii (�ns\u259\'3f nu craiu, ci numai voievozi, precum \u351\'3fi
pentr-alte \u355\'3f\u259\'3fri supuse ale lor era, den cr\u259\'3fie \u355\'3finut
mai mic, f\u259\'3fc�nd-o), s-au �ntors, \u351\'3fi iar la Dun\u259\'3fre viind,
acolo de c�ia parte au f\u259\'3fcut Nicopoia, precum \u351\'3fi al\u355\'3fii
istoresc, \u351\'3fi Bonfinie �ntr-a trea decad\u259\'3f, a adoao\u259\'3fi
c\u259\'3fr\u355\'3fi a lui, carele a\u351\'3fa scrie: \ldblquote Necopoi doao
sunt, una mare, alta mic\u259\'3f s\u259\'3f chiam\u259\'3f; cea mare dincolo de
Dun\u259\'3fre, cea mai mic\u259\'3f dincoace. \u350\'3fi cea mare Traian, cea
mic\u259\'3f Adriian au zidit, �n pomenirea supunerii acestor
\u354\'3f\u259\'3fri\rdblquote (s\u259\'3fvai c\u259\'3f \u351\'3fi Bonfinie
dintr-a altor scriitori zise, zice \u351\'3fi el). �ns\u259\'3f acel Adriian, ce
s\u259\'3f zise c\u259\'3f au f\u259\'3fcut \u351\'3fi el cea mai mic\u259\'3f
Nicopoe, care, dupre zisele acestor istorici, �m \u259\'3fi� pare s\u259\'3f fie
ce-i zic ast\u259\'3fzi Turnul, carele dincoace de Dun\u259\'3fre �mpotriva
Nicopoii iaste; acela dar\u259\'3f era nepot lui Traian, de nepot, c\u259\'3fruia
a\u351\'3fa-i era numele: Publie Eliu Adrian, carele dupe Traian el au
st\u259\'3ftut �mp\u259\'3frat. Ci dar de crezut iaste c\u259\'3f, vr�nd ale
unchiu-s\u259\'3fu fapte \u351\'3fi lucruri s\u259\'3f le mai
�nt\u259\'3freasc\u259\'3f �nc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f le
p\u259\'3fzeasc\u259\'3f, \u351\'3fi acea Nicopoe au f\u259\'3fcut, \u351\'3fi
altele au mai �nt\u259\'3frit \u351\'3fi au \u355\'3finut pen multe locuri,
\u351\'3fi la Roma, cum s\u259\'3f v�de. Om foarte �nv\u259\'3f\u355\'3fat,
�n\u355\'3felept, bun \u351\'3fi osta\u351\'3f mare era, precum \u351\'3fi �n
via\u355\'3fa acestui �mp\u259\'3frat c�\u355\'3fi o scriu, s\u259\'3f v�de pe
larg, cum au fost de vr�dnic\u259\'3f \u351\'3fi de mare.}\par }{\ql {\fs24 De
acolo apoi scul�ndu-se Traian, iar\u259\'3f cu mare put�re, c\u259\'3ftr\u259\'3f
p\u259\'3fr\u355\'3file R\u259\'3fs\u259\'3fritului s-au dus, precum pu\u355\'3fin
mai sus am semnat, unde \u351\'3fi pre arm�ni \u351\'3fi pre parti
p\u259\'3fn\u259\'3f la Arvile au supus. De acolo iar\u259\'3f c�tva\u351\'3fi
trec�nd, iar\u259\'3f\u351\'3fi, g\u259\'3ftindu-se bine de o\u351\'3ftire, au
mersu, c\u259\'3ftr\u259\'3f Asiria, �mpotriva ovreilor, carii r\u259\'3fdicase cap
�mpotriva romanilor ce s\u259\'3f afla la Eghipet, la Chiriiani \u351\'3fi
la Chipru, carii zic c\u259\'3f au fost ucis ovreii p\u259\'3fn\u259\'3f la 40.000
de oameni, \u351\'3fi nu numai at�t au f\u259\'3fcut, ci \u351\'3fi carnea
uci\u351\'3filor au m�ncat \u351\'3fi cu s�ngele lor pe obraz s-au uns.
Aceast\u259\'3f dar\u259\'3f crud\u259\'3f \u351\'3fi
vr\u259\'3fjma\u351\'3f\u259\'3f obr\u259\'3fznicie \u351\'3fi cutezare a ovreilor
au f\u259\'3fcut pe Traian de cu mare putere au mers asupra lor, ca s\u259\'3f
potoleasc\u259\'3f acea r\u259\'3fzmiri\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f-i
pedepseasc\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Mir\u259\'3f-s\u259\'3f �ns\u259\'3f
mul\u355\'3fi acea sculare a ovreilor \u351\'3fi groz\u259\'3fvie ce f\u259\'3fcuse
\u351\'3fi romanilor, \u351\'3fi cre\u351\'3ftinilor, c�tora s\u259\'3f aflase
atuncea �ntr-ac�le p\u259\'3fr\u355\'3fi, de-i ucisese a\u351\'3fa, ce
�ndr\u259\'3fznire \u351\'3fi nesfiial\u259\'3f s\u259\'3f fie fost? C\u259\'3f
iat\u259\'3f, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei lui p\u259\'3fn\u259\'3f la al
optspr\u259\'3fz�ce, adec\u259\'3f a lui Traian ce era atunci, numai ce trecuse ani
34, \u351\'3fi nu s\u259\'3f domiriia nici \u351\'3fi-aducea aminte ce
p\u259\'3f\u355\'3fise; c\u259\'3f atuncea ei iar scul�ndu-se \u351\'3fi
r\u259\'3fdic�nd cap, au mers asupra lor acel �mp\u259\'3frat Tit, fiind de la
Hristos ai 72 \u351\'3fi, ocolind Ierusalimul \u351\'3fi cetatea, o au
f\u259\'3fr\u259\'3fmat, \u351\'3fi bis�rica cea mare ce avea atuncea ovreii o au
ars \u351\'3fi o au stricat, \u351\'3fi au t\u259\'3fiat atuncea romanii mai mult
ovreii de 300.000 de ovrei, cum pe larg istoriile dovedesc. Ci dar cu ac�ia nu
s\u259\'3f �ndestulise, ci \u351\'3fi �n scurta vr�me ac�ia iar ca ac�lea
scornise \u351\'3fi f\u259\'3fcuse, cum mai sus s-au zis. Ci poate-fi, cum zice
\u351\'3fi Carion �n cronica lui �n Via\u355\'3fa lui Vespasian, unde mai pe lat
ceva\u351\'3fi ac�stea istor�\u351\'3fte; c\u259\'3f fiind de la Dumnezeu
s\u259\'3f pa\u355\'3f\u259\'3f, cei ce sunt vr\u259\'3fjma\u351\'3fi lui, cum era
ei lui Hristos domnului \u351\'3fi Dumnezeului nostru, ac�stea spre pieirea lor le
�nt\u259\'3fr�ta \u351\'3fi le f\u259\'3fcea, ca s\u259\'3f se r\u259\'3fscumpere
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit s�ngele cel nevinovat al sp\u259\'3fsitoriului lumii, ce
pe cruce l-au v\u259\'3frsat nelegiui\u355\'3fii ovrei.}\par }{\ql {\fs24 �ntr-
ac�ia deci g\u259\'3ftindu-se Traian \u351\'3fi spre ac�ia vr�nd a s\u259\'3f porni
s\u259\'3f mearg\u259\'3f, boala idropiii viindu-i, \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
la Chilichia merg�nd, acolo au murit, �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find ani 19
\u351\'3fi 6 luni.}\par }{\ql {\fs24 Ac�ste trei mai mari o\u351\'3ftiri
f\u259\'3fc�nd el c�t au �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fit, adec\u259\'3fte al
dachilor, cum s-au zis, al arm�nilor, al parthilor \u351\'3fi acesta al ovreilor,
de ar fi mai tr\u259\'3fit, l-ar fi s\u259\'3fv�r\u351\'3fit, afar\u259\'3f de
altele multe ce mai mici le socotiia \u351\'3fi afar\u259\'3f din c�te mai nainte
de a fi �mp\u259\'3frat, nenum\u259\'3frate r\u259\'3fzboaie ce au f\u259\'3fcut,
trimi\u355\'3f�ndu-se �ncolo \u351\'3fi �ncolo hatman mare au serdariu, cum �i
zicem, \u351\'3fi mai nainte \u351\'3fi �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find Nerva
cel Bun, dirept \u351\'3fi milostiv �mp\u259\'3frat \u351\'3fi
c\u259\'3ftr\u259\'3f cre\u351\'3ftini bl�nd, \u351\'3fi f\u259\'3fc\u259\'3ftoriu
de bine, carele pe Traian, dupre d�nsul a �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fi el l-au
ales \u351\'3fi l-au l\u259\'3fsat �n scaunu-i.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f
moartea lui Traian au z\u259\'3fticnit atunce oarece\u351\'3fi vr�mea de au mai
z\u259\'3fbovit acea o\u351\'3ftire p\u259\'3fn\u259\'3f a m�rge la acei ovrei, iar
nu c\u259\'3f doar\u259\'3f au r\u259\'3fmas lucrurile a\u351\'3fa
l\u259\'3fsate \u351\'3fi �ng\u259\'3fduial\u259\'3f s-au dat acelor hicl�ni ovrei,
ca deprinz�ndu-se cu d-ac�lea, s\u259\'3f r\u259\'3fm�ie �n n\u259\'3frav.}\par }
{\ql {\fs24 Ci iat\u259\'3f Eliu Adrian, nepotul de nepot al lui Traian, cum s-au
zis, st�nd dupre d�nsul �mp\u259\'3frat, \u351\'3fi trec�nd oarece\u351\'3fi vr�me
p�n\u259\'3f a-\u351\'3fi tocmi altele ale �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei,
fiind proasp\u259\'3ft �mp\u259\'3frat, c\u259\'3f era destule turburate, atuncea
mai v�rtos �n Asiria, �ncepute de Traian unchiu-s\u259\'3fu fiind. Deci numaidec�t
spre acel r\u259\'3fzboiu s-au g\u259\'3ftit. S\u259\'3fvai c\u259\'3f zic
c\u259\'3f p\u259\'3fn\u259\'3f a m�rge el �nc\u259\'3f acolo �nsu\u351\'3fi, den
Britania chiem�nd pre un Iulie Severvoievod, osta\u351\'3fi foarte vr�dnic, l-au
trimis �n Siria, ca s\u259\'3f mai potoleasc\u259\'3f aceea turburare \u351\'3fi
g�lceav\u259\'3f ovreiasc\u259\'3f, ci nici acela n-au cutezat b\u259\'3ftaie mare
s\u259\'3f fac\u259\'3f cu acei prea�ndr\u259\'3fzne\u355\'3fi t�lhari, ci au
lungit r\u259\'3fzboiul, �ntre care vr�me puterile ovreilor s\u259\'3f mai
�nt\u259\'3frise.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fa deci apoi, Adrian merg�nd �n Siria
cu mare \u351\'3fi tare g\u259\'3ftire, luund multe alte co\u351\'3ft�ie \u351\'3fi
stric�ndu-le, apoi au mers de au ocolit cetatea carea-i zicea Veturon, trei ani
\u351\'3fi \u351\'3fase luni b\u259\'3ft�nd-o, fiind tare \u351\'3fi cu
mul\u355\'3fime de oameni p\u259\'3fzit\u259\'3f, cum zice Carion. Acolo
mul\u355\'3fi deci �n b\u259\'3ftaie pierind, \u351\'3fi mai mul\u355\'3fi de foame
\u351\'3fi de cium\u259\'3f murind, cu sila \u351\'3fi cu biruin\u355\'3f\u259\'3f
o au luat. \u350\'3fi acolo au ucis \u351\'3fi pe capul turbur\u259\'3frii
\u351\'3fi hicleniei, c\u259\'3fruia �i era numele Vencohab; al\u355\'3fii acestuia
�i zic Coteva, c\u259\'3fruia apoi pe urm\u259\'3f ovreii �i zicea Vencomba,
adec\u259\'3fte fiiul minciunii, cum �l t�lcuiesc ei, c\u259\'3fci c\u259\'3f el
mai nainte s\u259\'3f trufiia \u351\'3fi zicea s\u259\'3f iaste Mesia, m�ntuitoriul
iudeilor.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f dupre ce s-au luat cetatea \u351\'3fi cu
b\u259\'3ft\u259\'3file dupre afar\u259\'3f ce s\u259\'3f f\u259\'3fcuse, puind de
au num\u259\'3frat mor\u355\'3fii, s\u259\'3f vaz\u259\'3f c�\u355\'3fi vor fi, s-
au aflat zic cinci sute de mii de ovrei, afar\u259\'3f de cei ce de foame, de
cium\u259\'3f au murit, pre carii nu i-au putut mai num\u259\'3fra. \u350\'3fi
atuncea put�rea ovreiasc\u259\'3f c�t mai fus�se, s-au sf\u259\'3fr�mat \u351\'3fi
s-au zdrobit. Ac�stea Carion �n Via\u355\'3fa lui Adrian, m\u259\'3fcar c\u259\'3f
can pe scurt, le istor�\u351\'3fte; iar Ioannu Zonara, om
�nv\u259\'3f\u355\'3fat \u351\'3fi vr�dnic credin\u355\'3fii, dintre istoricii
greci, zice unde scrie \u351\'3fi el via\u355\'3fa lui Adrian, c\u259\'3f,
afar\u259\'3f den c�\u355\'3fi de foame, de cium\u259\'3f, de arsuri au murit,
numai �n b\u259\'3ftaie, c�\u355\'3fi au c\u259\'3fzut num\u259\'3fr�ndu-i, s-au
aflat 580.000 de ovrei, \u351\'3fi cet\u259\'3f\u355\'3fi le-au luat 50 foarte
tari; iar\u259\'3f co\u351\'3ft�ie \u351\'3fi sate mai al�se, care avus�se, 985 le-
au sf\u259\'3fr\u259\'3fmat, iproci.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f
Dumnezeu p\u259\'3frintele \u351\'3ftie r\u259\'3fscump\u259\'3fra s�ngele fiiului
s\u259\'3fu unuia-n\u259\'3fscut, \u351\'3fi a\u351\'3fa \u351\'3ftie
fie\u351\'3ftec\u259\'3fruia den vr\u259\'3fjma\u351\'3filor lui a
r\u259\'3fspl\u259\'3fti \u351\'3fi a da, \u351\'3fi celora ce poruncile sale
calc\u259\'3f, pl\u259\'3ftind p\u259\'3fcatul p\u259\'3frin\u355\'3filor pe
feciori, p\u259\'3fn\u259\'3f la al treilea \u351\'3fi al patrulea neam, cum singur
Dumnezeu zice, la Numere, capete 14 \u351\'3fi la ftoro zacon, cap. 5, pre carii
�nc\u259\'3f �ng\u259\'3fduindu-i \u351\'3fi l\u259\'3fs�ndu-i �n
via\u355\'3f\u259\'3f c�teodat\u259\'3f \u351\'3fi �n put�re s\u259\'3f v\u259\'3fd
c\u259\'3f sunt ceva\u351\'3fi noroci\u355\'3fi, care ac�ia o face noianul
bun\u259\'3ft\u259\'3f\u355\'3fii \u351\'3fi ad�nca �n\u355\'3felepciunea lui
Dumnezeu, pentru ca doar\u259\'3f s-ar poc\u259\'3fi oamenii \u351\'3fi de la
�ntun�recul relelor s-ar �ntoarce la lumina bunelor. Iar ei nelu�nd-o c\u259\'3f
acea �ng\u259\'3fduial\u259\'3f iaste despre partea miloserdiei lui Dumnezeu, ci
den destoiniciia lor, c\u259\'3f ce s\u259\'3f v\u259\'3fd a\u351\'3fa, prind
n\u259\'3frav \u351\'3fi a\u351\'3fa nemaicurm�ndu-l de la d�n\u351\'3fii, cad
\u351\'3fi ca �ntr-ac�le stingeri \u351\'3fi cu sunet s\u259\'3f piiarde pomenirea
lor, cum c�nt\u259\'3f \u351\'3fi �mp\u259\'3fratul proroc David �n psalm
\u259\'3ful� 9, precum \u351\'3fi a ovreilor s-au pierdut, vedem,
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia, st\u259\'3fp�nirea, preo\u355\'3fiia \u351\'3fi
alte bun\u259\'3ft\u259\'3f\u355\'3fi multe \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f la
sf�r\u351\'3fitul lumii vor s\u259\'3f fie pierdute \u351\'3fi stinse. Iar\u259\'3f
de noi, carii cr�dem �ntr-�nsul fiiul lui Dumnezeu, fie-i mil\u259\'3f \u351\'3fi
paza lui afle-se pururea cu c�\u355\'3fi �nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3fturile
\u351\'3fi poruncile lui \u355\'3fin \u351\'3fi p\u259\'3fzescu.}\par }{\ql {\fs24
Ac�stea ce zisem p�n\u259\'3f aici, pentru al\u355\'3fii doar\u259\'3f s\u259\'3f
par c\u259\'3f am ie\u351\'3fit din vorba noastr\u259\'3f, �ns\u259\'3f nu g�ndesc
c\u259\'3f f\u259\'3fr\u259\'3f cale sunt puse, de vr�me ce ac�stea \u351\'3fi mai
multe dec�t ac�stea, m\u259\'3fcar\u259\'3f de am putea \u351\'3fti lumin�nd mintea
noastr\u259\'3f cu c�le ce �n lume mari fapte, de mari oameni scrise au
r\u259\'3fmas, \u351\'3fi ac�stea voia lui Dumnezeu �ng\u259\'3fduindu-le, ca
iar\u259\'3f pren oameni minunile sale s\u259\'3f
s\u259\'3fv�r\u351\'3feasc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f r\u259\'3fm�ie cunoscute
rodului omenesc. Toate �nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3ftura \u351\'3fi
\u351\'3ftiin\u355\'3fa descoperindu-le \u351\'3fi �n lumin\u259\'3f puindu-le
\u351\'3fi l\u259\'3fs�ndu-le, ca s\u259\'3f putem �nc\u259\'3f cunoa\u351\'3fte
\u351\'3fi s\u259\'3f \u351\'3ftim
lucrurile bunilor \u351\'3fi a r\u259\'3filor, a vr�dnicilor \u351\'3fi a
nevr�dnicilor, ale legiui\u355\'3filor �mp\u259\'3fra\u355\'3fi \u351\'3fi ale
tiranilor; ca pre cei buni \u351\'3fi vr�dnici s\u259\'3f l\u259\'3fud\u259\'3fm
\u351\'3fi bine s\u259\'3f cuv�nt\u259\'3fm, \u351\'3fi pre cei r\u259\'3fi
\u351\'3fi cruzi s\u259\'3f oc\u259\'3fr�m \u351\'3fi r\u259\'3fu s\u259\'3f-i
pomenim. A\u351\'3fijderea ca r�lele s\u259\'3f gonim \u351\'3fi s\u259\'3f
fugim, \u351\'3fi bunele s\u259\'3f �mbr\u259\'3f\u355\'3fi\u351\'3f\u259\'3fm
\u351\'3fi s\u259\'3f urm\u259\'3fm.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f, cum
s-au zis, romanii aici a\u351\'3fez�ndu-se mul\u355\'3fime de ai supt acea
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie, ascult\u259\'3ftori au fost. �ns\u259\'3f,
�ntracea cursoare de ai, p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd iar s-au mai descoperit numele
acestor l\u259\'3fcuitori de aici, ce s\u259\'3f vor fi f\u259\'3fcut \u351\'3fi ce
s\u259\'3f vor fi �nt�mplat, nu \u351\'3ftiu, c\u259\'3f nici scris, nici pomenit
de al\u355\'3fii nu aflu. �ns\u259\'3f s\u259\'3f v�de cum aicea de la Roma fiind
otc�rmuitori \u355\'3f\u259\'3fr�i mari oameni \u351\'3fi de mari neamuri veniia
(cum s\u259\'3f va ar\u259\'3fta \u351\'3fi de Corvin, dupe cum scrie Bonfinie). Ca
aceia dar\u259\'3f viind pre aici s\u259\'3f a\u351\'3feza \u351\'3fi ei
l\u259\'3fcuitori p\u259\'3fm�nturilor acestora f\u259\'3fc�ndu-se, cum \u351\'3fi
pentr-alt\u259\'3f parte a\u351\'3fa neamuri mari, de multe ori mut�ndu-se den
mo\u351\'3fiile lor, acolo s\u259\'3f alc\u259\'3ftuia \u351\'3fi s\u259\'3f
a\u351\'3feza. \u350\'3fi nu numai la romani aceasta se v�de c\u259\'3f au fost, ci
\u351\'3fi la eleni \u351\'3fi pe la alte roduri omene\u351\'3fti. La eleni, cum
dupre Alexandru Machidon voievozii lui cei mai ale\u351\'3fi prin
\u355\'3f\u259\'3frile c�le mai mari \u351\'3fi mai bune �n Asiia au
r\u259\'3fmas \u351\'3fi s-au a\u351\'3fezat, precum Ptolomeu Lagos la Eghipet,
Antioh �n Siria, Antigon la \u259\'3fMachedonia�, \u351\'3fi al\u355\'3fii
mul\u355\'3fi �ntr-alte p\u259\'3fr\u355\'3fi, \u351\'3fi \u351\'3fi feciori
\u351\'3fi nepo\u355\'3fii lor pe urm\u259\'3f multe neamuri mo\u351\'3ftenire le-
au r\u259\'3fmas ac�le \u355\'3f\u259\'3fri. A\u351\'3fa \u351\'3fi aici
dar\u259\'3f au r\u259\'3fmas de aceia, \u351\'3fi p�n\u259\'3f �n vremile de pre
urm\u259\'3f s-au tras; \u351\'3fi doar\u259\'3f vreo
r\u259\'3fm\u259\'3f\u351\'3fi\u355\'3f\u259\'3f de ale acelora \u351\'3fi
p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi, de nu aici, iar �n Ardeal pot fi, cum unii den
Ha\u355\'3fag adevereaz\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f \u355\'3fin s\u259\'3f
fie.}\par }{\ql {\fs24 Acum dar\u259\'3f, ac�stea \u351\'3fi ac�\u351\'3ftea
a\u351\'3fa viind \u351\'3fi fiind, iat\u259\'3f mai �ncoace numele vlahi le-au
r\u259\'3fs\u259\'3frit, \u351\'3fi a\u351\'3fa \u351\'3fi p�n\u259\'3f
ast\u259\'3fzi s\u259\'3f trage. Ce dar\u259\'3f ce de acest nume s\u259\'3f
zice, \u351\'3fi de c�nd acest nume s\u259\'3f zice, \u351\'3fi de c�nd acest nume
le-au r\u259\'3fmas mai osebit al lor, de nu le zic al\u355\'3fii acum nici dachi,
nici gheti, nici romani, ci vlahi mai ales. Iat\u259\'3f istoricii ce zic de
d�n\u351\'3fii \u351\'3fi gheografii voi ar\u259\'3fta, m\u259\'3fcar\u259\'3f
c\u259\'3f \u351\'3fi ei �ntre d�n\u351\'3fii �n zise s\u259\'3f
�nv�rsteaz\u259\'3f.}\par }{\ql {\*\bkmkstart N101FA}{\*\bkmkend N101FA}\sa120
{\b \fs36 \f3 Vlahii de unde s\u259\'3f zic vlahi, sau alt nume iar mai tot
a\u351\'3fa, c\u259\'3fruia scriitoriu cum i-au pl\u259\'3fcut puindu-le numele
\u351\'3fi mai ales de unde s\u259\'3f trag ei}\par }{\ql {\fs24 �nt�i Antonie
Bonfinie, �ntr-a doao decad\u259\'3f a apatra-i c\u259\'3fr\u355\'3fi, zice
a\u351\'3fa: den legheoanele l\u259\'3fcuitorilor ce de Traian \u351\'3fi
al\u355\'3fii ai romanilor �mp\u259\'3fra\u355\'3fi era duse �n Dachia, valahii au
izvor�t. C\u259\'3frora Pius zice c\u259\'3f de la Flac, cuv�ntare
nem\u355\'3feasc\u259\'3f, vine vlahos, c\u259\'3f a\u351\'3fa au vrut s\u259\'3f
le zic\u259\'3f. Iar\u259\'3f noi, zice el, �mpotriv\u259\'3f am socotit a le zice,
adec\u259\'3fte etimologhia f\u259\'3fc�ndu-le de la cuv�ntul grecesc ce s\u259\'3f
zice \u259\'3f �, adec\u259\'3fte arunc�nd s\u259\'3fgeata, pentru c\u259\'3f
foarte era iscusi\u355\'3fi �n me\u351\'3fte\u351\'3fugul s\u259\'3fgetatului. Iar
unii iar el zice, c\u259\'3f numele s\u259\'3f li s\u259\'3f fie pus valahi, dupre
fata lui Dioclitian, ce o chema a\u351\'3fa, care o \lquote m\u259\'3fritase dupre
un Ioannu, domnul ce era atuncea ace\u351\'3ftii Dachii; ac�stea Bonfinie
zice.}\par }{\ql {\fs24 Carionu �n cronica lui, �ntr-a patra carte, �n
via\u355\'3fa lui Isachie Anghel, �mp\u259\'3fratul \u354\'3farigradului, ce scrie,
zice ac�stea de vlah: \ldblquote �nt�i dar c�t eu �mi aduc aminte, �ntr-
aceast\u259\'3f istorie �n carea s\u259\'3f numesc vlahii, c\u259\'3frora
scriitorii grece\u351\'3fti vlahi \u351\'3fi blahi le zic; de unde numele lor; �n
ce vr�me, cu ce prilejuri s-au ivit \u351\'3fi s-au cunoscut ace\u351\'3ftea;...?
Eu cu adev\u259\'3frat nu \u351\'3ftiu, dirept c\u259\'3f l\u259\'3fcuiesc �n
vechea Dachie, carea pe urm\u259\'3f o au \u355\'3finut gotii,
iproci.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 \u350\'3fi mai �n jos iar scrie \u351\'3fi
zice: de �ncep\u259\'3ftura acestui neam mie mi se pare c\u259\'3f necuvios iaste a
zice c\u259\'3f �mp\u259\'3fra\u355\'3fii R\u259\'3fs\u259\'3fritului,
adec\u259\'3fte ai \u354\'3farigradului, �n\u355\'3felege pe gotii, gonind pre unii
depre ac�le p\u259\'3fm�nturi, pre al\u355\'3fii t\u259\'3find, locurile ac�lea
dupe vechiu obic�iu, le �mp\u259\'3fr\u355\'3fiia osta\u351\'3filor
b\u259\'3ftr�ni, ca de acolo plata lor s\u259\'3f-\u351\'3fi ia. (Doar\u259\'3f eu
zic ca, cum turcii dau acum spahiilor timaruri de la ac�ia de atuncea lu�nd
pild\u259\'3f), \u351\'3fi mai v�rtos pe acolo �i a\u351\'3feza
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii, zice, ca s\u259\'3f potoleasc\u259\'3f
\u351\'3fi s\u259\'3f str�ng\u259\'3f g�lcevile ce d�se f\u259\'3fcea
sarma\u355\'3fii (adec\u259\'3fte l�\u351\'3fii). �ntre carii osta\u351\'3fi mai
mul\u355\'3fi era romani, precum \u351\'3fi limba adeverin\u355\'3f\u259\'3f le
iaste, carea den letineasc\u259\'3f stricat\u259\'3f iaste. De la ace\u351\'3fti
romani, dar\u259\'3f, purces iaste numele valahilor, iproci. Iar\u259\'3f cum zic,
zice unii, c\u259\'3f de Flac, voievodul lor, li s\u259\'3f trage numele, ac�ia ca
o pov�ste iaste. Mai zice iar\u259\'3f\u351\'3fi can necunoscu\u355\'3fi era
valahii, p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd �n odihn\u259\'3f asculta de
�mp\u259\'3fra\u355\'3fii \u354\'3farigradului; iar iar\u259\'3f\u351\'3fi
cunoscu\u355\'3fi fur\u259\'3f \u351\'3fi la lumin\u259\'3f venir\u259\'3f,
dac\u259\'3f �ncepur\u259\'3f a s\u259\'3f amesteca \u351\'3fi a s\u259\'3f adaoge
cu sarma\u355\'3fii, vecinii lor, de carii fur\u259\'3f \u351\'3fi
�ndemna\u355\'3fi s\u259\'3f se despar\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f se
dezbat\u259\'3f de supt ascultarea �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei, carea
\u351\'3fi �ncepur\u259\'3f a o face, iproci. Mai zice acesta: �n vremile de apoi,
un neam al vlahilor era �n doao �mp\u259\'3fr\u355\'3fit \u351\'3fi �n doao domnii
osebit; ci dar\u259\'3f ei ce c\u259\'3ftr\u259\'3f r\u259\'3fs\u259\'3frit
\u351\'3fi c\u259\'3ftre miaz\u259\'3fnoapte l\u259\'3fcuiesc. Podolii vecini,
Moldova s\u259\'3f chiam\u259\'3f; iar cei ce c\u259\'3ftr\u259\'3f miaz\u259\'3fzi
\u351\'3fi c\u259\'3ftr\u259\'3f Transelvania (care Ardealul s\u259\'3f
chiam\u259\'3f), Valahia s\u259\'3f numeia\u351\'3fte \u8212\'3f \u351\'3fi ca
ac�stea acel Carion scrie \u351\'3fi zice.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f,
acesta \u351\'3fi alal\u355\'3fi mai to\u355\'3fi ca acesta istorici din
ce\u351\'3fti mai dincoace ai, istorescu lucrurile valahilor, de c�nd au pogor�t
domni din Ardeal a l\u259\'3fcui ac�stea, dupe cum arat\u259\'3f \u351\'3fi scurte
l�topise\u355\'3fele acestor doao \u355\'3f\u259\'3fri, c\u259\'3f pogor�nd ei pe
aici \u351\'3fi cuprinz�nd locurile \u351\'3fi p\u259\'3fm�nturile ac�stea, cu ce
puteri vor fi avut aceia atunce, \u351\'3fi ad\u259\'3fog�ndu-se du pren multe
p\u259\'3fr\u355\'3fi oameni pentru bi\u351\'3fugul \u351\'3fi bun
l\u259\'3fca\u351\'3ful acestor p\u259\'3fm�nturi, mai v�rtos \u351\'3fi cresc�nd
domniile, s-au f\u259\'3fcut \u351\'3fi iale put�rnice, dupre c�t \u351\'3fi locul
le-au ajutat; \u351\'3fi iat\u259\'3f c\u259\'3f mici \u351\'3fi �nguste domnii pre
l�ng\u259\'3f alte cr\u259\'3fii \u351\'3fi �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii,
\u351\'3fi s\u259\'3f v\u259\'3fd \u351\'3fi sunt; iar mari \u351\'3fi tari
lucruri, \u351\'3fi domnii acestora au lucrat \u351\'3fi au f\u259\'3fcut oarec�nd,
cum mai nainte s\u259\'3f vor vedea faptele lor.}\par }{\ql {\fs24 Martin Cromer,
carele de ijderenia \u351\'3fi de lucrurile l�\u351\'3filor \u351\'3fi
via\u355\'3fa crailor lor istor�\u351\'3fte, �ntr-a 12 carte a lui, unde \u351\'3fi
via\u355\'3fa lui Cazimir-craiu celui mare scrie, vr�nd s\u259\'3f arate \u351\'3fi
el de rum�nii ace\u351\'3ftea, au cum le zic ei valahii, de unde s\u259\'3f trag,
ac�stea zice:}\par }{\ql {\fs24 \rdblquote Dachia, dupre cum o scriu vechii
gheografi, apa Tyrii, c\u259\'3friia noi zicem Nistrul, despre acea parte a
Sarma\u355\'3fii, carea noi Rusia \u351\'3fi Podolia iaste, o desparte; de
c\u259\'3ftr\u259\'3f apus cu iazighii metanastii s\u259\'3f
hot\u259\'3fra\u351\'3fte, despre r\u259\'3fs\u259\'3frit cu apa Nerasul,
c\u259\'3fruia noi Prutul acum �i zicem, \u351\'3fi cu Istrul, adec\u259\'3fte cu
Dun\u259\'3frea, c\u259\'3f a\u351\'3fa s\u259\'3f chiam\u259\'3f; de
c\u259\'3ftr\u259\'3f Misia cea de Jos, carea acum Bolgaria, iaste, \u351\'3fi de
c\u259\'3ftr\u259\'3f amiaz\u259\'3fzi cu ac�ia\u351\'3fi Dun\u259\'3fre s\u259\'3f
desparte, adec\u259\'3fte de Misia de Sus, carea acum Bosna \u351\'3fi S�rbiia
iaste. Ac�ia dar\u259\'3f
(adec\u259\'3fte Dachia) dupre at�tea r\u259\'3fzboaie ce cu romanii au
f\u259\'3fcut, �n cea dupre urm\u259\'3f de Traian-�mp\u259\'3frat, precum scrie
\u351\'3fi Eftropie, s-au supus \u351\'3fi �n chipul \u355\'3finutului
adus\u259\'3f iaste. Ci dar\u259\'3f, de vr�me ce de o\u351\'3ftile ce �n mai
su\u351\'3fii ai sorbit\u259\'3f \u351\'3fi stins\u259\'3f au fost, mul\u355\'3fime
de oameni den toate p\u259\'3fr\u355\'3file romane, acela �mp\u259\'3frat ca
s\u259\'3f l\u259\'3fcuiasc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f
s\u259\'3fl\u259\'3f\u351\'3fluiasc\u259\'3f p\u259\'3fm�nturile ac�stea \u351\'3fi
cet\u259\'3f\u355\'3file au adus. �ns\u259\'3f nu a\u351\'3fa mult dupre aceia supt
Galianu \u351\'3fi apoi supt Aurelianu �mp\u259\'3fra\u355\'3fii, varvarii ac�ia
\u351\'3f-au r\u259\'3fscump\u259\'3frat. Dupre ac�ia iar gotii, supt
Gra\u355\'3fian-�mp\u259\'3frat, ac�ia\u351\'3f \u259\'3fi� Dachie o au
cuprins.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 Ci dar\u259\'3f eu, aceasta ce zice acel
Cromer aici, nu m\u259\'3f poci domiri ce au vrut s\u259\'3f zic\u259\'3f,
\u351\'3fi de ce varvari zice? Adec\u259\'3fte supt Galianu \u351\'3fi supt
Aurelian, varvarii, zice \u351\'3f-au r\u259\'3fscump\u259\'3frat, adec\u259\'3fte
dachii poate-fi; \u351\'3fi apoi iar\u259\'3f zice c\u259\'3f, supt
Gra\u355\'3fianu, gotii o au cuprins, adec\u259\'3fte iar\u259\'3f pe Dachia. Ci
ac�stea ce zice cu r\u259\'3fscump\u259\'3fratul dachilor, nicecum nu o va dovedi
de c�le ce mai sus s-au zis: una, c\u259\'3fci iar\u259\'3f el au zis c\u259\'3f
din mai su\u351\'3fii ai ce at�tea r\u259\'3fzboaie �ntre ei s-au f\u259\'3fcut, ei
s-au sorbit \u351\'3fi s-au stins: pentru cari Traianu au adus apoi
nesocotit\u259\'3f mul\u355\'3fime de romani du pretutindenea, de i-au
a\u351\'3fezat aici l\u259\'3fcuitori cet\u259\'3f\u355\'3filor \u351\'3fi
p\u259\'3fm�nturilor st\u259\'3fp�nitori. Dar\u259\'3f deaca au fost a\u351\'3fa
stin\u351\'3fi \u351\'3fi topi\u355\'3fi, c�t mai nimenea de acei dachi au fost
r\u259\'3fmas, iar\u259\'3f de-au \u351\'3fi fost pu\u355\'3fini
r\u259\'3fma\u351\'3fi, s\u259\'3fraci \u351\'3fi becisnici au fost
r\u259\'3fmas \u351\'3fi aceia, cum \u351\'3fi de crezut iaste, precum mai
to\u355\'3fi scriitorii �ntr-aceasta s\u259\'3f potrivesc de istoresc. C�nd
luar\u259\'3f dar\u259\'3f at�ta put�re, \u351\'3fi c�nd li s\u259\'3f �ntoarse
t\u259\'3friia de s\u259\'3f-\u351\'3fi poat\u259\'3f r\u259\'3fscump\u259\'3fra
\u351\'3fi izb�ndi pe at�tea sume de romani \u351\'3fi at�ta put�re ce era a lor
\u351\'3fi acolo de paz\u259\'3f \u351\'3fi de otc�rmuitura lucrurilor? Mai iaste
�nc\u259\'3f \u351\'3fi c�ia ce zice c\u259\'3f, supt Gra\u355\'3fianu, gotii o au
cuprins \u351\'3fi o au luat; iaste dar\u259\'3f aici s\u259\'3f �ntreb\u259\'3fm
iar\u259\'3f pe acest Martin: dar\u259\'3f de la cine o au luat? C\u259\'3f de va
zice, de la romani, iat\u259\'3f dar\u259\'3f c\u259\'3f nimic varvarii nu
\u351\'3f-au fost r\u259\'3fscump\u259\'3frat pe romani, ci iar\u259\'3f a
romanilor au fost; de va zice de la varvari, adec\u259\'3fte de la dachi,
dar\u259\'3f ce treab\u259\'3f au avut a zice c\u259\'3f,
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find Gra\u355\'3fian, gotii o au luat}\par }{\ql
{\fs24 Dachia, de nu au zis mai bine; Dachia carea au fost luat\u259\'3f \u351\'3fi
cuprins\u259\'3f de romani, \u351\'3fi iar \u351\'3f-o au
r\u259\'3fscump\u259\'3frat varvarii, acum o au cuprins gotii.}\par }{\ql {\fs24
\u350\'3fi nici aceasta o va putea zice, c\u259\'3fci cum s-au zis den istoriile
altora c\u259\'3f \u351\'3fi dachii, \u351\'3fi ghetii dentr-o f�nt�n\u259\'3f cu
gotii sunt, �nc\u259\'3f mul\u355\'3fi \u351\'3fi gotii pre atuncea le zicea,
c\u259\'3f tot schiti era, \u351\'3fi tot dintr-a R\u259\'3fs\u259\'3fritului
Schitie era \u351\'3fi ace\u351\'3ftea to\u355\'3fi au izvor�t, cum \u351\'3fi
ungurii \u351\'3fi al\u355\'3fii, cum s\u259\'3f va ar\u259\'3fta:
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f acum mai ales gotii, \u351\'3ffe\u355\'3filor
\u351\'3fi dachilor zic, �nc\u259\'3f \u351\'3fi la Cr�m de aceia oarec�nd au
l\u259\'3fcuit, cum \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi de
�mp\u259\'3fra\u355\'3fii greci, \u355\'3finuturi acolo fiind, goti le zicea;
cre\u351\'3ftini sunt acum, iaste \u351\'3fi mitropolit acolo, grecescu, carele
ascult\u259\'3f de patriarhul \u354\'3farigradului, de-i zic �nc\u259\'3f ei
Gothias.}\par }{\ql {\fs24 Deci, dar, s\u259\'3f \u351\'3ftim c\u259\'3f gotii,
c�nd au cuprins ac�stea supt Gra\u355\'3fian, de la romani au luat, iar\u259\'3f
dachii nici au mai r\u259\'3fscump\u259\'3frat, nici s-au mai sculat dintr-ac�ia
niciodat\u259\'3f. Ci dar\u259\'3f de aceasta iert�ndu-ne, Martin Cromer,
c\u259\'3fce nu-i cr�dem la c�le ce mai nainte zice de valahi (adec\u259\'3fte de
rum�ni, cum le zicem noi) acum �ns\u259\'3f mergu cu d�nsul. Iar\u259\'3f el de ar
zice a\u351\'3fa: dintr-acea amestec\u259\'3ftur\u259\'3f a rum�nilor \u351\'3fi a
varvarilor, cu d\u259\'3frile \u351\'3fi luor\u259\'3fle ce f\u259\'3fcea �ntre
ei \u351\'3fi cu a �nsur\u259\'3frilor amestec\u259\'3fturi, valahii au
r\u259\'3fs\u259\'3frit limb\u259\'3f noao din cea veche a lor varvar\u259\'3f
\u351\'3fi roman\u259\'3f, rupt\u259\'3f \u351\'3fi amestecat\u259\'3f au,
\u351\'3fi cu ac�ia s\u259\'3f slujesc. Foarte multe �ns\u259\'3f \u355\'3fin
cuvinte letine\u351\'3fti. S\u259\'3fvai c\u259\'3f \u351\'3fi rusasc\u259\'3f
limb\u259\'3f, \u351\'3fi sloveneasc\u259\'3f a o \u355\'3finea obiciuiescu, au
doar\u259\'3f c\u259\'3fce li-s prea vecini \u351\'3fi au mult\u259\'3f
amestec\u259\'3ftur\u259\'3f cu ei, au doar\u259\'3f c\u259\'3fci de slov�ni
\u351\'3fi acea \u355\'3far\u259\'3f, precum c�lelalte �ntracea tragere, carea de
la Balta Meotidii p\u259\'3fn\u259\'3f �n Marea Adriatic\u259\'3f supus\u259\'3f au
fost, precum aceasta �n cartea lui cea dint�iu mai pe larg au ar\u259\'3ftat, c�t
au coprins acei slov�ni ce zice, din carii ast\u259\'3fzi sunt s�rbii, bulgarii,
bosn�nii, l�\u351\'3fii, ru\u351\'3fii, Bohemia, moscalii, horva\u355\'3fii
\u351\'3fi al\u355\'3fii c�\u355\'3fiva ca ace\u351\'3ftea. Deci dar\u259\'3f,
zice, poate c\u259\'3f \u351\'3fi ace\u351\'3ftea supu\u351\'3fi supt aceia
fiind \u351\'3fi limba lor au priimit, \u351\'3fi au \u355\'3finut, cu carea
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi la biserica rum�neasc\u259\'3f
tr\u259\'3fiescu, c\u259\'3f toate c\u259\'3fr\u355\'3file bis�ricii \u351\'3fi
toate cet\u259\'3fniile pe sloven�\u351\'3fte ne sunt.}\par }{\ql {\fs24 \rdblquote
Nici �ns\u259\'3f toat\u259\'3f acea Dachie \u8212\'3f iar Cromer zice \u8212\'3f
acel neam o \u355\'3fine: pentru c\u259\'3f partea ei cea despre apus iaste
Ardealul, \u355\'3finut al ungurilor, carea de unguri, de saxoni (adec\u259\'3f de
sa\u351\'3fi, c\u259\'3f a\u351\'3fa le zic), de s\u259\'3fcui \u351\'3fi de
ace\u351\'3ftea valahi acum s\u259\'3f l\u259\'3fcuia\u351\'3fte. �ns\u259\'3f
zice, valahii sunt fel gros osta\u351\'3fi \u351\'3fi hicl�ni. Iar\u259\'3f de unde
\u351\'3fi c�nd vlahii au �nceput a s\u259\'3f chiema a\u351\'3fa, zice, eu nici
\u351\'3ftiu, nici aflu.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 �ntr-aceasta dar\u259\'3f
\u351\'3fi el cu Carionu s\u259\'3f potriv�\u351\'3fte ce zice; �ns\u259\'3f cam de
ob\u351\'3fte p\u259\'3fr�re iaste aceasta, zice iar\u259\'3f el (s\u259\'3fvai
c\u259\'3f de nici un vechiu scriitoriu iaste adev\u259\'3frat\u259\'3f), cum de la
Flac, care mare voievod au domnu le era, numele acesta s\u259\'3f-l fie luat; carii
�nt�i flachi, apoi stric�ndu-se cuv�ntul de varvari vecinii lor, vulasi au valahi
s\u259\'3f chiam\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Ca ac�stea \u351\'3fi mai multe
\u351\'3fi Martin Cromer de pogor�rea valahilor acestora, adec\u259\'3fte a
rum�nilor, de unde s\u259\'3f trag \u351\'3fi cum au fost, zice \u351\'3fi
scrie; \u351\'3fi al\u355\'3fii ca ace\u351\'3ftea, ca de ac�stea destule zic�nd
\u351\'3fi scriind, \u351\'3fi mult �ntre d�n\u351\'3fii s\u259\'3f osebescu, unii
unele, al\u355\'3fii altele povestind; pe carii nici putin\u355\'3f\u259\'3f-mi
iaste a \u351\'3fedea pre to\u355\'3fi c�\u355\'3fi scriu de aceast\u259\'3f
Dachie, \u351\'3fi ast\u259\'3fzi de ace\u351\'3fti valahi, cum le zic, aici
s\u259\'3f-i aduc; c\u259\'3fci \u351\'3fi vr�mea prelung\u259\'3f �mi va fi a
cheltui, ca ac�lea �n\u351\'3fir�nd \u351\'3fi �n mai multe gre\u351\'3feli ale
istoricilor voiu da sup\u259\'3frare \u351\'3fi \u351\'3fi cunosc\u259\'3ftorilor
turburare, neput�nd \u351\'3fti a cui zis\u259\'3f va fi mai
adev\u259\'3frat\u259\'3f s\u259\'3f creaz\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f
\u351\'3ftie. Iar care va fi din cetitori mai grijuliu \u351\'3fi poftitoriu mai
multe dec�t at�tea a \u351\'3fti de aceasta, citeasc\u259\'3f pe istoricii
m\u259\'3fcar\u259\'3f c�\u355\'3fi am pomenit \u351\'3fi voi pomeni c\u259\'3f au
scris de ac�ste \u355\'3f\u259\'3fri, \u351\'3fi acolo mai multe va afla de la
aceia, \u351\'3fi ei de la unii \u351\'3fi de la al\u355\'3fii adun�ndu-le,
\u351\'3fi p\u259\'3frerile lor aduc�ndu-le, \u351\'3fi ei pe unii mai bine
c\u259\'3f au zis crezindu-i \u351\'3fi pe al\u355\'3fii ca pe ni\u351\'3fte
b\u259\'3fsnuitori l\u259\'3fs�nd, precum \u351\'3fi noi de d�n\u351\'3fii trebuie
s\u259\'3f facem. C\u259\'3fce de a-i cr�de \u351\'3fi de nu a-i crede nu iaste
mare gre\u351\'3fal\u259\'3f, pentru c\u259\'3f ac�stea nu sunt dogmele bis�ricii,
sau ale sfin\u355\'3filor p\u259\'3frin\u355\'3fi zise, carei cu luminarea duhului
sf�nt au scris \u351\'3fi au l\u259\'3fsat �n \u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f, ci
istorii politici au scris, unele de la al\u355\'3fii (�ns\u259\'3f c�le vechi)
auzindu-le, sau scrise fiind citindu-le, altele \u351\'3fi ei �ntr-ac�lea vremi ce
s\u259\'3f �nt�mpla f\u259\'3fc�ndu-se, le scriu \u351\'3fi le istorescu.
S\u259\'3fvai c\u259\'3f nici ac�lea nu-s toate adev\u259\'3frate, dirept;
c\u259\'3f \u351\'3fi scriitorii, mi\u351\'3fca\u355\'3fi de osebite poftele
\u351\'3fi voile lor, unii �ntr-un chip, al\u355\'3fii �ntr-alt chip, tot aceea
pov�ste o vorbescu. Adec\u259\'3fte c\u259\'3f cel ce iube\u351\'3fte pre unul,
�ntr-un chip scrie de d�nsul, \u351\'3fi cel ce-l ura\u351\'3fte, �ntr-alt chip;
\u351\'3fi de al s\u259\'3fu �ntr-un chip \u351\'3fi de streini �ntr-alt chip
scrie; \u351\'3fi \u351\'3fi cel ce iaste m�nios, �ntr-un chip �ntinde condeiul,
\u351\'3fi cel ce nu, �ntr-alt chip �l opr�\u351\'3fte; \u351\'3fi altele multe ca
ac�stea sunt pricini, de nu tot un feliu to\u355\'3fi scriu adev\u259\'3frul.
Unde \u351\'3fi unde ca acela s\u259\'3f se afle a\u351\'3fa dirept \u351\'3fi de
ob\u351\'3fte bun, ca toate �ntr-o cump\u259\'3fn\u259\'3f pe ce va
cunoa\u351\'3fte s\u259\'3f le m\u259\'3frturiseasc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f
le scrie, lumii �ntru negre\u351\'3fit\u259\'3f \u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f
\u351\'3fi adev\u259\'3fr lucrurile s\u259\'3f le lase.}\par }{\ql {\fs24
�ns\u259\'3f nu mi s\u259\'3f p\u259\'3fru a l\u259\'3fsa acum \u351\'3fi pe
Loren\u355\'3fiu Topeltin den Mediia\u351\'3f, sas de amintrilea, iar om
�nv\u259\'3f\u355\'3fat \u351\'3fi destul umblat, carele nu de mult s-au pus a
scrie, �ns\u259\'3f pe scurt, cum \u351\'3fi el m\u259\'3frturis�\u351\'3fte,
c\u259\'3f face, �ntr-o c\u259\'3frticea ce-i zice letin�\u351\'3fte Origines et
occasus Transylvanorum, adec\u259\'3fte: R\u259\'3fs\u259\'3friturile \u351\'3fi
apusul ardel�nilor, iproci, care c\u259\'3frticea o au f\u259\'3fcut \u351\'3fi o
au tip\u259\'3frit la Lionul de Fran\u355\'3fa, la anul de la �ntruparea cuv�ntului
1667.}\par }{\ql {\fs24 Acolea dar\u259\'3f �ntr-ac�ia ale Ardealului \u351\'3fi
l\u259\'3fcuitorilor lui cine sunt \u351\'3fi c�te neamuri sunt, \u351\'3fi ce
obicine, \u351\'3fi ce porturi au, \u351\'3fi ce legi, can pe scurtu, iar\u259\'3f
mai toate le atinge \u351\'3fi le zice, m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f are
\u351\'3fi el p\u259\'3frerile lui, \u351\'3fi de ai lui, ca de ai lui
gr\u259\'3fie\u351\'3fte. �ns\u259\'3f \u351\'3fi de vlahi, adec\u259\'3fte de
rum�ni, ca o parte ce sunt \u351\'3fi ei l\u259\'3fcuitori acolo �nc\u259\'3f
scrie, \u351\'3fi ac�stea zice: valahi zic unii (adec\u259\'3fte rum�nii), cum de
la Flac voievodul lor s-au numeit a\u351\'3fa. Enia Sulveu �nt�iu aceasta zic�nd-o,
apoi dupe d�nsul nu pu\u355\'3fini o adevereaz\u259\'3f, den stihurile lui Ovidie
Nason dovedind, carele iaste foarte b\u259\'3ftr�n poet. Acela dar\u259\'3f, �ntr-o
poslanie a lui, �ntr-a patra carte ce face, zice: \ldblquote Fost-au mai mare
acestor locuri Flac, \u351\'3fi supt acest voievod vr\u259\'3fjma\u351\'3f,
\u355\'3f\u259\'3frmurile Dun\u259\'3frii f\u259\'3fr\u259\'3f grij\u259\'3f era.
Acesta au \u355\'3finut \u351\'3fi pe musii (adec\u259\'3fte pe s�rbi), �n pace
credincioas\u259\'3f. Acesta cu arcul \u351\'3fi cu sabiia au �ngrozit pe
gheti.\rdblquote Ca ac�stea dar\u259\'3f zic�nd acest preavechiu poet, iar ei zic
c\u259\'3f de la acel voievod Flac s-au numeit ace\u351\'3ftea flachi. Apoi cu
vr�me de unii mut�ndu-se ac�ste slove, adec\u259\'3fte cea dint�i F pe V \u351\'3fi
cea de la mijloc K pe H, s-au chiemat vlahi, a\u351\'3fa zic unii. Iar\u259\'3f
al\u355\'3fii de la blahi numele cum s\u259\'3f le fie r\u259\'3fmas,
adevereaz\u259\'3f, carii �n zilele lui Alexie Comnino, �mp\u259\'3fratul
\u354\'3farigradului, cu voievodul lor Ioanu, carele pe atuncea avea mari b�ntuieli
\u351\'3fi pagube f\u259\'3fcea acei �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii. Deci, pe
atuncea acel fel de oameni a\u351\'3fa chem�ndu-se, au r\u259\'3fmas \u351\'3fi
numele acestora l\u259\'3fcuitori �ntracesta\u351\'3fi chip; \u351\'3fi altele ca
ac�stea \u351\'3fi mai multe Topeltin istor�\u351\'3fte, \u351\'3fi ale altora
m\u259\'3frturii aduce spre adeverin\u355\'3fa acestora ce au zis.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f dar\u259\'3f, oric�\u355\'3fi au gr\u259\'3fit \u351\'3fi au
scris de aceste \u355\'3f\u259\'3fri, to\u355\'3fi zic cum Dachia \u351\'3fi Ghetia
(pentru c\u259\'3f mai tot un neam au fost aceia) mai denainte vreme c\u259\'3f o
au chiemat \u351\'3fi s-au numeit de la ac�le neamuri schitice, cum s-au zis,
adec\u259\'3f de la dachi \u351\'3fi de la gheti, carii din partea
R\u259\'3fs\u259\'3fritului era veni\u355\'3fi �ntr-ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi,
cum \u351\'3fi alte neamuri multe, au doar\u259\'3f mai toate c�te-s �n Evropa, den
Asia s-au pogor�t. �ns\u259\'3f den \lquote ceput, zic, cum s\u259\'3f v\u259\'3fd
�n toate istoriile \u351\'3fi mai v�rtos den scriptura sf�nt\u259\'3f,
adec\u259\'3fte din Biblie, putem cunoa\u351\'3fte \u351\'3fi ne putem bine adeveri
c\u259\'3f �ntr-acele p\u259\'3fr\u355\'3fi au fost �nt�i mul\u355\'3fime de oameni
\u351\'3fi de acolo apoi a s\u259\'3f l\u259\'3f\u355\'3fi \u351\'3fi a coprinde
lumea \u351\'3fi p\u259\'3fm�nturile s-au pornit.}\par }{\ql {\fs24 Ci
dar\u259\'3f, s-au zis, acest p\u259\'3fm�nt Dachia chem�ndu-se, \u351\'3fi cum
dachii �l st\u259\'3fp�niia cu craii lor p�n\u259\'3f la Decheval, cel mai de pre
urm\u259\'3f craiul lor, \u351\'3fi cum c\u259\'3f Traian Ulpie, �mp\u259\'3frat al
romanilor, �ntr-a doaoa o\u351\'3ftire-i spre ia des\u259\'3fv�r\u351\'3fit o au
luat \u351\'3fi o au supus, den cr\u259\'3fie, \u355\'3finut mai mic, cu voievozii
f\u259\'3fc�ndu-o, ac�stea din c�le mai de sus zise am cunoscut; \u351\'3fi cum
c\u259\'3f apoi Traian mul\u355\'3fime de romani du pretutindenea den
biruin\u355\'3fele lui au adus aicea de au a\u351\'3fezat l\u259\'3fcuitori
\u351\'3fi paznici acestor \u355\'3f\u259\'3fr�, den carii \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi s\u259\'3f trag ace\u351\'3fti rum�ni ce le
zicem noi, iar\u259\'3f grecii \u351\'3fi latinii, vlahi \u351\'3fi volahi le zic,
�nc\u259\'3f ne-am adeverit den istoricii cei mai de credin\u355\'3f\u259\'3f
\u351\'3fi mai numei\u355\'3fi ce sunt.}\par }{\ql {\fs24 S\u259\'3fvai c\u259\'3f
iar\u259\'3f nu lipsesc unii a nu zice c\u259\'3f acest neam rum�n de acum, nu-s de
acei romani ce au l\u259\'3fsat Traian l\u259\'3fcuitori aici, ci numai
ni\u351\'3fte r\u259\'3fm\u259\'3f\u351\'3fi\u355\'3fe de acelor dachi \u351\'3fi
de al\u355\'3fi varvari aduna\u355\'3fi aicea \u351\'3fi str�n\u351\'3fi, pentru
c\u259\'3f acei romani, zic, carii era aici pu\u351\'3fi l\u259\'3fcuitori de
Traian, dup\u259\'3f \u259\'3fc��t\u259\'3fva\u351\'3fi vr�me, �nc\u259\'3f de
Galien au fost r\u259\'3fdica\u355\'3fi \u351\'3fi du\u351\'3fi �n Misia \u351\'3fi
�n Thrachia, \u351\'3fi �ntr-alte p\u259\'3fr\u355\'3fi, �n Elada. Dirept
c\u259\'3f gotii, �n vremile acelui �mp\u259\'3frat, c\u259\'3flc�nd
Gre\u355\'3fia, Machedonia, Pontul \u351\'3fi alte p\u259\'3fr\u355\'3fi ca ac�lea,
au dus pe ace\u351\'3fti romani ca s\u259\'3f goneasc\u259\'3f pe aceia, \u351\'3fi
i-au pus acolo iar\u259\'3f, a\u351\'3fez�ndu-i de paz\u259\'3f: \u351\'3fi
a\u351\'3fa aici iar de\u351\'3farte de d�n\u351\'3fii au r\u259\'3fmas locurile:
ci dar\u259\'3f nu-s dintr-aceia rum�nii, ci dintr-al\u355\'3fi oameni \u351\'3fi
neamuri, cum mai sus s\u259\'3f zice.}\par }{\ql {\fs24 Mai aduce Topeltin �n
pov�ste-\u351\'3fi pe un Ioann Zamoski, care zice \u351\'3fi
t\u259\'3fg\u259\'3fduia\u351\'3fte, cum valahii, adec\u259\'3fte rum�nii, nicicum
nu pot fi r\u259\'3fm\u259\'3f\u351\'3fi\u355\'3f\u259\'3f den romani, ce au adus
Traian, de i-au a\u351\'3fezat �n Dachia. Pentru c\u259\'3f Galien-�mp\u259\'3frat,
dezn\u259\'3fd\u259\'3fjduind, zice acel Zamoski, d-a mai \u355\'3finea pe Dachia
(poate-fi iar\u259\'3f den presurarea gotilor, c\u259\'3f \u351\'3fi pe aici,
\u351\'3fi alte p\u259\'3fr\u355\'3fi mai sus, \u351\'3fi apoi \u351\'3fi Italiia
toat\u259\'3f coprins�se), i-au luat de i-au trecut Dun\u259\'3frea de ceia parte
�n Mysia, vecina Thrachii, l\u259\'3fs�nd de tot pe Dachia. \u350\'3fi mai zice
�nc\u259\'3f c\u259\'3f dachii aceia, carii era, �nv\u259\'3f\u355\'3f�nd de la
romani limba letineasc\u259\'3f, pentrat�\u355\'3fea ai lor supu\u351\'3fi
fiind, \u351\'3fi cu d�nsa deprinzindu-se, o f\u259\'3fcuse apoi c\u259\'3f iaste a
lor de mo\u351\'3fie \u351\'3fi o au \u355\'3finut. Carea dupre ac�ia mai pe
urm\u259\'3f stric�nd-o �ntr-acest feliu au venit \u351\'3fi au r\u259\'3fmas,
precum \u351\'3fi ast\u259\'3fzi iaste; a\u351\'3fa f\u259\'3fc�nd cum \u351\'3fi
ispanii, \u351\'3fi galii, \u351\'3fi italianii, adec\u259\'3fte spaniolii,
fran\u355\'3fozii \u351\'3fi fr�ncii, c\u259\'3f a\u351\'3fa le zic ei, au
f\u259\'3fcut. Care neamuri ei �nc\u259\'3f p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi n-
au a lor limb\u259\'3f, de feliul lor osebit\u259\'3f, nici cea v�che ce oarec�nd
vreodat\u259\'3f vor fi avut nu s\u259\'3f \u351\'3ftie, ci dintr-a romanilor
\u355\'3fin, r\u259\'3fu \u351\'3fi grozav stric�nd-o. Deci dar\u259\'3f precum
ispanii, galii, italii nu sunt romani, a\u351\'3fa nici valahii nu sunt romani. Ca
ac�stea acest Ioann Zamoski zicea, ale c\u259\'3fruia ziceri \u351\'3fi basne, zice
Topeltin \u351\'3fi al\u355\'3fii, c\u259\'3f mai mult sunt de r�s dec�t de crezut;
pentru c\u259\'3f ac�le trei neamuri de oameni ce zice acela, adec\u259\'3fte
ispanii, galii \u351\'3fi italii, fiind foarte vecini cu romanii \u351\'3fi supuse
de ei, \u351\'3fi tot �ntre d�n\u351\'3fii \u351\'3fez�nd \u351\'3fi
amesteca\u355\'3fi umbl�nd, lesne acei varvari limba lor �\u351\'3fi strica, vr�nd
mai mult cu a romanilor a o amesteca, precum \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi s\u259\'3f v�de pre la marginile \u355\'3f\u259\'3frilor carii
tr\u259\'3fiesc cu alte limbi, c\u259\'3f lesne iau unii de ale altora cuvinte
\u351\'3fi c\u259\'3f cu deale lor amestec�ndu-le, �\u355\'3fi pare c\u259\'3f
alt\u259\'3f osebit\u259\'3f limb\u259\'3f lor fac. \u350\'3fi mai chiar vedem
c\u259\'3f rum�nii den Ardeal, moldov�nii \u351\'3fi c�\u351\'3ftea de \u355\'3fara
aceasta, tot un neam, tot o limb\u259\'3f fiind, �nc\u259\'3f �ntre d�n\u351\'3fii
mult s\u259\'3f osebesc, care aceasta iaste cum s\u259\'3f
v�de den amestec\u259\'3ftura vecinilor lor. A\u351\'3fadar\u259\'3f \u351\'3fi
ac�le trei neamuri, ce zicem mai sus, den preavecin\u259\'3ftatea romanilor, lu�nd
de-ale acelora cuvinte, \u351\'3fi cu c�le de mo\u351\'3fie ale lor amestec�ndu-le,
\u351\'3fi stric�ndu-\u351\'3fi limba, au r\u259\'3fmas �n aceast\u259\'3f ce acum
sunt. Iar\u259\'3f dachii preav�che a lor osebit\u259\'3f limb\u259\'3f av�nd, cum
o l\u259\'3fsar\u259\'3f \u351\'3fi cum o lep\u259\'3fdar\u259\'3f a\u351\'3fa de
tot, \u351\'3fi luar\u259\'3f a romanilor, aceasta nici s\u259\'3f poat\u259\'3f
socoti, nici cr�de. \u350\'3fi �nc\u259\'3f pentru c\u259\'3f \u351\'3fi
p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi vedem \u351\'3fi auzim, zice Topeltin, c\u259\'3f de
�ntreb\u259\'3fm pe un valah: Ce e\u351\'3fti? el r\u259\'3fspunde: rum�n,
adec\u259\'3fte roman, ci numai au stricat pu\u355\'3fin cuv�ntul, den roman zic
rum�n, iar acela\u351\'3fi cuv�nt iaste.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f c�stea ce
zice Loren\u355\'3fu, c\u259\'3f \u351\'3fi a s\u259\'3f r\u259\'3fspunde
c\u259\'3f iaste rum�n, �nc\u259\'3f adevereaz\u259\'3f c\u259\'3f iaste romanu,
zic eu, c\u259\'3f nu iaste destul cu at�ta de a s\u259\'3f dovedi c\u259\'3f iaste
roman, pentru c\u259\'3f vedem \u351\'3fi auzim \u351\'3fi noi ast\u259\'3fzi pe
greci a\u351\'3fa r\u259\'3fspunz�nduse, c�nd �l �ntrebi: Ce iaste? el zice:
romeos, adec\u259\'3fte romanu; \u351\'3fi mare osebire iaste �ntre grec \u351\'3fi
�ntre roman. Ci numai \u351\'3fi ei fiind supu\u351\'3fi mai pe urm\u259\'3f
romanilor, romani vrea \u351\'3fi ei s\u259\'3f se chiiame; au doar\u259\'3f deaca
s-au mutat �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia de la Roma la Vizandia, au �nceput
\u351\'3fi ei s\u259\'3f se chiiame romani, m\u259\'3fdulariu \u351\'3fi parte
\u351\'3fi ei apoi �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei f\u259\'3fc�ndu-se; ci
dar\u259\'3f ace\u351\'3ftea greci, nu romani, ci elini sunt, \u351\'3fi mai v�rtos
cei ce �n \u354\'3fara Greceasc\u259\'3f, cum �i zicem noi, sunt, \u351\'3fi
dintraceia s\u259\'3f trag. Den carii oarec�nd �n vechile vremi \u351\'3fi ei prea
mari oameni au fost, \u351\'3fi at�ta �ntru �nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3ftura
c\u259\'3fr\u355\'3filor \u351\'3fi a \u351\'3ftiin\u355\'3felor au fost
procopsi\u355\'3fi, \u351\'3fi at�ta �ntru vitejii au fost ispiti\u355\'3fi
\u351\'3fi ale\u351\'3fi \u351\'3fi at�ta �ntru �n\u355\'3felepciunea
lumeasc\u259\'3f de iscusi\u355\'3fi, c�t nice un neam, nici o limb\u259\'3f pe
lume, nice niciodat\u259\'3f ca ei n-au st\u259\'3ftut, precum singur Pavel apostol
de �n\u355\'3felep\u355\'3fiia lor m\u259\'3frturise\u351\'3fte la Corintheni,
poslania �nt�i, cap. I, zic�nd: \ldblquote Iudeii semn cer, \u351\'3fi elinii
�n\u355\'3felepciune caut\u259\'3f\rdblquote . \u350\'3fi de la carii nu numai alte
roduri au luat �nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3fturi \u351\'3fi obicine, ci \u351\'3fi
acei romani mai ad\u259\'3fog�ndu-se \u351\'3fi mai sporindu-se den \lquote ceput
domnia \u351\'3fi cr\u259\'3fiia lor, au trimis la Athine de au luat legi
\u351\'3fi or�nduiale, ca s\u259\'3f \u351\'3ftie cum s\u259\'3f poat\u259\'3f
otc�rmui politia \u351\'3fi domniile lor.}\par }{\ql {\fs24 De acolo dar\u259\'3f,
�nt�i, \u351\'3fi de la acea vrednicie a lor ie\u351\'3fise acel cuv�nt \u351\'3fi
acea ce s\u259\'3f zice c\u259\'3f \ldblquote tot cine nu iaste elin, iaste
varvar\rdblquote , care zis\u259\'3f ascult�ndu-o romanii, \u351\'3fi lor zicea
c\u259\'3f tot cine nu iaste elin, nici roman, iaste varvar; carea aceasta
s\u259\'3f �n\u355\'3felegea �n toate cele vechi c\u259\'3fr\u355\'3fi, c�nd
s\u259\'3f cite\u351\'3fte varvar, c\u259\'3f sunt to\u355\'3fi varvari,
afar\u259\'3f den elini \u351\'3fi den romani. \u350\'3fi aceasta era pentru
c\u259\'3f at�ta era de �nv\u259\'3f\u355\'3fa\u355\'3fi, de vit�ji, de
�n\u355\'3felep\u355\'3fi, c�t nu s\u259\'3f putea zice varvar \u259\'3fi�. Dirept
c\u259\'3f acela iaste \u351\'3fi s\u259\'3f numeia\u351\'3fte varvar carele nici
obiceaiu are, nici carte \u351\'3ftie, nici b\u259\'3frb\u259\'3f\u355\'3fie, nici
direptate, nici miloserdie are, nici frica lui Dumnezeu, nici nici vreo
bun\u259\'3ftate sau vrednicie pe sine s\u259\'3f v�de, \u351\'3fi mai mult
sil�\u351\'3fte \u351\'3fi trage a tr\u259\'3fi �n voia \u351\'3fi poftele sale,
dec�t �n legi \u351\'3fi �n dirept\u259\'3f\u355\'3fi supus \u351\'3fi cuprinsu
s\u259\'3f fie (nu dupre neao\u351\'3fa fire f\u259\'3fc�nd omeneasc\u259\'3f), ci
ca un dobitoc va s\u259\'3f tr\u259\'3fiasc\u259\'3f \u351\'3fi g�nde\u351\'3fte a
tr\u259\'3fi. Aceia dar\u259\'3f s\u259\'3f chiam\u259\'3f \u351\'3fi sunt varvari,
carii s�nt a\u351\'3fa, m\u259\'3fcar de ar \u351\'3fi fi vreunul de vreun neam
bun, sau \u351\'3fi st\u259\'3fp�nitoriu, \u351\'3fi de va fi sau va tr\u259\'3fi,
cum mai sus s\u259\'3f zise, iar nu cu faptele bune, acela varvar s\u259\'3f
chiam\u259\'3f, \u351\'3fi toate scripturile a\u351\'3fa-l numescu \u351\'3fi
propoveduiesc. \u350\'3fi a\u351\'3fa \u351\'3fi aici �ntr-aceast\u259\'3f istorie,
c�nd s\u259\'3f pomene\u351\'3fte varvar, aceia s\u259\'3f
�n\u355\'3feleag\u259\'3f dupre obiciaiul ce \u351\'3fi alalte istorii ne
arat\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Zis-am dar\u259\'3f, precum au fost acei eleni
oarec�nd, oarece\u351\'3fi mai sus am pomenit, iar\u259\'3f \u351\'3fi mult mai
nalt \u351\'3fi mai de laud\u259\'3f \u351\'3fi de lucrurile \u351\'3fi faptele lor
au fost, ale c\u259\'3frora \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi s�mne,
precum toate istoriile \u351\'3fi toate scripturile c�te de ei scriu \u351\'3fi
\u351\'3fi ale lor c�te sunt, dec�t lumina soarelui mai aiave �i arat\u259\'3f
\u351\'3fi-i dovedesc ce au fost \u351\'3fi c�t au fost de
\u351\'3ftiu\u355\'3fi \u351\'3fi de mari. �ns\u259\'3f iar\u259\'3f zic: au fost,
iar\u259\'3f acum nu \u351\'3ftiu din ce, au doar\u259\'3f c\u259\'3fci Dumnezeu
cel ce numai ce iaste singur v�cinic \u351\'3fi neschimbat, a\u351\'3fa au vrut
\u351\'3fi au or�nduit lucrurile lume\u351\'3fti, ca s\u259\'3f se mute \u351\'3fi
s\u259\'3f se str\u259\'3fmute \u351\'3fi c�le ce par oamenilor mai tari, mai
�n\u355\'3fel�pte c\u259\'3f au, �n mai stricate \u351\'3fi �n mai
sl\u259\'3fbiciune s\u259\'3f se afle; c\u259\'3f �n\u355\'3felepciunea lumii
ace\u351\'3ftiia nebunie iaste l\u259\'3fng\u259\'3f Dumnezeu, fericitul Pavel la
Corintheni, I, cap. 3, zice; \u351\'3fi Isaia, cap. 29: \ldblquote piiarde-voiu
�n\u355\'3felepciunea �n\u355\'3felep\u355\'3filor, \u351\'3fi �n\u355\'3felesul
�n\u355\'3feleg\u259\'3ftorilor voiu lep\u259\'3fda\rdblquote , iproci. Au
doar\u259\'3f pentru altceva\u351\'3fi al lor mai osebit p\u259\'3fcat, cari noi nu
putem \u351\'3fti, nici ne putem pric�pe. Ci dar\u259\'3f \u351\'3fi de aceasta ca
de altele ce ca ac�stea vor fi, l\u259\'3fs\u259\'3fm a mai cerca, pentru
c\u259\'3f mai adev\u259\'3frata pricin\u259\'3f den ce s\u259\'3f fie ca ac�lea,
numai singur\u259\'3f \u351\'3fi ad�nca �n\u355\'3felepciunea lui Dumnezeu va
\u351\'3fti; iar\u259\'3f numai at�ta s\u259\'3f v�de, c\u259\'3f ast\u259\'3fzi
acel neam at�ta iaste de sc\u259\'3fzut, de supus, de hulit \u351\'3fi de
oc\u259\'3fr�t, \u351\'3fi de mojic, c�t mil\u259\'3f s\u259\'3f face tuturor celor
ce \u351\'3ftiind, g�ndesc ce au fost \u351\'3fi la ce sunt:
d\u259\'3fsc\u259\'3flia au pierdut, st\u259\'3fp�nirile au r\u259\'3fpus, cinstele
\u351\'3f-au stins \u351\'3fi de toate c�te mai �nt�i au avut slave, s-au
dezbr\u259\'3fcat.}\par }{\ql {\fs24 Iar\u259\'3f carii dentru d�n\u351\'3fii
�nc\u259\'3f poftesc a \u351\'3fti \u351\'3fi a �nv\u259\'3f\u355\'3fa
oarece\u351\'3fi, aduc�ndu-\u351\'3fi aminte de cei b\u259\'3ftr�ni ai lor,
\u351\'3fi urmele acelora de a vedea mai bine \u351\'3fi a cunoa\u351\'3fte, ei
�n \u354\'3fara Fr�nceasc\u259\'3f s\u259\'3f duc, \u351\'3fi acolo
\u351\'3ftiin\u355\'3fele �nv\u259\'3f\u355\'3f�nd, unii, ca s\u259\'3f
foloseasc\u259\'3f rodul lor ceva\u351\'3fi, �napoi s\u259\'3f �ntorc \u351\'3fi pe
al\u355\'3fii �nva\u355\'3f\u259\'3f, de la carii \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi pe alocurea s\u259\'3f v�de c\u259\'3f au c�te o
\u351\'3fcoli\u351\'3foar\u259\'3f de �nva\u355\'3f\u259\'3f. Iar\u259\'3f
al\u355\'3fii acolo r\u259\'3fm�ind, s\u259\'3f
papi\u351\'3ft\u259\'3f\u351\'3fescu, \u351\'3fi a\u351\'3fa �mpotriva orthodoxiei
cestoralal\u355\'3fi a �mboldi \u351\'3fi a �nghimpa s\u259\'3f ascut \u351\'3fi
scriu, m\u259\'3fcar c\u259\'3f-i \u351\'3fi batjocoresc fr�ncii, zic�ndu-le
c\u259\'3f desc\u259\'3fliile lor, adec\u259\'3fte ei, elinii, au fugit \u351\'3fi
au mers la d�n\u351\'3fii, la romani. Carii odat\u259\'3f to\u355\'3fi feciorii
oamenilor celor mari \u351\'3fi ai domnilor romani mergea, trimi\u355\'3f�ndu-i
p\u259\'3frin\u355\'3fii lor, �n Elada, la Athine, de �nv\u259\'3f\u355\'3fa carte
greceasc\u259\'3f \u351\'3fi �n \u351\'3ftiin\u355\'3fe acolo procopsiia
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit. \u350\'3fi mul\u355\'3fi oameni mari \u351\'3fi domni,
cum Pompeiu cel Mare \u351\'3fi \u354\'3fi\u355\'3feron \u351\'3fi al\u355\'3fi
nenum\u259\'3fra\u355\'3fi \u351\'3fi �mp\u259\'3fra\u355\'3fi, cum Avgust, Chesar,
Traian, Adrian \u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi, �n greceasc\u259\'3f,
adec\u259\'3fte �n elineasc\u259\'3f limb\u259\'3f, era \u351\'3ftiu\u355\'3fi
\u351\'3fi �nv\u259\'3f\u355\'3fa\u355\'3fi, �n care \u351\'3fi
c\u259\'3fr\u355\'3file lor toate \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi
s\u259\'3f \u355\'3fin. (�ns\u259\'3f nu zic greceasc\u259\'3f �n aceast\u259\'3f
cum gr\u259\'3fiesc ei acum, de o au stricat \u351\'3fi o au groz\u259\'3fvit
foarte). \u350\'3fi ei, m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f nu \u351\'3ftiu de unde
a\u351\'3fa de grozav din cea elineasc\u259\'3f \u351\'3f-au stricat limba; au doar
\u351\'3fi ei pierz�ndu-\u351\'3fi binele \u351\'3fi norocul, \u351\'3fi robi
supu\u351\'3fi altora c\u259\'3fz�nd, \u351\'3f-au amestecat limba cu tot feliul de
varvari,
cum s\u259\'3f v�de c\u259\'3f den tot feliul de limbi au �ntr-�nsa amestecate
cuvinte \u351\'3fi a\u351\'3fa stric�ndu-\u351\'3f-o, cu d�nsa tr\u259\'3fiesc.
Al\u355\'3fii iar\u259\'3f den greci, vr�nd s\u259\'3f
st\u259\'3fp�neasc\u259\'3f \u351\'3fi ei \u351\'3fi s\u259\'3f se arate
poruncitori, neav�nd, acum mai ales, unde, ei prin mijlocul turcilor la Moldova
\u351\'3fi �n \u354\'3fara Rum�neasc\u259\'3f vin. Ci de la unii s\u259\'3f v�de
\u351\'3fi r\u259\'3fm�ne \u351\'3fi folos �n p\u259\'3fm�nturile ac�stea;
iar\u259\'3f al\u355\'3fii ca s\u259\'3f j\u259\'3ffuiasc\u259\'3f \u351\'3fi ca
s\u259\'3f r\u259\'3fpeasc\u259\'3f numai ce vin. \u350\'3fi amestec\u259\'3fturi
fac �n rodurile acestea, tot pentru luatul lor, cu tot me\u351\'3fte\u351\'3fugul
lor c�t pot nevoiesc de fac \u351\'3fi multe rele \u351\'3fi groz\u259\'3fvii
fac \u351\'3fi aduc, \u351\'3fi la r�le c\u259\'3fi pe domnii
\u355\'3f\u259\'3fr�lor pun \u351\'3fi sf\u259\'3ftuiesc. \u350\'3fi
niciodat\u259\'3f nu s\u259\'3f \u355\'3fine minte, de c�t\u259\'3fva sum\u259\'3f
de ai �ncoace, de c�nd s-au cunoscut de aceia �ntr-ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi mai
bine cum s\u259\'3f nu fie fost l�ng\u259\'3f domni din ei, cu care domnii, de c�te
ori au vrut s\u259\'3f fac\u259\'3f vreo tir\u259\'3fnie sau vreo crud\u259\'3ftate
sau alt\u259\'3f r\u259\'3fotate �ntr-aceast\u259\'3f \u355\'3far\u259\'3f, au �n
neamurile boiere\u351\'3fti, au altor cuiva\u351\'3fi, carii s\u259\'3f nu fie fost
\u351\'3fi ei, au sf�tnici, au lucr\u259\'3ftori. S\u259\'3fvai c\u259\'3f nici ca
pe aceia direptatea lui Dumnezeu i-au l\u259\'3fsat sau i-au �ng\u259\'3fduit a
procopsi, sau a se adaoge casele \u351\'3fi neamul lor ce au pe aici, au pe unde s-
au \u351\'3fi dus ei; dupre fa\u355\'3fa p\u259\'3fm�ntului i-au \u351\'3fters
\u351\'3fi den pom�nicul vie\u355\'3fii i-au stins; a c\u259\'3frora nici casele,
nici avu\u355\'3fii, dupre aici r\u259\'3fpite \u351\'3fi zmulte, nici nici rod
dintr-�n\u351\'3fii s\u259\'3f mai pomenesc \u351\'3fi s\u259\'3f mai
\u351\'3ftiu.}\par }{\ql {\fs24 Iaste \u351\'3fi alt\u259\'3f mai aiave
m\u259\'3frturie de ei, cum \u351\'3ftiu \u351\'3fi cum pot de frumos \u351\'3fi de
tocmit a otc�rmui \u351\'3fi a purta orice st\u259\'3fp�nire ce ar avea �n
m�n\u259\'3f. C\u259\'3f iat\u259\'3f numai ac�lea, cari \u351\'3fi ac�lea din voia
\u351\'3fi din politia turcilor s\u259\'3f �ng\u259\'3fduiescu, adec\u259\'3fte
c�le patru patriarhii \u351\'3fi oarec�te mitropolii. Deci dar\u259\'3f, cum le
\u355\'3fin, cum le poart\u259\'3f, \u351\'3fi la ce stepen\u259\'3f s\u259\'3f
afl\u259\'3f, \u351\'3fi la ce cinste}\par }{\ql {\fs24 le-au adus \u351\'3fi cu ce
or�nduieli \u351\'3fi canoane, c�t �ntr-acele cre\u351\'3ftine\u351\'3fti le
otc�rmuiescu. Nefiind a mea aceast\u259\'3f poveste de a lungi \u351\'3fi a
ar\u259\'3fta, las la �nsu\u351\'3fi aceia carii le poart\u259\'3f, s\u259\'3f
spuie, \u351\'3fi ei ale lor s\u259\'3f dovedeasc\u259\'3f, mai v�rtos singuri
patriar\u351\'3fii \u351\'3fi \u351\'3fi mitropoli\u355\'3fii s\u259\'3f
m\u259\'3frturiseasc\u259\'3f. �ns\u259\'3f �ntr-aceasta \u351\'3fi mult �i putem
l\u259\'3fuda \u351\'3fi ferici, c\u259\'3f �nc\u259\'3f �n c�t\u259\'3f
supunere \u351\'3fi robie s\u259\'3f afl\u259\'3f supt p\u259\'3fg�nescul
\u351\'3fi tir\u259\'3fnescul jug al turcilor, c�t -nici bis�ric\u259\'3f
f\u259\'3fr\rquote de mult\u259\'3f stradanie \u351\'3fi cheltuial\u259\'3f nu pot
face, \u351\'3fi prin multe locuri nici cruce afar\u259\'3f nu pot scoate, nici
alte slavoslovii ale pravoslaviei \u351\'3fi adeveritei credin\u355\'3fe
cre\u351\'3ftine\u351\'3fti aiave nu le pot face. Iar\u259\'3f pen toate ac�stea
\u351\'3fi mai multe, \u351\'3fi mai str�nse patemi, credin\u355\'3fa cea
direapt\u259\'3f �ntru Hristos bine �nc\u259\'3f o cinstescu \u351\'3fi cum pot mai
curat o \u355\'3fin, or�nduielile \u351\'3fi dogmele bis�ricii sfinte a
R\u259\'3fs\u259\'3fritului necl\u259\'3ftite \u351\'3fi neschimbate le
p\u259\'3fzesc. Fie dar\u259\'3f mil\u259\'3f \u351\'3fi grij\u259\'3f \u351\'3fi
de ei acelui Hristos Dumnezeului nostru, �n carele nesmintit cr�dem \u351\'3fi
pentru al c\u259\'3frui nume nespuse r�le \u351\'3fi gr�le trag \u351\'3fi pat
ei, \u351\'3fi to\u355\'3fi c�\u355\'3fi sunt supu\u351\'3fi varvarei \u351\'3fi
turce\u351\'3ftii puteri; \u351\'3fi m�ntuia\u351\'3fte, fiiule al lui Dumnezeu,
tot trupul c�t supt tiranic jugul lor greu p\u259\'3ftim�\u351\'3fte \u351\'3fi cu
�n\u355\'3felepciunea \u351\'3fi put�rea ta, doamne, izb\u259\'3fv�\u351\'3fte
norodul t\u259\'3fu de p\u259\'3fg�n\u259\'3f sila lor! Dupre m�nie, doamne, pentru
p\u259\'3fcatele rodului cre\u351\'3ftinesc, �ntoarce-\u355\'3fi mila \u351\'3fi
milos�rdia ta c\u259\'3ftr\u259\'3f d�nsul! Nu lui, doamne, nu lui! ci numelui
t\u259\'3fu cel sf�nt d\u259\'3f slav\u259\'3f!}\par }{\ql {\fs24 P�n\u259\'3f aici
dar\u259\'3f cer\u351\'3find istoria, \u351\'3fi acestea a zice cum cura vorba,
\u351\'3fi p\u259\'3fr�ndu-mi c\u259\'3f de a le tr�ce t�mpire era, iat\u259\'3f
at�t scriind, la al\u355\'3fii de mai multe a zice ca ac�stea le las, \u351\'3fi la
a noastr\u259\'3f de rum�ni istorie, iar\u259\'3f m\u259\'3f �ntorc.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f dar\u259\'3f, valahii, adec\u259\'3fte rum�nii, cum sunt
r\u259\'3fm\u259\'3f\u351\'3fi\u355\'3fele romanilor celor ce i-au adus aici Ulpie
Traian, \u351\'3fi cum c\u259\'3f dintr-aceia s\u259\'3f trag \u351\'3fi
p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi, adev\u259\'3frat \u351\'3fi dovedit iaste de
to\u355\'3fi mai adev\u259\'3fra\u355\'3fii \u351\'3fi de crezut istorici,
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f apoi le-au mutat \u351\'3fi numele, valahi
zic�ndu-le, au dupre voievodul lor Flac, cum unora le pare, au dupe numele f�tii
lui Dioclitian, cum mai sus s-au semnat c\u259\'3f scrie Bonfinie; c\u259\'3f zic
al\u355\'3fii, au din cuv�ntul galic, adec\u259\'3fte fran\u355\'3fozesc, ce zic
valahos italianilor, adec\u259\'3fte fr�ncilor, au m\u259\'3fcar\u259\'3f
alt\u259\'3f pricin\u259\'3f fie, cum le-au zis, iar\u259\'3f ei tot a\u351\'3fa
sunt. Iar\u259\'3f cum Galien-�mp\u259\'3frat s\u259\'3f-i fie r\u259\'3fdicat pe
to\u355\'3fi, cum unii au zis, cum mai sus am ar\u259\'3ftat, c\u259\'3f vr�nd den
Misia \u351\'3fi den alte locuri multe den Elada, s\u259\'3f goneasc\u259\'3f pre
goti, carii cuprins�se ac�le \u355\'3finuturi, au c\u259\'3fci s\u259\'3f
d\u259\'3fzn\u259\'3fd\u259\'3fjduise de a putea \u355\'3finea pe Dachia, cum zicea
cel Ioann Zamoski.}\par }{\ql {\fs24 Iar pentru �mpresurarea acelor goti, ce
\u351\'3fi pre aicea coprindea, ac�ia �nc\u259\'3f �mpotriva crezutului \u351\'3fi
a socotelii iaste; pentru c\u259\'3f, cum au vrut acel �mp\u259\'3frat a\u351\'3fa
lesne a r\u259\'3fdica at�ta sum\u259\'3f \u351\'3fi noroade de oameni, cu case, cu
copii, a\u351\'3feza\u355\'3fi pre ac�ste locuri, fiind mai mult de 200 de ani
(c\u259\'3f at�ta de la Traian p�n\u259\'3f la acel Galien era,
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find, cum au zis, Traian la anul de la Hristos
m�ntuitoriul lumii 118, iar\u259\'3f Galien la anul 271, dupre cum zice Carion)?
Deci dar\u259\'3f oameni �ntemeia\u355\'3fi ca aceia, \u351\'3fi st\u259\'3fp�ni
mari \u351\'3fi boga\u355\'3fi f\u259\'3fc�nduse, \u351\'3fi \u351\'3fi de mari
neamuri romane aici �ntemeia\u355\'3fi, s\u259\'3f-i ia Galien, s\u259\'3f-i mute
�ntr-alte locuri pre to\u355\'3fi; \u351\'3fi apoi au doar cu ace\u351\'3fti
romani, numai ce era aici, vrea acel �mp\u259\'3frat, m\u259\'3fcar\u259\'3f
\u351\'3fi al\u355\'3fii ca el de nimica \u351\'3fi grozav �mp\u259\'3frat
(c\u259\'3f as�mene era \u351\'3fi el lui Neron \u351\'3fi lui Dome\u355\'3fian �n
tir\u259\'3fnii \u351\'3fi �n alte hl\u259\'3fpii, scriu istoriile)
s\u259\'3f-\u351\'3fi \u355\'3fie �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia \u351\'3fi
s\u259\'3f-\u351\'3fi p\u259\'3fzeasc\u259\'3f \u355\'3finuturile? C\u259\'3fce,
c�nd ar fi r\u259\'3fmas �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia numai cu osta\u351\'3fii
ce avea �n Dachia, pre care alal\u355\'3fi mai sus trecu\u355\'3fi
�mp\u259\'3fra\u355\'3fi �i l\u259\'3fsase \u351\'3fi-i a\u351\'3fezase numai ca
ac�ste \u355\'3f\u259\'3fri s\u259\'3f p\u259\'3fzeasc\u259\'3f, \u351\'3fi eu cu
al\u355\'3fii o\u351\'3ftiia, cum mai den sus zisele s\u259\'3f cunoa\u351\'3fte
\u351\'3fi s\u259\'3f �n\u355\'3fel�ge, mic\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie \u351\'3fi de nimica ar fi fost atunce.}\par }
{\ql {\fs24 \u350\'3fi aceasta �nc\u259\'3f iaste au doar\u259\'3f \u351\'3fi
acelor voievozi \u351\'3fi oameni mari, carii, cum s-au zis, c\u259\'3f
mo\u351\'3ft�ni s\u259\'3f f\u259\'3fcuse aici, nu mai lesne le era \u351\'3fi ei a
face cum \u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi au f\u259\'3fcut; \u351\'3fi ei mai
pe urm\u259\'3f �nc\u259\'3f ac�ia au urmat, de s-au desp\u259\'3fr\u355\'3fit c�nd
au �nceput �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia Roman\u259\'3f a s\u259\'3f pleca
\u351\'3fi a s\u259\'3f mai �ngusta, unul �ntr-o parte de supt ascultarea ei
tr\u259\'3fg�ndu-se, domni lor puindu-\u351\'3fi \u351\'3fi volnici
f\u259\'3fc�ndu-se; al\u355\'3fii �ntr-alt\u259\'3f parte s\u259\'3f dezlupiia,
p\u259\'3fn\u259\'3f s-au rupt \u351\'3fi s-au �mp\u259\'3fr\u355\'3fit
toat\u259\'3f �n cr\u259\'3fii, �n domnii \u351\'3fi �ntr-alte politii, acea una
\u351\'3fi �ntreag\u259\'3f monarhie, cum ast\u259\'3fzi aiave s\u259\'3f v�de, tot
de tir\u259\'3fnia \u351\'3fi de hl\u259\'3fpiia unor neharnici, necum
�mp\u259\'3fra\u355\'3fi, ce nici numele �mp\u259\'3fr\u259\'3ftesc s\u259\'3f-l
aib\u259\'3f nu li s\u259\'3f cuveniia.}\par }{\ql {\fs24 Deci dar\u259\'3f, au nu
mai lesne era \u351\'3fi acelora ce era obl\u259\'3fduitori acestor locuri,
s\u259\'3f nu asculte dec�t mo\u351\'3ftenirile lor �n\u355\'3felinate de
at�\u355\'3fea ai, s\u259\'3f le lase, \u351\'3fi s\u259\'3f mearg\u259\'3f de a
s\u259\'3f a\u351\'3feza pentralte locuri mai aspre \u351\'3fi mai seci?}\par }{\ql
{\fs24
\u350\'3fi aceasta �nc\u259\'3f s\u259\'3f mai socot�\u351\'3fte c\u259\'3f
nic\u259\'3firi urme de ale acelora romani ce au fost �n Dachia, ca s\u259\'3f fie
fost muta\u355\'3fi cu totul �ntr-alt\u259\'3f parte, nu iaste; c\u259\'3f de ar fi
undeva\u351\'3fi �n Elada, \u351\'3fi ast\u259\'3fzi, au limba, au alte s�mne de
ale romanilor s-ar vedea \u351\'3fi s-ar cunoa\u351\'3fte, cum \u351\'3fi �n Ardeal
\u351\'3fi pe aicea \u351\'3fi pe unde au fost aceia, p\u259\'3fn\u259\'3f acum
aiave sunt.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f, aceasta nu s\u259\'3f
t\u259\'3fg\u259\'3fduia\u351\'3fte, cum viind vreun greu de alte
p\u259\'3fr\u355\'3fi, sau de alte neamuri c\u259\'3flc�ndu-se \u355\'3f\u259\'3fri
ale unii �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii, sau m\u259\'3fcar\u259\'3f acea
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie vr�nd s\u259\'3f fac\u259\'3f oaste mare ca
s\u259\'3f mearg\u259\'3f asupra altora, cum du pen toate
p\u259\'3fr\u355\'3file \u351\'3fi du pen toate \u355\'3finuturile ei nu aduce
\u351\'3fi nu str�nge oaste? Cum \u351\'3fi atunce acelui Galien au altui
m\u259\'3fcar �mp\u259\'3frat s\u259\'3f va fi �nt�mplat, de va fi trimis
\u351\'3fi aici de va fi r\u259\'3fdicat osta\u351\'3fi, ca s\u259\'3f
mearg\u259\'3f s\u259\'3f scoa\u355\'3f\u259\'3f pe acei goti ce c\u259\'3flca
\u351\'3fi �mpresura cele \u355\'3finuturi ce s-au zis, �n Elada \u351\'3fi Misia.
Care de crezut iaste c\u259\'3f \u351\'3fi de aici oaste s-au dus, \u351\'3fi pe
unii doar\u259\'3f ca s\u259\'3f-i \u351\'3fi a\u351\'3faze acolo, �ns\u259\'3f
carii mai sprinteni \u351\'3fi de a\u351\'3fezat vor fi fost. C\u259\'3fce
iat\u259\'3f \u351\'3fi semnu chiar avem pe cei co\u355\'3fovlahi, cum le zic
grecii, ce vedem c\u259\'3f \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi
s\u259\'3f afl\u259\'3f \u351\'3fi sunt, �ns\u259\'3f pu\u355\'3fini acum
r\u259\'3fma\u351\'3fi, pentru carii viind cuv�ntul, g�ndiiu c\u259\'3f nu
f\u259\'3fr\u259\'3f cale va fi a mai �ntinde de ei voroava, ca s\u259\'3f se
\u351\'3ftie ce sunt.}\par }{\ql {\fs24 Sunt dar\u259\'3f ace\u351\'3fti
co\u355\'3fovlahi, cum ne spun vecinii lor \u351\'3fi �nc\u259\'3f \u351\'3fi cu
dintr-�n\u351\'3fii am vorbit, oameni nu mai osebi\u355\'3fi, nici �n chip, nici �n
obicine, nici �n t\u259\'3friia \u351\'3fi f\u259\'3fptura trupului, dec�t rum�nii,
ce\u351\'3ftea, \u351\'3fi limba lor rum�neasc\u259\'3f ca acestora, numai mai
stricat\u259\'3f \u351\'3fi mai amestecat\u259\'3f cu de ceast\u259\'3f
proast\u259\'3f greceasc\u259\'3f \u351\'3fi cu turceasc\u259\'3f, pentru
c\u259\'3f foarte pu\u355\'3fini, cum s-au zis, au r\u259\'3fmas la ni\u351\'3fte
mun\u355\'3fi tr\u259\'3fg�ndu-se de l\u259\'3fcuiesc. Carii s\u259\'3f tind �n
lung de l�ng\u259\'3f Ianina Ipirului p\u259\'3fn\u259\'3f spre
arb\u259\'3fna\u351\'3fi l�ng\u259\'3f Elbasan, �n sate numai l\u259\'3fcuind,
s\u259\'3fvai c\u259\'3f \u351\'3fi mari unele sate. Zic c\u259\'3f sunt \u351\'3fi
oameni cu put�re �n hrana lor, de carii \u351\'3fi mare minune, iaste, cum
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi s\u259\'3f afl\u259\'3f
p\u259\'3fzindu-\u351\'3fi \u351\'3fi limba, \u351\'3fi ni\u351\'3fte obic�ie ale
lor. Ace\u351\'3ftea dar\u259\'3f \u351\'3fi limba \u351\'3f-au mai stricat,
\u351\'3fi ei s-au �mpu\u355\'3finat, derept c\u259\'3f \u351\'3fi ei
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit supt jugul turcescu cu acei greci dupre acolo s-au
supus, unde \u351\'3fi st\u259\'3fp�nire, \u351\'3fi blagorodnia, \u351\'3fi tot
\u351\'3f-au pierdut. \u350\'3fi poate fi c\u259\'3f nice dint�i a\u351\'3fa
mul\u355\'3fime nu va fi fost de d�n\u351\'3fii. C\u259\'3f iat\u259\'3f acum
\u351\'3fi c�\u355\'3fi suntu, mojici \u351\'3fi \u355\'3f\u259\'3frani sunt,
\u351\'3fi locurile lor cu greu de hran\u259\'3f fiind, pentru multa piatr\u259\'3f
\u351\'3fi mun\u355\'3fi ce sunt de l\u259\'3fcuiescu, s\u259\'3f �mpra\u351\'3ftie
\u351\'3fi s\u259\'3f duc mai mul\u355\'3fi pen c�le ora\u351\'3fe mari
turce\u351\'3fti de s\u259\'3f hr\u259\'3fnescu; \u351\'3fi pe acolo mai
mul\u355\'3fi amestec�ndu-se, \u351\'3fi limba, cum am zis, foarte \u351\'3f-au
stricat, \u351\'3fi ei pu\u355\'3fini au r\u259\'3fmas. Zic \u351\'3fi aceasta
c\u259\'3f de-i �ntreab\u259\'3f pre ei ne\u351\'3ftine: Ce e\u351\'3fti? el zice:
vlahos, adec\u259\'3fte rum�n; \u351\'3fi locurile lor unde l\u259\'3fcuiesc le zic
Vlahia \u259\'3fcea mare�.}\par }{\ql {\fs24 Pare-mi-s\u259\'3f, zic, c\u259\'3f ei
gr\u259\'3find, mai mult �i �n\u355\'3feleg ce\u351\'3ftea rum�ni dec�t
ce\u351\'3ftea gr\u259\'3find ceia s\u259\'3f �n\u355\'3feleag\u259\'3f;
�ns\u259\'3f \u351\'3fi unii, \u351\'3fi al\u355\'3fii cu pu\u355\'3finea vr�me
�ntr-un loc afl�ndu-se \u351\'3fi vorbind ad�se, pe lesne pot �n\u355\'3felege. De
crezut dar\u259\'3f iaste c\u259\'3f \u351\'3fi acei co\u355\'3fovlahi, dintr-
ace\u351\'3fti rum�ni sunt \u351\'3fi s\u259\'3f trag; \u351\'3fi �ntr-ac�le vremi
ce Galian au alt �mp\u259\'3frat, au r\u259\'3fdicat o seam\u259\'3f
dintr�n\u351\'3fii de aici \u351\'3fi i-au a\u351\'3fezat pe acolo, au
r\u259\'3fmas \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f acum.}\par }{\ql {\fs24
Co\u355\'3fovlahi le zic grecii, r�z�ndu-i \u351\'3fi batjocur\u259\'3f
f\u259\'3fc�ndu-\u351\'3fi de d�n\u351\'3fii, adec\u259\'3fte, \u351\'3fchiopi,
orbi, blestema\u355\'3fi, ho\u355\'3fi, \u351\'3fi ca ac�stea le zic c\u259\'3f
sunt. \u350\'3fi c�\u355\'3fi au fost de acel feliu pe undeva\u351\'3fi, i-au
adunat de i-au dus pe acolo; precum \u351\'3fi de ce\u351\'3ftea rum�ni dupre aici
r�d \u351\'3fi �nc\u259\'3f destule cuvinte grozave le zic \u351\'3fi de nimic �i
fac, \u351\'3fi c\u259\'3f din ho\u355\'3fi s\u259\'3f trag povestesc \u351\'3fi
b\u259\'3fnuiesc �ntre ei. Ci de aceasta, c\u259\'3fci grecii ce\u351\'3fti dupre
acum r�d de rum�ni \u351\'3fi gr\u259\'3fiesc a\u351\'3fa de r\u259\'3fu, au
socoteal\u259\'3f mare; pentru c\u259\'3f v\u259\'3fz�nd \u351\'3fi ei pe
toat\u259\'3f alalt\u259\'3f lume r�z�nd de d�n\u351\'3fii \u351\'3fi batjocorindu-
i, au st\u259\'3ftut \u351\'3fi au obosit \u351\'3fi ei pen gunoaiele lor, ca
coco\u351\'3fii, p\u259\'3fr�ndu-le c\u259\'3f au mai r\u259\'3fmas ceva\u351\'3fi
vlag\u259\'3f \u351\'3fi de ei: unde v\u259\'3fd zugr\u259\'3fviturile celor vechi
ai lor, ei �ntru d�n\u351\'3fii �\u351\'3fi fac m�ng�iare \u351\'3fi bucurie,
so\u355\'3fii p\u259\'3fr�ndu-le c\u259\'3f au pe cineva\u351\'3fi batjocorii lor.
C\u259\'3fce cu direptul ne\u351\'3ftiind ace\u351\'3ftea \u351\'3fi necitind c�le
ce oarec�nd \u351\'3fi st\u259\'3fp�nii lor au avut mare ajutoare \u351\'3fi
folosuri �mpotriva vr\u259\'3fjma\u351\'3filor lor de ace\u351\'3ftea rum�ni,
c�nd \u351\'3fi Odriiul l-au izb\u259\'3fvit din m�na fr�ncilor, carii �l
ocolise \u351\'3fi-l lua, \u351\'3fi iar\u259\'3f lor grecilor l-au dat, cum
scrie \u351\'3fi Bonfinie �ntr-a doao decade-i, carte a \u351\'3faptea. \u350\'3fi
alte multe bune \u351\'3fi ajutoare le-au f\u259\'3fcut, cum mai nainte voi
ar\u259\'3fta. Ei gr\u259\'3fiesc c�le ce le par �n ochi \u351\'3fi �n
pl\u259\'3fc�re c\u259\'3f sunt ceva\u351\'3fi \u351\'3fi nu \u351\'3ftiu ce zic.
Au doar\u259\'3f c\u259\'3fci sunt nemul\u355\'3f\u259\'3fmitori \u351\'3fi
necunosc\u259\'3ftori binelui, c\u259\'3f foarte au fost un neam
nemul\u355\'3femitori \u351\'3fi ei, cum istoriile arat\u259\'3f. \u350\'3fi
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi ori �n ce \u355\'3far\u259\'3f merg,
cum s\u259\'3f zice zic\u259\'3ftoarea, \ldblquote arama-\u351\'3fi
arat\u259\'3f\rdblquote , faptele lor cinstea mic\u351\'3for�nd \u351\'3fi
�mpil�nd; au mai bine s\u259\'3f zic s\u259\'3f-i iert\u259\'3fm \u351\'3fi
s\u259\'3f ne fie mil\u259\'3f de ei, c\u259\'3fce \u351\'3fi gr\u259\'3fiescu de
acelea \u351\'3fi hulesc pe al\u355\'3fii, c\u259\'3fce fiind ei
sc\u259\'3fzu\u355\'3fi den toate \u351\'3fi lipsi\u355\'3fi, \u351\'3fi
sup\u259\'3fra\u355\'3fi sunt foarte. Deci as�menea fac \u351\'3fi ei ca ceia ce
sunt au �n robie, au la �nchisori, au �n str�nsori de alte nevoi, au la
s\u259\'3fr\u259\'3fcie, au la alte \u259\'3fne�norociri \u351\'3fi mai str�mtori,
cum obiciuia\u351\'3fte lumea de aduce; \u351\'3fi at�ta le aduce, c�t
niciodat\u259\'3f nu lipsesc de la neamul omenescu ca ac�lea, c�nd unuia, c�nd
altuia desc\u259\'3frc�ndu-se; d�cii de marea-i sup\u259\'3frare �i pare c\u259\'3f
to\u355\'3fi oamenii �i stric\u259\'3f, \u351\'3fi a\u351\'3fa pe to\u355\'3fi
\u351\'3fi b\u259\'3fnuia\u351\'3fte, \u351\'3fi hul�\u351\'3fte, p\u259\'3fr�ndu-i
c\u259\'3f cu ac�lea �\u351\'3fi mai ote\u351\'3fa\u351\'3fte \u351\'3fi-\u351\'3fi
r\u259\'3fcore\u351\'3fte doar\u259\'3f patimile sufletului \u351\'3fi
sim\u355\'3firile trupului. C\u259\'3f nimeni nici s-au mai aflat �n lume as�menea
lui Iov, carele toate ca ac�le r�le \u351\'3fi mai multe s\u259\'3f-i vie pe
lume \u351\'3fi s\u259\'3f rabde, \u351\'3fi s\u259\'3f tac\u259\'3f la toate, pe
nimeni vinuind, pe nimeni bl\u259\'3fstem�nd p\u259\'3fn\u259\'3f �n
s\u259\'3fv�r\u351\'3fit, cum Biblia sf�nt\u259\'3f �n via\u355\'3fa lui scrie
\u351\'3fi adevereaz\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Ci dar\u259\'3f, grecii acelea
p\u259\'3ftimind, de sup\u259\'3frare p\u259\'3fr�ndu-le c\u259\'3f al\u355\'3fii
ar fi �n pricin\u259\'3f, nu ei �ns\u259\'3f\u351\'3fi, de a fi a\u351\'3fa, hulesc
\u351\'3fi gr\u259\'3fiesc pe al\u355\'3fii de r\u259\'3fu, neuit�ndu-se s\u259\'3f
vaz\u259\'3f pe d�n\u351\'3fii, ce \u351\'3fi cum sunt. Dirept acest dar\u259\'3f,
iaste s\u259\'3f-i iert\u259\'3fm \u351\'3fi s\u259\'3f le credem, pentru
c\u259\'3f zic dascalii \u351\'3fi �n\u355\'3felep\u355\'3fii c\u259\'3f crud
\u351\'3fi tiranic lucru iaste \u351\'3fi foarte f\u259\'3fr\u259\'3f de minte
ne\u351\'3ftine s\u259\'3f mai mustr�ze \u351\'3fi s\u259\'3f mai
pedepseasc\u259\'3f pe unul ce �n pedeaps\u259\'3f \u351\'3fi �n nevoie au
c\u259\'3fzut. C\u259\'3f destul �i iaste aceluia ac�ia; nu trebuie r\u259\'3fu
pentru r\u259\'3fu a mai adaoge, ce �ntr-ac�ia
l\u259\'3fs�ndu-l, �nc\u259\'3f m�ng�iare dec�t s\u259\'3f poate \u351\'3fi
ocrotire s\u259\'3f-i ar\u259\'3ft\u259\'3fm, as�menea p\u259\'3ftima\u351\'3fi
\u351\'3fi nenoroci\u355\'3fi socotindu-ne, c\u259\'3f putem ajunge \u351\'3fi
putem fi f\u259\'3fr\u259\'3f de z\u259\'3fbav\u259\'3f \u351\'3fi
f\u259\'3fr\u259\'3f v�ste.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f a s\u259\'3f \u351\'3fti
\u351\'3fi aceasta trebuie, mi s\u259\'3f pare, c\u259\'3f nu numai unii den
ne\u351\'3ftiu\u355\'3fii greci zic, cum c\u259\'3f rum�nii nu pogoar\u259\'3f den
osta\u351\'3fii \u351\'3fi bunii romani, den carii s-au zis de multe ori c\u259\'3f
au l\u259\'3fsat Traian aici, ci din r\u259\'3fi \u351\'3fi ho\u355\'3fi, carii iar
romanii i-au trimis �ntr-aceste p\u259\'3fr\u355\'3fi de loc, ce \u351\'3fi
al\u355\'3fii aceasta o b\u259\'3fnuiesc. C\u259\'3f iat\u259\'3f citesc
l�topise\u355\'3ful moldovenesc, carele fiind eu �nc\u259\'3f �n Moldova, l-am
g\u259\'3fsit la Ioni\u355\'3f\u259\'3f Racovi\u355\'3f\u259\'3f, carele era comis
mare, om de cinste \u351\'3fi de socotin\u355\'3f\u259\'3f, care l�topise\u355\'3f,
zic, c\u259\'3f iaste f\u259\'3fcut de un Ur�che vornicul, om
�nv\u259\'3f\u355\'3fat s\u259\'3f v�de c\u259\'3f au fost \u351\'3fi om tocmit de
c�te s\u259\'3f par c\u259\'3f au scris el.}\par }{\ql {\fs24 Acel dar\u259\'3f
l�topise\u355\'3f luundu-l (carele am pus de l-au \u351\'3fi prepus \u351\'3fi l-am
adus aici ca s\u259\'3f se afle \u351\'3fi �n \u355\'3far\u259\'3f) \u351\'3fi
citindu-l g\u259\'3fsesc \u8212\'3f �ns\u259\'3f nu \u351\'3ftiu de cine scris, de
Ur�che, carea nu crez, cum \u351\'3fi unul ce l-au prepus \u8212\'3f acel
l�topise\u355\'3f m\u259\'3frturis�\u351\'3fte, c\u259\'3f nu iaste zis\u259\'3f
aceasta de Ur�che vornicul, au de cine, c\u259\'3f zice c\u259\'3f dintr-o
hronic\u259\'3f ungureasc\u259\'3f au aflat de ijderenia moldovenilor ac�stea, care
iat\u259\'3f, c\u259\'3f cuvintele lui puiu aicea: \ldblquote Scrie, zice
l�topise\u355\'3ful unguresc, c\u259\'3f oarec�nd pre aceste locuri au fost
l\u259\'3fcuind t\u259\'3ftari, mai apoi plodindu-se, \u351\'3fi
�nmul\u355\'3findu-se \u351\'3fi l\u259\'3f\u355\'3findu-se s-au tins de au
trecut \u351\'3fi peste mun\u355\'3fi la Ardeal; \u351\'3fi �mping�nd pe unguri den
ocinele sale, n-au mai putut suferi, ci singur Lasl\u259\'3fu, craiul unguresc,
carele �i zic c\u259\'3f au fost v�lhovnic, s-au sculat de s-au dus la
�mp\u259\'3fratul R�mului, de au cer\u351\'3fut oaste �ntr-ajutoriu �mpotriva
vr\u259\'3fjma\u351\'3filor s\u259\'3fi, ci �mp\u259\'3fratul R�mului alt ajutor nu
i-au f\u259\'3fg\u259\'3fduit, ci i-au dat r\u259\'3fspunsul �ntr-acesta chip, de
i-au zis: \ldblquote Eu sunt giurat c�nd am st\u259\'3ftut la
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie, om de sabia mea \u351\'3fi de giude\u355\'3ful
mieu s\u259\'3f nu piiaie. Pentru aceia mul\u355\'3fi oameni r\u259\'3fi s-au
f\u259\'3fcut �n \u355\'3fara mea \u351\'3fi c�te temni\u355\'3fe am, toate sunt
pline de d�n\u351\'3fii \u351\'3fi nu mai am ce le face, ci \u355\'3fi-i voiu da
\u355\'3fie s\u259\'3f faci izb�nd\u259\'3f cu d�n\u351\'3fii, \u351\'3fi eu
s\u259\'3f-mi cur\u259\'3f\u355\'3fescu \u355\'3fara de d�n\u351\'3fii.
Iar\u259\'3f tu �n \u355\'3fara mea s\u259\'3f nu-i mai aduci, c\u259\'3f
\u355\'3fi-i d\u259\'3fruiesc \u355\'3fie\rdblquote , \u351\'3fi de s�rg
�nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3f de-i str�nser\u259\'3f pre to\u355\'3fi, la un loc,
du pretutindenilea \u351\'3fi i-au semnat pre to\u355\'3fi de i-au arsu �mprejurul
capului, de le-au p�rjolit p\u259\'3frul cu un fier aprins. Care semnu
tr\u259\'3fia\u351\'3fte \u351\'3fi p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi �n \u354\'3fara
Moldovei \u351\'3fi la Maramur\u259\'3f\u351\'3fi, de s\u259\'3f celhuiesc oamenii
cu c\u259\'3frare �mpregiurul capului. Deci Lasl\u259\'3fu craiu daca au luat acel
ajutoriu t�lh\u259\'3frescu de la �mp\u259\'3fratul R�mului, au lipsit la
\u354\'3fara Ungureasc\u259\'3f \u351\'3fi de-acii pe c�\u351\'3flegile
n\u259\'3fscutului, cu toat\u259\'3f put�rea sa, s-au apucat de t\u259\'3ftari a-i
bate \u351\'3fi a-i goni, de i-au trecut muntele �n ceasta \u355\'3far\u259\'3f, pe
la Rodna, pre care cale \u351\'3fi s�mne pe st�nci de piatr\u259\'3f �n doao locuri
s\u259\'3f afl\u259\'3f f\u259\'3fcute de Lasl\u259\'3fu-craiu. \u350\'3fi
a\u351\'3fa gonindu-i prin mun\u355\'3fi, scos-au \u351\'3fi pre ce\u351\'3fti
t\u259\'3ftari, carii au fost l\u259\'3fcuitori la Moldova, de i-au gonit
p\u259\'3fn\u259\'3f i-au trecut apa Siretului. Acolo, Lasl\u259\'3fu-craiu, ce se
chiam\u259\'3f le\u351\'3fa\u351\'3fte Stanislav, st�nd �n
\u355\'3f\u259\'3frmurile apei, au strigat ungure\u351\'3fte: s\u259\'3fretem,
s\u259\'3fretem, ce s\u259\'3f zice rum�ne\u351\'3fte: place-m \u259\'3fi�, place-
m\u259\'3fi�, sau cum ai zice: a\u351\'3fa-m \u259\'3fi� place, a\u351\'3fa-
m\u259\'3fi� place.}\par }{\ql {\fs24 Mai apoi daca s-au desc\u259\'3flecat
\u355\'3fara dupe cuv�ntul craiului ce au zis s\u259\'3fretem, au pus numele apei
Siretul. \u350\'3fi dupe mult\u259\'3f goan\u259\'3f ce au gonit pe t\u259\'3ftari,
i-au trecut peste Nistru, la Cr�m, unde \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi tr\u259\'3fiescu.}\par }{\ql {\fs24 De acolo s-au �ntors
Lasl\u259\'3fu-craiu �napoi cu mare laud\u259\'3f \u351\'3fi
biruin\u355\'3f\u259\'3f, sosind la scaunul lui �n zioa de l\u259\'3fsata-secului,
iproci.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 Ac�ste basne \u351\'3fi ca ac�stea �ntr-acel
moldovenesc l�topise\u355\'3f am v\u259\'3fzut \u351\'3fi am cetit de pogor�rea
\u351\'3fi ijderenia, adec\u259\'3ftecum ar fi fost dintr-acei t�lhari \u351\'3fi
furi ce au fost adus Lasl\u259\'3fucraiu, acela ce zice, iproci. Ci nu \u351\'3ftiu
cu ce �ndr\u259\'3fzneal\u259\'3f \u351\'3fi cu ce neru\u351\'3finare, acela ce va
fi scris �nt�i o va fi f\u259\'3fcut! C\u259\'3f de o va fi luat din Hronica
ungureasc\u259\'3f, care eu �nc\u259\'3f nu am v\u259\'3fzut, nici de la altul am
auzit una ca ac�ia, iar\u259\'3f poate-fi pentru c\u259\'3f pururea \u351\'3fi
nevindeca\u355\'3fi \u351\'3fi ungurii au st\u259\'3ftut
vr\u259\'3fjma\u351\'3fi \u351\'3fi pizma\u351\'3fi rum�nilor, \u351\'3fi at�ta c�t
de ar fi putut, ar fi supus pe to\u355\'3fi supt jugul lor, cum \u351\'3fi pe mai
multa parte den c�\u355\'3fi s\u259\'3f afl\u259\'3f acum �n Ardeal i-au supus
\u351\'3fi i-au f\u259\'3fcut \u259\'3fi�obagi cum le zic ei. S\u259\'3fvai
c\u259\'3f �n Ardeal sunt \u351\'3fi al\u355\'3fi n�mi\u351\'3fi rum�ni
mul\u355\'3fi \u351\'3fi Maramur�\u351\'3ful tot. Iar\u259\'3f afar\u259\'3f dintr-
ac�ia, mare parte \u351\'3fi din boierimea lor �nc\u259\'3f sunt \u351\'3fi
s\u259\'3f trag den rum�ni, ce numai st\u259\'3fp�nirea acei
\u355\'3f\u259\'3fr� \u351\'3fi ast\u259\'3fzi fiind calivin\u259\'3f \u351\'3fi ei
slujind la curte s-au calvinit, \u351\'3fi a\u351\'3fa tot unguri s\u259\'3f
chiam\u259\'3f: schimb�ndu\u351\'3fi credin\u355\'3fa \u351\'3f-au schimbat
\u351\'3fi numele de rum�ni.}\par }{\ql {\fs24 Ci dar\u259\'3f acela ungur, au ce
va fi fost, nu \u351\'3ftiu, de au b\u259\'3fsnuit \u351\'3fi au visat ca ac�lea a
zice, s\u259\'3f v�de c\u259\'3f de pu\u355\'3fin\u259\'3f
\u351\'3ftiin\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi socoteal\u259\'3f au fost. Pentru
c\u259\'3f de au fost \u351\'3fi vr\u259\'3fjma\u351\'3f, acelui neam de a-l face
tot de t�lhari \u351\'3fi de furi, nesim\u355\'3fitoriu au fost, nimic
\u259\'3fdin� ceia ce-i putea sosi \u351\'3fi veni pe urm\u259\'3f chibzuind,
adec\u259\'3fte c\u259\'3f vor r�de to\u355\'3fi \u351\'3fi vor oc\u259\'3fr�
r\u259\'3futatea \u351\'3fi ne\u351\'3ftiin\u355\'3fa lui, b\u259\'3fbe\u351\'3fti
basne \u351\'3fi nes\u259\'3frate vorbe la cei dupe urm\u259\'3f oameni
l\u259\'3fs�nd �n pov�ste, c\u259\'3fruia multe sunt a i s\u259\'3f zice
�mpotriv\u259\'3f \u351\'3fi a-i dovedi minciunile. Ci ca s\u259\'3f nu fiu prea
lung �n vorba acestor b\u259\'3flm\u259\'3fjitori, cu at�ta fie\u351\'3ftecare
g�nditoriu \u351\'3fi cu minte poate cunoa\u351\'3fte \u351\'3fi s\u259\'3f poate
domiri, cum aceia ce au zis n-au fost, nici au putut fi, mi s\u259\'3f pare.}\par }
{\ql {\fs24 �nt�i c\u259\'3f acel �mp\u259\'3frat al R�mului, la care zice
c\u259\'3f au mers Lasl\u259\'3fu-craiu de au cer\u351\'3fut oaste ca s\u259\'3f
scoa\u355\'3f\u259\'3f pe t\u259\'3ftari \u351\'3fi i-au dat acel fel de oameni,
c�nd s\u259\'3f fie fost, nu-l doved�\u351\'3fte, nice �mp\u259\'3frat ca acela,
carele nici un t�lhariu, nici un fur, nici nici un om r\u259\'3fu �n toat\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia lui s\u259\'3f nu s\u259\'3f omoar\u259\'3f
\u351\'3fi s\u259\'3f nu s\u259\'3f pedepseasc\u259\'3f, nu s\u259\'3f
cit�\u351\'3fte, nic\u259\'3fieri, nici s-au auzit, nici s\u259\'3f aude, nice
poate fi, pentru c\u259\'3f �ntr-alt chip nimeni �ntr-acea \u355\'3far\u259\'3f n-
ar fi tr\u259\'3fit \u351\'3fi nici o lege, sau vreun obiceaiu n-ar fi fost, care
lucru iaste �mpotriva firii \u351\'3fi a tuturor limbilor.}\par }{\ql {\fs24 A doao
dar, c�t\u259\'3f sum\u259\'3f de ai au �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fit acel
�mp\u259\'3frat, ce au fost a\u351\'3fa blestemat, nu bun, c\u259\'3fce bunii
\u351\'3fi direp\u355\'3fii au legi puse \u351\'3fi nemi\u351\'3fcate le
\u355\'3fin, ca s\u259\'3f poat\u259\'3f sta politica \u351\'3fi so\u355\'3fiirea
omeneasc\u259\'3f, ca nici cei tari \u351\'3fi mari s\u259\'3f nu
asupreasc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f calce pe cei mai slabi \u351\'3fi mai
mici, nici cei mici s\u259\'3f nu n\u259\'3fp\u259\'3fstuiasc\u259\'3f \u351\'3fi
s\u259\'3f oc\u259\'3frasc\u259\'3f pe cei mai mari, nici unul de la}\par }{\ql
{\fs24 altul s\u259\'3f r\u259\'3fpeasc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f ia
f\u259\'3fr\u259\'3f de tocmeal\u259\'3f \u351\'3fi f\u259\'3fr\u259\'3f de lege.
Acum dar\u259\'3f zic, c�t\u259\'3f sum\u259\'3f de ai au st\u259\'3ftut acel
�mp\u259\'3frat, a\u351\'3fa ca s\u259\'3f se str�ng\u259\'3f at�ta
t�lh\u259\'3frime de mult\u259\'3f,
c�t s\u259\'3f se fac\u259\'3f oaste ca ac�ia mai f\u259\'3fr\u259\'3f
num\u259\'3fr, de s\u259\'3f scoa\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f
goneasc\u259\'3f mul\u355\'3fime nespus\u259\'3f de t\u259\'3ftari, dupe ac�ste
locuri ce le cuprins�se atuncea.}\par }{\ql {\fs24 A treia dar\u259\'3f, pot
t�lharii, \u351\'3fi furii \u351\'3fi carii as�menea lor sunt s\u259\'3f
\u355\'3fie \u351\'3fi s\u259\'3f a\u351\'3faze domnii \u351\'3fi
st\u259\'3fp�niri, carii cu sutele de ai s\u259\'3f stea \u351\'3fi s\u259\'3f se
p\u259\'3fzeasc\u259\'3f? \u350\'3fi mai v�rtos to\u355\'3fi, neales nici unul, tot
t�lhari \u351\'3fi oameni r\u259\'3fi fiind, a c\u259\'3frora min\u355\'3file
\u351\'3fi g�ndul tot la r\u259\'3fpiri \u351\'3fi la c�\u351\'3ftiguri le sunt, ce
st\u259\'3fp�nire pot tocmi? Semnu dar\u259\'3f iaste, dupe zisa aceluia,
c\u259\'3f din r\u259\'3fotate \u351\'3fi den netocmeal\u259\'3f s\u259\'3f
\u355\'3fine \u351\'3fi st\u259\'3f lumea, nu dintr-ac�lea s\u259\'3f
stric\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f piiarde. Cum \u351\'3fi scripturile,
\u351\'3fi toat\u259\'3f fiin\u355\'3fa, \u351\'3fi singure sim\u355\'3firile
aceasta adevereaz\u259\'3f \u351\'3fi cunoa\u351\'3fte, cum c\u259\'3f din
neor�nduial\u259\'3f, den nedreptate \u351\'3fi din r\u259\'3fotate s\u259\'3f
stric\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f mut\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiile \u351\'3fi toate. Unde dar\u259\'3f \u351\'3fi
alte mai multe sunt a-i dovedi, cum zi\u351\'3fi \u351\'3fi a-i ar\u259\'3fta
ne\u351\'3ftiin\u355\'3fa acelui carele m\u259\'3fcar\u259\'3f va fi fost
\u351\'3fi zis ac�ia.}\par }{\ql {\fs24 \u350\'3fi \u351\'3fi den t\u259\'3ftar�i
ce el zice, numai c\u259\'3f din Ardeal \u351\'3fi din Moldova,
p\u259\'3fn\u259\'3f la Cr�m i-au gonit, unde s\u259\'3f afl\u259\'3f \u351\'3fi
acum, s\u259\'3f poate adeveri, c\u259\'3f f\u259\'3fr\u259\'3f de lucru au
gr\u259\'3fit; cum \u351\'3fi mai nainte vom vedea de acei t\u259\'3ftari de unde
sunt \u351\'3fi cum au venit \u351\'3fi la Cr�m, unde \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi \u351\'3f\u259\'3fd, ci dar\u259\'3f
s\u259\'3f-l l\u259\'3fs\u259\'3fm la g�nd, cum paremia de arapi iaste.
Iar\u259\'3f cine va vrea altul, creaz\u259\'3f, c\u259\'3fce a cr�de
adev\u259\'3frul sau minciuna �n volniciia omeneasc\u259\'3f iaste.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f \u351\'3fi moldov�nii de poftesc ac�ia ale aceluia povestite,
s\u259\'3f \u355\'3fie \u351\'3fi s\u259\'3f creaz\u259\'3f, cum dintr-aceia ei
pogoar\u259\'3f, volnici vor fi. \u350\'3fi neamul \u351\'3fi ijdereniia lor de la
acei t�lhari \u351\'3fi furi de vor vrea s\u259\'3f-l
m\u259\'3frturiseasc\u259\'3f, �nc\u259\'3f �n voie le va fi, doar\u259\'3f zic�nd
c\u259\'3f au \u351\'3fi ceva\u351\'3fi cale de a mai cr�de. \u350\'3fi
a\u351\'3fa, de vr�me}\par }{\ql {\fs24 ce �ncep\u259\'3fturii pogor�rii lor can
de-acolo �ncep a-i da cap, zic�nd adec\u259\'3fte c\u259\'3f ni\u351\'3fte
p\u259\'3fstori den Maramure\u351\'3f umbl�nd cu dobitoacele lor pen mun\u355\'3fi,
au dat peste o fiar\u259\'3f, ce-i zic ei buor, pre carea gonind-o o au trecut
mun\u355\'3fii \u351\'3fi a\u351\'3fa ie\u351\'3find �n Moldova, au
v\u259\'3fzut \u355\'3far\u259\'3f frumoas\u259\'3f \u351\'3fi de hran\u259\'3f,
iproci. Apoi s-au �ntors la ai lor \u351\'3fi spuindu-le de acel loc, s-au adunat
mai mul\u355\'3fi p\u259\'3fstori \u351\'3fi de al\u355\'3fii, \u351\'3fi au venit
de au desc\u259\'3flecat acolo. \u350\'3fi ca ac�stea multe povestesc, carele
pute\u355\'3fi vedea �n l�topise\u355\'3fele lor, mai ales ce zic ei de
d�n\u351\'3fii, m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f-mi par c\u259\'3f multe nu-s
adev\u259\'3frate. C\u259\'3fci iat\u259\'3f \u351\'3fi aici
�mpotriv\u259\'3f\u351\'3fi gr\u259\'3fie\u351\'3fte cel ce au scris acel
l�topise\u355\'3f (�ns\u259\'3f nu zic de Ur�che), c\u259\'3f mai sus zicea
c\u259\'3f Lasl\u259\'3fu-craiu au scos pe t\u259\'3ftari dintr-�nsa \u351\'3fi
apoi o au l\u259\'3fcuit ei, iproci, acum zice c\u259\'3f o au g\u259\'3fsit pustie
p\u259\'3fstorii Maramur\u259\'3f\u351\'3fului \u351\'3fi a\u351\'3fa den ei �nt�i
s-au desc\u259\'3flecat, iproci.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f ce iaste de ac�lea
nu mai cerc, ci numai daca din p\u259\'3fstori �\u351\'3fi fac moldovenii
�ncep\u259\'3ftura, poate le zice ne\u351\'3ftine m\u259\'3fcar\u259\'3f \u351\'3fi
glumind (iar nu cu adev\u259\'3fr), c\u259\'3f can dintr-ac�ia sunt. Dirept
c\u259\'3f p\u259\'3fstorii necuv�nt\u259\'3ftoarelor dobitoace, de nu to\u355\'3fi
sunt furi, iar\u259\'3f gazde de furi tot sunt, iproci.}\par }{\ql {\fs24
Iar\u259\'3f noi �ntr-alt chip de ai no\u351\'3ftri \u351\'3fi de to\u355\'3fi
c�\u355\'3fi sunt rum�ni, \u355\'3finem \u351\'3fi cr�dem, adeverindu-le den mai
ale\u351\'3fii \u351\'3fi mai adeveri\u355\'3fii b\u259\'3ftr�ni istorici
\u351\'3fi de al\u355\'3fii mai �ncoace, c\u259\'3f valahii, cum le zic ei,
iar\u259\'3f noi, rum�nii, suntem adev\u259\'3fra\u355\'3fi romani \u351\'3fi
ale\u351\'3fi romani �n credin\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi �n
b\u259\'3frb\u259\'3f\u355\'3fie, den carii Ulpie Traian i-au a\u351\'3fezat aici
�n urma lui Decheval, dupre ce de tot l-au supus \u351\'3fi l-au pierdut;
\u351\'3fi apoi \u351\'3fi alalt tot \u351\'3fireagul �mp\u259\'3fra\u355\'3filor
a\u351\'3fa i-au \u355\'3finut \u351\'3fi i-au l\u259\'3fsat
a\u351\'3feza\u355\'3fi aici \u351\'3fi dintracelor
r\u259\'3fm\u259\'3f\u351\'3fi\u355\'3f\u259\'3f s\u259\'3f trag
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi rum�nii ace\u351\'3ftea.}\par }{\ql {\fs24
�ns\u259\'3f rum�nii �n\u355\'3feleg nu numai ce\u351\'3ftea de aici, ce \u351\'3fi
den Ardeal, carii �nc\u259\'3f \u351\'3fi mai neao\u351\'3fi sunt, \u351\'3fi
moldovenii, \u351\'3fi to\u355\'3fi c�\u355\'3fi \u351\'3fi �ntr-alt\u259\'3f parte
s\u259\'3f afl\u259\'3f \u351\'3fi au aceast\u259\'3f limb\u259\'3f,
m\u259\'3fcar\u259\'3f fie \u351\'3fi ceva\u351\'3fi mai osebit\u259\'3f �n
ni\u351\'3fte cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus,
iar\u259\'3f tot unii sunt. Ce dar\u259\'3f pe ace\u351\'3ftea, cum zic, tot romani
�i \u355\'3finem, c\u259\'3f to\u355\'3fi ace\u351\'3ftia dintr-o f�nt�n\u259\'3f
au izvor�t \u351\'3fi cur\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Nu zic �ns\u259\'3f
c\u259\'3f to\u355\'3fi, to\u355\'3fi c�\u355\'3fi ast\u259\'3fzi s\u259\'3f
afl\u259\'3f l\u259\'3fcuitori �ntrac�ste \u355\'3f\u259\'3fr�, c\u259\'3f sunt
to\u355\'3fi rum�ni, c\u259\'3f ac�ia nici au fost, nici iaste, nici nice �ntr-o
\u355\'3far\u259\'3f c�te putem \u351\'3fti c\u259\'3f sunt �n emisferiul nostru,
ce mai mul\u355\'3fi streini \u351\'3fi veni\u355\'3fi dupe-ntr-alte
\u355\'3f\u259\'3fr�. �ns\u259\'3f mai v�rtos cei ce s\u259\'3f afl\u259\'3f
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi mai blagorodni \u351\'3fi mai de
folos neamuri, unii sunt den s�rbi, al\u355\'3fii den greci, al\u355\'3fii den
arb\u259\'3fna\u351\'3fi, al\u355\'3fii den fr�nci, al\u355\'3fii dintr-alte limbi.
C\u259\'3f \u351\'3fi domnii �nc\u259\'3f mai mul\u355\'3fi den streini au
st\u259\'3ftut, cum \u351\'3fi B\u259\'3fs\u259\'3fr\u259\'3fbe\u351\'3ftii
s\u259\'3f trag de neam s�rbesc \u351\'3fi al\u355\'3fi domni de alte neamuri, cum
�n vie\u355\'3file lor s\u259\'3f va ar\u259\'3fta, �nc\u259\'3f c�\u355\'3fi
s\u259\'3f vor \u351\'3fti den ce rod au fost. Ca ac�stea dar\u259\'3f neamuri de
tot feliul, viind ei aici, \u351\'3fi c\u259\'3fs\u259\'3ftorindu-se, \u351\'3fi
amestec�ndu-se cu l\u259\'3fcuitorii p\u259\'3fm�nturilor \u351\'3fi
a\u351\'3fez�ndu-se, fiind dintraceia mai mul\u355\'3fi vr�dnici \u351\'3fi
destoinici, r\u259\'3fm�ind mo\u351\'3ft�ni \u351\'3fi numele de a s\u259\'3f
chiema rum�ni.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f mai mul\u355\'3fi
\u351\'3fi aici de aceia sunt \u351\'3fi de aceia s\u259\'3f v\u259\'3fd,
c\u259\'3f mai de-a firea sunt; c\u259\'3f nice unul nu e, mi s\u259\'3f pare, din
c�\u355\'3fi mai nainte s\u259\'3f v\u259\'3fd ast\u259\'3fzi \u351\'3fi la curte
c\u259\'3f sunt, a c\u259\'3frora au tat\u259\'3f-s\u259\'3fu, au mo\u351\'3fu-
s\u259\'3fu, au stremo\u351\'3fu-s\u259\'3fu, au tat\u259\'3fl stremo\u351\'3fu-
s\u259\'3fu, au ceva\u351\'3fi mai �n sus, care s\u259\'3f nu fie fost au s�rbu, au
grec, un alt ceva\u351\'3fi neam strein, au m\u259\'3fcar armean, din care, zic,
c\u259\'3f s\u259\'3f trag \u351\'3fi rud�nii, care \u351\'3fi ei �nc\u259\'3f de
c�ndva\u351\'3fi \u351\'3fi c�tva\u351\'3fi neam au fost \u351\'3fi bogat,
\u351\'3fi cinstit �nc\u259\'3f. Ci dar\u259\'3f cum s\u259\'3f zice \u351\'3fi
aici, amesteca\u355\'3fi cu de altfel de oameni, cum \u351\'3fi pen toate
\u355\'3f\u259\'3frile sunt. C\u259\'3f iat\u259\'3f \u351\'3fi la Moscu \u8212\'3f
las\u259\'3f altele \u8212\'3f c\u259\'3f mai mul\u355\'3fi s\u259\'3f trag den fel
t\u259\'3ft\u259\'3fr\u259\'3fsc \u351\'3fi le\u351\'3fesc, mul\u355\'3fi
\u351\'3fi de alte f�liuri multe dec�t hire\u351\'3f moscalii sunt, �ns\u259\'3f de
cei mari zic. Tac de turci c\u259\'3f-mi pare c\u259\'3f nici unul neao\u351\'3f
turc nu e, ci den tot feliul de limbi amesteca\u355\'3fi \u351\'3fi cum sunt aiave
tuturor iaste, \u351\'3fi �nc\u259\'3f tuturora turci le zicem, celorlal\u355\'3fi
tot moscali, \u351\'3fi altora iar a\u351\'3fa, cum \u351\'3fi cestora tot rum�ni,
c�\u355\'3fi l\u259\'3fcuitori \u351\'3fi mo\u351\'3fn�ni s\u259\'3f afl\u259\'3f
aici.}\par }{\ql {\fs24 C\u259\'3f nici un rod osebit de oameni �n v�ci poate
r\u259\'3fm�nea �n lume, nici feliurile limbilor �n mii de ani tot ac�lea
neschimbate \u351\'3fi nemutate pot sta. C\u259\'3f nimic supt soare iaste
st\u259\'3ft\u259\'3ftoriu, ci toate c�te sunt, �n curgere \u351\'3fi �n
mut\u259\'3fri sunt zidite de v�cinica lui Dumnezeu �n\u355\'3felepciune \u351\'3fi
put�re.}\par }{\ql {\fs24 Ac�stea dar\u259\'3f de ace\u351\'3fti rum�ni
p\u259\'3fn\u259\'3f aici de unde din \lquote ceput pogoar\u259\'3f cu a multora
m\u259\'3frturii s-au zis \u351\'3fi s-au dovedit.}\par
}{\ql {\*\bkmkstart N102E5}{\*\bkmkend N102E5}\sa120 {\b \fs36 \f3 Dupre ce au
r\u259\'3fmas rum�nii �n dachia mo\u351\'3fn�ni, c�t supt ascultarea
�mp\u259\'3fra\u355\'3filor romani au st\u259\'3ftut \u351\'3fi apoi la ce au mai
ajuns}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fa deci r\u259\'3fm�ind romanii �n toat\u259\'3f
Dachia p\u259\'3fzitori \u351\'3fi mo\u351\'3ft�ni pen cet\u259\'3f\u355\'3fi
\u351\'3fi pen \u355\'3finuturi, �mp\u259\'3fr\u355\'3findu-\u351\'3fi
p\u259\'3fm�nturi \u351\'3fi locuri, av�nd voievozii lor, c�t\u259\'3fva\u351\'3fi
vreme s-au tras a\u351\'3fa \u351\'3fi au st\u259\'3ftut. �ns\u259\'3f nici numele
lor �ntr-alt feliu s\u259\'3f mai mutase \u351\'3fi s\u259\'3f mai schimbase,
s\u259\'3f le zic\u259\'3f vlahi sau �ntr-alt chip, ci oastea roman\u259\'3f c�nd
s\u259\'3f vorbiia de dinsa, iar c�ndu nu, dachi s\u259\'3f chiema; \u351\'3fi tot
dachi �nc\u259\'3f mult\u259\'3f vreme �ncoace \u351\'3fi de mul\u355\'3fi
s\u259\'3f numiia, pentru c\u259\'3f \u351\'3fi din dachi \u351\'3fi gheti era
�nc\u259\'3f mul\u355\'3fi r\u259\'3fma\u351\'3fi, cum \u351\'3fi mai sus s-au zis,
c\u259\'3f nu s-au putut stinge to\u355\'3fi oamenii dintr-o \u355\'3far\u259\'3f,
cum nice s\u259\'3f poate, ci tot au r\u259\'3fmas. Numai ce deodat\u259\'3f
atuncea proasp\u259\'3ft\u259\'3f mutarea-le fiind \u351\'3fi necrez�ndu-i, la
dreg\u259\'3ftorii \u351\'3fi la altele ale \u355\'3f\u259\'3frii nu-i
tr\u259\'3fgea, nici �i amesteca, pentru ca nu aduc�ndu-\u351\'3fi aminte de cea
d\u259\'3f cur�nd volniciia lor \u351\'3fi de st\u259\'3fp�nirea lor ce au avut
\u351\'3fi cum au pierdut s\u259\'3f nu s\u259\'3f hicleneasc\u259\'3f \u351\'3fi
iar s\u259\'3f se scoale �mpotriva romanilor. Cum s-au \u351\'3fi mai ispitit de au
f\u259\'3fcut, numai c�t au r\u259\'3fsuflat oarece\u351\'3fi \u351\'3fi
so\u355\'3fii de ajutor \u351\'3f-au g\u259\'3fsit. C\u259\'3f iat\u259\'3f �n urma
lui Traian �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find Adrian, oarece\u351\'3fi s-au mai
ispitit a s\u259\'3f r\u259\'3fzmiri\u355\'3fi, ci cur�nd i-au potolit.
Iar\u259\'3f mai mult \u351\'3fi �n zilele lui Antonin celui bl�nd \u351\'3fi
milostiv, carele, cum scriu istoriile, nici unuia el a face r\u259\'3fu nu �ncepea,
nici el r\u259\'3fzboiu asupra cuiva\u351\'3fi n-au r\u259\'3fdicat (zic�nd pururea
cuv�ntul lui S\u355\'3fipion, carele zicea, c\u259\'3f mai bine multu va a
p\u259\'3fzi pe un cet\u259\'3f\u355\'3fean \u351\'3fi p\u259\'3fm�ntean de ai lui
s\u259\'3fn\u259\'3ftos, dec�t ar ucide o mie de vr\u259\'3fjma\u351\'3fi),
p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd nu al\u355\'3fii �ncepea a s\u259\'3f hicleni \u351\'3fi
a s\u259\'3f r\u259\'3fdica �mpotriva lui. �n zilele acestui Evsevis-
�mp\u259\'3frat, iar\u259\'3f afl�nd dachii vreme \u351\'3fi so\u355\'3fii
g\u259\'3fsindu\u351\'3fi pe un neam ce-i zicea alani, s-au sculat spre romani.
Ce \u351\'3fi acest Antonin, deci, trimi\u355\'3find oaste asupr\u259\'3f-le, i-au
biruit \u351\'3fi i-au zdrobit.}\par }{\ql {\fs24 Dupre ac�ia, deci mai
a\u351\'3fez�ndu-se, cum s-au zis, mult\u259\'3f vr�me tr\u259\'3fg�ndu-se, supt
acea �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie s-au \u355\'3finut \u351\'3fi au
st\u259\'3ftut, s\u259\'3fvai c\u259\'3f hot\u259\'3fr�t \u351\'3fi ales
p\u259\'3fn\u259\'3f �n ce vremi s-au purtat tot a\u351\'3fa \u351\'3fi
necl\u259\'3fti\u355\'3fi s-au aflat ascult\u259\'3ftori, adev\u259\'3frat nu
\u351\'3ftiu, c\u259\'3f nici a\u351\'3fa ales scris n-am cetit la al\u355\'3fi
\u259\'3fi�. M\u259\'3fcar\u259\'3f \u351\'3fi acei dachi,
m\u259\'3fcar\u259\'3f \u351\'3fi acei romani, carii apoi de mult\u259\'3f vr�me
prent-at�\u355\'3fia ani tot �ntr-un loc tr\u259\'3find \u351\'3fi l\u259\'3fcuind,
\u351\'3fi bine unii cu al\u355\'3fii amestec�ndu-se pen rudenie, unul luund fata
altuia, altul feciorul altuia, at�ta s-au amestecat \u351\'3fi s-au unit, c�t mai
pe urm\u259\'3f �mpreun\u259\'3f tuturor dachi le zicea, p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd
grecii scriitorii �nt�i, zic to\u355\'3fi, c\u259\'3f le-au schimbat numele de le-
au zis vlahi. Avem \u351\'3fi acest semnu, c\u259\'3f at�ta s\u259\'3f unise acei
romani de aici cu acei dachi, c�t nu s-au mai desp\u259\'3fr\u355\'3fit apoi �ntre
d�n\u351\'3fii nici c�nd s-au rupt den �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia
Roman\u259\'3f \u351\'3fi au intrat pentre d�n\u351\'3fii alte limbi, ci tot �ntr-
una s-au \u355\'3finut \u351\'3fi au r\u259\'3fmas \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f romanii, carii era tot mai varvari,
�i \u355\'3finea pe dachi, cum \u351\'3fi era \u351\'3fi s\u259\'3f v�de,
c\u259\'3fci c�nd s\u259\'3f m�niia \u351\'3fi s\u259\'3f certa �ntre
d�n\u351\'3fii, �n loc de ocar\u259\'3f cum s-ar zice, romanul zicea celora: dac,
adec\u259\'3fte \ldblquote �n\u355\'3fel�ge, varvare\rdblquote . Care cuv�nd
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f acuma s\u259\'3f aude de c�te vreun rum�n de cei
b\u259\'3ftr�ni, la carii au mai r\u259\'3fmas doar\u259\'3f c�te o urm\u259\'3f de
acei mai b\u259\'3ftr�ni, den om �n om p\u259\'3fzindu-se, carii ca ace\u351\'3ftea
\u355\'3fin \u351\'3fi au \u351\'3fi c�te un cuv�nt de acelea. C\u259\'3f
iat\u259\'3f, c�nd vor s\u259\'3f certe sau s\u259\'3f zic\u259\'3f �n loc de
ocar\u259\'3f vreunul om ce-l v�de moale, c\u259\'3fsc\u259\'3fund \u351\'3fi
blestemat, �i zic: dac, care va s\u259\'3f semn�ze ac�ia ce zicea pe
atuncea.}\par }{\ql {\fs24 Iar\u259\'3f de unde r\u259\'3fs\u259\'3frindu-le acest
nume de la Flac voievodul lor, cum s-au zis mai sus, au din ce �nt�i \u351\'3fi de
c�nd au �nceput a le zice a\u351\'3fa, care \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi \u351\'3fi la greci, \u351\'3fi la latini, \u351\'3fi la alte limbi,
\u351\'3fi pen toate scrisorile \u351\'3fi istoriile s\u259\'3f trage \u351\'3fi
s\u259\'3f zice, eu �nc\u259\'3f ca Carion zic, ce zice �n hronica lui, �ntr-a
patra-i carte \u351\'3fi cu Martin Cromer, ce �ntr-a doaosprez�ce-i, unde
istor�\u351\'3fte ijderenia \u351\'3fi lucrurile le\u351\'3filor scrie, c\u259\'3f
nu \u351\'3ftiu ac�ia, nici de unde s\u259\'3f-i dea cap nu pot. Poate-fi
c\u259\'3f nici ei neafl�nd mai denainte de cineva\u351\'3fi istorite, mai bine au
t\u259\'3fcut, zic�nd adev\u259\'3frul f\u259\'3fr\u259\'3f ru\u351\'3fine,
c\u259\'3f nu \u351\'3ftie, dec�t s\u259\'3f min\u355\'3f\u259\'3f,
f\u259\'3fc�ndu-se a \u351\'3fti cele ce nu \u351\'3ftie.}\par }{\ql {\fs24
C\u259\'3f aceia de fac a\u351\'3fa, adec\u259\'3fte de cele ce nu \u351\'3ftiu
\u351\'3fi cele ce nu cunosc, zic c\u259\'3f cunosc, iaste a trufa\u351\'3filor
\u351\'3fi a de\u351\'3fer\u355\'3filor, p\u259\'3fr�ndu-le c\u259\'3f mai cu
ru\u351\'3fine le iaste a zice c\u259\'3f nu \u351\'3ftiu \u351\'3fi nu cunoscu cel
\u259\'3fe� ce nu \u351\'3ftiu \u351\'3fi nu iaste adev\u259\'3fr, dec�t a
min\u355\'3fi \u351\'3fi a zice c\u259\'3f cunoa\u351\'3fte \u351\'3fi \u351\'3ftie
cel \u259\'3fe� ce nu \u351\'3ftie. \u350\'3fi nu s\u259\'3f domiresc c\u259\'3f
mult mai mult \u351\'3fi mai mare iaste ru\u351\'3fine a zice minciuna
c\u259\'3f \u351\'3ftie, dec�t a zice adev\u259\'3frul c\u259\'3f nu
\u351\'3ftie.}\par }{\ql {\fs24 Cari apoi \u351\'3fi una, \u351\'3fi alta
s\u259\'3f doved�\u351\'3fte. S\u259\'3fvai c\u259\'3f \u351\'3fi a zice cel
\u259\'3fe� ce \u351\'3ftie c\u259\'3f nu \u351\'3ftie, iaste r\u259\'3fotate. Ci
de aceasta dar\u259\'3f \u351\'3fi eu l\u259\'3fs�nd \u351\'3fi de a mai scurma
altele, nu-mi mai bat capul; iar cine va vrea a fi \u351\'3fi mai grijuliu
\u351\'3fi mai \u351\'3ftiut de a afla cap, c�rce, ca doar\u259\'3f va afla, cetind
a altora \u351\'3fi a multora c\u259\'3fr\u355\'3fi foile �ntorc�nd.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f, dupe ac�stea, iat\u259\'3f nici un lucru c�te sunt supt
lun\u259\'3f st\u259\'3ft\u259\'3ftoriu \u351\'3fi neschimbat nu poate fi, nici �n
nenum\u259\'3fra\u355\'3fii ani pot tot �ntr-acela\u351\'3fi chip sta, ci toate
sunt �n mut\u259\'3fri \u351\'3fi �n stric\u259\'3fciuni zidite, cum s-au zis
\u351\'3fi s\u259\'3f cunoscu. Dirept ac�ia iar\u259\'3f zic, toate c�te sunt
a\u351\'3fa fiind, a\u351\'3fa hotar\u259\'3fle lor, cari, p\u259\'3fn\u259\'3f nu
ajung la ac�lea, nu-\u351\'3fi ia fie\u351\'3ftecarea cel ce iaste a fi de d�nsa.
A\u351\'3fa den noianul \u351\'3fi preaad�nca �n\u355\'3felepciunea lui Dumnezeu,
mai nainte de v�ci fiind or�nduite, cari noao oamenilor, ac�lea, cum sunt
\u351\'3fi cum vin, foarte ascunse \u351\'3fi �ntun�rec ne sunt. Ci dar\u259\'3f
cum zic \u351\'3fi filosofii, c\u259\'3f toate c�te sunt �n na\u351\'3ftere
\u351\'3fi �n stric\u259\'3fciune stau, adec\u259\'3f una stric�ndu-se \u351\'3fi
putrezind, alta s\u259\'3f na\u351\'3fte \u351\'3fi s\u259\'3f face, cum vedem la
toate semin\u355\'3fele; \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f nu putrez�\u351\'3fte una,
nu na\u351\'3fte alta; \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f nu na\u351\'3fte alta, nu
putrez�\u351\'3fte c�ialalt\u259\'3f. Nici p\u259\'3fn\u259\'3f nu s\u259\'3f
stric\u259\'3f un chip, nu s\u259\'3f face alt chip. Deci, pe cum vedem la c�ste
fire\u351\'3fti, cari iar\u259\'3f puterea lui Dumnezeu pren fire le
lucreaz\u259\'3f, adec\u259\'3fte le na\u351\'3fte, le cr�\u351\'3fte \u351\'3fi le
p\u259\'3fz�\u351\'3fte. \u350\'3fi iar\u259\'3f a\u351\'3fa
�nf\u259\'3f\u351\'3fur�ndu-se \u351\'3fi desf\u259\'3f\u351\'3fur�ndu-se de la
zidirea lumii, p\u259\'3fn\u259\'3f la sf�r\u351\'3fitul ei vor fi.}\par }{\ql
{\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f \u351\'3fi �n c�le politice pric�pem \u351\'3fi
cunoa\u351\'3ftem c\u259\'3f nu-s st\u259\'3ft\u259\'3ftoare nici unele; ce
\u351\'3fi avu\u355\'3fii s\u259\'3f pierd \u351\'3fi domnii s\u259\'3f
stric\u259\'3f \u351\'3fi �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fii s\u259\'3f mut\u259\'3f
\u351\'3fi s\u259\'3f str\u259\'3fmut\u259\'3f; \u351\'3fi toate ca ac�stea, unii
pierz�nd, al\u355\'3fii g\u259\'3fsind, de la unii fugind, la al\u355\'3fii
nemerind, orbul noroc, cum �i zic \u351\'3fi-l zugr\u259\'3fvescu. \u350\'3fi
iar\u259\'3f
una stric�ndu-se \u351\'3fi pierind, alta f\u259\'3fc�ndu-se \u351\'3fi cresc�nd,
precum cetim \u351\'3fi semnele aiave, vedem toate \u351\'3fi cunoa\u351\'3ftem, de
c�nd iaste lumea c�te domnii \u351\'3fi cr\u259\'3fii, c�te monarhii au fost, care
din mici �ncep\u259\'3fturi \u351\'3fi necunoscute, la c�t\u259\'3f
m\u259\'3frire \u351\'3fi putere au venit \u351\'3fi apoi dintr-at�ta de mari, la
c�t\u259\'3f mic\u351\'3forare \u351\'3fi la c�t\u259\'3f surpare \u351\'3fi
stingere au sosit, c�t unele nice s\u259\'3f mai \u351\'3ftiu, nici s\u259\'3f mai
pomenescu.}\par }{\ql {\fs24 Altele iar\u259\'3f, monarhii mari, groaznice
\u351\'3fi put�rnice s-au pierdut \u351\'3fi �n cenu\u351\'3fa lor arz�nd s-au
�ngropat, cum au fost c�ia a Siriilor, carea 1.300 de ani au st\u259\'3ftut;
\u351\'3fi a\u351\'3fa cu Sardanapal, cel dupe urm\u259\'3f monarhu al lor
pierind \u351\'3fi arz�nd, s-au stins \u351\'3fi la Vavilon au r\u259\'3fmas dupe
ac�ia c�tva\u351\'3fi p�n\u259\'3f c�nd Baltasar, cel dupre urm\u259\'3f craiu al
Vavilonului, �mpreun\u259\'3f cu d�nsul au pierit \u351\'3fi de la ei toat\u259\'3f
monarhia la persi au venit. A persilor iar\u259\'3f\u351\'3fi �n m\u259\'3frie
cresc�nd \u351\'3fi l\u259\'3f\u355\'3findu-se, mai mult de 200 de ani au
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fit tot a\u351\'3fa monarhi, p\u259\'3fn\u259\'3f
c�nd la elini au venit Alexandru cel Mare, feciorul lui Filip, biruind
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit pe Darie Codomanul, cum zice \u350\'3fleidan, cu
carele \u351\'3fi monarhia li s-au pr\u259\'3fp\u259\'3fdit \u351\'3fi la d�nsul au
r\u259\'3fmas.}\par }{\ql {\fs24 Alexandru dupe ac�ia monarhu st�nd, c�t de mare
\u351\'3fi de tare au fost \u351\'3fi c�t s-au �ntinsu \u351\'3fi al\u355\'3fii
mul\u355\'3fi scriu. Iar\u259\'3f \u351\'3fi Cfintul Cur\u355\'3fius romanul,
Plutarh �n Via\u355\'3fa lui ce istoresc \u351\'3fi Diodor Sicheliotul �ntr-a 17
carte a istoriilor lui ce face, destul \u351\'3fi pe larg arat\u259\'3f.}\par }{\ql
{\fs24 Deci de la d�n\u351\'3fii cineva citind, s\u259\'3f poat\u259\'3f
\u351\'3fti \u351\'3fi cunoa\u351\'3fte ce \u351\'3fi c�t au fost, s\u259\'3fvai
c\u259\'3f el �nsu\u351\'3fi pu\u355\'3fin au �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fit,
deci au murit. Iar\u259\'3f alal\u355\'3fi apoi domni \u351\'3fi voievozi ai lui,
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f �mp\u259\'3fr\u355\'3fise \u355\'3f\u259\'3fr�le
de obl\u259\'3fduia ei osebi, iar\u259\'3f �nc\u259\'3f\u351\'3fi \u351\'3fi ei
c�tva\u351\'3fi \u351\'3fi mult �nc\u259\'3f acea �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie
au mai \u355\'3finut, p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd cea mai put�rnic\u259\'3f
\u351\'3fi mai mare dec�t toate ac�stea \u259\'3fRoma� au
r\u259\'3fs\u259\'3frit \u351\'3fi au venit foarte din mici \u351\'3fi slabe
�ncep\u259\'3fturi. �nt�i, cum zice \u351\'3fi Ioann \u350\'3fleidan, c\u259\'3f
den ni\u351\'3fte p\u259\'3fstori �nt�i \u351\'3fi necunoscu\u355\'3fi, au ajuns
apoi st\u259\'3fp�ni lumii toate, cum \u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi
scriu.}\par }{\ql {\fs24 Iar \u351\'3fi Tito Livie Padovanul den \lquote ceput
\u351\'3fi pe larg istor�\u351\'3fte de d�nsa. Aceast\u259\'3f dar\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie at�ta s-au �n\u259\'3fl\u355\'3fat \u351\'3fi s-
au m\u259\'3frit, c�t nu numai de la greci, adec\u259\'3fte de la elini, monarhia
au luat, ce \u351\'3fi pe alte multe domnii \u351\'3fi cr\u259\'3fii au supus
\u351\'3fi au \u355\'3finut, cum \u351\'3fi mai sus s-au zis. \u350\'3fi
a\u351\'3fa mare \u351\'3fi tare au st\u259\'3ftut mai mult dec�t 200 de ani,
p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd �ncep�nd \u351\'3fi ia a s\u259\'3f pleca \u351\'3fi
�mp\u259\'3fra\u355\'3fii �ntre d�n\u351\'3fii a s\u259\'3f certa \u351\'3fi
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia de la Roma la Vizandia a s\u259\'3f muta,
unde \u351\'3fi Noaoa Roma \u351\'3fi Constandinopolis \u8212\'3f \u351\'3fi
numai \u354\'3farigrad, s�rbii \u8212\'3f \u351\'3fi �mp\u259\'3fr\u259\'3fteasa
tuturor cet\u259\'3f\u355\'3filor s\u259\'3f chiema \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi s\u259\'3f zice. Dupre ac�ia, deci, \u351\'3fi toate cr\u259\'3fiile
\u351\'3fi \u351\'3fi toate domniile c�te era supuse supt acea un\u259\'3f
monarhie, au �nceput a s\u259\'3f dezbate \u351\'3fi a s\u259\'3f rumpe dintr-�nsa
fie\u351\'3ftecarea, iar\u259\'3f\u351\'3fi puindu-\u351\'3fi domnii lor, craii
lor, cum au f\u259\'3fcut. Afar\u259\'3f dintr-ac�ia, unii �nc\u259\'3f nu
s\u259\'3f �ndestulise cu a lor osebire numai, ce \u351\'3fi mai la mari s-au
�ntins, unii de la al\u355\'3fii lu�nd \u351\'3fi ei ca s\u259\'3f fie mari. Apoi
dupe aceia, deci, \u351\'3fi vr\u259\'3fjma\u351\'3fii carii era mai de laturi, au
�nceput a c\u259\'3flca \u351\'3fi a v\u259\'3ft\u259\'3fma acea
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie, p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd iar\u259\'3f o parte
mare de acea monarhie supt jugul turcului supus\u259\'3f iaste \u351\'3fi
c�ialalt\u259\'3f parte �nc\u259\'3f a\u351\'3fa a ajunge primejduia\u351\'3fte.
C\u259\'3f iat\u259\'3f \u351\'3fi ast\u259\'3fzi vedem (den dep\u259\'3frtarea
\u351\'3fi urgia lui Dumnezeu, ce iaste pe noi, pe cre\u351\'3ftini, pentru
nenum\u259\'3frate p\u259\'3fcatele noastre) c\u259\'3f, supun \u351\'3fi iau
mult\u259\'3f parte \u351\'3fi de ac�ia.}\par }{\ql {\fs24 Aceasta �nt�i
�nt�mpl�ndu-se a o face p\u259\'3fr\u355\'3file Apusului, adec\u259\'3f de a
s\u259\'3f desp\u259\'3fr\u355\'3fi de acea monarhie, c\u259\'3f mut�ndu-se
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia cum s-au zis, la Vizandio, unde Constandin cel
Mare au f\u259\'3fcut cetatea, dupe moartea lui la feciori trei
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia �mp\u259\'3fr\u355\'3findu-se,
pu\u355\'3fin\u259\'3f procopseal\u259\'3f a fi de d�nsa au �nceput. A\u351\'3fa
deci, g�lcevile dintr-un �mp\u259\'3frat �ntr-altul ad\u259\'3fog�ndu-se \u351\'3fi
fie\u351\'3ftecare mai mare vr�nd s\u259\'3f fie, unul �ntr-o parte, altul �ntr-
alta tr\u259\'3fg�ndu-se \u351\'3fi pizmuindu-se, atuncea dar\u259\'3f mai pe
urm\u259\'3f afl�ndu-\u351\'3fi vr�me, fie\u351\'3ftecarele au �nceput, cum s-au
zis, a s\u259\'3f face st\u259\'3fp�nu osebi \u351\'3fi din sine\u351\'3fi
poruncitoriu. C\u259\'3f italienii, adec\u259\'3fte fr�ncii, cum le zicem noi acum
de la vreme, necum de �mp\u259\'3fra\u355\'3fii ce era la \u354\'3farigrad mai
asculta, ci �nc\u259\'3f nici acolo �n Italia �mp\u259\'3frat, de la Valentian al
treilea �ncoace, carele acela cel dupre urm\u259\'3f �mp\u259\'3frat
samoderje\u355\'3f Apusului au fost p�n\u259\'3f la Carol, ce-i zic cel Mare,
feciorul lui Pipinie, craiului de Fran\u355\'3fa, carele cu direptul dupre
bun\u259\'3ftate-i, �n\u355\'3felepciune-i \u351\'3fi vrednicie-i ce au avut, cum
istoriile arat\u259\'3f faptele lui, vr�dnic au fost, mare s\u259\'3f-i
zic\u259\'3f \u351\'3fi �mp\u259\'3frat s\u259\'3f fie. De carele �nc\u259\'3f zic
to\u355\'3fi de ar fi mai tr\u259\'3fit el, ar fi scos toat\u259\'3f
cre\u351\'3ftin\u259\'3ftatea de supt jugul \u351\'3fi robia
p\u259\'3fg�n\u259\'3ft\u259\'3f\u355\'3fii turce\u351\'3fti \u351\'3fi ar fi
r\u259\'3fscump\u259\'3frat dupre d�n\u351\'3fii s�ngele c�t au v\u259\'3frsat acei
tirani, cre\u351\'3ftinescu. Ci poate-fi c\u259\'3f pentru nespuse
p\u259\'3fcate \u351\'3fi nepl\u259\'3ftite �nc\u259\'3f ale cre\u351\'3ftinilor
dir�ptatea lui Dumnezeu, atuncea ac�ia n-au l\u259\'3fsat a s\u259\'3f face. Dirept
ac�ia nici pe acel Carol a mai tr\u259\'3fi au vrut. �ns\u259\'3f \u351\'3fi acesta
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f �mp\u259\'3frat a fi l-au priimit, c\u259\'3fce
�i \u351\'3fi supus�se. Iar\u259\'3f Italia n-au mai fost scaunul
�mp\u259\'3fr\u259\'3ftescu, ci �n \u354\'3fara Nem\u355\'3fasc\u259\'3f, cum
�nainte s\u259\'3f arat\u259\'3f. Nici mai pre urm\u259\'3f n-au priimit s\u259\'3f
aib\u259\'3f, adec\u259\'3fte un samoderjet, s\u259\'3f fie, ci
fie\u351\'3ftecarele, cum am zis, s\u259\'3f fie singur mare \u351\'3fi
st\u259\'3fp�n au poftit care-i mai pe urm\u259\'3f au \u351\'3fi f\u259\'3fcut.
C\u259\'3f iat\u259\'3f \u351\'3fi ast\u259\'3fzi �ntr-acea Italie s\u259\'3f
afl\u259\'3f nu o st\u259\'3fp�nire numai, ci mai multe de \u351\'3fapte-opt cu
respublicele ce le zic (adec\u259\'3fte otc�rmuire de ob\u351\'3fte), cum iaste
Vene\u355\'3fia, Ghenova. \u350\'3fi Floren\u355\'3fa au fost p\u259\'3fn\u259\'3f
�ntr-o vr�me, apoi o au supus unul dintru d�n\u351\'3fii nu prea de mult\u259\'3f
vr�me, carele era mai bogat \u351\'3fi mai cu rudenie, de-l chiema Cozma de
Medi\u355\'3fi, \u351\'3fi s-au f\u259\'3fcut domnu, singur st\u259\'3fp�nitoriu,
d�ndu-i �nc\u259\'3f papa \u351\'3fi titula\u351\'3f, de-i zic ei acum gran duca de
Floren\u355\'3fa, dentr-al c\u259\'3fruia neam tot unul dupe altul
tr\u259\'3fg�ndu-se \u351\'3fi p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi iaste domnu.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f peste to\u355\'3fi, cap �ntr-acea Italie cu st\u259\'3fp�nire
iaste papa, carele nu numai la ale bis�ricii \u351\'3fi la clirici iaste mai
mare \u351\'3fi s\u259\'3f am�stec\u259\'3f, ci \u351\'3fi la cele
mirene\u351\'3fti \u351\'3fi la st\u259\'3fp�niri, ca ac�lea multe
cr\u259\'3fia\u351\'3fte; \u351\'3fi mai v�rtos, de c�nd s-au despicat \u351\'3fi
s-au desp\u259\'3fr\u355\'3fit de bis�rica R\u259\'3fs\u259\'3fritului \u351\'3fi
de pravoslavnicele dogme, de atuncea nu numai ca un patriarh, ci mai mare �ntru
r�nduiala \u355\'3fercovnicilor, au priimit, ce \u351\'3fi �n bis�ric\u259\'3f
\u351\'3fi �n politia duial\u259\'3f \u355\'3fercovnicilor, au priimit, ce
\u351\'3fi �n bis�ric\u259\'3f \u351\'3fi �n politia mir�neasc\u259\'3f monarh
s\u259\'3f fie.}\par }{\ql {\fs24 Care aceasta iaste cea mai mare \u351\'3fi mai
�nt�i pricina stric\u259\'3fciunii \u351\'3fi surp\u259\'3frii monarhiei romane,
l\u259\'3fs�ndu-se \u351\'3fi zmulg�ndu-se den �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia
de la \u354\'3farigrad, care acolo scaunul Costandin cel Mare mutase de la v�chea
Rom\u259\'3f, chiem�ndu-l Nooa Roma. \u350\'3fi credin\u355\'3f\u259\'3f
cu �nnoite dogme dec�t bis�rica cea b\u259\'3ftr�n\u259\'3f \u351\'3fi
adev\u259\'3frat\u259\'3f a R\u259\'3fs\u259\'3fritului, \u351\'3fi
�mp\u259\'3fra\u355\'3fi osebi au �nceput a-\u351\'3fi numei, blagoslovindu-i
sfin\u355\'3fia-sa papa. \u350\'3fi le-au dat \u351\'3fi titulu\u351\'3f de ei, a
s\u259\'3f zice \u351\'3fi a s\u259\'3f scrie: �mp\u259\'3fra\u355\'3fii
romanilor \u351\'3fi pururea avgusti. Iar\u259\'3f �mp\u259\'3fra\u355\'3fii
\u354\'3farigradului s\u259\'3f se zic\u259\'3f: ai R\u259\'3fs\u259\'3fritului
�mp\u259\'3fra\u355\'3fi \u351\'3fi \u351\'3fi ai grecilor, \u351\'3fi
a\u351\'3fa \u351\'3fi istoriile lor �i scriu \u351\'3fi-i zic.}\par }{\ql {\fs24
Ace\u351\'3ftea dar\u259\'3f �mp\u259\'3fra\u355\'3fi c\u259\'3frora papa, cum s-au
zis, le-au dat titulu\u351\'3ful de a s\u259\'3f chiema �mp\u259\'3fra\u355\'3fi ai
Apusului, iar\u259\'3f de la Carol cel Mare au �nceput, �n \u354\'3fara
Nem\u355\'3feasc\u259\'3f i s-au aflat locul de a fi. C\u259\'3f �n Italia, la Roma
\u351\'3fez�nd, cum s-au zis, iaste cap domnilor \u351\'3fi c�tva\u351\'3fi
\u355\'3finut \u355\'3fine papa \u351\'3fi apoi c\u259\'3f nici ar fi putut fi
at�ta de mare papa, cum iaste, de ar fi fost �mp\u259\'3frat acolo. \u350\'3fi
al\u355\'3fii c�tva\u351\'3fi duci \u351\'3fi feliuri de feliuri de
st\u259\'3fp�niri sunt, care a le istori toate acum nici a mea vorb\u259\'3f iaste,
nici prea lungu �ntr-ac�stea �mi trebuie s\u259\'3f fiu, ci numai \u351\'3fi
aceasta �nc\u259\'3f o zi\u351\'3fi, pentru ca pe scurtu s\u259\'3f
cunoa\u351\'3ftem cine au fost mai mult \u351\'3fi mai �nt�i pricina
mic\u351\'3for\u259\'3frii \u351\'3fi stric\u259\'3frii monarhii romane.}\par }{\ql
{\fs24 Dupe ac�ia deci, s-au osebit spaniolii, fran\u355\'3fozii, n�m\u355\'3fii
\u351\'3fi �n scurt toate alalalte \u355\'3f\u259\'3fri \u351\'3fi
p\u259\'3fr\u355\'3fi ale Apusului, craii lor puindu-\u351\'3fi \u351\'3fi domni
\u351\'3fi alte r\u259\'3fspublice f\u259\'3fc�ndu-se, adec\u259\'3fte mai de
ob\u351\'3fte lucrurile lor otc�rmuindu-\u351\'3fi, nu unul numai
samoderje\u355\'3f s\u259\'3f porunceasc\u259\'3f. Care ac�stea cui iaste
poft\u259\'3f mai pe deplin \u351\'3fi mai pe larg a le \u351\'3fti, \u351\'3fi
alte c\u259\'3fr\u355\'3fi vaz\u259\'3f, iar\u259\'3f \u351\'3fi a lui Filip
Colverie gheograful \u351\'3fi pe Gulielmu Blaut �n Theatrum orbis terrarum ce au
f\u259\'3fcut, adec\u259\'3fte �n Priv�li\u351\'3ftea �ncungiur\u259\'3frii tot
p\u259\'3fm�ntului caute.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f to\u355\'3fi
ace\u351\'3ftea ale bis�ricii, cum zic ei, ai Apusului dogme au apucat \u351\'3fi
s\u259\'3f zic c\u259\'3f sunt catolici. C\u259\'3frora ai no\u351\'3ftri luund de
la greci, pentru ca s\u259\'3f se �n\u355\'3feleag\u259\'3f mai bine ce sunt, le
zic papista\u351\'3fi, adec\u259\'3fte mai mult cred �ntr-ale papei, dec�t �ntr-ale
adev\u259\'3frului, zic�nd \u351\'3fi aceasta (carii mai multe alalte
gre\u351\'3feli ale lor le tac), c\u259\'3f papa niciodat\u259\'3f nu
gre\u351\'3fa\u351\'3fte. Pentru care pap\u259\'3f, luteranii \u351\'3fi calivinii
carii s-au rupt dintr�n\u351\'3fii, au mari prigoane \u351\'3fi
�ntreb\u259\'3fri; \u351\'3fi nu pu\u355\'3fine \u351\'3fi cu ai no\u351\'3ftri,
vr�nd el �nsu\u351\'3fi s\u259\'3f se fac\u259\'3f cap bis�ricii \u351\'3fi mai
mare dec�t to\u355\'3fi patriar\u351\'3fii \u351\'3fi arhiereii \u351\'3fi �n
legare, \u351\'3fi �n dezlegare, \u351\'3fi doar\u259\'3f ca un Dumnezeu \u351\'3fi
s\u259\'3f se arate. Care aceasta �mi pare c\u259\'3f dec�t toate alalte
turbur\u259\'3f mai mult bis�rica \u351\'3fi s\u259\'3f pricin�\u351\'3fte
toat\u259\'3f g�lceava \u351\'3fi c�rtele �ntre biserici \u351\'3fi �ntre limbile
cre\u351\'3ftine mai dep\u259\'3frtate, de neunirea lor. Ci dea seama �naintea lui
Dumnezeu, care iaste pricina at�tui r\u259\'3fu \u351\'3fi at�teai pierz\u259\'3fri
\u351\'3fi va da dupre nemi\u351\'3fcatul cuv�nt al sp\u259\'3fsitoriului Hristos,
carele la Matthei, cap. 18, zice: \ldblquote Vai lumii de scandile, c\u259\'3f de
nevoi iaste a veni scandile; �ns\u259\'3f vai omului aceluia pentru care vin
scandilile\rdblquote .}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f despre
ace\u351\'3ftea �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia \u354\'3farigradului mai
mic\u351\'3for�ndu-se \u351\'3fi mai �ngust�ndu-se, au �nceput sarachin�nii, de
unde s\u259\'3f trag \u351\'3fi turcii, p\u259\'3fr\u355\'3file
R\u259\'3fs\u259\'3fritului a le turbura, \u351\'3fi a le strica, \u351\'3fi mai pe
urm\u259\'3f \u351\'3fi a le lua, �ntinz�ndu-se \u351\'3fi at�t, c�t \u351\'3fi
acea parte mare cu �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie cu tot, o au supus \u351\'3fi
o au luat, cum \u351\'3fi ast\u259\'3fzi vedem. \u350\'3fi nu numai ac�ia, ce
\u351\'3fi alte multe cr\u259\'3fii \u351\'3fi domnii, carei p\u259\'3fr�ndu-le
c\u259\'3f s\u259\'3f osebescu cu a lor volnicie, ca \u351\'3fi ei st\u259\'3fp�ni
s\u259\'3f se fac\u259\'3f singuri, au c\u259\'3fzut �n mai mare robie \u351\'3fi
jug, neaduc�ndu-\u351\'3fi aminte \u351\'3fi socotind alte}\par }{\ql {\fs24 pilde
nenum\u259\'3frate \u351\'3fi din toate zilele ce �naintea ochilor ne stau, cum vin
\u351\'3fi la ce pogoar\u259\'3f cei ce unii �ntr-o parte, al\u355\'3fii �ntr-alta
trag lucrurile \u351\'3fi puterea lor \u351\'3fi de nu de ac�lea s\u259\'3f
�nva\u355\'3f\u259\'3f, m\u259\'3fcar\u259\'3f s\u259\'3f-\u351\'3fi fie adus
aminte \u351\'3fi de cuv�ntul cel nesmintit \u351\'3fi nede\u351\'3fert al domnului
Hristos, ce zice prin Matthei, cap. 11: \ldblquote C\u259\'3f toat\u259\'3f
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia �mp\u259\'3fr\u355\'3findu-se �ntru sine,
s\u259\'3f pustiia\u351\'3fte; \u351\'3fi toat\u259\'3f cetatea, au casa
�mp\u259\'3fr\u355\'3fit\u259\'3f �ntre d�nsa, nu va sta\rdblquote .}\par }{\ql
{\fs24 Precum chiar vedem c\u259\'3f a\u351\'3fa f\u259\'3fc�nd \u351\'3fi acea
mare monarhie roman\u259\'3f au c\u259\'3fzut \u351\'3fi s-au pierdut.}\par }{\ql
{\fs24 \u350\'3fi iat\u259\'3f dintr-�nsa mare parte turcii o au supus \u351\'3fi o
st\u259\'3fp�nesc, nep\u259\'3fzind �nc\u259\'3f nici c�le drept\u259\'3f\u355\'3fi
\u351\'3fi faceri de bine, care mai denainte vr�me de mai-marii lor \u351\'3fi de
bunii de evlavie-i \u351\'3fi de milostivii �mp\u259\'3fra\u355\'3fi puse �n legi
era \u351\'3fi necl\u259\'3ftit s\u259\'3f p\u259\'3fziia. Cum zice \u351\'3fi papa
Leon �n ora\u355\'3fia ce au f\u259\'3fcut de rug\u259\'3fciune
c\u259\'3ftr\u259\'3f Atila, c�nd veniia \u351\'3fi spre Roma cu mare put�re
\u8212\'3f dupe ce stricase \u351\'3fi luase multe \u351\'3fi alte locuri,
\u351\'3fi Italia \u8212\'3f ie\u351\'3findu-i �nainte departe de Roma, cu tot
clirosul bis�ricii \u351\'3fi cu to\u355\'3fi cei b\u259\'3ftr�ni, carii mai era
atunce sfatul Romei \u351\'3fi-l ruga s\u259\'3f nu-i calce, s\u259\'3f nu-i strice
\u351\'3fi s\u259\'3f nu-i piarz\u259\'3f. Zicea dar\u259\'3f acel sf�nt om Leon-
papa, cum scrie \u351\'3fi Nicolae Olah �n Atila: \ldblquote Mare oarec�nd
(nebiruite craiule) a romanilor celor biruitori toat\u259\'3f lumea era slava, c�nd
birui\u355\'3filor da iert\u259\'3fciune \u351\'3fi c�nd pre cei ce s\u259\'3f ruga
�n credin\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi �n priete\u351\'3fug �i priimiia, obicinuind
biruin\u355\'3fa cu miloserdia s\u259\'3f o stimpere, cu cari lucruri \u351\'3fi
fapte �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia \u351\'3fi avu\u355\'3fia ad\u259\'3fogea.
V�ste deci \u351\'3fi slava numelui lor nemoart\u259\'3f o f\u259\'3fcea \u351\'3fi
ac�stea p\u259\'3fn\u259\'3f c�nd s\u259\'3f p\u259\'3fziia \u351\'3fi obicina le
purta, ale romanilor era me\u351\'3fte\u351\'3fugurile, obiceaiurile \u351\'3fi
�n\u355\'3felepciunile. Iar\u259\'3f deaca s-au mutat �ntr-alt feliu chipurile
lucrurilor, c�ia ce de la noi au r\u259\'3fpit, ac�ia \u355\'3fie, craiule Atilo,
acum norocul \u355\'3f-au dat, iproci.\rdblquote }\par }{\ql {\fs24 Ca ac�stea
\u351\'3fi mai multe zic�ndu-i acel Leon pap\u259\'3f, unde dar\u259\'3f,
iat\u259\'3f cum \u351\'3fi altele toate alalte st\u259\'3fp�niri \u351\'3fi iaste?
C\u259\'3fci c�nd iaste s\u259\'3f se mute, nebunindu-i Dumnezeu cum \u351\'3fi
prorocul David �n Psalm zice: \ldblquote Nebun�\u351\'3fte Dumnezeu norodul pre
carele va s\u259\'3f-l piarz\u259\'3f\rdblquote , iproci. Poate-fi dar\u259\'3f
c\u259\'3f \u351\'3fi aceia ajung�nd v�rful m\u259\'3friilor \u351\'3fi vr�nd
s\u259\'3f se pl�ce \u351\'3fi s\u259\'3f se piarz\u259\'3f din c�le vr�dnice
\u351\'3fi bune fapte ce f\u259\'3fcea, c�nd s\u259\'3f urce \u351\'3fi s\u259\'3f
ad\u259\'3fogea str\u259\'3fmut�ndu-le, �n blest\u259\'3fm\u259\'3f\u355\'3fie
\u351\'3fi �n r�le au ajuns \u351\'3fi s-au mutat a\u351\'3fa.}\par }{\ql {\fs24
�ns\u259\'3f iaste a s\u259\'3f mai \u351\'3fti, c\u259\'3f toate lucrurile c�te
sunt �n lume, au \u351\'3fi aceste trei stepene dupre ce s\u259\'3f fac,
adec\u259\'3fte urcarea, starea \u351\'3fi pogor�rea, au cum le zic al\u355\'3fii
adaogerea, starea \u351\'3fi plecarea. Deci dar\u259\'3f nici un lucru nu iaste
carele s\u259\'3f nu dea pentr-ac�stea, ci numai unele mai �n grab, altele mai
t�rziu le trec; iar\u259\'3f tot la un steaj\u259\'3fr s\u259\'3f adun\u259\'3f
\u351\'3fi s\u259\'3f str�ng �n cea de apoi, adec\u259\'3fte �n stric\u259\'3fciune
\u351\'3fi �n pierzare dezleg�nduse. Deci dar\u259\'3f a\u351\'3fa toate fiind,
iat\u259\'3f \u351\'3fi domniilor, cr\u259\'3fiilor,
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiilor, avu\u355\'3fiilor, m\u259\'3friilor
\u351\'3fi tuturor celorlalte c�te sunt, a\u351\'3fa s\u259\'3f �nt�mpl\u259\'3f
\u351\'3fi le vin. Ci numai celor dir�pte, celor bl�nde \u351\'3fi celor mai cu
�n\u355\'3felepciune le r\u259\'3fm�ne laud\u259\'3f, fericire de bun\u259\'3f
pomenire \u351\'3fi pild\u259\'3f folositoare celor buni \u351\'3fi
�n\u355\'3felep\u355\'3fi dupre urm\u259\'3f \u351\'3fi canoane cu carii mai
mult \u351\'3fi mai sl\u259\'3fvit pot sta \u351\'3fi s\u259\'3f pot otc�rmui.
\u350\'3fi de li
s\u259\'3f �nt�mpl\u259\'3f \u351\'3fi surpare, \u351\'3fi c\u259\'3fd�re,
�n\u355\'3felep\u355\'3fii nu le dau at�ta vin\u259\'3f \u351\'3fi pricin\u259\'3f
cu sudalme, c\u259\'3fci au sosit la ac�ia, adec\u259\'3f s\u259\'3f zic\u259\'3f,
c\u259\'3f de nechibzuial\u259\'3f \u351\'3fi nebuniia lor au venit. Ci numai
socotescu c\u259\'3f a\u351\'3fa zidite \u351\'3fi f\u259\'3fcute �n lume sunt,
ca \u351\'3fi iale s\u259\'3f-\u351\'3fi ia cone\u355\'3ful, cum zice \u351\'3fi
Virghilie poet, �n cartea a patra Eneidos de Troada c�nd de elini s-au
pr\u259\'3fp\u259\'3fdit \u351\'3fi s-au stins, cr\u259\'3find acolo \u351\'3fi
al\u355\'3fii \u351\'3fi neamul lui Priam, mai mult de 2.000 de ani, cum zice
t�lcuitoriul acestui Virghilie, Maun Honoratul.}\par }{\ql {\fs24 Deci acela alta
n-au mai hulit, c\u259\'3fci a\u351\'3fa au sosit acea cr\u259\'3fie, ci numai
c\u259\'3f a\u351\'3fa au fost �n or�nduiala lui Dumnezeu, zice: \u351\'3fi
a\u351\'3fa aduce vremile s\u259\'3f se s\u259\'3fv�r\u351\'3fasc\u259\'3f. Iar
celor r�le st\u259\'3fp�niri \u351\'3fi crude \u351\'3fi tirane \u351\'3fi ca de
acest feliu st\u259\'3fp�nitorii ocar\u259\'3f, blestem, sudalme \u351\'3fi rea
pomenire r\u259\'3fm�n; \u351\'3fi r\u259\'3fii de la ac�le r�le iau pild\u259\'3f,
pentru ca mai cur�nd s\u259\'3f se strice \u351\'3fi s\u259\'3f se piarz\u259\'3f,
nimic alta f\u259\'3fr\u259\'3f ac�ia r\u259\'3fm�indu-le pe urm\u259\'3f
\u351\'3fi s\u259\'3f piiarde pomana lui cu sunet, Psalm 9 \u351\'3fi Psalm...:
\ldblquote \u351\'3fi am trecut \u351\'3fi nici s-au aflat locul lui\rdblquote
\u8212\'3f c�nt\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 \u350\'3ftiu �ns\u259\'3f c\u259\'3f nu
lipsescu �n lume \u351\'3fi de aceia de care nu zic: dar\u259\'3f au nu \u351\'3fi
cei buni \u351\'3fi �n\u355\'3felep\u355\'3fi ce sunt, nu mor? Au nu cad \u351\'3fi
s\u259\'3f surp\u259\'3f \u351\'3fi ei, ca \u351\'3fi celor ce le zic \u351\'3fi
sunt \u351\'3fi r\u259\'3fi, \u351\'3fi nebuni? Ci acestora r\u259\'3fspunsul
\u351\'3fi c�le ce den toate zilele ce s\u259\'3f v\u259\'3fd �nt�mpl\u259\'3fri
iaste, \u351\'3fi toate scripturile c�te sunt \u351\'3fi sfinte, \u351\'3fi de
c�l�lalte, �nainte le strig\u259\'3f \u351\'3fi le arat\u259\'3f, c�t\u259\'3f
iaste osebirea traiului \u351\'3fi via\u355\'3fa unui bun, de a unui r\u259\'3fu
\u351\'3fi a unui �n\u355\'3felept de a unui nebun! S\u259\'3fvai c\u259\'3f
Aristotel �n cartea a \u351\'3fasea ce face c\u259\'3ftr\u259\'3f fiiu-s\u259\'3fu
Nicomah, de obicine zice: c\u259\'3f ce iaste r\u259\'3fu iaste \u351\'3fi
nebun, \u351\'3fi ce iaste nebun iaste \u351\'3fi r\u259\'3fu. �ns\u259\'3f aicea
nu �n\u355\'3fel�ge filosoful de nebunii cei ce umbl\u259\'3f cu oaste, cu
pietri \u351\'3fi sunt de legat, c\u259\'3f aceia de a fi a\u351\'3fa, vine
dintralt\u259\'3f pricin\u259\'3f, adec\u259\'3fte au den dr\u259\'3fcit, au den
melanholie, care firescu lucru iaste \u8212\'3f ci de cei ce sunt r\u259\'3fi
oameni \u351\'3fi cruzi, carii cunosc \u351\'3fi binele, \u351\'3fi r\u259\'3ful ce
iaste, ci las\u259\'3f binele \u351\'3fi fac r\u259\'3ful. Ci de aceia
gr\u259\'3fia\u351\'3fte \u351\'3fi zice, c\u259\'3f ce iaste r\u259\'3fu iaste
\u351\'3fi nebun, c\u259\'3fci c\u259\'3f de n-ar fi nebun, n-ar face r\u259\'3fu,
iproci. \u350\'3fi pentru c\u259\'3f f\u259\'3fc�nd r\u259\'3ful, vine deci mai pe
urm\u259\'3f la cele ce mai sus s-au zis, \u351\'3fi �nc\u259\'3f la mai multe rele
\u351\'3fi nenorociri, av�nd \u351\'3fi de la Dumnezeu voie \u351\'3fi volnicie
s\u259\'3f nu fie a\u351\'3fa r\u259\'3fu \u351\'3fi nebun cum s\u259\'3f
face.}\par }{\ql {\fs24 C\u259\'3f adev\u259\'3frat iaste c�ia ce zic to\u355\'3fi
�n\u355\'3felep\u355\'3fii, c\u259\'3f cum iaste soarele de �ntun�rec, a\u351\'3fa
iaste deosebit\u259\'3f \u351\'3fi via\u355\'3fa �n\u355\'3feleptului de a
nebunului, cela �n lumin\u259\'3f, cela \u259\'3f�n� �ntun�rec umbl�nd, cum
\u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi scriu. Iar\u259\'3f \u351\'3fi pe Solomon
vede\u355\'3fi la Pilde \u351\'3fi pen toate c\u259\'3fr\u355\'3file lui, ce iaste
via\u355\'3fa unui nebun \u351\'3fi a unui �n\u355\'3felept. Cum \u351\'3fi �n cap.
11, Eclisiasticul zice: \ldblquote ochii �n\u355\'3feleptului �n capul lui,
iar\u259\'3f nebunul �ntru �ntun�rec umbl\u259\'3f\rdblquote .}\par }{\ql {\fs24
P�n\u259\'3f aici dar\u259\'3f \u351\'3fi de ac�stea den istorie neie\u351\'3find,
nu f\u259\'3fr\u259\'3f folos mi s\u259\'3f pare \u351\'3fi �n zadar celor
cunosc\u259\'3ftori c\u259\'3f am f\u259\'3fcut.}\par }{\ql {\fs24 Dupre ac�stea
dar\u259\'3f, cu voievozii lor \u351\'3fi otc�rmuitorii lor, ce de la Roma
s\u259\'3f trimitea, st�nd \u351\'3fi purt�ndu-se mult\u259\'3f vreme supt acea
st\u259\'3fp�nire, au fost \u351\'3fi s-au \u355\'3finut, tot de la
�mp\u259\'3fra\u355\'3fii romani sp�nzur�nd \u351\'3fi cur�nd punerea \u351\'3fi
scoaterea domnilor lor \u351\'3fi de acolo toat\u259\'3f chiverniseala lor
pogor�ia. P\u259\'3fn\u259\'3f c�nd (iat\u259\'3f cum s-au zis, c\u259\'3f nici un
lucru �n lume st\u259\'3ft\u259\'3ftoriu nu e nici aceia �n v�ci a\u351\'3fa au
putut sta) au �nceput despre R\u259\'3fs\u259\'3frit a pogor� limbi noao \u351\'3fi
a �mpresura \u351\'3fi cu sila a desc\u259\'3fleca p\u259\'3fr\u355\'3fi de-ale
Apusului. Adec\u259\'3fte cum zic, den Asia, partea cea mai mare a
p\u259\'3fm�ntului, �n Evropa viind, �n patru p\u259\'3fr\u355\'3fi dar\u259\'3f
gheografii ce\u351\'3fti mai noi �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find tot
p\u259\'3fm�ntul, adec\u259\'3fte �n Asia, �n Africa \u351\'3fi �n Evropa
\u351\'3fi �n America; \u351\'3fi cea dec�t toate mai mare parte, cum s-au zis,
iaste Asia. De acolo dar\u259\'3f pornindu-se, au venit mul\u355\'3fime de oameni
de au l\u259\'3fcuit cestealalte p\u259\'3fr\u355\'3fi. �ns\u259\'3f cei mai
ale\u351\'3fi \u351\'3fi osta\u351\'3fi au fost gotii, vandalii, slov�nii, hunii
\u351\'3fi ca ace\u351\'3ftea; carii viind, cum s-au zis, \u351\'3fi cuprinz�nd
aceste p\u259\'3fr\u355\'3fi \u351\'3fi mai toat\u259\'3f Evropa, au l\u259\'3fcuit
�ntr-�nsele. S\u259\'3fvai c\u259\'3f nu f\u259\'3fr\u259\'3f mult\u259\'3f
\u351\'3fi nespus\u259\'3f v\u259\'3frsare de s�nge \u351\'3fi omor�ri necrezute,
nice f\u259\'3fr\u259\'3f de d�se, groaznice \u351\'3fi grele r\u259\'3fzboaie.
Pentru c\u259\'3f �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia Roman\u259\'3f �mpotriva lor
trimitea mari o\u351\'3fti \u351\'3fi ale\u351\'3fi voievozi \u351\'3fi \u351\'3fi
�n\u351\'3fi\u351\'3fi �mp\u259\'3fra\u355\'3fii mergea de s\u259\'3f b\u259\'3ftea
cu aceia. Ci �nv�rstat norocul izb�ndelor veniia, c\u259\'3f, c�nd unii, c�nd
al\u355\'3fii biruia. C�teodat\u259\'3f iar\u259\'3f\u351\'3fi \u351\'3fi pace
�ntre d�n\u351\'3fii f\u259\'3fcea \u351\'3fi mai pe urm\u259\'3f le l\u259\'3fsa
une locuri cum le-au cuprins \u351\'3fi le-au luat s\u259\'3f le \u355\'3fie
\u351\'3fi s\u259\'3f le mo\u351\'3fteneasc\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 A
c\u259\'3frora lucruri \u351\'3fi cum s-au purtat, \u351\'3fi cum au
desc\u259\'3flecat, \u351\'3fi cine �nt�i capete \u351\'3fi voievozi le-au fost
acelor limbi, \u351\'3fi de unde au izvor�t acele neamuri, \u351\'3fi care dupe
care au venit, \u351\'3fi cine c�t au biruit nefiind pov�stea \u351\'3fi treaba mea
acum ac�ia \u351\'3fi pentru ca s\u259\'3f nu fie istoria aceasta de mine at�ta de
lungit\u259\'3f, c�t doar\u259\'3f \u351\'3fi cetind unora s\u259\'3f se
urasc\u259\'3f, iat\u259\'3f ac�lea le trec \u351\'3fi le las.}\par }{\ql {\fs24
Iar cui iaste poft\u259\'3f \u351\'3fi drag a le \u351\'3fti, citeasc\u259\'3f pe
Antonie Bonfinie �n decada dent�i, �n cartea a dooa; pe Flavie Blondu �n decada lui
cea dent�i, �n cartea dent�i; pe Procopie �n istoria lui ce face pentru
r\u259\'3fzboiul gotic; pe Carion �n Hronica lui, �n cartea a treia �n
via\u355\'3fa lui Dechie-�mp\u259\'3frat; pre Martin Cromer �n cartea lui cea
dint�i ce face de ijderenia l�\u351\'3filor; pe Calimah la �ncep\u259\'3ftura
c\u259\'3frtic�lei ce-i zice: Experiendis Atila \u351\'3fi pe al\u355\'3fi
nenum\u259\'3fra\u355\'3fi istorici ce scriu \u351\'3fi pe largu de goti,
\u351\'3fi de vandali, \u351\'3fi de sl�veni, \u351\'3fi de al\u355\'3fii. Pe carii
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f �n tot feliul �mp\u259\'3fra\u355\'3fii romani
\u351\'3fi �n tot chipul au nevoit a-i scoate du pren biruin\u355\'3fele lor,
\u351\'3fi \u351\'3fi cu mare putere \u351\'3fi al\u355\'3fi
�mp\u259\'3fra\u355\'3fi \u351\'3fi i-au biruit de multe ori. Iar\u259\'3f
\u351\'3fi Claudie-�mp\u259\'3frat; zice Blond, cum arat\u259\'3f dintr-o poslanie
a acelui Claudie ce scriia c\u259\'3ftr\u259\'3f Nunie Broc, p\u259\'3fzitoriul
\u351\'3fi otc�rmuitoriul Iliriii cum c\u259\'3f trei sute de mie de goti au
t\u259\'3fiat \u351\'3fi 2.000 de cor\u259\'3fbii ale lor au �necat.}\par }{\ql
{\fs24 Cartea a\u351\'3fa scriia: \ldblquote Claudie-�mp\u259\'3frat lui Bloc,
s\u259\'3fn\u259\'3ftate. Stins-am 300.000 de goti, 2.000 de cor\u259\'3fbii le-am
�necat; �nv\u259\'3flite sunt g�rlele de paveze, de sabii \u351\'3fi de
suli\u355\'3fe toate marginile g�rlelor acoperite sunt. C�mpii de trupuri pline
sunt, nici un drum curat iaste. Marea cetate Cartago pustie iaste. \u350\'3fi cat�r
i \u351\'3fi cat�re at�ta am luat, c�t nici un osta\u351\'3f nu e s\u259\'3f nu
duc\u259\'3f c�te doao \u351\'3fi c�te trei. \u350\'3fi m\u259\'3fcar\u259\'3f de
n-ar fi p\u259\'3f\u355\'3fit respublica roman\u259\'3f de Galien at�tea,
m\u259\'3fcar\u259\'3f de n-ar fi adus treizeci de tirani stric\u259\'3ftori,
c\u259\'3f p\u259\'3fzindu-se osta\u351\'3fii carii feliuri de r\u259\'3fzboaie au
r\u259\'3fdicat \u351\'3fi de ar fi fost legheoanele p\u259\'3fzite, cari Galien,
r\u259\'3ful izb�nditoriu le-au ucis, c�t adaos ar fi respublicii? Cu a
noastr\u259\'3f �ns\u259\'3f grij\u259\'3f \u351\'3fi os�rdie au fost
b\u259\'3ftaia de la Misii \u351\'3fi multe r\u259\'3fzboaie au fost la
Martinopoli, mul\u355\'3fi de furtun\u259\'3f
au pierit, mai mul\u355\'3fi crai prin\u351\'3fi \u351\'3fi prinse a multor
feliuri de neamuri blagorodnele f\u259\'3fmei. Plinitu-s-au biruin\u355\'3fele
romane de robi varvari \u351\'3fi l\u259\'3fcuitori din goti. Nici nici o
\u355\'3far\u259\'3f n-au fost carea rob de a-l \u355\'3finea, ca �n
izb�nd\u259\'3f s\u259\'3f nu aib\u259\'3f got, iproci.\rdblquote }\par }{\ql
{\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f de acei goti ce atunce p\u259\'3f\u355\'3fise
Claudie-�mp\u259\'3frat scriia: �ns\u259\'3f nici cu ac�ia, nici altele ca
ac�lea \u351\'3fi de nu a\u351\'3fa mari biruin\u355\'3fe, iar\u259\'3f tot i-au
mai biruit \u351\'3fi al\u355\'3fi �mp\u259\'3fra\u355\'3fi tot nu i-au putut
st�rpi, nici goni de tot, ci tot au r\u259\'3fmas mul\u355\'3fi (c\u259\'3f
f\u259\'3fr\u259\'3f de num\u259\'3fr era). \u350\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f �n cea
de apoi, au r\u259\'3fmas ei st\u259\'3fp�nitori multor \u355\'3f\u259\'3fri �n
Evropa, cum \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi c�teva\u351\'3fi neamuri
de oameni dintr-�n\u351\'3fii s\u259\'3f trag, mai ales sfe\u355\'3fii \u351\'3fi
danii, cum zic, \u351\'3fi cum mai sus am semnat pu\u355\'3fin.}\par }{\ql {\fs24
Dirept aceasta dar\u259\'3f acele limbi \u351\'3fi neamuri c\u259\'3flc�nd, cum s-
au zis, \u351\'3fi �mpresur�nd ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi \u351\'3fi cu acest
pr�lej, unii carii era mai de demult supu\u351\'3fi romanilor, �nc\u259\'3f
g\u259\'3fsind vr�me, s\u259\'3f tr\u259\'3fgea \u351\'3fi s\u259\'3f
dezb\u259\'3ftea de c\u259\'3ftr\u259\'3f romani, pre carii nu i-au mai putut apoi
supune. C\u259\'3fce c\u259\'3f �n multe p\u259\'3fr\u355\'3fi \u351\'3fi tot cu
gr�le \u351\'3fi mari o\u351\'3fti nu putea mai ajunge; \u351\'3fi �nc\u259\'3f
c\u259\'3fci c\u259\'3f \u351\'3fi de multe ori \u351\'3fi voievozii \u351\'3fi
hatmanii ce trimitea cu o\u351\'3fti �mpotriva vr\u259\'3fjma\u351\'3filor lor
s\u259\'3f hiclinia \u351\'3fi osta\u351\'3fii �n partea lor tr\u259\'3fg�ndu-i, au
ei �mp\u259\'3fra\u355\'3fi s\u259\'3f punea, au pre al\u355\'3fii carii vrea ei
�mp\u259\'3frat r\u259\'3fdica. \u350\'3fi a\u351\'3fa c\u259\'3ftr\u259\'3f cel ce
era, s\u259\'3f porniia, unde \u351\'3fi ac�ste �ntre d�n\u351\'3fii c�rte
\u351\'3fi vr\u259\'3fjbi mai mult i-au surpat \u351\'3fi i-au
r\u259\'3fsipit.}\par }{\ql {\fs24 Ac�stea dar\u259\'3f \u351\'3fi ca ac�stea
purt�ndu-se \u351\'3fi lucr�ndu-se, cum s-au \u351\'3fi mai zis, \u351\'3fi
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia Roman\u259\'3f plec�ndu-se \u351\'3fi
mic\u351\'3for�ndu-se, iat\u259\'3f fie\u351\'3ftecarele bine \u351\'3fi traiul
s\u259\'3fu osebi au �nceput a-\u351\'3fi c\u259\'3futa \u351\'3fi a-\u351\'3fi
goni. A\u351\'3fadar\u259\'3f \u351\'3fi acei rum�ni dachi ce era aici \u351\'3fi
al lor traiu \u351\'3fi stare �\u351\'3fi cerca, \u351\'3fi c�t au putut a
s\u259\'3f \u355\'3finea au nevoit, mo\u351\'3ft�ni vechi \u351\'3fi
�ntemeia\u355\'3fi acestor p\u259\'3fm�nturi socotindu-se c\u259\'3f sunt; pentru
c\u259\'3f prin sute de ani trecuse \u351\'3fi s\u259\'3f
r\u259\'3fd\u259\'3fcinase �n toat\u259\'3f Dachia l\u259\'3fcuind \u351\'3fi
\u351\'3fez�nd.}\par }{\ql {\fs24 A\u351\'3fadar\u259\'3f ace\u351\'3ftea domnii
\u351\'3fi voievozii lor av�ndu-i \u351\'3fi legi bune \u355\'3fiind \u351\'3fi
p\u259\'3fzindu-le, \u351\'3fi �nc\u259\'3f \u351\'3fi buni osta\u351\'3fi
fiind, \u351\'3fi \u355\'3fara lor osebi au �nceput a-\u351\'3fi p\u259\'3fzi
hotar\u259\'3fle lor mai tare a le \u355\'3finea, nim\u259\'3fnui nici ei vr�nd
at�ta a s\u259\'3f mai supune. Ci cine asupra lor veniia \u351\'3fi ei �mpotriva
acelora sta, \u351\'3fi at�ta c�t mul\u355\'3fi s\u259\'3f �ngroziia de
d�n\u351\'3fii; \u351\'3fi mai v�rtos vecinii lor, carii venise apoi dupe romani de
cuprinsese ac�le locuri, cum s-au mai zis. \u350\'3fi necum s\u259\'3f-i mai
b�ntuiasc\u259\'3f s\u259\'3f ispitiia, ci �n priete\u351\'3fugul lor �i chiema
\u351\'3fi cu d�n\u351\'3fii s\u259\'3f lega ca oric�nd ei vrea s\u259\'3f
marg\u259\'3f asupra altorcuiva\u351\'3fi, au c�nd al\u355\'3fii asupra lor vrea
veni, ei ajutor s\u259\'3f le dea \u351\'3fi cu priete\u351\'3fug s\u259\'3f se
afle. A\u351\'3fa \u351\'3fi ce\u351\'3ftea, c�nd vrea c�re c\u259\'3f
ac�ia\u351\'3fi c�rere de la aceia gata s\u259\'3f se afle \u351\'3fi s\u259\'3f le
dea, dupre buna vecin\u259\'3ftate \u351\'3fi leg\u259\'3ftura ce f\u259\'3fcea cu
ei. \u350\'3fi �ntr-acesta chip �nc\u259\'3f mult\u259\'3f seam\u259\'3f de ani s-
au purtat \u351\'3fi s-au \u355\'3finut, nici grij\u259\'3f lor de alte domnii
\u351\'3fi cr\u259\'3fii m\u259\'3fcar\u259\'3f era, c\u259\'3fce mult\u259\'3f
\u351\'3fi puternic\u259\'3f oaste avea, \u351\'3fi �nc\u259\'3f c\u259\'3f
to\u355\'3fi osta\u351\'3fi buni era \u351\'3fi nici de
�mp\u259\'3fra\u355\'3fii \u354\'3farigradului s\u259\'3f temea,
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f �nc\u259\'3f pentr-ac�le vremi tot tari
\u351\'3fi put�rnici era. Ci �nc\u259\'3f \u351\'3fi cu ei s-au b\u259\'3ftut,
�mpotriv\u259\'3f-le st�nd. \u350\'3fi ajutoare le-au dat, c�nd au trebuit,
�mpotriva vr\u259\'3fjma\u351\'3filor lor \u351\'3fi a turcilor, c�nd au �nceput a
tr�ce �ncoace marea \u351\'3fi a le lua locuri \u351\'3fi a le mai �ngusta
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia \u351\'3fi den Elada precum mai nainte voi
ar\u259\'3fta.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f nu pu\u355\'3fin\u259\'3f mirare
iaste la to\u355\'3fi c�\u355\'3fi scriu de aceasta nici la c�\u355\'3fi bine vor
socoti de ace\u351\'3fti rum�ni, cum s-au \u355\'3finut \u351\'3fi au
st\u259\'3ftut p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi a\u351\'3fa,
p\u259\'3fzindu-\u351\'3fi \u351\'3fi limba \u8212\'3f \u351\'3fi cum au putut
\u351\'3fi pot \u351\'3fi p\u259\'3fm�nturile ac�stea l\u259\'3fcuiesc?! Care
ac�stea la pu\u355\'3fine limbi \u351\'3fi neamuri s\u259\'3f v�de. \u350\'3fi mai
v�rtos at�tea roduri de oameni, streine \u351\'3fi varvare, preste d�n\u351\'3fii
au dat \u351\'3fi au stricat, cari peste al\u355\'3fii a\u351\'3fa d�nd, nici
numele, nici alt nimic nu s\u259\'3f mai \u351\'3ftie, nici s\u259\'3f mai
pomen�\u351\'3fte de aceia, cum iat\u259\'3f \u351\'3fi mai sus am zis.
Iar\u259\'3f\u351\'3fi aiave s\u259\'3f v�de \u351\'3fi s\u259\'3f cr�de c\u259\'3f
�mpresur�nd gotii, vandalii, slov�nii, hunii \u351\'3fi al\u355\'3fii ca
ace\u351\'3ftea \u351\'3fi c\u259\'3flc�nd \u351\'3fi desc\u259\'3flec�nd mare
parte a \u259\'3fE�vropei \u351\'3fi pe aici au trecut, au luat, au stricat
\u351\'3fi au \u351\'3fi supus hunii ac�ste \u355\'3f\u259\'3fri, cum va vedea mai
nainte. Iar\u259\'3f ei tot au st\u259\'3ftut \u351\'3fi s-au \u355\'3finut cum
sunt.}\par }{\ql {\fs24 C\u259\'3f iat\u259\'3f, �n \u354\'3fara
Ungureasc\u259\'3f, unde-i zicem de Sus, �n toat\u259\'3f \u354\'3fara
S�rbeasc\u259\'3f, carea �n\u355\'3feleg �mpreun\u259\'3f \u351\'3fi pe bolgari,
\u351\'3fi pe bo\u351\'3fn�gi, \u351\'3fi pe to\u355\'3fi ca de acest feliu, carii
s\u259\'3f trag de cei slov�ni, ce am zis mai sus, c\u259\'3f au venit de au
coprinsu \u351\'3fi au l\u259\'3fcuit ac�le \u355\'3f\u259\'3fri, �n cari
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi \u351\'3fed \u351\'3fi s\u259\'3f
v\u259\'3fd \u8212\'3f \u351\'3fi \u354\'3fara
Horv\u259\'3f\u355\'3fasc\u259\'3f, \u351\'3fi Sfe\u355\'3fia \u351\'3fi Dania
\u351\'3fi altele prea multe �nc\u259\'3f ca acelea cari de acele neamuri s�nt
desc\u259\'3flecate, unde zicem dar\u259\'3f: au pustii \u351\'3fi
f\u259\'3fr\u259\'3f de nimeni �ntr-�nsele au fost, c�nd au venit ac�le limbi? Ci
ac�ia nu s\u259\'3f poate zice, c\u259\'3fce c\u259\'3f bine \u351\'3ftim, den
istorii \u351\'3fi den adev\u259\'3frul lucrului, c\u259\'3f �nc\u259\'3f foarte
pline de oameni \u351\'3fi bogate au fost, biruin\u355\'3fe ale romanilor; ce numai
vr�mea lung\u259\'3f mut�nd lucrurile \u351\'3fi str\u259\'3fmut�nd oamenii, de la
aceia dent�i au venit la ceilal\u355\'3fi, la carii p\u259\'3fn\u259\'3f
ast\u259\'3fzi vedem c\u259\'3f sunt. Zicem dar\u259\'3f acum: dar\u259\'3f
ceilal\u355\'3fi l\u259\'3fcuitori ce au fost mai nainte, unde sunt? Carii nici
s\u259\'3f mai \u351\'3ftiu, nici s\u259\'3f mai pomenescu, nici m\u259\'3fcar
ceva\u351\'3fi dentr-�n\u351\'3fii s\u259\'3f mai numeiesc; sau ce limb\u259\'3f
vor fi avut s\u259\'3f mai \u351\'3ftie? \u350\'3fi de va fi fost r\u259\'3fmas
cineva\u351\'3fi, �nc\u259\'3f at�ta s-au amestecat �n cei mai de pe urm\u259\'3f
l\u259\'3fcuitori, c�t �ngropa\u355\'3fi de tot sunt, de nu s\u259\'3f vede nimic
de d�n\u351\'3fii, nic\u259\'3firi.}\par }{\ql {\fs24 Iar\u259\'3f ce\u351\'3ftea
rum�ni, oricum \u351\'3fi cum pentr-at�tea c\u259\'3flc\u259\'3fri, zdrobiri
\u351\'3fi nespuse rele ce i-au trecut \u351\'3fi i-au c\u259\'3flcat, tot
iat\u259\'3f p�n\u259\'3f ast\u259\'3fzi, cum s-au zis, c\u259\'3f tot �nc\u259\'3f
de nu s\u259\'3f afl\u259\'3f at�ta ferici\u355\'3fi \u351\'3fi slobozi de tot, iar
�nc\u259\'3f \u351\'3fi domnie, st\u259\'3fp�niri \u351\'3fi limba ac�ia a
romanilor, tot st\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f \u355\'3fine (s\u259\'3fvai
stricat\u259\'3f, cum \u351\'3fi alte limbi toate ale lor c�le
neao\u351\'3f\u259\'3f \u351\'3fi de mo\u351\'3fie-\u351\'3fi le-au stricat).
�ns\u259\'3f destul c\u259\'3f tot urme de a s\u259\'3f cunoa\u351\'3fte \u351\'3fi
a s\u259\'3f \u351\'3fti bine de unde sunt, le-au r\u259\'3fmas \u351\'3fi au. Care
aceasta bine socotindu-se, aiave iaste, c\u259\'3f nu f\u259\'3fr\u259\'3f a lui
Dumnezeu providen\u355\'3fie iaste, nici f\u259\'3fr\u259\'3f de a sa minune nu
iaste, �ns\u259\'3f dirept ce el singur \u351\'3ftie. La aceasta \u351\'3fi
Bonfinie uit�ndu-se �ntr-a treia decad\u259\'3f a lui, cartea 9, zice dupre altele
multe \u351\'3fi ac�stea: \ldblquote M\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f feliuri de
feliuri varvarii n\u259\'3fv\u259\'3fli \u351\'3fi pr\u259\'3fzi �n Dachia, al
norodului roman \u355\'3finut \u351\'3fi a ghetilor \u355\'3far\u259\'3f,
�mpreun\u259\'3f \u351\'3fi cu panonii f\u259\'3fcea,
�ns\u259\'3f pe l\u259\'3fcuitori \u351\'3fi pe legheoanele romane, carii de
cur�nd era adaose acolo, nu le-au putut piiarde, m\u259\'3fcar \u259\'3fc\u259\'3f�
�ntre varvari cufunda\u355\'3fi era. Iar\u259\'3f limba roman\u259\'3f �nc\u259\'3f
la ei tot miros�\u351\'3fte \u351\'3fi nicicum de tot nu o
p\u259\'3fr\u259\'3fsesc. \u350\'3fi a\u351\'3fa s\u259\'3f v�de c\u259\'3f
lupta \u351\'3fi s\u259\'3f certa nu pentru via\u355\'3f\u259\'3f, c�t pentru
paza \u351\'3fi starea limbii. C\u259\'3f cine dar\u259\'3f iaste carele nu foarte
s\u259\'3f se mire �nc\u259\'3f de at�tea d�se �nt\u259\'3friri \u351\'3fi
pr\u259\'3fzi ale sarma\u355\'3filor, gotilor, a\u351\'3fijderea ale hunilor,
vandalilor \u351\'3fi ale gepidilor, cari f\u259\'3fcea �n Dachia \u351\'3fi ale
ghermanilor (c\u259\'3frora n�m\u355\'3fi le zicem acum) \u351\'3fi ale
longobardilor, de vom socoti bine r\u259\'3fut\u259\'3f\u355\'3fi \u351\'3fi
stric\u259\'3fciuni?! \u350\'3fi �nc\u259\'3f p\u259\'3fn\u259\'3f acum �ntre
ace\u351\'3fti dachi \u351\'3fi gheti urmele limbii romane s\u259\'3f
p\u259\'3fzescu, c\u259\'3frora acum pentru \u351\'3ftiin\u355\'3fa bine a
s\u259\'3fgeta, valahi le zicem. Aicea dar\u259\'3f, pentrat�\u355\'3fea timpi
s�ngele Corvin ascuns era. �n cea de apoi �ns\u259\'3f, �n satul Corvinu au
odr\u259\'3fslit; nici aceasta cu adev\u259\'3frat f\u259\'3fr\u259\'3f de mare a
lui Dumnezeu lucrare nu iaste, c\u259\'3f din fericirile Corvinilor, pentr-
at�\u355\'3fea ani norodul roman de varvari \u351\'3fi acum
ace\u351\'3ftea\u351\'3fi voievozi cre\u351\'3ftineasca republican\u259\'3f
\u351\'3fi ac�stea \u355\'3finuturi den reaoa \u351\'3fi p\u259\'3fg�neasca robie
s\u259\'3f izb\u259\'3fveasc\u259\'3f.\rdblquote Ac�stea sunt zisele \u351\'3fi
laudele \u351\'3fi mai multe ale lui Bonfinie de ace\u351\'3fti rum�ni.}\par }{\ql
{\fs24 �ns\u259\'3f acest Corvinu, ce pomen�\u351\'3fte aici, iaste tat\u259\'3fl
lui Mateia\u351\'3f-craiu, carele mare om au fost, \u351\'3fi mari lucruri au
f\u259\'3fcut, \u351\'3fi mari r\u259\'3fzboaie cu turcii au b\u259\'3ftut
\u351\'3fi el, \u351\'3fi fiiu-s\u259\'3fu, precum mai nainte unde le va veni
r�ndul, c�t s\u259\'3f va putea \u351\'3fi de d�n\u351\'3fii vom zice. Carele de
neam rum�nesc s\u259\'3f trage, cum \u351\'3fi acest Bonfinie de �nceputul lor
frumos istor�\u351\'3fte \u351\'3fi al\u355\'3fii to\u355\'3fi istoricii
a\u351\'3fa adevereaz\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 �ntr-acesta chip dar\u259\'3f,
cum s-au zis mai sus, mult\u259\'3f vreme rum�nii purt�ndu-se \u351\'3fi afl�ndu-se
au st\u259\'3ftut. �ns\u259\'3f nu nice mai pe urm\u259\'3f pu\u355\'3fine gr�le
\u351\'3fi r�le au ajuns \u351\'3fi i-au �ntimpinat, c\u259\'3f iat\u259\'3f
\u351\'3fi hunii viind \u351\'3fi cuprinz�nd ac�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi
\u351\'3fi alte multe au c\u259\'3flcat, mai v�rtos \u354\'3fara Ungureasc\u259\'3f
de Sus, cum am zis, carea o au \u351\'3fi \u355\'3finut \u351\'3fi �ntr-�nsa au
desc\u259\'3flecat \u351\'3fi o au l\u259\'3fcuit, den carii \u351\'3fi
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi s\u259\'3f trag ungurii. \u350\'3fi pre
aceast\u259\'3f Dachie o au supus, cum Atila \u351\'3fi �n titulu\u351\'3ful lui �i
pune. S\u259\'3fvai c\u259\'3f apoi cu vr�me iar\u259\'3f de supt m�na lor au
ie\u351\'3fit, cum vom vedea.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f de ace\u351\'3fti huni
numai (l\u259\'3fs�nd alte limbi, cum au zis \u351\'3fi pe alal\u355\'3fi varvari
ce i-am pomenit mai nainte) �mi iaste a zice \u351\'3fi a scrie ceva\u351\'3fi, cum
au pogor�t, \u351\'3fi de unde au pogor�t �nt�iu \u351\'3fi cum s-au a\u351\'3fezat
�n \u354\'3fara Ungureasc\u259\'3f de Sus, \u351\'3fi c�te locuri au mai
c\u259\'3flcat \u351\'3fi au cuprins, \u351\'3fi c�nd s-au cre\u351\'3ftinat, �nt�i
idololatri fiind ca to\u355\'3fi alal\u355\'3fi, afar\u259\'3f din ovrei.
\u350\'3fi nu pentru alta aceasta o fac, ci numai c\u259\'3fci �n
vecin\u259\'3ftate ne sunt \u351\'3fi c\u259\'3fci cu d�n\u351\'3fii mare
amestecare rum�nii au avut. \u350\'3fi �n c�ste mai dupre urm\u259\'3f vremi cu
d�n\u351\'3fii s-au \u355\'3finut ce\u351\'3ftea. \u350\'3fi �n cea de apoi,
c\u259\'3f cu ajutoriul lor mai multu \u351\'3fi \u355\'3f\u259\'3fr�le ac�stea
deac\u259\'3f s-au osebit de Ardeal (adec\u259\'3fte \u354\'3fara
Munteneasc\u259\'3f \u351\'3fi a Moldovei), s-au desc\u259\'3flecat \u351\'3fi s-au
luptat cu vr\u259\'3fjma\u351\'3fii lor, \u351\'3fi mai v�rtos cu turcii.
\u350\'3fi mai nainte \u351\'3fi mai �ncoace mult, pe urm\u259\'3f spate \u351\'3fi
ajutoriu le-au fost, m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f \u351\'3fi ce\u351\'3ftea
ungurilor, ca un zid bun \u351\'3fi tare �naintea turcilor le-au fost \u351\'3fi nu
de stric\u259\'3fciune, de s\u259\'3f va socoti bine, \u351\'3fi cu dreptate, mai
niciodat\u259\'3f, ci �nc\u259\'3f de mare folos, mai v�rtos cestor ce �n Ardeal au
r\u259\'3fmas \u351\'3fez\u259\'3ftori \u351\'3fi l\u259\'3fcuitori.}\par }{\ql
{\fs24 Scrie-voiu dar\u259\'3f \u351\'3fi de ei, cum am zis, ceva\u351\'3fi, de la
istoricii lor luund, carii den \lquote ceput \u351\'3fi dadinsul ale lor lucruri
\u351\'3fi fapte au scris. �ns\u259\'3f c�t voiu putea mai pe scurt, pentru
c\u259\'3f iar\u259\'3f\u351\'3fi, cui va pl\u259\'3fcea, la aceia\u351\'3fi
istorici va putea vedea mai multe \u351\'3fi mai pe larg: ce \u351\'3fi de aceia au
fost �nt�i \u351\'3fi apoi la ce au pogor�t \u351\'3fi �n cea dupe urm\u259\'3f
p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi ce s\u259\'3f v\u259\'3fd, la ce au
r\u259\'3fmas?}\par }{\ql {\*\bkmkstart N1039C}{\*\bkmkend N1039C}\sa120 {\b
\fs36 \f3 Hunii, au cum le zic al\u355\'3fii unii, den cari ungurii s\u259\'3f trag
\u351\'3fi sunt \u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi, de unde au
pogor�t \u351\'3fi cum au desc\u259\'3flecat \u354\'3fara Ungureasc\u259\'3f;
\u351\'3fi ce voievozi �nt�i au venit cu d�n\u351\'3fii}\par }{\ql {\fs24 V�de-se
dar\u259\'3f, cum to\u355\'3fi istoricii �ntr-aceasta unindu-se, adevereaz\u259\'3f
c\u259\'3f hunii s�nt schithi, adec\u259\'3f t\u259\'3ftari. �ns\u259\'3f den care
parte a Schithiei au pogor�t a desc\u259\'3fleca p\u259\'3fr\u355\'3fi, �ntre
d�n\u351\'3fii, iaste osebit\u259\'3f p\u259\'3frere; pentru c\u259\'3f unii zic
c\u259\'3f sunt veni\u355\'3fi din Schithia cea mare a Asii, al\u355\'3fii zic
c\u259\'3f sunt din Schithia ce st\u259\'3f c\u259\'3ftr\u259\'3f
amiaz\u259\'3fnoapte, c\u259\'3friia �i zic \u351\'3fi acum Iugra, carea
ast\u259\'3fzi supus\u259\'3f iaste supt �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fia
Moscului. Dentr-acela dar\u259\'3f loc, zic, s\u259\'3f fie pornit �ntr-acoace a
veni, trec�nd balta Meotidii (de carea \u351\'3fi mai sus am pomenit, care
s\u259\'3f face la Cr�m can despre amiaz\u259\'3fnoapte den apa Donului \u351\'3fi
din Marea Neagr\u259\'3f) \u351\'3fi �nt�i acele locuri dentr-acolo au coprinsu.
Apoi pe-ncet tot mai l\u259\'3f\u355\'3findu-se \u351\'3fi loc mai bun \u351\'3fi
mai bios c\u259\'3fut�ndu-\u351\'3fi, \u351\'3fi cerc�ndu-\u351\'3fi de a
desc\u259\'3fleca \u351\'3fi a l\u259\'3fcui, au ajuns \u351\'3fi pre ac�ste
p\u259\'3fm�nturi, \u351\'3fi trec�nd \u351\'3fi mun\u355\'3fii, au cuprins
\u351\'3fi toat\u259\'3f Panonia, carea, cum zice Cloverie gheograful, aceasta
iaste, ce s\u259\'3f cuprinde ast\u259\'3fzi: Carniola, Croa\u355\'3fia
(adec\u259\'3f \u354\'3fara Horv\u259\'3f\u355\'3feasc\u259\'3f), Marchia
Vidorilor, Carintia, Stiria, mai marea parte a Austrii, jum\u259\'3ftate de
\u354\'3fara Ungureasc\u259\'3f de Sus, Slavonia, Bosna \u351\'3fi o parte de
\u354\'3fara S�rbeasc\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24 Deci dar\u259\'3f hunii,
adec\u259\'3fte schithii aceia, c\u259\'3frora acum \u351\'3fi unguri le zicem,
coprinz�nd \u351\'3fi acea Panonie \u351\'3fi mai multe \u355\'3f\u259\'3fri,
altele mai pe urm\u259\'3f luund, s-au a\u351\'3fezat. �ns\u259\'3f de au pogor�t
�nt�i den Asia, au de la Iugra acei schithi, cum s-au zis oarece mai sus, noao
at�ta de d�n\u351\'3fii a cerca nu e.}\par }{\ql {\fs24 S\u259\'3fvai c\u259\'3f
care iaste \u351\'3fi adev\u259\'3frul, cu nevoie s\u259\'3f va cunoa\u351\'3fte,
c\u259\'3fci c\u259\'3f mul\u355\'3fi scriu \u351\'3fi nevoiesc a dovedi
c\u259\'3f-s den Asia. Mai mul\u355\'3fi iar\u259\'3f\u351\'3fi scriu \u351\'3fi
zic c\u259\'3f de la Iugra. �ns\u259\'3f nici iaste dogm\u259\'3f a bis�ricii
carea, cum vom vrea, s\u259\'3f nu o cr�dem, ci poate ne\u351\'3ftine cr�de
aceasta, unde i s\u259\'3f va p\u259\'3frea c\u259\'3f s\u259\'3f
alc\u259\'3ftuiescu mai bine istoricii. �ns\u259\'3f cine pofte\u351\'3fte
\u351\'3fi aceasta a o v�ntura \u351\'3fi a o al�ge mai bine, citeasc\u259\'3f pe
Bonfinie �n decada dint�i, �n cartea a dooa, unde face de �nceputul lor, \u351\'3fi
pe Loren\u355\'3f Topeltin �n c\u259\'3frticeaoa lui, ce scrie de ijderenia
ungurilor \u351\'3fi pe al\u355\'3fii mai mul\u355\'3fi, pe carii \u351\'3fi cest
Topeltin acolea\u351\'3fi la �ncep\u259\'3ftura capului ce scrie de unguri �i
pomen�\u351\'3fte \u351\'3fi semneaz\u259\'3f locurile unde scriu acei
istorici.}\par }{\ql {\fs24 Mul\u355\'3fi dovedesc \u351\'3fi cu aceasta, cum de la
acea Iugr\u259\'3f sunt; c\u259\'3f viind oameni de aceia \u351\'3fi gr\u259\'3find
multe cuvinte zic c\u259\'3f se potrivescu cu ale acestor unguri, numai mai
stricate \u351\'3fi mai varvare li s\u259\'3f pare acele cuvinte,
m\u259\'3fcar\u259\'3f c\u259\'3f nu \u351\'3ftim carii mai fire\u351\'3fti limba
�\u351\'3fi vorb�\u351\'3fte: ce\u351\'3ftea ce prin c�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi
l\u259\'3fcuiescu, carii s-au amestecat cu alte multe feliuri de limbi, au ceia,
c\u259\'3fci tot �n locul lor acolo s\u259\'3f afl\u259\'3f. �ns\u259\'3f orice va
fi de aceasta nu \u351\'3ftiu. Iar cum mult mai varvari sunt acei de acolo,
adev\u259\'3frat iaste \u351\'3fi pentru starea \u351\'3fi t\u259\'3fria locului
aceluia, pentru c\u259\'3f departe sunt de oamenii cei politici \u351\'3fi mai
iscusi\u355\'3fi. Unde dar\u259\'3f, precum sunt aceia,
a\u351\'3fa \u351\'3fi limba mai v�rtoas\u259\'3f \u351\'3fi mai varvar\u259\'3f
le va fi.}\par }{\ql {\fs24 Auzit-am \u351\'3fi eu cu urechile mele de dumnealui
Gheorghie Brancovici din Ardeal, om de cinste \u351\'3fi cu
cuno\u351\'3ftin\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi \u351\'3fi iubitoriu de a \u351\'3fti
multe, povestind cum merg�nd la Mosc �mpreun\u259\'3f cu frate-s\u259\'3fu Sava
Brancovici, mitropolitul Ardealului, om \u351\'3fi acela destul
�nv\u259\'3f\u355\'3fat, �n\u355\'3felept \u351\'3fi tem\u259\'3ftoriu de Dumnezeu,
pre carele �l trimis�se Raco\u355\'3f Gheorghie cel t�n\u259\'3fr la
�mp\u259\'3fratul moschicescu, cu solie, la anul de la Hristos \u259\'3f1668�.
Acolo dar\u259\'3f merg�nd \u351\'3fi la �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie viind,
de acei schithi de la Iugra, �ntr-ad�ns au mers la d�n\u351\'3fii, ca s\u259\'3f
vaz\u259\'3f ac�ia ce s\u259\'3f auziia, cu limba c\u259\'3f s\u259\'3f potrivesc
�n multe cu ce\u351\'3ftea unguri, iaste adev\u259\'3frat ceva\u351\'3fi, au ba.
\u350\'3fi a\u351\'3fa cu d�n\u351\'3fii �mpreun�ndu-se \u351\'3fi vorbind
ungure\u351\'3fte, zicea c\u259\'3f adev\u259\'3frat iaste, c\u259\'3f multe
cuvinte asemenea era cu ale cestora, numai groase \u351\'3fi mai mojicoase, cum s-
au zis. Unde dar\u259\'3f \u351\'3fi acel vrednic b\u259\'3frbat zicea c\u259\'3f
de a crede iaste, cum de la acea Iugr\u259\'3f, acei schithi s\u259\'3f fie izvor�t
\u351\'3fi s\u259\'3f fie venit.}\par }{\ql {\fs24 S\u259\'3fvai c\u259\'3f nu
lipsescu unii a zice c\u259\'3f aceasta \u351\'3fi de la unii schithi ce au venit
den Asia, au auzit c\u259\'3f s-au v\u259\'3fzut, c�nd au venit un sol schith la
turci, �nc\u259\'3f la un sultan Murat, la \u354\'3farigrad fiind. \u350\'3fi pe
ac�le vremi �nt�mpl�ndu-se \u351\'3fi un sol de la Rodolful, �mp\u259\'3fratul
nem\u355\'3fescu, acolo, au poftit acel schith, adec\u259\'3fte t\u259\'3ftar, ca
s\u259\'3f se �mpreune cu d�nsul. \u350\'3fi a\u351\'3fa �mpreun�ndu-se �ntre
vorbe, zic cum s\u259\'3f fie zis acel sol schithu, c\u259\'3f ungurii de la
d�n\u351\'3fii s\u259\'3f trag. \u350\'3fi ca ac�lea alte multe povestescu, cum
\u351\'3fi Topeltin tot �ntr-acela\u351\'3fi loc ce am semnat mai sus, scrie
\u351\'3fi aceasta c\u259\'3f Zamoschi istoricul den auz o istor�\u351\'3fte
\u351\'3fi o zice. �ns\u259\'3f mie, den om de credin\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi
de cinste, \u351\'3fi aceasta \u351\'3fi altele ca aceasta auzind \u351\'3fi mai
proaspete �nc\u259\'3f fiind, �mi iaste mai mult a cr�de dec�t c�le ce s\u259\'3f
citescu prea vechi \u351\'3fi sunt �n p\u259\'3freri, �nc\u259\'3f \u351\'3fi
ac�lea nu hot\u259\'3fr�t \u259\'3fzic� adev\u259\'3frul. Ci dar\u259\'3f
\u351\'3fi de \u351\'3ftiin\u355\'3fa acestui lucru de unde pogoar\u259\'3f,
�nc\u259\'3f iaste destul c�t s-au zis.}\par }{\ql {\fs24 Ace\u351\'3fti
dar\u259\'3f schithi pogor�nd dintr-ac�le p\u259\'3fr\u355\'3fi, cum s-au zis, supt
\u351\'3fase voievozi au fost (au mai bine s\u259\'3f le zicem sultani, cum zicem
acum t\u259\'3ftar�lor, ca pentru s\u259\'3f se �n\u355\'3feleag\u259\'3f mai bine
pov�stea). Scul�ndu-se dar\u259\'3f ac�le capete ale lor,
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3find romanilor Valent, c�nd era cursul anilor de la
na\u351\'3fterea domnului Hristos 373, \u351\'3fi aduc�nd oaste, zice Bonfinie �n
locul ce s-au semnat mai sus, �n cartea-i a dooa, �n decada dint�i: dentr-o
sut\u259\'3f \u351\'3fi optzeci de neamuri, s-au f\u259\'3fcut p\u259\'3fn\u259\'3f
la un meleon \u351\'3fi optzeci de mie de oameni.}\par }{\ql {\fs24 Ace\u351\'3ftea
deci luundu-\u351\'3fi \u351\'3fi muierile, \u351\'3fi copiii, \u351\'3fi
dobitoacele, \u351\'3fi tot ce avea �n mo\u351\'3fiia lor, \u351\'3fi scul�ndu-se
a-\u351\'3fi c\u259\'3futa locuri de a\u351\'3fez\u259\'3fm�nt au �nceput, mai bun,
mai larg \u351\'3fi mai de hran\u259\'3f loc dec�t al lor \u351\'3fi a g\u259\'3fsi
\u351\'3fi a-\u351\'3fi agonisi, pentru c\u259\'3f al lor foarte cu
n\u259\'3fmar\u259\'3f de a s\u259\'3f hr\u259\'3fni era \u351\'3fi strimt.
A\u351\'3fa deci, viind, cum am zis, pre alte multe neamuri b\u259\'3ft�nd, ce era
pre l�ng\u259\'3f apa Donului \u351\'3fi trec�nd \u351\'3fi acea ap\u259\'3f
\u351\'3fi apoi au trecut \u351\'3fi �n c�ste p\u259\'3fr\u355\'3fi, �nt�i balta
Meotidii pe la Cr�m \u351\'3fi pe acolo c\u259\'3flc�nd, pe cine au aflat,
\u351\'3fi de acolo mai �ncoace viind, p\u259\'3fn\u259\'3f \u351\'3fi la Panonia
au ajuns, unde le-au \u351\'3fi mai pl\u259\'3fcut locul \u351\'3fi cuprinz�nd-o,
pe longobardii carii ei o \u355\'3finea atuncea, cum zice Re\u355\'3fie, au
b\u259\'3ftut \u351\'3fi au gonit. \u350\'3fi pe gotii, carii era vecini pe
acolo \u351\'3fi pe alte limbi ce ei \u355\'3finea �mprejur \u351\'3fi
st\u259\'3fp�niia acele locuri, cu c�teva\u351\'3fi r\u259\'3fzboaie biruindu-i, i-
au gonit dupre ac�le p\u259\'3fm�nturi. \u350\'3fi nu numai pre aceia, ci
\u351\'3fi pe al\u355\'3fii mul\u355\'3fi, c�\u355\'3fi �mpotriva lor s\u259\'3f
punea a le sta \u351\'3fi a z\u259\'3fticni; dincotro vrea s\u259\'3f
mearg\u259\'3f, pre to\u355\'3fi i-au b\u259\'3ftut cu mari biruin\u355\'3fe, unde
to\u355\'3fi s\u259\'3f �ngroziia de ei, c\u259\'3fci \u351\'3fi mul\u355\'3fime
nesupus\u259\'3f era de d�n\u351\'3fii \u351\'3fi foarte osta\u351\'3fi \u351\'3fi
viteji mari era, moartea ca via\u355\'3fa socotind-o, nici de ia sfiindu-se, ca cum
nici ar fi fost, pre l�ng\u259\'3f izb�nd\u259\'3f \u351\'3fi dob�nd\u259\'3f ce
c\u259\'3futa, zice Bonfinie. \u350\'3fi nu numai c\u259\'3fci izb�ndiia ei,
s\u259\'3f temea alal\u355\'3fi de d�n\u351\'3fii, ci c\u259\'3fci prea cruzi
\u351\'3fi nemilostivi varvari era, foarte s\u259\'3f �ngroziia. C\u259\'3f, pe
unde \u351\'3fi mergea, cu foc, cu her stingea tot \u351\'3fi prin multe locuri
nici un suflet de nimic nu l\u259\'3fsa viu, nici v�rst\u259\'3f, nici feliu
l\u259\'3fs�nd, nici ocolind, ci tot supt sabie punea; cari �nc\u259\'3f \u351\'3fi
a le povesti, groaznic \u351\'3fi zbor�t lucru iaste. �ns\u259\'3f, cine va mai pe
larg a le \u351\'3fti citeasc\u259\'3f pe Antonie Bonfinie, �ntr-a dooa carte, cum
de multe ori am zis, \u351\'3fi pe Ioann Sambuc, �n scurta-i pov�ste de lucrurile
ungure\u351\'3fti, ce scrie; pre Mihail Re\u355\'3fie Neapolitanul, �n cartea-i
dint�i, ce scrie de craii ungure\u351\'3fti \u351\'3fi pe mul\u355\'3fi
al\u355\'3fii ce scriu de acei huni. Acestor dar\u259\'3f schithi voievozii lor
atuncea, adec\u259\'3fte sultanii, era ace\u351\'3fti \u351\'3fase, cum am zis, a
c\u259\'3frora nume era -cum zice \u351\'3fi Avraam Bac\u351\'3fai �n Hronologhia
crailor ungure\u351\'3fti, ce face: Bela, Kheme \u351\'3fi Cadiha, fra\u355\'3fi,
feciorii lui Hieli, de neamul \u351\'3fi de casa lui Zomoiarum; \u351\'3fi
iar\u259\'3f Atila, Cheve \u351\'3fi Buda, fra\u355\'3fi, feciorii lui Bendegum, de
rodul \u351\'3fi de familia lui Cadar. Ace\u351\'3ftea dar, cu acea mul\u355\'3fime
de oameni c\u259\'3flc�nd, pr\u259\'3fd�nd, arz�nd \u351\'3fi supuind
\u355\'3f\u259\'3fr�le \u351\'3fi �ngrozind toate domniile, cr\u259\'3fiile
\u351\'3fi st\u259\'3fp�nirile, viind, cum de c�teva\u351\'3fi ori s-au zis,
\u351\'3fi �n Panonia, carea era de ceasta parte de Dun\u259\'3fre \u351\'3fi
prinz�nd a-l a\u351\'3feza \u351\'3fi a-\u351\'3fi face g\u259\'3ftire de
l\u259\'3fcuin\u355\'3f\u259\'3f \u351\'3fi t\u259\'3fb\u259\'3fr�nd
l�ng\u259\'3f \u355\'3f\u259\'3frmurile apei Tisii, au st\u259\'3ftut.}\par }{\ql
{\fs24 Ac�stea deci �n\u355\'3feleg�nd \u351\'3fi v\u259\'3fz�nd Macrin-
voievodul \u351\'3fi otc�rmuitorii Panonii, Dalma\u355\'3fii, Trachii \u351\'3fi al
Machidoniii, carele era pus de �mp\u259\'3fratul romanilor \u351\'3fi cunosc�nd
lucrurile acelora cum s\u259\'3f poart\u259\'3f \u351\'3fi cum el �nsu\u351\'3fi cu
oastea, c�t\u259\'3f putea face el, c\u259\'3f nu va putea sta el �mpotriv\u259\'3f
la at�ta mul\u355\'3fime de varvari, nici a-i izgoni dupre acolo \u8212\'3f au
dat \u351\'3ftire numaidec�t la �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fie \u351\'3fi spuind
de acel neam mult, cum au venit acolo \u351\'3fi cum s\u259\'3f poart\u259\'3f.
C\u259\'3fruia �mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiia ajutoriu au poruncit de i-au mers
Dietrih, voievodul toatei Ghermanii (adec\u259\'3f \u354\'3f\u259\'3frii
Nem\u355\'3fe\u351\'3fti). Carii am�ndoi viind la un loc \u351\'3fi mul\u355\'3fime
mare de o\u351\'3fti du pren toate p\u259\'3fr\u355\'3file \u351\'3fi ei cu porunca
�mp\u259\'3fr\u259\'3f\u355\'3fiei adun�nd, ca s\u259\'3f se bat\u259\'3f cu aceia
s-au g\u259\'3ftit, \u351\'3fi loc ca acela de b\u259\'3ftaie unde ar fi fost, mult
socotiia. Pentru c\u259\'3f romanii de c�ia parte de Dun\u259\'3fre era, \u351\'3fi
hunii de ceasta parte \u351\'3fi poduri ca ac�lea, f\u259\'3fcute \u351\'3fi
g\u259\'3ftite de a trece at�tea sume de oameni, nu era. Ace\u351\'3ftea
dar\u259\'3f, str�ng�ndu-se cu toat\u259\'3f puterea lor la o cetate ce-i zicea
Poten\u355\'3fiana, �n marginea Dun\u259\'3frii, de c�ia parte (de
Dun\u259\'3fre) \u351\'3fi multe zile trec�nd, tot ac�ia socotind \u351\'3fi
sf\u259\'3ftuind, nimic de vr\u259\'3fjma\u351\'3fi alta nu g�ndia, pentru
Dun\u259\'3fre, c\u259\'3f era �ntre d�n\u351\'3fii, carea cu nevoie era a
s\u259\'3f tr�ce. �ns\u259\'3f hunii, nemaia\u351\'3ftept�nd alta, iat\u259\'3f
mul\u355\'3fime de foi str�ng�nd \u351\'3fi umfl�ndu-i, peste Dun\u259\'3fre i-au
�ntins \u351\'3fi peste d�n\u351\'3fii ca peste un pod Dun\u259\'3frea au trecut
\u351\'3fi a\u351\'3fa f\u259\'3fr\u259\'3f de v�ste (carii nicicum de ac�ia nu
s\u259\'3f p\u259\'3fziia) pe romani i-au lovit \u351\'3fi pe mul\u355\'3fi i-au
t\u259\'3fiat acolo \u351\'3fi au �mpr\u259\'3f\u351\'3ftiiat.}\par }{\ql {\fs24
Voievozii deci romanilor, Macrin \u351\'3fi Dietrich, den fuga \u351\'3fi din
r\u259\'3fsipirea acei f\u259\'3fr\u259\'3f de veste loviri ai lor, mai adun�nd
\u351\'3fi mai str�ng�nd oastea, iar\u259\'3f l�ng\u259\'3f acea cetate
Poten\u355\'3fiana ce fusese, \u351\'3fi,
c�t au putut, �mb\u259\'3frb\u259\'3ft�nd oastea, iar\u259\'3f\u351\'3fi
c\u259\'3ftr\u259\'3f b\u259\'3ftaie s-au pornit. �n or�nduial\u259\'3f puindu-se
�ntr-unele de zile atunce f\u259\'3fr\u259\'3f de nici o z\u259\'3fbav\u259\'3f
\u351\'3fi hunii, �nc\u259\'3f \u351\'3fi mai inimo\u351\'3fi, pentru ca-n izb�nda
ce �n trecutele zile f\u259\'3fcuse, �mpotriv\u259\'3f puindu-se \u8212\'3f
iat\u259\'3f din su \u259\'3fs� de diminea\u355\'3f\u259\'3f �ncep r\u259\'3fzboiul
dintr-am�ndoao p\u259\'3fr\u355\'3file, t\u259\'3friile \u351\'3fi vitejiile vr�nd
s\u259\'3f-\u351\'3fi ispiteasc\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f-\u351\'3fi
sl\u259\'3fveasc\u259\'3f romanii, ca ni\u351\'3fte biruitori p\u259\'3fm�ntului
\u351\'3fi tuturor \u355\'3f\u259\'3fr�lor. Hunii �nc\u259\'3f ca unii ce li
s\u259\'3f ducea \u351\'3fi le zbura vestea pretutindenea de osta\u351\'3fi
\u351\'3fi de b\u259\'3frba\u355\'3fi, nu f\u259\'3fr\u259\'3f de groaznic\u259\'3f
\u351\'3fi cutremurat\u259\'3f zdrumicare \u351\'3fi izidire era, nespus\u259\'3f
moarte �ntre d�n\u351\'3fii f\u259\'3fc�nd. A\u351\'3fa r\u259\'3fzboiul �n
cump\u259\'3fn\u259\'3f toat\u259\'3f acea zi p\u259\'3fn\u259\'3f �n noapte
st\u259\'3f, nici spre o parte, nici spre alta plec�nd; �ns\u259\'3f
p\u259\'3fn\u259\'3f �n cea de apoi \u351\'3fi �ntun�recul nop\u355\'3fii
c\u259\'3flc�nd, s\u259\'3f biruiesc hunii \u351\'3fi �n fug\u259\'3f s\u259\'3f
�ntorc, p\u259\'3fn\u259\'3f �i trec Dun\u259\'3frea �napoi, pe unde o \u351\'3fi
trecuse ei �nt�i cu me\u351\'3fte\u351\'3fugul foilor umfla\u355\'3fi,
c\u259\'3fz�nd atunce �ntr-acel r\u259\'3fzboiu \u351\'3fi un sultan de ai lor, pre
carele �l chiema Cheva. \u350\'3fi de ceialal\u355\'3fi s-au aflat pieri\u355\'3fi
125.000 de osta\u351\'3fi. �ns\u259\'3f nici romanilor acea b\u259\'3ftaie,
m\u259\'3fcar de au \u351\'3fi izb�ndit, nes�ngeroas\u259\'3f \u351\'3fi
f\u259\'3fr\u259\'3f de mare pagub\u259\'3f n-au fost. C\u259\'3f \u351\'3fi de
atuncea \u351\'3fi din cea ce �n mai trecutele zile p\u259\'3f\u355\'3fise cu
loviturile f\u259\'3fr\u259\'3f de veste, s-au aflat \u351\'3fi de ei
pieri\u355\'3fi 210.000.}\par }{\ql {\fs24 Dupre acea b\u259\'3ftaie, romanii nici
alta mai cearc\u259\'3f, nici fac, ce cu alalt\u259\'3f oaste ce mai avea, a treia
zi, dupre ce s-au mai odihnit, s\u259\'3f o �ntorc la o cetate ce-i zicea Tulna
\u351\'3fi acolo s\u259\'3f t\u259\'3fb\u259\'3fr\u259\'3fsc. Aceasta hunii
�n\u355\'3feleg�nd, mai bine g\u259\'3ftindu-se, iar\u259\'3f\u351\'3fi trec
Dun\u259\'3frea de c�ia parte \u351\'3fi, �n locul unde era romanii,
t\u259\'3fb\u259\'3fr\u259\'3fscu ei. C\u259\'3fut�nd deci \u351\'3fi afl�nd trupul
lui Chevevoievodului, al sultanului lor, dupre obiceaiul neamului lor, l-au
�ngropat l�ng\u259\'3f calea o\u351\'3ftii, cu mare cinste. \u350\'3fi �n
slav\u259\'3f-i pun un st�lp mare de marmur\u259\'3f \u351\'3fi alte st�rvuri de
ale mor\u355\'3filor lor, �nc\u259\'3f dupre obic�iu le �ngropa. \u350\'3fi acelui
loc pusu-i-au numele Cheveoza, dupre numele sultanului lor, c\u259\'3frui loc
\u351\'3fi p\u259\'3fn\u259\'3f ast\u259\'3fzi, zice \u351\'3fi Mihail
Re\u355\'3fie �n cartea-i dent�i, unde scrie de lucrul \u354\'3f\u259\'3frii
Ungure\u351\'3fti, mut�ndu-i numai ni\u351\'3fte slove, �i zic Kheazo.}\par }{\ql
{\fs24 Dupre ac�ia, deci, hunii \u351\'3fi \u351\'3fez�nd c�teva\u351\'3fi zile
acolo ca s\u259\'3f se odihneasc\u259\'3f, iat\u259\'3f iar\u259\'3f asupra
romanilor la Tulna s\u259\'3f g\u259\'3ftesc s\u259\'3f mearg\u259\'3f. \u350\'3fi
merg�nd, Macrin \u351\'3fi cu Dietrih de b\u259\'3ftaie g\u259\'3ftindu-se,
iar\u259\'3f\u351\'3fi nu negroaznic \u351\'3fi mic r\u259\'3fzboiul a �nceput
\u351\'3fi doar\u259\'3f mai, mai s�ngeros \u351\'3fi mai tare dec�t �nt�i,
c\u259\'3fce \u351\'3fi �ns\u259\'3f\u351\'3fi capetele \u351\'3fi a unii,
\u351\'3fi a al\u355\'3fii p\u259\'3fr\u355\'3fi �n primejdia vie\u355\'3fii s-au
pus. \u350\'3fi ei �naintea altora a s\u259\'3f bate au alergat, pentru ca
des\u259\'3fv�r\u351\'3fit acel r\u259\'3fzboiu cone\u355\'3ful
s\u259\'3f-\u351\'3fi ia, \u351\'3fi unii, \u351\'3fi al\u355\'3fii mai mult pentru
slava b\u259\'3ft�ndu-se. A\u351\'3fadar\u259\'3f cade despre romani voievodul
Macrin �nt�i \u351\'3fi Dietrih �n frunte de o s\u259\'3fgeat\u259\'3f
r\u259\'3fnindu-se, s\u259\'3f �ntoarce. Unde dar\u259\'3f alalt\u259\'3f oaste
f\u259\'3fr\u259\'3f capete v\u259\'3fz�ndu-se, �ntoarce dosul, pierind
mul\u355\'3fime nespus\u259\'3f de romani, sc\u259\'3fp�nd �ns\u259\'3f \u351\'3fi
Dietrih cu c�\u355\'3fiva\u351\'3fi ai lui.}\par }{\ql {\fs24 �ns\u259\'3f nici
hunii f\u259\'3fr\u259\'3f de mare pagub\u259\'3f �n capete \u351\'3fi
�ntralal\u355\'3fi ai lor, nici dintr-acel r\u259\'3fzboiu nu r\u259\'3fm�n.
C\u259\'3f iat\u259\'3f au c\u259\'3fzut �n b\u259\'3ftaie acolo, Bela, Keme
\u351\'3fi Kadiha, sultanii lor, \u351\'3fi dentr-alal\u355\'3fi osta\u351\'3fi
40.000. Pre cari sultani apoi luundu-i, i-au �ngropat cu mare cinste, dupre
obiceaiul lor, la st�lpul cel de marmur\u259\'3f, ce-i zicea Kheiazo, l�ng\u259\'3f
celalalt sultan Keva, ce perise �n celalalt r\u259\'3fzboiu, cum am zis.}\par }{\ql
{\fs24 A\u351\'3fa deci, hunii acea izb�nd\u259\'3f dob�ndind, �n toat\u259\'3f
Panonia st\u259\'3fp�ni s-au f\u259\'3fcut \u351\'3fi a porunci \u351\'3fi a
obl\u259\'3fdui ca pe al lor p\u259\'3fm�nt au �nceput.}\par }{\ql {\fs24 Ac�stea
a\u351\'3fa tr\u259\'3fg�ndu-se \u351\'3fi purt�ndu-se, dupe ce au intrat �n
Panonia, cum zice \u351\'3fi Bonfinie \u351\'3fi Re\u355\'3fie \u351\'3fi
Bac\u351\'3fai, �n c\u259\'3fr\u355\'3file lor, ce mai sus am zis, \u351\'3fi
locurile am semnat \u351\'3fi al\u355\'3fii mul\u355\'3fi, 28 de ani s-au tras.
Dupre ac�ia, deci, locurile lor de a l\u259\'3fcui acolo v\u259\'3fz�nd c\u259\'3f
s\u259\'3f mai a\u351\'3faz\u259\'3f \u351\'3fi s\u259\'3f mai �nt\u259\'3frescu,
pierind \u351\'3fi alte capete ale lor \u351\'3fi mai v�rtos c\u259\'3f a\u351\'3fa
cap mare den rodul \u351\'3fi casa lui Zomeiarum, cum mai sus am zis, nu
r\u259\'3fm\u259\'3fs�se, dirept ac�ia cu to\u355\'3fii alal\u355\'3fi mai mari
dentre d�n\u351\'3fii \u351\'3fi mai ale\u351\'3fi, carii era str�ng�ndu-se, au
ales s\u259\'3f-\u351\'3fi puie lor craiu, unul poruncitoriu, pe Atila, pe unul din
cei doi fra\u355\'3fi ce mai r\u259\'3fm\u259\'3fsese din neamul \u351\'3fi familia
lui Cadar, carea aceasta o au f\u259\'3fcut la anul de la Hristos 401.}\par }{\ql
{\fs24 Acest Atila carele au st\u259\'3ftut �nt�i craiu �n Panonia, adec\u259\'3f
craiu unguresc, cum \u351\'3fi Mihail Re\u355\'3fie scrie de d�nsul, zice
c\u259\'3f era om ascu\u355\'3fit la minte, �n lucrurile o\u351\'3ftii foarte
p\u259\'3f\u355\'3fit \u351\'3fi \u351\'3ftiut, cu inim\u259\'3f mare, v�rtos �n
trup, a �n\u351\'3fela pre vr\u259\'3fjma\u351\'3fi, hiclean. Portul lui \u351\'3fi
�n cas\u259\'3f c�nd era, \u351\'3fi afar\u259\'3f c�nd ie\u351\'3fiia, era frumos,
luciu \u351\'3fi curat. Purta �n cap \u351\'3fi pene de \u351\'3foim. \u350\'3fi ca
ac�stea zice \u351\'3fi Calimah, �n cartea ce face de Atila, c\u259\'3f era
\u351\'3fi nes\u259\'3f\u355\'3fios �n slav\u259\'3f \u351\'3fi �n o\u351\'3ftiri,
c\u259\'3fci \u351\'3fi mai toate c�te f\u259\'3fcea, norocite �i
ie\u351\'3fiia.}\par }{\ql {\fs24 Era \u351\'3fi �nsu\u351\'3fi viteaz. Dirept
ac�ia nu s\u259\'3f nici st�mp\u259\'3fra la un loc \u351\'3fi
c\u259\'3ftr\u259\'3f cei ce mai timpuriu i s\u259\'3f ruga, s\u259\'3f pleca
lesne. \u350\'3fi pre cine lua \u351\'3fi-l \u355\'3finea �n
credin\u355\'3f\u259\'3f o dat\u259\'3f, deci p\u259\'3fn\u259\'3f la moarte �l
p\u259\'3fzea; \u351\'3fi a me\u351\'3fte\u351\'3fugi \u351\'3fi a face lucruri
�mpotriva vr\u259\'3fjma\u351\'3filor lui, minune era \u351\'3fi �n nemer�le
\u351\'3fi �n graba ce lucra. \u350\'3fi mai marea-i minune era starea-i \u351\'3fi
r\u259\'3fbdarea �n primejdiile ce s\u259\'3f supunea. Iar\u259\'3f precum era
milostiv celor ce s\u259\'3f da \u351\'3fi s\u259\'3f �nchina lui, a\u351\'3fa
neplecat \u351\'3fi ne�mbl�nzit era celor ce-i biruia (foarte aceasta ca un
varvar \u351\'3fi ca un crud f\u259\'3fc�nd-o). Haine dirept ac�ia lucii purta
p\u259\'3fr�ndu-i c\u259\'3f \u351\'3fi ac�lea la m\u259\'3frie p\u259\'3frtinesc.
La pr�nzare rar \u351\'3fedea, iar\u259\'3f la cin\u259\'3f mult m�nca \u351\'3fi
mai mult carne, iar p�ine mai nimic. Vin bea f\u259\'3fr\u259\'3f
m\u259\'3fsur\u259\'3f, mai v�rtos c�nd s\u259\'3f odihniia, �ns\u259\'3f tot firea
a \u351\'3f-o \u355\'3finea nevoia \u351\'3fi altele multe ca acelea avea
\u351\'3fi \u355\'3finea. Banii �nc\u259\'3f \u351\'3fi dupre a mai marilor lor
�nv\u259\'3f\u355\'3f\u259\'3ftur\u259\'3f �i oc\u259\'3fr�ia \u351\'3fi
�nc\u259\'3f mai v�rtos nu-i poftiia. Carele ad�seori �nc\u259\'3f zic c\u259\'3f-l
auziia to\u355\'3fi, zic�nd: c\u259\'3f banii mai mult dau �ntrist\u259\'3fciune
\u351\'3fi voie rea, c�nd �i piiarde ne\u351\'3ftine \u351\'3fi-i r\u259\'3fpune,
dec�t �i dau veselie \u351\'3fi p\u259\'3frere bun\u259\'3f, c�nd �i
c�\u351\'3ftig\u259\'3f \u351\'3fi-i dob�nde\u351\'3fte. Mai zice acest Calimah,
c\u259\'3f de trup acel craiu Atila �nc\u259\'3f era mai mic dec�t de
v�rst\u259\'3f tocma; pieptos, v�rtos, capul can mare, ochii can mici, barba
rar\u259\'3f, amesteca c\u259\'3frunt�\u355\'3fe. S\u259\'3f cuno\u351\'3ftea
\u351\'3fi fa\u355\'3fa-i c\u259\'3f iaste mojicoas\u259\'3f, cum le era feliul;
graiul groaznic \u351\'3fi sp\u259\'3fimos \u351\'3fi pentru varvarul lor graiu,
era \u351\'3fi tare de urechi; umbletul lui trufa\u351\'3f.}\par }{\ql {\fs24 De la
acesta dar \u351\'3fi mai �nainte au r\u259\'3fmas a s\u259\'3f numi crai unguresc,
cuprinz�nd supt a lor st\u259\'3fp�nire toate locurile c�te mai sus am
ar\u259\'3ftat \u351\'3fi de-a valma cu cei denainte
r\u259\'3fm\u259\'3f\u351\'3fi\u355\'3fe ale romanilor st\u259\'3fp�nitori au
r\u259\'3fmas. Unde dar Ardealul �ncunjurat de mun\u355\'3fi fiind \u351\'3fi
loc ca acela tare de a s\u259\'3f putea ap\u259\'3fra �n toat\u259\'3f vr�mea de
trebuin\u355\'3f\u259\'3f fiind, plin de oameni era. Iar de c�nd \u351\'3fi acolea
osebit\u259\'3f domnie iar\u259\'3f\u351\'3fi s-au a\u351\'3fezat, de la Topeltin
istoric, pre larg va putea ne\u351\'3ftine afla, de unde \u351\'3fi
Radulvod\u259\'3f Negru aici �n \u355\'3far\u259\'3f au pogor�t, precum
l�topise\u355\'3fele c�le de ob\u351\'3fte arat\u259\'3f.}\par }{\ql {\fs24
Cone\u355\'3f}\par }\sect }