I.

CRIMINALISTICA STIINTA TEHNICA, TACTICA SAU JURIDICA

Criminalistica
I . Progresul realizat in toate domeniile cunoasterii umane a favorizat aparitia
noii stiinte – criminalistica, care s-a impus intr-un moment in care mijloacele
de lupta impotriva criminalitatii devenisera insuficiente fata de cresterea
numarului infractorilor, acestia devenind mereu mai versati, folosind mijloace
si metode noi in modul lor de operare
Privita ca stiinta – o vedem intr-un continuu progress, ce pune la indemana
instantelor civile sau penale, mijloace noi pt aflarea adevarului

Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte diferite:

- dimensiunea artistica – o regasim in romanele politiste in filmele de
factura politista in care eroul pozitiv se lupta cu tot felul de criminali , hoti,
traficantisi toate cazurile au un final fericit gasindu-si rezolvarea
- dimensiunea teoretica a criminalisticii are la baza cunostintele pe care
fiecare student trebuie sa le dobandeasca pt a deveni un bun practician
al dreptului
- dimensiunea practica unde fiecare practician al dreptului isi foloseste
cunostintele dobandite, le pune in practica, folosindu-se de toate
mijloacele pe care le are la indemana, teorie, tehnica, tactica, etc

Ca o definitie – criminalistica – este stiinta care elaboreaza si foloseste

mijloacele tehnice , metodele si procedele tactice necesare descoperirii si
cercetarii infractiunilor si a persoanelor care le-au savarsit , precum si a
prevenirii faptelor antisociale.

Obiectul criminalisticii
- initiaza metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiunilor
- adapteaza metodele altor stiinte la necesitatile ei proprii
- elaboreaza reguli si procedee tactice destinate efectuarii unor acte de
urmarire penala
- studiaza practica judiciara , valorificand experienta pozitiva acumulata
de-a lungul timpului
- analizeaza modul de operare pt a veni in intampinarea acestuia prin
combatere si prevenire
- isi perfectioneaza metodele de cercetare a diferitelor categorii de
infractiuni acestora.

1
Metodele criminalisticii
- foloseste atat metodele proprii (descoperirea, fixarea si interpretarea
urmelor si mijloacelor materialelor de proba, examinarea comparative,
efectuarea de experimente, identificarea pers si a cadavrelor, cercetarea
falsului etc) cat si alte metode preluate din alte stiinte (spectroscopia,
cromatografia, holografia, anatomia comparata, etc)
- C.E.O”hara considera ca metodologia anchetei penale se
fundamenteaza pe “regula celor trei I : informatia, interogatoriul si
instrumentarea

Caracterele criminalisticii:
- judiciar – dataorita procesului laborios destinat strangerii probelor,
clarificarii imprejurarilor in care a fost comisa fapta, identificarii autorului,
a victimei, cu toate fazele procesului.
- Autonom – datorita metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice de
descoperire, ridicare, examinare a urmelor infractiunii sau de identificare
a infractorilor.
- Unitar – pt ca insumeaza cele trei:
Tehnica criminalistica – elaboreaza mijloacele tehnice folosite de organelle
de urmarire penala si de experti pt descoperirea , ridicarea, fixarea,
examinarea si interpretarea urmelor si a mijloacelr de proba

Tactica criminalistica – cuprinde metodele si procedeele de ascultare a

persoanelor participante la procesul penal precum si alte procedee ca:
cerceatrea la fata locului, reconstituirea, pechezitia, etc

Metodologia criminalistica –vizeaza cercetarea unor categorii de infractiuni

, impotriva vietii, sustragerile din avutul obstesc sau personal, accidentele
rutiere, navale areriene, etc..

- pluridisciplinar – pt ca este socotita ca o punte inttre stiintele naturii si

cele juridice

2
II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CRIMINALISTICII

Principiul legalitatii , aflarii adevarului, prezumtiei de nevinovatie,

existentei urmelor orcarui fapt penal, identitatii, operativitatii

- legalitatii – prevazut atat in Constitutie cat si in Codul penal si Codul de

procedura penala – potrivit caruia intreaga acrivitate procesula penala
sau de investigare sa se faca in conformitate cu prevederile legii, astfel
ca- nimeni san u se sustraga raspunderii pt incalcarea legii sis a nu
ramana nepedepsit, dar totodata nimeni san u fie sanctionat pe nedrept.
- Aflarii adevarului – munca specialistilor, procedeele , mijloacele si
metodele folosite de specialisti trebuie in final sa duca la solutionarea
cauzei si aflarea adevarului
- Prezumtia de nevinovatie – cf acestui principiu orice pers impotriva
careia a fost pornit un process penal este prezumata nevinovata, numai
organelle judiciare revenindu-le obligatia de a administra probele
necesare dovedirii vinovatiei – toate astea facandu-se cu professionalism
si folosind metodele noi atat ale criminalisticii cat si celorlalte stiinte.
- Existentei orcarui fapt penal – potrivit tezei ca nu poate exista
infractiune fara urme, eliminand afirmatiile ca exista crima perfecta
- Principiul identitatii – ce are ca scop identificarea subiectilor infractiunii,
active sau pasivi, stabilirea exacta a tuturor faptelor si imprejurarilor in
care a fost savarsita o fapta penala.
- Operativitatii in efectuarea investigatiei penale – potriv caruia
constatarea la timp si in mod complet cu maxima urgenta si rapiditate
face ca identificarea autorului faptei sa fie realizata , acesta neavand
timpul necesar pt a se ascunde sau a ascunde precum si a-si lua masuri
care ar incetini aflarea adevarului.

III . IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

Identificarea unei personae este posibila nu numai prin intermediul unor

metode tehnice ci si pe baza unor declaratii ale unor martori oculari sau ale
victmei
Este un process prin care se deosebesc trasaturile caracteristice ale unei
personae sau a unui obiect ce se individualizeaza in raport cu alte finite sau
lucruri asemanatoare
Aceasta se poate face :

3
- stabilirea caracteristicilor esentiale prin care fiinta sau obiectul se
diferentiaza de altele
- stabilirea caracteristicilor temporare daca au fost create – fragmentul
unei cisme care a creat sau lasat urma
- identificarea in mod dialectic chiar daca asupra anumitor elemente
caracteristice au actionat factori externi
finalitatea identificarii este de a stabili ca obiectul are legatura cu fapta
penala, obtinandu-se astfel probe judiciare pt stabilirea adevarului in
procesul judiciar.

Obiectul identificarii criminalistice –

- obiectul material – al identificarii criminalistice poate fi orice persoana ,
fiinta sau lucru care poate fi identificat dupa urmele pe care le-a creat in
campul infractional
- este un obiect concret – deoarece are legatura cu fapta cercetata

avem:
- obiecte scop – ce urmeaza a fi identificate – persoana infractorului,
instrumente folosite in comiterea infractiunii si obiecte care au format o
urma
- obiecte mijloc de identificare – cele ce servesc la identificarea celor de
mai sus – ex – cisma infractorului este obiectul scop – iar urma lasata de
aceasta este obiectul mijloc de identificare

principiile identificarii criminalistice

- principiul identitatii
- principiul delimitarii obiecttelor identificarii in obiecte scop si obiecte
mijloc de identificare
- principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare - si anume
ca in intervalul cuprins de la momentul descoperirii urmelor si momentul
efectuarii examenelor comparative trasaturile caracteristice ale obiectului
nu s-au modifica si coincide cu momentul in care a lasat urma si
momentul in care aceasta este verificata..Trebuie avuta in vedere natura
factorilor externi daca au influentat sau nu
- principiul dinamicitattii caracteristicilor de identificare – priveste atat
obiectul scop cat si obiectul mijloc , daca acestea au suferit sau nu
modificari , dataorita timpului sau datorita interventiei anumitor factori

4
fazele identificarii
sunt doua faze:
- delimitarea grupului caruia ii apartine obiectul scop
- determinarea obiectului concret prin individualizarea lui pe baza
trasaturilor lui specifice,

metodologia identificarii – dupa ce a fost determinat grupul persoanelor

sau obiectelor suspecte se trece la compararea caracteristicilor
asemanatoare ajungandu-se fie la obiectul cautat fie la eliminarea celor care
sunt asemanatoare, importante fiind determinarile calitative si nu cantitative,

IV Constatarea tehnico-stintifica; aspecte procesual penale

- se dispune efectuarea sa at cand exista pericol de disparitie a unor
mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este
necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei.
- se efectueaza de maxima urgenta, de catre specialisti(tehnicieni
criminalisti)
- asigura obiectivitate si corectitudine urmaririi penale
- se dispune numai in cazul urmaririi penale, iar in faza de judecata se
poate dispune refacerea sau completarea acesteia
- se dispune de organul de urmarire penala din oficiu sau la cererea
partilor prin rezolutie , si cuprinde:
1. – obiectul constatarii
2. intrebarile la care sa raspunda specialistul sau tehnicianul
3. termenul de efectuare a lucrarii

Specialistului I se pun la dispozite datele si materialele ce apartin cauzei,

face constatarea , consemneaza totul intr-un raport - avand aceeasi valoare
probatorie ca si celelalte probe cu care trebuie se coroboreze pt ca numai
asa este utila.
In cazul in care raportul tehnico- stiintific nu este complet sau concluziile
acestuia nu sunt precise organul de urmarire penala sau instanta poate cere
refacerea acestuia.

5
 V . Expertiza criminalistica ; aspecte procesuale –
- este un mijloc de proba valoros
- se face de catre experti
- reprezinta o cercetare stiintifica a probelor materiale destinata identificarii
persoanelor, obiectelor, substantelor sau fenomenelor aflate in legatura
cauzala cu fapta
- este facultativa si se dispune at cand sunt necesare cunostintele unui
expert pt clarificarea anumitor fapte
- alaturi de expertul numit de instanta la expertiza poate participa si un
expert numit de parti
poate fi simpla at cand este facutta de un expert sau complexa at cand
participa si alti specialisti ai medicinei legale

Reguli tactice in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a

expertizelor criminalistice
1. oportunitatea expertizei – trebuie avut in vedere daca
este sau nu necesara efectuarea unei expertise deoarece
dispunerea premature a acesteia sau intarzierea poate avea
consecinte negative asupra solutionarii cauzei
2. stabilirea corecta a obiectului expertizei - adica sa
serveasca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ce reclama
cunostintele unui expert, nu la probleme de drept cum ar fi stabilirea
vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane
3. formularea clara a intrebarilor adresate expertului , clare,
precise si concise
4. asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza –
provenienta si calitatea lor

Tactica efectuarii expertizelor criminalistice

1. Efectuarea propriu-zisa a expertizelor –
- corectitudinea si probitatea profesionala
- operativitatea si limitarea stricta la obiectul indicat prin actul de
dispunere a expertizei
1. cunoasterea obiectului expertizei – expertul stabilind daca
materialul corespunde d.p.d.v. calitativ si cantitativ si daca a fost
manipulat, pastrat si expediat in conditii corespunzatoare

6
 2. examinarea separata a fiecarui obiect pt a scoate in evidenta
caractersticile fiecarui obiect
3. examinarea comparativa se face prin:
- confruntare
- juxtapunere
- suprapunere a doua imagini

2 Redactarea raportului de expertiza - cuprinde :

a) partea introductiva – in care este mentionat organul judiciar care a

dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus efectuarea,
numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost executata
lucrarea, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia,
intrebarile la care trebuia sa raspunda expertul., daca partilece au
participat au dat explicatii in cursul expertizei.
b) Partea descriptiva - mijloacele si metodele ce s-au folosit,
eventualele obiectii, sau explicatii ale partilor,
c) Partea finala – in care sunt expuse concluziile expertului cu privire la
obiectul cauzei precum si raspunsurile care i-au fost adresate
Raportul trebuie sa fie redactat in termini clari si precisi , evitandu-se
formulari incomplete sau tehniciste, respectand prevederile legale, sa fie
la obiect, sis a duca la un rezultat bun
Concluziile trebuie sa fie – certe si categorice, , ele putand fi positive
sau negative in functie de obiectul expertizei.
– concluzii de probabilitate at cand materialul are elemnte insuficiente
cantitativ sau calitativ
Conditii de imposibilitate – at cand materialul propus pt expertiza este
insufficient, sau nu s-a pastrat, transportat sau ridicat in conditii optime.

Elemente tactice aplicate in aprecierea si valorificarea concluziilor

expertizei de catre organul judiciar
Verificarea raportului de expertiza – verificarea respectarii prevederilor legale
referitoare la experitiza si verificarea continutului stiintific al raportului de
expertiza
- conditiile de numire a expertului
- daca raspunsurile au fost clare si complete
- citarea partilor
- daca rap a fost semnat si datat potriv procedurilor

7
 VI . Cercetarea la fata locului

Importanta – presupune cunoasterea imediata , directa si completa a

locului in care s-a comis infractiunea, sau acolo unde s-au descoperit urmele
sau consecintele acesteia
- locul savarsirii unei fapte este cel mai bogat loc in urme sau date
referitoare la actul infractional sau autorul acestuia.
Cercetarea la fata locului are doua faze:
- faza statica
- faza dinamica.

Actiuni premergatoare cercetarii la fata locului:

- stabilirea locului comiterii infractiunii, punerea si protejarea lui de curiosi
sau alte personae ce ar putea distruge urmele
- acordarea primului ajutor victimei si inlaturarea pericolelor iminente
- fixarea tuturor imprejurarilor care pe parcurs se pot schimba sau modifica

Cercetarea propriu-zisa:
- faza statica – primele masuri
- inlaturarea eventualelor pericole
- delimitarea locului
- constatarea mortii victimei
- selectionarea martorilor asistenti
- retinerea persoanelor suspecte
- examinarea generala a locului faptei
- stabilirea modificarilor intervenite in campul infractional
- pe cat posibil nu este miscat sau atins nici un obiect, se trece la fixarea
acestora prin fotografiere, filmare

faza dinamica – este cea mai complexa, este permisa miscarea obiectelor
si examinarea lor optima, se executa fotografii de detaliu
- se clarifica imprejurarile negative in cazul in care acestea exista

Cercetarea se face cu ajutorul truselor criminalistice universale, specializate,

sau alte categorii de truse in functie de natura infractiunii
Mai exista laboratoarele criminalistice mobile atunci cand avem de-a face cu
infractiuni cu pericol social ridicat

8
Cercetarea la fata locului - se efectueaza atunci cand sunt necesare:
1. constatarea situatiei locului savarsirii infractiunii
2. – descoperirea si fixarea urmelor infractiunii
3. – stabilirea pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba si a
imprejurarilor in care a fost comisa infractiunea

Obiective:
- descoperirea urmelor si a imprejurarilor care sa poata conduce la
identificarea faptuitorului , la clarificarea circumstantelor in care s-a
savarsit infractiunea, la descoperirea corpurilor delicate
- obitinerea de catre organul de ancheta si de catre magistrate a unor
date exacte , cunoasterea scenei infractiunii , modul de savarsire si
persoana infractorului

VII . FOTOGRAFIA JUDICIARA OPERATIVA

- este un document care reproduce fidel faptele , permitand magistratului
care se ocupa cu ancheta de a avea in fata ochilor in orice moment ,
imaginea exacta a locului , sau a lucrurilor unde s-a savarsit crima
Principalele avantaje ale acesteia:
- fidelitatea in fixarea si redarea imaginii de la locul faptei, a urmelor de la
fata locului
- obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute
- rapiditatea si relative simplitate de executarea a fotografiei ceea ce permite
urgentarea anchetei si rezolvarea cazului.
Evidenta probatorie a fotografiei
- influenta psihologica pe care o poate avea asupra invinuitului sau
inculpatului

I. FOTOGRAFIILE DE LA LOCUL FAPTEI

Dupa continutul si scopul lor, fotografiile de cercetare a locului faptei sunt

de orientare, schita, ale obiectelor principale si ale detaliilor:
1. Fotografia de orientare – cuprinde tabloul general al locului faptei cu
toate imprejurimile sale. Ea trebuie sa cuprinda intreaga cladire in care a fost
comisa fapta cercetata, obiecte fixe de pe strada etc.
poate fi:

9
- schita reda intregul loc al faptei
- schita unitara, cand se realizeaza o singura pozitie cu integul loc al faptei
- schita panoramica in cazul fotografiei pe segmente a locului respectiv.
Fotografia panoramica circulara se face in cazul cand locul faptei este atat
de intins incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine care sa intruneasca
calitatile fotografiei de orientare. Aparatul fotografic se aseaza pe un stativ
cu cap mobil spre a putea fi rotit pe un arc de cerc de 180 grade, apoi locul
faptei se fotografiaza pe segmente.

Fotografia panoramica liniara se recomanda cand obiectul de fotografiat ar

fi un imobil de dimensiuni mari, situat pe o strada ingusta ce nu permite
fotografierea de la o distanta mare.

2. Fotografia schita – oglindeste locul savarsirii faptei cu toate

particularitatile sale, fara imprejurimi avand in prim plan obiectul central al
cercetarii criminalistice.
pot fi
- unitare cand obiectivul aparatului fotografic cuprinde dintr-o singura
pozitie intregul loc al faptei, realizand astfel o singura fotografie schita, si
- fotografii schite in serie cand locul faptei este fixat prin mai multe
fotografieri din pozitii diferite. Fotografiile schite in serie pot fi :
panoramica, pe sectoare, contrara si incrucisata

Fotografia schita panoramica – in prealabil se imparte intregul sau

perimetru in zone astfel delimitate incat fiecare in parte sa poata fi
fotografiata dintr-o singura pozitie.
Metoda fotografiei contrare – consta in fixarea locului faptei din doua
pozitii diametral opuse. In acest fel se obtin doua fotografii schite ale unuia si
aceluiasi loc.
Metoda fotografierii incrucisate – consta in fixarea aceluiasi loc din patru
extremitati ale sale, astfel incat sa fie doua cate doua diametral opuse.

Fotografia pe sectoare – se face prin respectarea acelorasi conditii ca si la

fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindii un sector, o
parte din locul faptei.
La executarea fotografiei schite, spre deosebire de cea de orientare,
se ridica si problema folosirii uneori a luminii artificiale. Este necesar ca locul
faptei sa fie iluminat in mod uniform fara sa se creeze umbre puternice care

10
ar putea sa atenueze unele detalii sau sa eclipseze anumite obiecte din
perimetrul sau.

3. Fotografia obiectelor principale – Ca obiecte principale de la locul

faptei sunt socotite obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de
pozitie ori deteriorari in procesul savarsirii infractiunii. Iluminarea obiectelor
principale pentru a le putea fotografia se face cu lumina artificiala cand
lipseste sau este insuficienta cea naturala.

4. Fotografia de detaliu – se executa in faza dinamica si cercetarii locului

faptei. Ea trebuie sa redea detaliile urmelor si ale obiectelor fotografiate
separat. In cadrul fotografiei detaliilor se fixeaza leziunile de pe corpul
victimei astfel incat sa se poata aprecia caracterul, dimensiunile si
localizarea lor precisa

II. FOTOGRAFIA DE RECONSTITUIRE

Aceasta fotografie se face de catre organul de urmarire penala cu

ocazia efectuarii reconstituirii, in scopul fixarii locului respectiv reproduse
artificial.
Fotografia locului reconstiuirii – oglindeste intregul loc in care se
desfasoara procesul de reproducere artificiala a comiterii infractiunii
Fotografiile secventelor reconstituirii – au ca scop redarea fidela a celor
mai insemnate momente din procesul comiterii faptei, momente reproduse
artificial. In cursul efectuarii reconstituirii, organul de urmarire penala trebuie
sa fixeze numai acele secvente din procesul reproducerii artificiale a
comiterii infractiunii, prin care se confirma sau se infirma anumite sustineri
ale faptuitorilor, martorilor ori ale victimelor, sau prin care se stabilesc date
ce ar putea duce la descoperirea de probe noi.
Fotografia de perchezitie – se executa de catre organul de urmarire penala
in conditiile de loc si de timp in care se desfasoara activitatea tactica
respectiva. La perchezitie se fotografiaza:
Ansamblul locului perchezitionat - care cuprinde ansamblul locului respectiv,
cu imprejurimile sale intrunind astfel elementele unei fotografii de orientare.
Fotografia ascunzatorii obiectelor descoperite – reda insusi locul in care
au fost gasite obiectele cautate, fara imprejurimile locului respectiv.
Fotografia obiectelor descoperite – cuprinde fiecare obiect in mod izolat.
Scopul fotografiei de detaliu a obiectelor gasite la perchezitie este de a reda
marimea exacta, forma si diferitele lor particularitati.

11
Masuratori fotografice – unele fotografii judiciare operative trebuie sa
redea si dimensiunile locului fotografiat ale urmelor sau obiectelor din
perimetrul sau, distanta dintre ele. In practica se aplica metode speciale de
fotografiere:
Metoda fotografierii la scara – este cea mai simpla. Obiectele sunt fixate
astfel incat dupa fotografie sa li se poata stabili dimensiunile in lungime si
latime. Ea consta in asezarea alaturi de obiectul fotografiat a unei rigle
gradate in centimetri, care este fotografiata impreuna cu obiectul respectiv.
Metoda metrica de fotografiere – se aplica la fotografia schita si mai rar la
cea a obiectelor principale. Aceasta metoda cunoaste mai multe variante:
fotografierea cu panglica gradata pentru profunzime, fotografia prin
utilizarea patratului, fotografia cu ajutorul unuei aparaturi speciale si in
anumite conditii care este urmata de lipirea fotografiilor obtinute pe niste
formulare metrice confectionate in acest scop.
Metoda stereometrica – se aplica la executarea fotografiei schite metrice,
daca se dispune de aparate special construite in acest scop. Prin ea se obtin
imagini spatiale ale obiectelor, dimensiunile lor si distantei dintre ele.
Aparatele fotografice stereo au doua obiective so doua camere obscure spre
a realiza simultan doua fotografii din unghiuri diferite ale aceluiasi obiect ori
ale aceluiasi spatiu.
Fotografia semnalmentelor – are ca scop inregistrarea persoanelor care
au savarsit o fapta penala, urmarirea si identificarea cadavrelor
necunoscute, prin fixarea trasaturilor exterioare. Fotografiile semnalmentelor
se subdivid in:
Fotografia de identificare a persoanelor – pentru inregistrarea penala
persoanelorli se fac doua fotografii bust: una din fata si alta din profil.
Persoana trebuie sa fie cu capul descoperit, fara ochelari, ochii deschisi si
privirea indreptata inainte, tinuta corpului si a capului dreapta, iar daca este
barbat sa fie si barbierit. Fotografia din fata trebuie sa redea multa claritate
particularitatile fetei cum sunt: desimea parului, insertiunea parului in jurul
fruntii, marimea fruntii, forma ridurilor, conturul si desimea sprancenelor,
marimea si pozitia ochilor, lungimea si latimea nasului, forma gurii, grosimea
buzelor, pozitia si forma unor cicatrice sau negi de pe fata. Fotografia din
profil persoana trebuie sa aiba urechea descoperita si tinuta capului
dreapta. Persoanele care poarta ochelari ar fi potrivit sa li se faca inca o
fotografie bust cu ochelari, in pozitie a fetei semi intoarsa. Totdeauna
fotografiile de identificare a persoanelor se fac in conditii de laborator cu
aparate fotografice speciale construite in acest scop. Iluminarea persoanei
se realizeaza cu ajutorul unui izvor de lumina dispersata asezata in spatele
aparatului fotografic. Fotografiile de identificare a persoanelor insotesc fisa

12
personala a infractorului. In caz de sustragere de la urmarire, fotografiile
servesc organelor de cercetare la urmarire si descoperirea sa.
Fotografiile de identificare a cadavrelor necunoscute – se fac in numar
de doua: una bust din fata si alta bust din profil. Inainte de fotografiere
cadavrul este pregatit in acest scop facandui-se asa numita toaleta care
consta in : cusutul lesiunilor ce deformeaza fata , spalarea de sange,
pieptanatul parului, deschiderea ochilor, rujatul buzelor spre a le da un
contur precis. Pentru fotografiere cadavrul se aseaza daca se poate pe
scaun dandui-se corpului si capului o pozitie dreapta cu ochii deschisi,
indreptati inainte
Fotografia de urmarire – se efectueaza in procesul de urmarire activa a
persoanelor care pregatesc savarsirea unor infractiuni sau intreprind
activitati de inlaturare de ascundere a urmelor infractiunilor deja comise.
Aceasta fotografie se face pentru prevenirea infractiunilor, surprinderea
faptuitorilor in flagrant delict si in cazul cand infractorii deja descoperiti
incearca sa sustraga probele.

VIII. Urmele
Prin urma a infractiuniise intelege orice modificare intervenita in campul
infractional intervenita in conditiile savarsirii unei fapte penale , intre fapta si
relatarea ei materiala existand un raport de cauzalitate.

Criterii de clasificare a urmelor:

- dupa factorul creator de urma: - corpul omului, obiecte sau instrumente,
animale, fenomene,
- sau factorul primitor de urma - - om, obiect, animal, etc.

dupa tipul sau natura urmei :

- urme care reproduce forma suprafetei de contact a obiectului creator –
urme de maini, de picioare, a instrumentelor de spargere
- urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice –
petele de sange, firul de par, praful, ciobul, pilitura, resturi vegetale
- urme sonore – vocea, vorbirea, zgomotele obiectelor
- urme olfactive – mirosul specific persoanelor si obiectelor
- urme vizibile si urme latente - care se vad cu ochiul liber si cele care nu
se vad

13
- macrourmele si microurmele – cele care se cunosc din a doua categ fac
p[arte cele care nu se vad cu ochiul liber – sunt invizibile si greu de evitat
si de catre infractor – praful sau scamele de pe covor,

dupa modul de formare a urmelor :

- statice – create prin atingere, apasare, lovire, fara ca una dintre suprafete
sa se poata misca
- dinamice – ca rezultat al miscarii de translatie, alunecare, - urmele de
franare, cele lasate de un cleste in mom taierii unui belciug
- urme de suprafata – de stratificare – cele formate prin depunerea unui
strat de substanta(grasime, transpiratie, sange) – urme de destratificare
– formate prin ridicarea substantei aflate initial pe support
- urme de adancime – specifice obiectelor primitoare de urma - in care se
imprima suprafata obiectului ce a format urma

alte criterii –
- urmele locale
- urmele negative
- pozitionale – scaun rasturnat, sau masa, sertare deschise etc

Dactiloscopia – ramura criminalisticii care se ocupa cu examinarea si

calsificarea desenelor papilare in vederea identificarii persoanelor

Cercetarea si interpretarea urmelor de – maini, picioare, a celorlalte

extremitati ale corpului, urmelor de sange, de saliva si de sperma,
(seminale), a firului de par, olfactive (cu ajutorul cainelui),

IX . CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR DE MAINI

Dactiloscopia – este ramura criminalisticii care se ocupa cu examinarea si
clasificarea desenelor papilare in vederea identificarii persoanei
Desenul pailar este unic la fiecare persoana, fix sin u poate fi modificat sau
inlaturat, astfel incat prin particularitatile sale caracteristice permit
identificarea certa a individului.
Descoperirea, revelarea, fixarea si ridicarea urmelor de maini de la fata
locului se realizeaza in functie de modul cum s-a format urma.Exista urme
de maini statice sau dinamice, de suprafata sau de adancime, vizibile sau
latente, , descoperirea lor presupunand o cautare sistematica, in functie de
natura locului si modul de savarsire a faptei

14
Specialistul criminalist trebuie sa aiba rabdarea si intuitia unui mare artist
atunci cand cauta urmele, in mintea lui trebuie sa-si imagineze intregul drum
facut de infractor, iar obiectele purtatoare de urme trebuie luminate oblic,
O alta metoda este pulverizarea pe obiectul presupus purtator de urma a
unei solutii pe baza de luminal care sub actiunea radiatilor ultraviolete , urma
va aparea pt scurt timp intr-o luminiscenta specifica. Aceasta lampa portabila
se gaseste in trusa criminalistica si este procedeul cel mai indicat pt
descoperirea amprentelor papilare.

Stabilirea vechimii urmelor de maini depinde de obiectele putatoare de urme,

de actiunea anumitor factori asupra urmelor si continua pana in momentul
expertizei dactiloscopice. Vechimea urmelor este si ea un element care ajuta
la interpretarea modului de formare a urmelor, oferind indicii privitoare la
fapta si la persoana autorului.
Cerinte ca – rapiditatea efectuarii cercetarii, perseverenta, rabdarea, calmul
precum si limitarea numarului de personae trebuie sa le aiba specialistul si
organul care conduce ancheta pt a obtine rezultatele dorite.

In ceea ce priveste revelarea urmelor :

- revelarea prin metode fizice – consta in prafuirea sau pudrarea prin
pulverizare pe obiectul ori suprafetele purtatoare de urme.
Substantele(ceruza, negrul de fum, argentoratul, praful de Xerox, etc) pe
langa finetea lor trebuie sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care
s-a format urma, sa evite imbacsirea urmei,
- cand avem suprafete multicolore revelarea se face cu substante
fluorescente – pudra galbena fluorescenta –
- raspandirea sau indepartarea pudrelor se face cu o pensula din par de
veverita, puf de strut sau fibre de carbon. Pt suprafete mari se folosesc
pulverizatoare speciale sau sprayuri, pt suprafete din piele, cauciuc sau
mase plastice se fol pensule magnetice iar pt suprafetele nichelate sau
cromate se practica afumarea cu funingine de camfor sau polistiren
espandat

- revelarea prin metode chimice – se bazeaza prin reactia dintre anumite

substante chimice(nitratul de argint) si componentele transpiratiei

- odata cu desoperire si revelarea urmelor – urmeaza fixarea acestora

si ridicarea

15
- Prin fixarea urmelor – intelegem consemnarea acestora intr-un process
– verbal prin detalierea acestora, pozitia lor pana la anumite obiecte
principale, sunt facute mentiuni asupra fotaografiilor executate, care
trebuie sa redea cu claritate caracteristicile urmelor.

- Pt fotografiere, - este necesar sa se urmeze anumite tehnici si

procedee, functie de obiectul purtator de uram si de urma.

- Ridicarea urmelor – se face cu ajutorul unei pelicule adezive, cu ajut

mulajelor sin u se face pana nu sunt fotografiate si marcate,

- Transportarea acestora se face in conditii necesare pt a asigura

integritatea urmelor – se ambaleaza, se eticheteaza si se depun in
colete care se vor sigila de catre cel ce conduce ancheta

- Prin interpretarea urmelor – tragem concluziile cu privire la infractor, in

functie de urmele care le-a lasat, ce obiecte au intrat in sfera lui de
interes, ce fel de infractiune a avut loc, ce fel de infractor a fost – daca
era calm, grabit, nervos, incepator sau experimentat, familiarizat sau nu
cu locul respectiv, ce inaltime aproximativa are, sexul, etc

- Expertiza dactiloscopica – va fi cea care va clarifica aspectele legate

de formarea urmelor de maini iar daca va avea si posibiliataea compararii
cu amprentele cercului de suspecti, va putea duce la clarificarea cauzei
functie de numarul minim de detalii sau puncte caracteristice identice
gasite.

- Raportul de expertiza va fi insotit si de plansele fotografice pt

demonstrarea rezultatului, in cazul in care se face compararea

X. CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR

LASATE DE ALTE PARTI ALE CORPULUI

Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare, dinti, buze,urechi, nas,

frunte, unghii.

1. Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare

- au un numar mai redus de elemente caracteristice, cu exceptia celor
specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului

16
Clasificarea urmelor de picioare:
- urmele plantei piciorului
- urmele piciorului semiincaltat sau urme de ciorapi
- urmele de incaltaminte

Urmele plantei piciorului – cele formate cu piciorul descaltat , sunt cele mai
numeroase, datorita amprentei talpii piciorului
Planta piciorului se imparte in:
- regiunea metatorsofalangiana
- metatarsiana
- tarsiana
- regiunea calcaiului

Urmele piciorului semiincaltat – sau ale ciorapilor reproduce forma generala

a piciorului , regiunilor sale, a tesaturii si pot prezenta urme de
individualizare cum ar fi cusaturile si unele uzuri specifice.

Urmele de incaltaminte – daca sunt formate in conditii corespunzatoare pot

relecta elemente caracteristice identificarii.

Formarea urmelor de picioare – asemanatoare urmelor de maini, pot fi de

adancime, suprafata, vizibile sau latente, in functie de cum s-au creat, se pot
stabili anumite caracterstici ce pot ajuta la investigatie, cum ar fi, deplasarea
de la locul faptei , incet sau fugind, etc.

Cercetarea criminalistica la fata locului a urmelor de picioare:

- se cauta printre primele
- se cerceteaza suprafetele pe care s-au creat
- se poate asocial cautarea urmelor de picioare cu cea de cautare si
prelucrare a urmelor de miros
- urmele piciorului gol se descopera si se reveleaza asemanator ca la
urmele de maini
- cele de incaltaminte – secauta cu ajutorul unei raze incidente de lumina

Dupa descoperire urmele trebuie conservate si protejate, de actiunea

factorilor externi, ai mediului, de valul de curiosi ce pot aparea
De asemeneea dupa descoperire si revelare, urmele trebuiesc masurate.

Fixarea si ridicarea urmelor de picioare – se face intr-un process verbal

de cercetarea la fata loculuicu descrierea detaliata a numarului si tipurilor de

17
urme descoperite, formei , particularitatilor acestora, natura suportului pe
care s-au format, modul derevelare, fotografiere, ridicare prin mulaj,
ambalare , etc

Fotografierea urmelor de picioare – se impune fixarea imaginii de

ansamblu, fixarea unei urme care contine cele mai multe si mai clare
elemente de individualizare a obiectului creator

Ridicarea prin mulaj a urmei formate in adancime – in functie de conditiile

formarii urmelor, nisip, pamant zgrunturos, umiditate multa, zapada, se
folosesc pt ridicarea de mulaje anumite materiale : - plastilina, parafina,
amestecul de gips cu ciment, latexul etc.

Paricularitati in cercetarea carari de urme –

Cararea de urme reflecteaza caracteristicile individuale ale unei persoane, ,
pot oferii indicii pretioase in legatura cu persoana care a creat. Este
analizata in functie de:
- directia de miscare
- linia mersului
- latimea pasului
- unghiul de mers

interpretarea la fata locului - priveste atat urmele cat si cararea de urme,

in urma interpretarii pot fi desprinse date referitoare la nr de persoane, sexul,
talia si varsta, greutatea aproximativa, viteza de deplasare, .Anumite
neregularitati pot duce la indicarea unei anumite stari patologice a individului
creator de urma, precum si la intentia de a deruta cercetarea, daca cunostea
locul, daca a stat la panda, etc

Expertiza criminalistica a urmelor de picioare poate indica, varsta, sexul,

talia , greutatea, mecanismul de formare, vechimea urmei, tipul de
incaltaminte care a creat urma,

18
Cercetarea urmelor de dinti, buze si alte parti ale corpului uman

Odontologia judiciara se ocupa cu studiul dintilor si urmelor acestora

Urmele de dinti descoperite pe corpul persoanelor, alimente, sau diverse
obiecte, se prezinta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de
adancime, si redau numeroase caracteristici, , cum ar fi, modul de operare,
varsta persoanelor, diferentierea intre cei pana la 20 – 25 ani la care dintii
prezinta un microrelef characteristic.

Cercetarea la fata locului a urmelor de dinti – se intalnesc pe diverse

alimente, fructe, corpul victimei, al agresorului, anumite obiecte cu care
agresorul a luat contact.
Fixarea urmelor de dinti – se face prin consemnarea in p-v, prin fotografiere,
insistandu-se pe detalii dar sip e pozitia corpurilor purtatoare de urma.
Ridicarea si transportarea urmelor de dinti se face in functie de natura
obiectului purtator de urma pt a preveni alterarea si deformarea acestuia,
precum si protejarea urelor , altele decat cele de dinti care pot exist ape
obiectul purtator de urma.

Expertiza odontologica - ca exemplu in investigarea unui mar sau unui

fruct incepe cu fotografierea in vederea ilustrarii modului de muscatura,
prelevarea si cercetarea eventualelor urme de saliva, sau maini, in final
ajungandu-se la examinarea odontologica.

Cercetarea urmelor de buze – au anumite particularitati anatomice:

- unicitatea dispunerii formei papilelor sau santurilor coriale
- unghiurile comisurale
- gropita mediana
- tuberculul buzei superioare

Cercetarea la fata locului a urmeor de buze – se pot gasi pe pahare, cani,

tacamuri, port-tigaret, pipa, dar si pe imbracaminte.
Procedeele de fixare si revelare a urmelor de buze sunt asemanatoare ca la
maini si picioare
Interpretarea la fata locului a urmelor de buze – in coroborare si cu celelalte
date obtinute din cercetare seveste la casificarea actiunii, succesiunea
faptelor petrecute, stabilirea varstei cu aproximatie, a sexului persoanei
creatoare de urma, la raporturile cu victima.

19
Expertiza criminalistica a urmelor de buze – stabileste mecanismul de
formare a urmelor, vechimea urmelor, varsta, sexul, tipul anthropologic, , alte
categorii de urme formate odata cu cele de buze,

Cercetarea urmelor formate de alte parti ale corpului uman

Urechile, nasul, fruntea, unghiile, barbia

Urmele de urechi – sunt cele mai valoroase prin faptul ca urechea este
diferita de la o persoana la alta, prin caracteristicile ei specifice,
Ca mod de formare pot fi –statice sau dinamice, latente, uneori vizibile

Urmele nasului – se pot forma in sol moale, zapada sau nisip, ,

characteristic nasului fiind parrticularitatile lui, fiind diferit de la o persoana la
alta,

Urmele fruntii – se pot identifica prin caracteristicile fruntii, ridurilor,

formandu-se prin transpiratia fruntii, revelarea si fixarea se face ca la urmele
de maini.

Urmele de unghii – se intalnesc pe corpul persoanelor, victima sau

aggressor, in functie de natura infractiunii, sau pe anumite obiecte moi,
Characteristic unghiilor sunt striatiile de pe suprafata unghiilor, caracteristice
fiecarei persoane,

Interpretarea la fata locului a urmelor corpului uman – urmele corpului

uman pot furniza date referitoare la celel petrecute in mom savarsirii
infractiunii , la raportul intre victima si aggressor , la modul cum a actionat
agesorul, la nr de persoane, care in coroborare cu alte date ale anchetei duc
la clarificarea cauzei.

Expertiza criminalistica a urmelor lasate de corpul uman - ne ofera date

cu privire la modul de formare al urmei, vechimea urmei, eventuale
caracteristici care sa identifice persoana sau grupul de persoane creator de
urma, , stabilirea inaltimii cu aproximatie, sexului, varstei,

20
XI . CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR BIOLOGICE SI
URMELOR OLFACTIVE

Urmele biologice sunt produsele de secretie, excretie si tesuturile umane

Secretie – saliva, secretia nazala, laptele matern
Excretie – urina, fecalele,sperma, sputa, vomismentele, meconiul
Tesuturile moi – sange, piele, tesut muscular, masa cerebrala
Tesuturi dure – oase, unghii, fierele de par

Cele mai importante sunt cele de sange, saliva, sperma, fire de par

Cercetarea urmelor de sange – in campul infractional se prezinta sub

forma de picaturi de sange, dare, balti, manjituri ca urmare a unei actiuni
violente exercitate aspra corpului uman
In functie de natura suportului , ele pot fi absorbite, sau se pot prezenta ca o
crusta ramanad la suprafata
Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechime, cantitate, natura
suportului si factorii care actioneaza asupra lor.

Cautarea urmelor de sange trebuie efectuata in functie de fiecare caz in

parte si anume pe:
- imbracamintea si corpul persoanei, ele ramanand in tesaturi chiar daca
se va incerca inlaturarea acestora
- portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in
locul unde s-a descoperit cadavrul
- instrumentele folosite in savarsirea infractiunii – cutite, topoare sau alte
tipuri de arme
- instalatiiile sanitare – vase sau obiecte folosite la inlaturarea urmelor

Depistarea petelor suspecte a fi de sange se face cu sursa de lumina cu

filtre de culoare rosii verzui, care scot in evidenta urma. Odata descoperita
urma este necesar a se stabili daca este sau nu de sange.
Dupa descoperire are loc fixarea si descrierea in procesul –verbal, ,
fotografierea pt punerea in evidenta a urmelor

Ridicarea urmelor de sange –

Daca sunt pete usacate se razuie impreuna cu o portiune din support, daca
sunt sunb forma de balti se absorb cu pipeta sau cu hartia de filtru, trebuie
examinate cu maxima urgenta

21
Crengile sau vegetatia se taie iar pamantul ce contine urme de sange se
ridica cu totul
Ambalarea se face in saci de hartie sin u de plastic si de asemenea nu se
ambaleaza urmele in stare uda

Interpretarea

XII . INREGISTRAREA PENALA

XIII. CERCETAREA INSTRUMENTELOR URMELOR DE SPARGERE

XIV . BALISTICA – CERCETAREA URMELOR FORMATE PRIN

FOLOSIREA ARMELOR DE FOC, , CE ESTE MAI IMPORTANT, CARE
SUNT URMELE, CUM SE IDENTIFICA

XV. TACTICA EFECTUARII CERCETARII LA FATA LOCULUI

XVI. TACTICA ASCULTARII MARTORILOR

Principalele cauze ale relativitatii marturiei

- imperfectiunea organelor de simt
- procese psihice distorsionate
- convingerea cvasi-generala
- particularitatile psihologiei organului judiciar

Astfel subiectul official trebuie sa cunoasca o bogata cultura juridical pt a

reusi sa obtina o proba testimoniala cat mai apropiata de realitate, de adevar
prin care sa iasa in evidenta sinceritatea martorului , a bunei sale credinte,
iar dispozitiile martorului sa corespunda realitatii obiective.

22
Procesul psihologic de formare a declaratiilor martorilor

Marturia este ca o definitie – rezultatul unui process de observarea si

memorare involuntara a unui fapt juridic , urmat de reproducerea acestuia
intr-o forma orala sau scrisa, in fata organelor de urmarire penala sau a
instantelor de judecata.
Procesul de cunoastere a realitatii obiective cunoaste patru faze mai
importante:
- receptia(perceptia) informatiilor
- prelucrarea
- memorarea
- reproducerea sau reactivarea

1. Receptia este parcursa de mai multe etape:

- senzatia
- perceptia
- fenomenul de iluzie- pers vazuta intr-un grup
- fenom de expectanta – trezirea mamei de catre copil
- efectul halo – cazul escrocului

- factorii de natura obiectiva - :

- vizibilitatea
- audibilitatea
- durata perceptiei
- disimularea infatisarii

- factori de natura subiectiva:

- calitatea organelor de simt
- personalitatea si gradul de instruire a individului
- varsta si inteligenta
- temperamental
- starile de oboseala
- starile affective
- atentia

- 2.Prelucrarea informatiilor
- Aprecierea spatiului si a dimensiunilor
- Perceptia timpului
- Aprecierea vitezei

23
3 .Stocarea memoriala
- Rapiditatea si durata stocarii memoriale – scurta, medie sau lunga
- timpul de memorie a martorului
- uitarea
4. Reactivarea memoriala
- reproducerea care depinde de:
a- priceperea cu care este condusa ascultarea de catre organul judiciar
b- crearea unei atmosphere propice marturiei
c- adaptarea audierii la personalitatea martorului
-recunoasterea

Reguli tactice aplicate in ascultarea martorilor

Studierea dosarului cauzei – presupune o cunoastere aprofundata a

dosarului, cuzelor, imprejurarilor in care s-a petrecut fapta, cercul de
persoane, ce informatii exista, o eventuala documentare

Stabilirea martorilor care pot fi audiati o clasificare a acestora, natura

relatiilor lor cu pers implicate in savarsirea infractiunii si selectarea acestora
daca sunt multi.

Cunoasterea personalitatii martorilor – date despre acestia, pozitia lor fata

de fapta, pregatirea, ocupatia, etc.

Elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor

Determinarea ordinii de audiere –

- martori principali care au perceput nemijlocit faptele vor fi ascultati primii
- in functie si de natura relatiilor cu partile din process

Stabilirea momentului audierii – precum si a locului audierii se va face

tinandu-se cont sa nu aiba loc o legatura intre cei audiati si cei ce urmeaza
a fi, se face de urgenta, daca e posibil in aceeasi zi, in incaperi separate si la
intervale mici de timp.
- momentul audierii – se tine cont si de activitatea si profesia persooanei
ce urmeaza a fi audiate
- locul audierii – de regula este la sediul organului judiciar darn u este
exclus nici locul de munca, al faptei, spital, domiciliu, resedinta.

24
Pregatirea audierii – impune deseori intocmirea unui plan care va cuprinde:
- probleme de clarificat
- intrebarile si ordinea de adresare a lor
- eventuale date din dosar ce il pot ajuta pe organul judiciar
- pregatirea de inscrisuri sau fotaografii necesare prezentarii martorului pt
lamurirea sau verificarea de date

Reguli si procedee tactice criminalistice aplicate in asultarea martorilor

Conduita tactica in etapa de identificare a martorului

Este etapa depunerii juramantului - se iau datele de identificare ale
martorului, se intreaba daca este sau nu ruda cu vreuna din parti, sau daca a
suferit vreun prejudiciu, se depune juramantul specificandui-se ca marturia
mincinoasa se pedepseste.
- primirea martorului intr-o maniera civilizata
- crearea unui cadru de ascultare sobru – seriozitate, singur in incapere,
fara a avea pe langa aparate sau instalatii ce ii pot starni curiozitatea sau
teama
- comportarea organului judiciar intr-un mod calm, incurajator – nu
aroganta, nu, sfidare, raceala, etc toate pt a nu il pune pe martor in
situatia de a nu declara tot ce stie. Un climat psihologic favorabil se
obtine prin discutii libere.

Conduita tactica din momentul relatarii libere a martorului

Este etapa a doua – a relatarii martorului asa cum isi reaminteste ceea ce a
perceput el, - o depozitie libera reprezinta garantia unei mari fidelitati daca
acesta nu ascunde sau protejeaza pe cineva.
Magistratul sau anchetatorul :
- asculta martorul cu rabdare, calm si fara a-l intrerupe]
- evitarea orcarui gest, reactie sau expresie , mai ales ironica
- ajutarea cu tact a martorului mai ales daca nivelul intellectual il impiedica
- aducerea la subiect daca acesta se abate
- notarea aspectelor mai seminificative

intrebari de natura sa lamureasca relatarile martorului:

- de completare
- de precizare – timpul si modul de desfas a unui eveniment,
- ajutatoare – de inlaturare a denaturarilor sau reactivarea memoriei
- de control – destinate verificarii afirmatiilor

25
Intrebarile trebuie sa fie:
- clare, precise, concise potriv personalitatii martorului
- vor viza strict faptele percepute
- Nu vor contine elemente de intimidare
- Nu trebuie sa sugereze raspunsul
- Sa fie determinative
- Sa il puna pe martor in situatia de a allege un raspuns

Ascultarea raspunsurilor la intrebari sa se faca cu mare atentie, seriozitate,

Daca apar contradictii san u reactioneze imediat, sa se urmareasca modul
de reactie al martorului la intrebari, ioar daca se constata ca martorul minte
se reaia audierea, se face o confruntare, cu alti martori sau faptuitori

Verificarea si aprecierea declaratiilor martorilor

Verificarea marturiilor unui martor se face prin probe existente la dosar,
reconstituiri sau prin intrebari.
Aprecierea declaratiilor presupune un studio comparative al faptelor, al
calitatii surselor si daca aceste se coroboreaza cu alte date

In cazul minorilor
Persoana care nu a implinit varta de 18 ani poate fi ascultata ca martor ,
pana la varsta de 14 ani , ascultarea se face in prezenta unui parinte sau
tutore si nu depune juramant dar I se face precizarea sa spuna adevarul.
Ascultarea minorilor se face in functie de varsta acestora, , pregatirea,
ascultarea, identificarea, relatarea este asemanatoare ca la adulti, insa cu
un grad mai mare de blandete si incredere ce trebuie afisata de anchetator.

Consemnarea declaratiilor

XVII PARTICULARITATILE TACTICE ALE AUDIERII PARTII VATAMATE

26
XVIII . TACTICA ASCULTARII INVINUITULUI, INCULPATULUI, procedee,
mod de ascultare, elemente,

XIX TACTICA EFECTUARII CONFRUNTARII

XX . TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI

XXI . TACTICA EFECTUARII RECONSTITUIRII

XXII . TACTICA SI METODOLOGIA INFRACTIUNII DE OMOR

27