Introducere
Din cele mai vechi timpuri viticultura a constituit un factor de progres pentru civilizatiilecare se ocupau cu aceasta indeletnicire. Strugurele, miraculosul fruct al vitei de vie, l-a atras pe omdin cele mai vechi timpuri. Strugurele se regaseste pe emisiunile monetare romane, in sculptura, pictura, literatura, etc. Referitor la struguri, Cicero spunea: "Strugurii sunt un rod al soarelui. Nucred sa fie ceva mai placut si mai desfatator la vedere ca rodul vitei de vie." Totodata, strugurii suntcele mai apreciate fructe de pe Pamant, cu toate ca unii il plaseaza pe locul 2 dupa portocale.Viticultura este o stiinta aplicativa care studiaza insusirile morfologice, biologice si masuriletehnologice de cultivare a vitei de vie, cu scopul de a stabili tehnologii moderne de cultura, care saasigure productii echilibrate cantitativ si calitativ, constante in timp, in conditii de eficientaeconomica.Termenul de viticultura provine din cuvintele latinesti "vitis", care inseamna vita de vie si"cultura" care inseamna ingrijire, cultivare.Ca stiinta, viticultura s-a format prin sec. al XVIII-lea si s-a dezvoltat foarte mult in secoleleXIX - XX o data cu celelalte stiinte biologice, tehnice si economice.Ca stiinta biologica, viticultura studiaza: originea si evolutia vitei de vie, morfologiaanatomia, biologia, fiziologia, relatiile vitei de vie cu factorii de mediu, etc. Toate aceste aspectealcatuiesc bazele biologice ale viticulturii si ajuta la fundamentarea tehnologiilor de cultura a viteide vie.Ca stiinta tehnologica, viticultura abordeaza diferitele aspecte teoretice si practice care privesc cultura vitei de vie, cum ar fi: tehnologiile de obtinere a materialului saditor viticol,infiintarea plantatiilor viticole, sisteme de cultura si formele de conducere a vitelor, tehnologiile deintretinere a plantatiilor viticole.Tehnologiile de cultura trebuie aplicate in mod diferit de la o zona la alta, de la un soi laaltul, tinand cont de principiile viticulturii biologice, astfel incat impactul nociv asupra mediului sia produselor viti-vinicole sa fie minim.Viticultura viitorului va fi una diferita de cea actuala, care sa tina cont in mod hotarator defactorii de mediu, de rationalizarea tuturor mijloacelor de productie astfel incat sa fie respectatestandardele privind calitatea produselor agricole si protectia mediului ambiant.Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din celemai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele maifavorabile.Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupalocul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin.Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, MuscatHamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentruvinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba,Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari,Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeascaneagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si altesoiuri.Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927.In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei siVinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
3