High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Regent Horthy Mikl
ó
s
O via
ţă
pentru Ungaria - Ein Leben fürUngarn
ü
r Ungarn
Created withwww.PDFonFly.com
Î
n timpul
ş
ederii lui Mikl
ós Horthy
î
n Portugalia
ş
i
-
a scris memoriile
î
n 23 de capitole
I. Out into the World (Afar
ă î
n lume) II. New Appointments ( Nourile desemn
ă
ri) III. Aide
-
de
-
camp to Emperor Francis Joseph I at the Court of Vienna, 1909
-
1914 IV. Archduke Francis Ferdinand (Arhiduce Francisc Ferdinand) V. Naval Warfare in the Adriatic The Coronation of King Charles IV (Nava de r
ă
zboi
î
n marea adriatic
ă
.
Încoronarea regelul Carol al IV
-
lea) VI. The Naval Battle of Otranto (B
ă
t
ă
lia de la Otranto) VII. Appointment as Commander of the Fleet. The End (Desemnat ca comandatul flotei) VIII. Revolution in Hungary From Michael Ká
rolyi to B
éla Kun (Revolu
ţ
ia
î
n Ungaria de la Mihály Ká
rolyi
p
ă
n
ă
la B
éla Kun) IX. Counter
-
Revolution. I Am Appointed Minister of War and Commander
-
in
-
Chief (Mi
ş
carea contra revolu
ţ
ionar
ă
.
Sunt desemnat ca ministru de r
ă
zboi
ş
i comandantul
ş
ef) X. Regent of Hungary (Regentul Ungariei) XI. Attempts at the Restoration of King Charles (Atemptatele de r
ă
sturnare a lui regele Carol al IV
-
lea) XII. The Road to Freedom (drumul spre libertate) XIII. The Rome Protocols and the Rome
-
Berlin Axis (Protocoale de la Roma
ş
i Roma
-
Berlin Axis) XIV. Travels and Visitors (Excursii
ş
i vizite)
XV. Friction with Hitler (Frecare cu Hitler) XVI. The Second World War. Hungary
’
s Non
-
Belligerence (Ungaria nu e stat beligerant) XVII. Hungary Enters the Second World War ( Ungaria intr
ă î
n cel de
-
al doilea r
ă
zboi mondial) XVIII. Appointment of a Deputy Regent (desemnat de deputa
ţ
i ca Regent) XIX. The Search for the Way Out (C
ă
utarea ie
ş
irei din r
ă
zboi) XX. The Occupation of Hungary (Ungaria ocupat
ă
) XXI. Appealing for Armistice. My Imprisonment (Apel pentru Armistice. Arestarea mea) XXII. The Arrival of the Americans (Ajungerea americanilor) XXIII. A Last Glance in Retrospect and Outlook on the Future Recollections of Ilona Bowden
Appendix
Capitol I
Ţ
iu minte o vizit
ă
la Opera, unde Regele Portugaliei a fost prezent, a fost o surpriz
ă
pentru mine cu o mic
ă
not
ă
luat
ă
dela el în contrast de o mare bucurie a creat o atmosfer
ă
ca auditoriumul s
ă
fie aplaudat.Aceast
ă
vizit
ă
mi
-
a dovedit un punct mare de schimbare în via
ţ
a mea. În cursul carnevalului am plecat la Miskolc cudomnul Melczer musafirul meu la Hej
ő
bába, acolo a fost doamna patroan
ă
. Sora ei Magda Purgly era bine venit
ă î
n careera cea mai bun
ă
dansatoare,
ş
i chiar ne
-
am î
nt
ă
lnit, în urm
ă
torul an am fost rugat a acompania dou
ă
doamne
ş
i pe soramea la Vene
ţ
ia eu niciodat
ă
n
-
am fost la Vene
ţ
ia dup
ă
o s
ă
pt
ă
m
ă
n
ă
neuitat
ă
am r
ă
mas cu amintiri formidabile.
Ţ
iu minte un drum la Strâmtoarea Gibraltar., c
ă
nd comandantul flotei, Admiralul Prin
ţ
Battering ne
-
a anun
ţ
at de o reapresisten
ţă
al apei
ş
i c
ă
vom putea ancora, majestia sa a fost foarte amabil
ă ş
i ne
-
a oferit vaporul lui personal,
ş
i ne
-
aplimbat, ne
-
a ar
ă
tat toate col
ţ
urile. Dup
ă
vizitile la Algeria, Palermo
ş
i Corfu, eram preg
ă
ti
ţ
i la Pola, unde am fost trimispentru exerci
ţ
ia în func
ţ
ia de marinar, nu pot s
ă
spun c
ă
rezultatul exerci
ţ
ie m
-
a f
ă
cut satisf
ă
cut dar nu am reclamat
ş
i cu
c
ă
teva luni mai t
ă
rziu a fost ca o surpriz
ă
pentru mine s
ă
fiu capitan de navigarea vaporului Artemisia, de 150 de aniveche, era un vapor remarcabil pentru a manoeuvra un vapor, foarte bun pentru exerci
ţ
ii de ofi
ţ
eri, evident ca a fost o
ş
coal
ă
de disciplin
ă
excelent
ă
.
C
ă
nd mi
-
am f
ă
cut obliga
ţ
ia ca militar s
ă
reportez ni
ş
te detalii
ş
efului comandantului demarin
ă
la Sebenico, primul ofi
ţ
er mi
-
a zis c
ă
sunt trei marinari care nu pot progresa. Cel mai bogat ungur dintre cei treimarinari ca propietar de p
ă
mint a format o pictur
ă
romantic
ă
din citire al navei a fost nefericit de faptul ca nu puteaprogresa s
-
a aruncat în ap
ă
nu
ş
tia s
ă î
note a fost foarte dificult
ă
salvarea sa, eu l
-
am salvat i
-
am dat de m
ă
ncare
ş
i ap
ă
deb
ă
ut c
ă
a fost 6 ore far
ă
m
ă
care
ş
i ap
ă
. Munca mea nou
ă
consista din traducera bugetului ai Navei din german
ă î
nmaghiar
ă ş
i ca intrepetor la aderarea independent
ă
al delega
ţ
ilor Austriace
ş
i parlamentul ungar, o func
ţ
ie cu mareresponsibilitate
ş
i dificult
ă
, limba ungar
ă
e aseman
ă
toare ca finlandez
ă ş
i turcic
ă
apar
ţ
ine de familia Ural
-
Altic,
ş
i nu calimba german
ă
, englez
ă
, francez
ă ş
i italian
ă
care apar
ţ
in familiei Indo
-
Europene, de aceea este foarte dificult traducerea,este imposibil s
ă
traduci cuv
ă
nt la cuv
ă
nt, de aceea interpretorul este obligat sa ascult
ă
ultima propozi
ţ
ie înainte deincepe s
ă
traduc
ă
. Dup
ă
ce am dat comanda la Barc
ă
-
torpedo Sperber m
-
am dus cu colegul meu la Arad, în 22 iulie 1901cu costumul na
ţ
ional maghiar la o ceremonie
ş
i m
-
am c
ă
s
ă
torit cu Magda Purgly, d
ă
nsa a preferat ca luna de miere s
-
opetrecem la Semmering
La sf
ă
r
ş
itul pr
ă
nzului oferit de majestia sa pentru delega
ţ
iile de la nivelul cel mai înalt ai palatului regal în Budapesta, m
-
am g
ă
sit b
ă
und o cafea la o mas
ă
cu Contul Istv
án Tisza care era prim ministru
ş
i cu al
ţ
i lideri politici. Conversa
ţ
ia a fostcontinuat
ă
la Croatia eram convins c
ă î
n aceast
ă ţ
ar
ă
oamenii sunt foarte amabili, mi
-
am exprimat critica mea ca Croatia,Dalamatia, Bosnia
ş
i Her
ţ
egovina trebuie s
ă
aib
ă
o limb
ă
comun
ă î
ntr
-
o comunitate
ş
i s
ă
se uneasc
ă ş
i cu aceasta se
Created withwww.PDFonFly.com
opre
ş
te provoca
ţ
iile minore oferite de Croa
ţ
i.
n 1918 Contul Istv
án Tisza era rugat de imperiorul Carol I al Austriei s
ă
fac
ă
o investiga
ţ
ie personal
ă
,
ş
i cerere ca nava s
ă
-
i deie un vapor ca s
ă
-
l duc
ă
din Zara spre Cattaro, i
-
am trimis imediat unvapor cu steagul meu de capitan.Capitol IXScurta mea de activitate civil
ă
ajunge l
-
a sf
ă
r
ş
it. Cariera mea intr
ă î
ntr
-
o nou
ă
faz
ă
, dup
ă
cererea lui Mihály Károlyi amacceptat s
ă
ocup func
ţ
ia de comandant al armatei ungare pentru a forma
ş
i organiza o nou
ă
armat
ă
na
ţ
ional
ă
maghiar
ă
,pentru noua republic
ă
ungar
ă
, în acela
ş
i timp am vrut s
ă
negociez cu colonelul Betrix dar francezii au ocupat Szeged
-
ul,numai dup
ă
o negociere preabil
ă
, am reu
ş
it s
ă
negociez, generalul de Gondercourt, colonelul Betrix (comandantulfrancez),
ş
i generalul de Lobit, comandantul (comandantul francez al trupelor de ocupare), nu au permis înfiin
ţ
areami
ş
c
ă
rii na
ţ
ionale maghiare, nu dincauza c
ă
erau simpantizan
ţ
ii bol
ş
evismului ci c
ă
erau de partea României
ş
i s-
aupreg
ă
tit pentru recunoa
ş
terea regimului Béla Kun. Cand diploma
ţ
ia e în deficien
ţă
iar puterea de for
ţă
e în lips
ă
de munc
ă
strategia trebuie schimbat
ă
, dintr
-
un unicul nostru avion m
-
am sim
ţ
it ca un om f
ă
r
ă
via
ţă
, trupele ro
ş
ie au ocupatbulevardul din fa
ţ
a casei mele
ş
i osta
ş
ii din cavaleria maghiar
ă
s
-
au r
ă
stagolit. Din toate col
ţ
urile
ţă
rii au ajuns ofi
ţ
eri cacolonelul Prónay
ş
i maiorul Ostenburg, care au format o campanie de ofi
ţ
eri. Curierii care au venit de la Viena cu bani dinbugetul delega
ţ
ii maghiare comuniste, prin grupurile de ofi
ţ
eri maghiari sub ochii închi
ş
i ai prietenilor din Viena totul prinajutorul
ş
efului de poli
ţ
ie vienez
ă
domnul Schober,
ş
i cu ajutorul domnului Ashemed Bartlett corespondentul ziarului DailyTelegraph. C
ă
teva milioane dn banii primi
ş
i au fost folosi
ţ
i pentru propagand
ă
bol
ş
evic
ă
.Libertatea noastr
ă
a fost limitat
ă
(
cortin
ă
de fier) nu numai de atitudinea bestial
ă
al presiunilor franceze, ci
ş
i de presiunearomân
ă
, nu am avut acces la calea ferat
ă
din Transdanubia care era în m
ă
na s
ă
rbilor totul dincauza pornirii atacului alarmatei ro
ş
ii. Noi am
ş
tiut c
ă
Belgrad
-
ul era anti
-
bol
ş
evic, Regele Alexander a fost în rela
ţ
ie cu familia Tsar
-
ului prin so
ţ
ialui Montenegrin; fiul lor Regentul Alexander care a fost antrenat în St. Petersburg ca cadet. În Belgrad ambasadaimperial
ă
rus
ă
se bucur
ă
de toate privilegiile diplomatice
ş
i a devenit centrul de refugia
ţ
i al ru
ş
ilor albi. Am c
ă
l
ă
torit cuContul Pál Teleki spre Belgrad ca s
ă
deschidem o negociere cu primul ministru serbian Protic, Potric m
-
a l
ă
sat cu speran
ţ
aasigurat
ă
cu prevederea c
ă
francezii nu au obiective ridicate,
ş
i ne
-
a promis c
ă
ne va reprezinta guvernul nostru labelgrad. Aceasta a fost prima negociere diplomatic
ă î
n care guvernul nostru anti
-
revolu
ţ
ionar a fost recunoscut, dar f
ă
r
ă
acordul francezilor r
ă
mine numai o speran
ţă
.
Contul Istv
án Bethlen mi
-
a trimis un raport de încurajare din Viena rezumat la atitudinea Britaniei; ofi
ţ
eri maghiari
ş
icurierii au c
ă
l
ă
torit la Szeged. În mod personal a fost semnat permisul form
ă
rii unui guvern anti
-
revolu
ţ
ionar de c
ă
trereprezentantul britaniei, Sir Thomas Cunningham, în plus,
ş
i de c
ă
tre Colonelul Alexander Fitzgerald ca ofi
ţ
er de leg
ă
turapentru guvernul nostru anti
-
revolu
ţ
ionar. Noi am primt suport
ş
i sus
ţ
inere de la Admiralul Troubridge care era în Belgrad l
-
am cunoscut în trecut c
ă
nd a atacat cu Nava sa, Curtea de la Viena atitudinea francezilor prin neutralitatea lor a fost înavantajul bol
ş
evicilor. Ministrul de comer
ţ
Varjassy,
ş
i al
ţ
ii care au folosit elementele liberale de st
ă
nga au explotatatitudinea francez
ă
, niciodat
ă
nu s
-
a f
ă
cut clar pe care teren se joac
ă
cu ie
ş
irea din Szeged, e vorba de secretariatul meu în leg
ă
tur
ă
cu misiunea francez
ă
coordonat de Staff Capitan Julius Gömbös. Francezii au insistat formarea unui guvern‘democrat’ în care ar reprezinta toate culoriile de paride politice, Mihály Károlyi a acceptat.Nu am fost deacord s
ă
fac parte în guvernul Dezsó Ábrahám Pattantyus, noul guvern s
-
a format pe data 12 iulie 1919 amrefuzat propunerea ca s
ă
fiu ministrul r
ă
zboiului, am accentuat c
ă
r
ă
mîn în func
ţ
ia de comandand al armatei ungare,
totu
ş
i mi s
-
a garantat c
ă
nu m
ă
vor folosi pentru b
ă
t
ă
lii de gen politic. Eu am sperat s
ă
sc
ă
p
ă
m de comuni
ş
ti. Aceasta nu ar însemna un acord cu francezii chiar
ş
i din punctul de vedere al cehilor. Trupele mele de la Szeged erau preg
ă
tite pentrua ac
ţ
iona, eu nu am crezut c
ă î
naintea lunii martie vor intra în Budapesta, faptul ca Kun Béla a fost for
ţ
at s
ă
demisionezesub presiunea armatei române,
ş
i prin ultimatul primit de la consilui aliat suprem de la Paris. Kun Béla a fugit la Viena
ş
i aluat cu el bugetul
ţă
rii,
ş
i s
ă
numai vorbesc de crimiile în masa pe care le
-
a comis. Un nou guvern social
-
democrat s
-
ainstalat sub Gyula Peidl care a fost r
ă
sturnat
în 4 august 1919, iar în 6 august a devenit Stephan Friedrich noul prim
-
ministru care a format un cabinet provizional
ş
i a declarat c
ă
proclamarea republicii ungare nu a fost legal, s
-
a bazat pe“Homo Regius”
[
2]
ş
i c
ă
regele ungariei e de fapt
ş
eful statului.Ei au fost aceii care dou
ă
guverne erau în m
ă
na lor
ş
i alia
ţ
i cu stilul lor au insistat ca guvernul ungar trebuie s
ă
consiste
reprezentan
ţ
ii tuturor partidelor. Românii au intrat în Budapesta dup
ă
ce Friedrich
ş
i
-
a asumat controlul
ş
i a refuzat s
ă
primeasc
ă
ordini de la Consilul suprem de la Paris, aceasta nu e treab
ă
mea s
ă
explic activitatea româna în detaliu.Generalul Harry Hill Bandholtz în 1933 New York a scris în memoriile sale cum a salvat Muzeul Na
ţ
ional Maghiar,
ş
iParlamentul Maghiar. Arhiduce Joseph a confirmat desemnarea mea ca comandantul suprem al armatei ungare. Amfolosit pozi
ţ
ia mea pentru a cere ca primul ministru
Á
brahá
m s
ă
deie comand
ă
pentru independen
ţ
ii minsteriul de r
ă
zboi, în acest timp am f
ă
cut fa
ţă
cu alte probleme mai dificulte, c
ă
nd am trimis un mesaj pe data 12 august c
ă
tre Arhiduce c
ă
pre
ş
edintele misiunii militare (Inter
-
Allied) a anun
ţ
at c
ă
trupele str
ă
ine trebuie imediat s
ă
iese din Szeged
ş
i opera
ţ
iamilitar
ă
s
ă
fie oprit
ă
imediat, eu a realizat c
ă
nu el î
nsu
ş
i s-
a indetificat cu aceste ordine,
ş
i c
ă
va trimite puteriile franceze în care ar fi o ac
ţ
iune imposibil
ă
. Am plecat de la Szeged la maiorul Magasházi, a venit la mine s
ă
-
mi spun
ă
ca vrea s
ă
demisioneze din guvern, francezii au plecat crez
ă
nd c
ă
nu m
ă
voi întoarce, eu m
-
am întors prin Balaton spre Siófok undeerau înc
ă
for
ţ
a bol
ş
evic
ă
, în timp de dou
ă
zile ultimul bol
ş
evic a fugit. Iar armele lor vor fi trimise la muzeul na
ţ
ional dearm
ă
, ordinul a fost dat de Maiorul Magasházi.Inten
ţ
ia mea a fost crearea barierii încep
ă
nd din partea de sud al lacului Balaton spre partea de nord în direc
ţ
iaBudapestei, problema a fost mai mult diplomatic
ă
ca militar
ă
. Sir George Clerk, a fost trimis de alia
ţ
i în Ungaria, î
nso
ţ
it cuofi
ţ
eri britanici în Sió
fok ca s
ă
m
ă
informeze c
ă
are inten
ţ
ia s
ă
se
î
nt
ă
lneasc
ă
cu mine la Siófok, eu aveam de g
ă
nd s
ă
maduc la Budapesta s
ă
intru în contact cu guvernul a lui Friedrich c
ă
s
ă
m
ă î
nt
ă
lnesc cu reprezentan
ţ
i alia
ţ
ilor
ş
i cucomandantul Român, am propus s
ă
fie chemat
ş
i chargé d’affaires, în c
ă
teva zile am primit o invita
ţ
ie de la el ca s
ă
neducem la Budapesta. i
-
am cerut lui domnului Sir George Clerk s
ă
opreasc
ă
avansarea armatei române. I
-
am zis lui
Created withwww.PDFonFly.com
Commenting has been disabled.