Anul I, nr.
8
septembrie 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul
Avem Patriarh!
ÎPS Daniel, Mi-
tropolit al Moldovei
ºi Bucovinei, a fost
desemnat Patriarh al
BOR miercuri, 12
septembrie. Ceilalþi
doi candidaþi desem-
naþi de Sf. Sinod pentru scaunul
patriarhal au fost ÎPS
Bartolomeu, mitropolit al
Clujului, Albei, Criºanei ºi
Maramureºului ºi PS Ioan, epis-
copul Covasnei ºi Harghitei. În
ultimul tur de scrutin ÎPS Daniel a
primit 95 de voturi, iar ÎPS
Bartolomeu, 86. Instalarea ofi-
cialã a noului Patriarh va avea
loc în 30 septembrie. Prea
Fericitul Daniel este al ºaselea
Patriah al României.
Dumnezeu sã-i dãruiascã
patriarhului nostru mulþi ani în
sãnãtate ºi putere pentru a pãs-
tori bine Biserica, spre slava Lui
ºi mântuirea credincioºilor!
Editorial de Pr. Ciprian Bîlbã fiecare poate fi un bun profesor pentru lui încã neadormite îºi descoperã limita
Coborârea care înalþã bineînþeles, „ochi ºi urechi“ la el însuºi.
În DEX, noþiunea de
"smerenie" este definitã ca
fiind „…comportare modes-
tã…“, iar cea de „modestie“
ca fiind „…cumpãtare în pur-
tare, în pretenþii…“. Rezultã
cã smerenia este identicã cu modestia ºi
cã un om smerit este un om moderat în
purtare ºi în pretenþii. Aºadar, un om care
vrea sã fie smerit trebuie sã-ºi cenzureze
comportamentul ºi sã-ºi scurteze aripile
viselor prea pretenþioase. Unde este Dum-
nezeu în aceste definiþii sau cum mai
putem spune cã în condiþia smeritã omul
se întâlneºte cu Hristos Întrupat? Oare sã
fie smerenia doar o „coborâre care coboa-
rã“? Dar sã lãsãm deocamdatã aceste de-
finiþii ºi sã ne apropiem de mult invocatul
cuvânt al cunoaºterii de sine. Pânã la urmã,
Preþ: 50 de bani
Cuvioasa
Parascheva,
ocrotitoare
neobositã
În fiecare an, la 14 octombrie,
Biserica Ortodoxã prãznuieºte pe
Cuvioasa Maicã Parascheva.
Moaºtele celei mai iubite sfinte din
þara noastrã se aflã la Iaºi, de unde
vegheazã asupra Moldovei ºi a
întregii þãri ºi nu oboseºte niciodatã
sã sarã în ajutorul celor care i se
roagã cu credinþã.
pag. 7
sine ºi în aceastã problemã dacã este, dar ºi curiozitatea de a cunoaºte ºi ceea ce
este dincolo de limitã. O, mare discreþie a
Orice om ajunge la un moment dat în lui Dumnezeu care respectã libertatea
viaþã sã-ºi conºtientizeze limitele. ªi e nor- omului!
mal sã fie aºa de vreme ce însãºi expe- Suntem deci în limita conºtientã a
rienþa vieþii ne spune lucrul acesta. Impor- vieþii noastre, dar ºi în deplinã posibilitate
tant este însã ce facem cu aceastã cunoaº- de cunoaºtere a Existenþei Personale de
tere de sine, cãci mulþi se cunosc, dar nu dinainte ºi de dincolo de limitã, despre
recunosc ºi nici mãcar nu încearcã sã care avem deplina certitudine cã este dar
ajungã la propriile limite ca sã vadã ce nu ºi despre cum este. ªi aceasta este o
este dincolo de ele. ªi aceasta în ciuda permanentã chemare a veºniciei lui
binecunoscutei curiozitãþi a minþii ome- Dumnezeu adresatã omului în mãrginirea
neºti care, în cele din urmã, motiveazã existenþei lui pe care o aude, înþelege ºi îi
ºtiinþa ºi descoperirile din toate domeniile rãspunde doar când îºi cunoaºte ºi
vieþii omeneºti. Cu alte cuvinte, de multe recunoaºte propriile limite. O coborâre
ori omul se complace într-o largã condes- care înalþã, eliberând aripile visului
cendenþã de sine fãrã sã se lase frãmântat „necumpãtat“ ºi arzãtor al asemãnãrii cu
de nobilele ºi incomodele aspiraþii ale Dumnezeu spre zborul necenzurat decât
complexei lui existenþe. De aici ºi marea doar de pãcatele noastre, al cunoaºterii a
dramã a cercului vicios al vieþii. ceea ce este dincolo de limitã. Aici începe
Cine însã ascultã de glasul conºtiinþei urcuºul prin darul lui Dumnezeu.
 2 Actual
Mitropolitul Varlaam al Moldovei a fost canonizat
proclamatã oficial canonizarea Ierarhului
Varlaam, fost Mitropolit al Moldovei.
Praznicul sfântului va avea loc în fiecare
an în 30 august, iar decizia canonizãrii
aparþine Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române ºi a fost luatã în ºedinþa
din februarie 2007. Propunerea a fost
fãcutã de Înalt Prea Sfinþitul Daniel,
Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei.
Ceremonia sfinþirii a avut loc la
Mãnãstirea Secu din judeþul Neamþ, locul
în care ierarhul ºi-a început viaþa mona-
halã ºi unde ºi-a petrecut ultimii ani ai
vieþii. Aºezãmântul a primit cu aceastã
ocazie al doilea hram - Sfântul Ierarh
Varlaam - alãturi de Tãierea Capului
Sfântului Ioan Botezãtorul (29 august). La
ceremonie a participat ºi Înalt Prea
Sfinþitul Laurenþiu Streza, împreunã cu un
numeros sobor de ierarhi, precum ºi pãrin-
Calendarul sfinþilor români este mai tele Teofil de la Mãnãstirea Brâncoveanu.
bogat din 29 august, datã la care a fost Locul ºi data naºterii Mitropolitului
Varlaam nu sunt cunoscute cu precizie.
Unii istorici spun cã Vasile Moþoc (dupã
numele sãu lumesc) este originar din
pãrþile Neamþului sau ale Vrancei ºi s-a
nãscut în jurul anului 1580. A pãstorit
Mitropolia Moldovei în perioada 1632-
1653, în timpul domniei lui Vasile Lupu ºi
s-a remarcat printr-o serie de activitãþi
importante.
El a înfiinþat o tipografie la Iaºi, unde
au apãrut mai multe cãrþi de învãþãturã
creºtinã. În timpul sãu a avut loc „Sinodul
de la Iaºi“, imporant în afirmarea credinþei
ortodoxe ca rãspuns la tendinþele calvine
din acea vreme. Ierarhul a fost cel care a
fãcut primii paºi cãtre folosirea în cadrul
slujbelor a limbii române în locul limbilor
strãine (greaca ºi slavona). Între cele mai
importante scrieri ale sale se aflã tradu-
cerea în românã a „Scãrii“ Sfântului Ioan
Scãrarul, una dintre operele de referinþã
ale spiritualitãþii ortodoxe. Aceasta este de
altfel printre primele opere patristice filo-

Ortodoxia, la ea acasã calice traduse în limba românã. Cazania

Mitropolia Sibiului a gãzduit, la
începutul lunii septembrie, a treia Adunare
Ecumenicã Europeanã – o întâlnire la care
au luat parte peste 2500 de reprezentanþi ai
bisericilor creºtine din toate þãrile conti-
nentului, lideri ai instituþiilor europene ºi
demnitari români. A fost pentru prima
datã când o astfel de manifestare a fost
organizatã într-o þarã majoritar ortodoxã.
S-a discutat în principal despre ecu-
menism – adicã dialogul dintre Biserici –
ºi au fost oficiate mai multe slujbe reli-
gioase comune în diferite biserici creºtine
din Sibiu. Între personalitãþile care au luat
parte la Adunarea Ecumenicã se numãrã
Sanctitatea sa Bartolomeu, Patriarhul
Constantinopolului.
Dupã descoperirea unui spaþiu catolic
ºi al unuia lutheran (în þãri în care aceste
religii sunt majoritare), participanþii la
Adunarea Ecumenicã au venit la Sibiu
pentru a continua dezbaterile despre
Ortodoxie, la ea acasã. Tradiþia ºi istoria
Ortodoxiei au fost temele unor expoziþii
de icoane, concerte de muzicã ortodoxã
româneascã ºi nu numai.
Specificul Ortodoxiei a putut fi
descoperit însã mai cu seamã la slujbele la
care reprezentanþii bisericilor din alte þãri
au fost invitaþi sã ia parte. Tema Adunãrii
a fost „Lumina lui Hristos lumineazã
Sanctiatea sa Bartolomeu,
patriarhul ecumenic, în cate-
drala mitropolitanã din Sibiu
tuturor. Speranþã pentru înnoire ºi unitate
în Europa“, iar concluzia dezbaterilor a
fost aceea cã viaþa spiritualã a credincioºi-
lor din þãrile europene poate fi îmbogãþitã
prin redescoperirea valorilor creºtine.
Într-o declaraþie comunã, participanþii
la Adunare au recomandat tuturor creº-
tinilor din þãrile Europei sã lupte împotri-
va divizãrii lumii în „învingãtori ºi în-
vinºi“ ºi pentru respectarea demnitãþii per-
soanei, dar ºi pentru protejarea mediului.
Natalia Corlean
Mitropolitului Varlaam este o altã operã
importantã a sa, folositã pânã în zilele
noastre, în ciuda vechimii ei.
Sfântul Ierarh Varlaam a fost ºi cel
care, împreunã cu domnitorul þãrii, Vasile
Lupu, ºi un sobor impresionant de clerici
ºi credincioºi, a întâmpinat moaºtele Cu-
vioasei Parascheva, aduse în þarã în 1641.
Ele au fost aºezate atunci în catedrala
„Sfinþii Trei Ierarhi“ din Iaºi, ctitoritã de
cãtre acelaºi domnitor la îndemnul ie-
rarhului.
Mitropolitul Varlaam a fost singurul
ierarh român care a candidat vreodatã la
scaunul de patriarh ecumenic. În 1639 el
s-a numãrat printre candidaþii propuºi pen-
tru aceastã înaltã funcþie.
În 1653 s-a retras la mãnãstirea Secu,
trecând la cele veºnice patru ani mai târ-
ziu. Rãmãºiþele sale trupeºti au fost dez-
gropate cu prilejul canonizãrii, la 350 de
ani de la moartea sa, în 5 iunie, anul aces-
ta. Ele au fost gãsite intacte ºi au fost
aºezate spre închinare într-o raclã de argint
aurit în biserica mãnãstirii.
Pe 30 august marele ierarh moldovean
a fost sãrbãtorit pentru prima datã ca sfânt.
Sãrbãtoarea Sfântului Varlaam este nu
numai o sãrbãtoare a evlaviei ortodoxe
româneºti, ci ºi o sãrbãtoare a demnitãþii
noastre româneºti pe plan cultural, naþio-
nal ºi european.
Amalia Rãibuleþ

Zile de hram la Mãnãstirea Brâncoveanu
Miercuri, 15 august, clopotele mãnãstirii brâncoveneºti de la
poalele munþilor Fãgãraº bãteau în acord cu armonia troparului
sãrbãtorii Adormirea Maicii Domnului: „ Întru naºtere fecioria ai
pãzit, întru adormire lumea nu ai pãrãsit, de Dumnezeu
Nãscãtoare, mutatu-te-ai la viaþã fiind Maica vieþii ºi cu rugãciunile
tale izbãveºti din moarte sufletele noastre“.
Mii de pelerini
Chemarea clopotelor ºi a rugãciunii
tainice a strâns mulþime de credincioºi din
toate pãrþile Þãrii Fãgãraºului ºi din întrea-
ga þarã. Soborul preoþilor a fost condus în
slujire de Înalt Prea Sfinþia Sa Laurenþiu
Streza, Mitropolitul Ardealului, avându-l alã-
turi pe Prea Sfinþitul Visarion Rãºinãreanu,
episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
Mai întâi a avut loc sfinþirea Aghias-
mei Mici la fântâna din incinta complexu-
lui monahal, apoi s-a sãvârºit Sfânta
Liturghie. Cinstirea Maicii Domnului,
bucuria invocãrii ei în rugãciune au fost
evocate prin predicã de cãtre Prea
Cuviosul pãrinte arhimandrit Teofil, cel
care vegheazã de ani ºi ani, prin cuvânt
duhovnicesc, în aceastã aleasã mãnãstire.
La momentul Împãrtãºirii bucuria sãrbã-
torii s-a împlinit prin mulþimea de copii,
tineri ºi creºtini de toate vârstele care au
încununat pelerinajul lor prin unirea cu
Trupul ºi Sângele Domnului.
A urmat bogatul cuvânt de învãþãturã
al Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu, care a
fãcut apel la conºtiinþa creºtinã, a respon-
sabilizat mulþimea credincioºilor pre-
zenþi ºi a îndemnat la fapta credinþei ºi
pãstrarea valorilor creºtine. Dupã cele
douã cuvinte de învãþãturã a urmat
sãvârºirea Tainei Sfântului Maslu.
Distincþii înalte
În aceastã atmosferã încãrcatã de
semnificaþii, Înalt Prea Sfinþitul a felicitat
activitatea deosebitã a Prea Cuviosului
Pãrinte Stareþ Ilarion Urs ºi realizãrile
spirituale ºi administrative ale obºtii pe
care o conduce, conferindu-i acestuia cea
mai înaltã distincþie mitropolitanã:
„Crucea ºagunianã“.
Aceeaºi aleasã distincþie a fost oferitã
ºi Pãrintelui Arhidiacon Profesor Doctor
Constantin Voicu de la Facultatea de
Teologie din Sibiu, pentru meritele
deosebite în cercetarea teologicã, în
activitatea didacticã teologicã din multe
centre universitare ale þãrii noastre ºi de
peste hotare, precum ºi în activitatea
administrativã a Mitropoliei Ardealului.
O nouã realizare
Hramul mãnãstirii a fost
marcat ºi de o agapã creºtineas-
cã. Aceasta s-a desfãºurat în
noua salã de mese din incinta
Academiei de la Sâmbãta, inauguratã cu
acest prilej. Noua salã de mese va da oca-
zia tuturor participanþilor la diferite con-
ferinþe ºi manifestãri desfãºurate în aceastã
Academie sã se bucure de o servire a mesei
la ultimele standarde. Sala este impunã-
toare, spaþioasã, iar bucãtãria este dotatã
cu aparaturã performantã. Ea va contribui
ºi la liniºtea obºtii monahale ce va contin-
ua sã serveascã masa la trapeza de la subsol.
Sãrbãtoarea
Sfinþilor Brâncoveni
Praznicul a continuat ºi a doua zi prin
cinstirea Sfinþilor Brâncoveni, ctitorii
aºezãmântului monahal ºi hramul para-
clisului mare din cadrul incintei noi. Cei
ºase sfinþi martiri sunt ocrotitorii locului,
dar ºi modele de credinþã pentru cãlugãrii
din mãnãstirea Brâncoveanu, ca ºi pentru
toþi creºtinii. Pãrintele Teofil a rezumat în
Acoperãmântul Maicii Domnului
„Bucurã-te bucuria noastrã, acoperã-ne pe noi de tot rãul cu
cinstitul tãu Acoperãmânt“.
La 1 octombrie prãznuim Acoperã-
mântul Maicii Domnului. Originea acestei
sãrbãtori este pe vremea împãratului bizan-
tin Leon cel Înþelept (886-912), când, într-o
noapte de sâmbãtã spre duminicã din luna
octombrie, se fãcea priveghere de toatã
noaptea în biserica Vlaherne din
Constantinopol.
În timpul acestei privegheri, la care par-
ticipa foarte multã lume, Sf. Andrei cel ne-
bun pentru Hristos (trecut în calendar la 28
mai) ºi ucenicul sãu, Epifanie, au vãzut-o pe
Maica Domnului, Împãrãteasa Cerului,
strãlucind în luminã ºi acoperind poporul cu
omoforul ei. Ea era înconjuratã de un alai
mare de îngeri ºi de sfinþi, în frunte cu Sf.
Ioan Botezãtorul ºi Sf. Ioan Evanghelistul.
Glasul Preacuratei s-a auzit atunci deasupra
Eveniment 3
câteva cuvinte martiriul lor: „Sfinþii
Constantin Brâncoveanu ºi fiii sãi, împre-
unã cu sfetnicul Ianache, au trecut la cele
veºnice ca martiri, la Constantinopol. Au
þinut la credinþa lor, au þinut ca aceastã
credinþã sã fie una mãrturisitoare, au murit
ca mucenici, ei dorind sã moarã creºtini.
N-au renunþat la credinþa lor ºi de aceea
sunt sfinþi ºi mijlocitori pentru noi înaintea
lui Dumnezeu. Sunt ºi exemplu pentru noi,
sã ne þinem credinþa noastrã dreptmãri-
toare, sã trãim credinþa noastrã prin fapte
care pornesc din credinþã ºi sã trãim o viaþã
pe care sã o poatã binecuvânta Dumnezeu“.
Pentru acest loc mirific de rugãciune
care este Mãnãstirea Brâncoveanu de la
Sâmbãta de Sus, pentru acest colþ de rai sã
o rugãm pe Maica Domnului sã-l vegheze
în continuare ºi sã ocroteascã prin aceasta
ºi paºii pe care îi facem în pelerinajul vieþii
noastre.
Pr. Cãtãlin Teulea
adunãrii de credincioºi spunând aceste
cuvinte: „Împãrate ceresc, primeºte pe tot
omul ce Te slãveºte pe Tine ºi cheamã în tot
locul numele Tãu preasfânt. ªi unde se face
pomenirea numelui meu, acel loc sã-l
sfinþeºti, ºi mila Ta s-o reverºi peste cei ce
mã cinstesc pe mine, Maica Ta, izbãvindu-
i pe ei din toate nevoile ºi rãutãþile“. În cin-
stea acestei întâmplãri care ne-o aratã pe
Maica Domnului ca ocrotitoarea noastrã
permanentã ºi rugãtoare pentru noi,
Biserica a închinat ziua de 1 octombrie
Acoperãmântului Maicii Domnului.
ªi în Þara Fãgãraºului au fost închinate
lãcaºuri de cult acestei sãrbãtori, ºi anume
Mãnãstirea Dejani ºi biserica parohiei
Recea, care îºi vor sãrbãtori hramul la 1
octombrie. Natalia Corlean
 4 Chipuri pentru veºnicie
„Sã fiþi statornici în credinþa strãmoºeascã!“
Interviu cu pãrintele Aurel Rãduleþ
Pe pãrintele Rãduleþ îl cunoaºteþi deja din numerele noastre pãrintele care cereau sfaturi pen-
tru problemele lor familiale.
trecute. Nãscut în Berivoi, este fiu al Þãrii Fãgãraºului, unde a ºi Sfaturile pe care le-a dat acelor
slujit o mare parte din viaþa sa. A ieºit la pensie din parohia femei mi-au fost de folos ºi mie
Voivodeni. L-am întâlnit pe pãrintele în locul în care ºtiam cu si- ca preot, problemele acelor
guranþã cã o sã îl gãsesc: în sfânta bisericã, la Sfânta Liturghie. femei fiind de fapt ºi problemele
Pãrinte, cum vi s-a pãrut perioada atât de importantã, de vicar al din parohia mea.
de activitate preoþeascã pânã în Arhiepiscopiei? Ce ne puteþi spune de fap-
momentul pensionãrii? Am fost sprijinit de cei mari, tul cã slujiþi Sfânta Liturghie
Foarte bunã, prolificã, roditoare, cu mai ales de mitropoliþii Ardea- zilnic?
toate cã nu îmi atribui merite mari. Am lului Nicolae Mladin ºi Antonie Plãmãdea- M-am convins cã prin slujirea zilnicã
sprijinit orice acþiune, am ajutat din umbrã. lã, dar am ºi sprijinit pe cei mari. Mi-aduc Dumnezeu m-a ocrotit. Când am început
Cu ajutorul lui Dumnezeu consider cã am aminte cã atunci când Patriarhul Teoctist sã fac Sfânta Liturghie zilnic la biserica
fost autorul moral al înfiinþãrii s-a retras la Cãldãruºani l-am încurajat din Groapã din Sibiu au fost unele reþineri,
Seminarului Teologic din Fãgãraº. Una spunându-i cã "nu stricã puþinã smerenie", chiar ºi din partea unor colegi. Le-am spus
dintre dorinþele mele arzãtoare a fost ca bucurându-mã când a fost reabilitat. "Dacã nu mã vreþi, vã vreau eu pe voi,
Fãgãraºul sã aibã ºcoalã bisericeascã de Am cunoscut ºi pe marii duhovnici, pentru cã-mi sunteþi dragi ºi cã trebuie sã
mai multe grade: ºcoalã de cântãreþi bi- cum a fost pãrintele Arsenie Boca. Fiind vã duc în faþa lui Dumnezeu". Însã nu îmi
sericeºti ºi seminar. M-a costat puþinã diz- consilier administrativ al nou-înfiinþatei aloc vreun drept, deoarece am împlinit
graþie, pentru cã am fost trimis ca vicar sã episcopii a Alba Iuliei am semnat actul ºi doar cuvintele "suntem slugi netrebnice
desfiinþez seminarul (din cauza restruc- am propus alegerea lui Emilian Birdaº ca pentru cã ceea ce eram datori am fãcut".
turãrii). Dar nu m-am dus dimineaþa, iar episcop. Pãrintele Arsenie Boca m-a sfãtu- Cum s-a îmbinat viaþa de preoþie cu
dupã-amiazã a venit din partea Ministe- it sã nu rãmân la Alba Iulia, "pentru a nu viaþa de familie?
rului Educaþiei aprobarea oficialã a înfiin- sluji la doi domni". Soþia a fost zilnic alãturi de mine, a fost
þãrii seminarului. M-am dus la Mitropolit Însã cea mai importantã întâlnire a primul meu cântãreþ pentru cã luna de
ºi i-am spus cu bucurie: "Înalt Prea Sfin- mea cu pãrintele Arsenie Boca fost cea de practicã din Felmer am fãcut-o cu soþia.
þite, nu mai e nevoie sã desfiinþãm semina- la mãnãstirea Prislop, când m-am dus sã-l Mi-am dat seama cã ºtie toatã Liturghia pe
rul, ne-au depãºit evenimentele. A desfiin- vizitez. M-a întrebat dacã am vreo pro- de rost. De asemenea în toate parohiile în
þa un seminar înseamnã a demola o bisericã." blemã ºi i-am rãspuns cã nu am nici una. care am fost am slujit cu copiii mei.
Care a fost relaþia dumneavoastrã Atunci mi-a zis sã rãmân sã privesc pic- Ce ne puteþi spune despre fiii dum-
cu mai marii bisericii având o funcþie tura. Între timp veneau mai multe femei la neavoastrã? Iatã cã din ºase bãieþi
patru sunt preoþi.
Familia Nastea Nu vreau sã influenþez cu nimic opinia
oamenilor despre fiii mei. Vreau sã spun
doar cã mi-au adus o mare bucurie
Un secol în slujba Domnului sufleteascã.
Cum aþi reuºit sã treceþi peste
În ultimii 39 de ani, preot paroh la pruncul Sextil Gheorghe. Acesta a vãzut greutãþi?
Perºani a fost pãrintele Sextil Gheorghe lumina zilei în primãvara anului 1929, la Am reuºit sã trec peste ele cu zâmbetul
Nastea. Cercetând condica parohialã, am 29 martie, în satul Toderiþa. A început pe buze.
rãmas impresionaþi nu doar de îndelungata ºcoala la Braºov, urmând apoi liceul Ce mesaj ne transmiteþi nouã, pre-
sa pãstorire (cãci 39 de ani nu sunt 39 de "Andrei ªaguna" din acelaºi oraº, dupã oþilor tineri?
zile…), dar ºi de familia dânsului, care a care, pe linia tradiþiei din familie, se înscrie Sã fiþi la înãlþimea chemãrii preoþeºti:
marcat istoria parohiei Perºani de-a lungul la Facultatea de Teologie din Sibiu, pe care buni slujitori ºi buni patrioþi. Prin rãbdarea
întregului secol trecut ºi viaþa o terminã în anul 1954. Trei ani mai târziu voastrã vã veþi mântui sufletele. Prin rãb-
duhovniceascã a credincioºilor de aici. se cãsãtoreºte cu Doina Oprea din dare chiar dacã trebuie sã treceþi prin orice
Într-adevãr, începând de la anul 1900, Sighiºoara, ºi împreunã vor avea doi fii, vã veþi salva ce este mai important: sufle-
preot în satul Perºani a fost bunicul pãrin- Adrian ºi Virgil. În 1959 este hirotonit ºi tul. De altfel acesta este mesajul meu pen-
telui Sextil, pe nume Pantelimon Nastea, va sluji ca preot în satul Toderiþa pânã tru toþi credincioºii Þãrii Fãgãraºului: sã
care a pãstorit aici pânã în 1940. I-a urmat când, la pensionarea tatãlui sãu, îi urmeazã fiþi statornici în credinþa strãmoºeascã ºi sã
în slujire fiul sãu, preotul Virgil Nastea, acestuia în parohia din satul Perºani. Aici aveþi rãbdare.
care a slujit cu vrednicie biserica ºi credin- rãmâne sã slujeascã pãrintele Sextil Nastea Vã mulþumim ºi vã aºteptãm cu
cioºii din Perºani pânã în 1968, ajutat ºi de 39 de ani, pânã la pensionarea sa, în anul drag de fiecare datã în mijlocul nostru.
vrednica lui soþie, preoteasa Elvira Nastea. 2007. (Interviu realizat de
În aceastã binecuvântatã familie s-a nãscut Pr. Dorin Cristea Pr. Laurenþiu Broscãþeanu)
 Noi apostoli 5
„Am fost instalat într-o atmosferã de
mare sãrbãtoare“
Pe pãrintele Iulian l-am gãsit acasã, împreunã cu soþia ºi cei doi copii. Ambianþa
caldã ºi echilibratã care se simte în familia lui transpare în tot ceea ce face. Este o
persoanã dinamicã, energicã ºi conºtientã de misiunea încredinþatã lui de
Dumnezeu. Pãrintele ne-a întâmpinat cu cãldurã ºi a fost bucuros sã ne rãspundã
la câteva întrebãri pentru dumneavoastrã.
Vã mulþumesc pentru Management? fost numit apoi de Înalt
bucuria cu care m-aþi Poate din familie, ai mei Prea Sfinþitul Laurenþiu
întâmpinat! Povestiþi-ne pen- având preocupãri în domeniu... Streza pe seama paro-
tru început câte ceva despre Dar nu v-aþi lãsat prins în hiei Vãleni. Am fost
copilãria dumneavoastrã, latura aceasta, pentru cã, instalat pe data de 5
perioadã care de multe ori ne dupã cum reiese din studiile martie 2006, într-o
traseazã direcþiile pe care le fãcute, aþi urmat în paralel ºi atmosferã de mare sãr-
vom urma în viaþã. Facultatea de Teologie! bãtoare. Credincioºii
Copilãria am petrecut-o la De mult m-am simþit atras erau îmbrãcaþi în cos-
bunicii din partea mamei, în de dorinþa de a cunoaºte mai tume naþionale, iar la
pãrþile Bârladului. A fost o mult despre Dumnezeu, dar a eveniment a participat
copilãrie frumoasã... Bunica contat foarte mult ºi cuvântul tot satul. Aceste lucruri
mea era o femeie foarte credin- pãrintelui duhovnic, care m-au emoþionat profund
cioasã ºi ea a fost cea care a pus îndrumându-mã în cele ºi m-au motivat pe calea
în fiinþa mea gândul apropierii duhovniceºti m-a ajutat sã mã pastoraþiei pentru a duce Numele: Pr. Iulian-Vincenþiu
de Dumnezeu. hotãrãsc ce cale îmi doresc sã la bun sfârºit lucrãrile ce Ungureanu
Mama mea s-a stabilit în urmez în viaþã... Eram angajat le am de realizat ºi pe Data ºi locul naºterii: 11
Braºov, dar vacanþele mi le pe- la o firmã de panificaþie ca care sper sã le finalizez octombrie 1979, Bârlad, jud. Vaslui
treceam acolo, în Moldova, ºi agent de vânzãri, unde era mult cu ajutorul lui Dum- Studii: Liceul Silvic din Braºov
participam frecvent la viaþa bise- stres. Am lucrat acolo timp de nezeu. (1994-1998); Facultatea de
riceascã. Îmi reamintesc cu 7 ani. Între timp am urmat ºi Cum aþi relaþionat Management (1998-2002); Faculta-
dragoste de sãrbãtorile impor- cursurile Facultãþii de Teologie cu comunitatea? tea de Teologie din Târgoviºte
tante: Naºterea Domnului (cu de la Târgoviºte. În perioada Am gãsit aici o
(2000-2005); ªcoala Popularã de
colindatul) ºi Învierea (cu obi- sesiunilor locuiam la Mãnãs- parohie vie ºi am încer-
ceiurile specifice de Paºti). Era tirea Nucet din Târgoviºte. cat sã mã menþin pe Artã - Canto Clasic
emoþionant pentru mine, un co- Aici am gãsit o oazã de liniºte aceeaºi linie cu înain- Familia: cãsãtorit cu Mihaela, au
pil de oraº… Era acolo ceva ce ºi, pentru mine - care eram taºii mei prin dorinþa de doi bãieþi: ªtefan (2 ani ºi opt luni) ºi
mã fascina, vedeam viaþa în prins în atâtea probleme cotidi- a-i apropia pe oameni de Filip (2 luni)
credinþã manifestatã în frumoa- ene - reprezenta efectiv Dumnezeu ºi prin inten- Parohia în care slujeºte: Vãleni
sele noastre tradiþii, într-o zonã apropierea de Dumnezeu. sificarea programului Corinteni „cã ajutându-ne ºi
de o rarã frumuseþe naturalã. În anul 2002 m-am cãsã- liturgic. În activitatea mea pas- voi cu rugãciunea voastrã pen-
Poate cã tocmai atmos- torit cu Mihaela, cea care m-a toral-misionarã colaborez foar- tru noi, darul acesta fãcut
fera din satul copilãriei v-a susþinut ºi mã susþine în conti- te bine cu autoritãþile locale, nouã... sã fie prilej de mulþu-
fãcut sã alegeþi Liceul Silvic? nuare în tot ceea ce fac. fiind sprijinit material în mire adusã lui Dumnezeu“.
Îmi doream Liceul Silvic Dupã ce am absolvit facul- lucrãrile demarate. Parohia este Pãrinte Iulian, vã mul-
deoarece m-am simþit atras de tatea de management, în 2002, majoritar alcãtuitã din oameni þumesc cã aþi acceptat sã vã
naturã, de pãdure... Tatãl meu am frecventat biserica pãrin- în vârstã ºi care au preocupãri faceþi cunoscut prin paginile
era vânãtor ºi aºa am ajuns sã telui duhovnic ajutându-l pe agricole, iar viaþa este destul de acestei publicaþii. Vã dorim
urmez Liceul Silvic, fãcând cântãreþul sãu. Acum aveam grea, întrucât veniturile lor sunt ca Bunul Dumnezeu sã vã
parte din prima promoþie a mult mai mult timp liber mici. În ciuda acestor aspecte dãruiascã în continuare
acestui liceu. Aici am cunoscut deoarece renunþasem la servici. credincioºii fac eforturi de a ne activitate rodnicã atât pe
mulþi oameni profesioniºti în Cum aþi ajuns sã fiþi susþine, participând activ la partea duhovniceascã cât ºi
domeniul silviculturii. numit preot? lucrãrile demarate. în ce priveºte lucrãrile la bi-
Ce v-a determinat sã tre- Îmi doream foarte mult sã Pentru toate acestea sunt sericã ºi la casa parohialã.
ceþi de la natura cu cadrul ajung preot, aflasem de câteva recunoscãtor gândindu-mã la Interviu realizat de
sãu liniºtit la mediul între- parohii scoase la concurs, aºa ceea ce spunea Sf. Apostol Pr. Ciprian Creangã,
prinzãtor - Facultatea de cã mi-am depus dosarul. Am Pavel în Epistola cãtre Parohia Jibert
 6 Viaþa în Hristos
Ce trebuie sã ºtim despre Sfântul ºi Marele Mir
Imediat dupã Sfântul Botez suntem unºi cu Sfântul ºi Marele Mir,
pecetluindu-ne cu „Pecetea Duhului Sfânt“. Din grija ºi cu binecu-
vântarea Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu, toate parohiile din
Mitropolia Ardealului au primit Sfântul ºi Marele Mir (sfinþit anul
acesta), distribuit în vase special realizate pentru acest scop.
Ce este Sfântul ºi Marele
Mir?
Pentru a-ºi îndeplini lucrarea sfinþi-
toare, Biserica se foloseºte de materie, pe
care o sfinþeºte. În acest fel materiei i se dã
o altã finalitate (destinaþie) decât cea
obiºnuitã. Sfântul ºi Marele Mir este mate-
ria sfântã folositã la Taina Mirungerii, la
sfinþirea bisericilor, a altarelor, a antimi-
selor ºi pentru reprimirea în Biserica
Ortodoxã a celor care au cãzut din dreapta
credinþã. El este preparat din untdelemn
curat de mãsline, amestecat cu vin curat ºi
cu 38 de balsamuri, esenþe ºi aromate.
Lucrarea de preparare a Sfântului ºi
Marelui Mir începe în dimineaþa zilei de
luni, în Sãptãmâna Patimilor ºi se încheie
miercuri, în aceeaºi sãptãmânã. Sfântul ºi
Marele Mir este sfinþit de cãtre Întâistãtã-
torul Bisericii Ortodoxe Autocefale (fiind
un privilegiu al Bisericilor autocefale),
înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, în
cadrul Sfintei Liturghii oficiate în Joia
Mare din Sãptãmâna Patimilor. Sfântul ºi
Marele Mir se preparã ºi se sfinþeºte a-
tunci când cantitatea de mir existentã este
aproape de epuizare. Numãrul mare ºi
diversitatea ingredientelor folosite în
prepararea Sfântului ºi Marelui Mir sim-
bolizeazã bogãþia ºi felurimea darurilor
Sfântului Duh. Ele sunt ºi simbol al
"mirurilor" (balsamurilor) folosite la
îmbãlsãmarea trupului Mântuitorului,
motiv pentru care se sfinþeºte în
Sãptãmâna Patimilor, premergãtor rãstig-
nirii ºi Învierii Domnului.
Întãreºte puterile sufleteºti
ºi trupeºti
Ungerea cu Sfântul ºi Marele Mir are
caracter unic ºi indelebil (de neºters). Ea
se administreazã imediat dupã Botez, prin
pecetluirea cu Sfântul ºi Marele Mir a
principalelor mãdulare ale trupului (for-
mula rostitã de preot este: „Pecetea darului
Sfântului Duh“). Se însemneazã mai întâi
fruntea, sediul minþii, pentru ca cel botezat
sã gândeascã cele duhovniceºti, ziditoare
ºi sã poatã lupta împotriva gândurilor rele.
Se ung apoi ochii pentru a-i
deschide noului botezat ori-
zonturile luminoase ale cu-
noaºterii binelui ºi pentru a fi
„curat de toatã întinãciunea“,
apoi urechile pentru a înþelege
sensurile curate ºi profunde ale
cuvintelor, potrivit sesizãrii Mântuitorului:
„Cine are urechi de auzit, sã audã“ (Matei
11,15). Ungerea nãrilor este pentru ca
acestea sã nu se deschidã mirosurilor ispi-
titoare la rãu, gura se unge pentru a-i
imprima puterea de a rosti cu îndrãznealã
adevãrurile de credinþã, iar ungerea piep-
tului, sediul inimii - deci al sentimentelor -
este pentru a-i sãdi sentimentele curate ale
iubirii de Dumnezeu ºi de semeni. Se unge
apoi la spate pentru a-i imprima puterea de
a purta greutãþile ºi poverile vieþii (crucea
fiecãruia). Mâinile ºi picioarele se ung
pentru a fi pregãtite oricând sã sãvârºeascã
binele ºi sã alerge spre împlinirea nevoilor
celorlalþi.
Taina Mirungerii este strâns legatã de
cea a Sfântului Botez, administrându-se
imediat dupã aceasta. Ungerea cu Sfântul
ºi Marele Mir este pogorârea realã a
Duhului Sfânt peste cel botezat,
imprimându-i darururile Duhului Sfânt în
trup ºi în suflet. Aceastã ungere poate fi
comparatã cu Pogorârea Duhului Sfânt
peste Apostoli la Cincizecime (Rusalii), de
aceea se mai numeºte ºi „Cincizecime per-
sonalã“. Ungerea cu Mir este ºi o întãrire
în bine a puterilor sufleteºti ºi o pregãtire a
omului pentru a putea lupta cu puterile
potrivnice care se împotrivesc unui mod
de viaþã evlavios, ceresc, trãgându-l pe om
în jos, spre cele pãmânteºti. De aici decur-
ge ºi necesitatea administrãrii Mirului cât
mai repede, pentru întãrirea celui botezat.
Cu ce mir suntem unºi dupã
Sfânta Liturghie?
Nu trebuie sã facem confuzie între
Sfântul ºi Marele Mir, administrat o sin-
gurã datã în viaþã - la Botez - ºi mirul cu
care suntem unºi dupã Sfânta Liturghie.
Dupã încheierea Sfintei Liturghii, credin-
cioºii sunt unºi pe frunte cu untdelemn
sfinþit, fie de la Taina Sfântului Maslu, fie
rezultat din apropierea sau atingerea lui de
icoana Mântuitorului, a Maicii Domnului
sau a sfântului prãznuit în ziua respectivã.
Efectele miruirii dupã Sfânta Liturghie
sunt taumaturgice (tãmãduitoare de boli)
ºi de împãrtãºire a binecuvântãrii lui
Dumnezeu în vederea câºtigãrii de daruri
sufleteºti ºi trupeºti.
Pentru a douãzecea oarã
Anul acesta, pe 2 aprilie (Lunea din
Sãptãmâna Patimilor), la Mãnãstirea
Antim din Bucureºti a început prepararea
Sfântului ºi Marelui Mir. Acesta a fost
sfinþit de cãtre Prea Fericitul Pãrinte
Patriarh Teoctist, înconjurat de ierarhii
Sfântului Sinod, în cadrul Sfintei Liturghii
oficiatã în Joia Mare la biserica „Sf.
Spiridon Nou“ din Bucureºti.
În Biserica Ortodoxã Românã, Sfântul
ºi Marele Mir a fost sfinþit pentru prima
datã de cãtre Sfântul Sinod la 25 martie
1882, Mitropolit primat fiind Înalt Prea
Sfinþitul Calinic Miclescu. Dupã ridicarea
Bisericii Ortodoxe Române la rangul de
Patriarhie (1925), Sfântul ºi Marele Mir
s-a sfinþit pentru prima datã la 1 aprilie
1926 în timpul Patriarhului Miron Cristea.
Pânã astãzi Sfântul ºi Marele Mir a fost
sfinþit de 20 ori (1882, 1894, 1906, 1921,
1926, 1934, 1942, 1950, 1955, 1958,
1965, 1968, 1973, 1978, 1983, 1988,
1993, 1996, 2002 ºi 2007).
Din grija ºi cu binecuvântarea Înalt
Prea Sfinþitului Laurenþiu, toate parohiile
din Mitropolia Ardealului au primit
Sfântul ºi Marele Mir (sfinþit anul acesta),
distribuit în vase special realizate pentru
acest scop. În Protopopiatul Fãgãraº, acest
lucru s-a realizat pe data de 21 august, sub
atenta supraveghere a pãrintelui protopop
Ioan Ciocan.
Pr. Adrian Magda

Cuvioasa Parascheva, ocrotitoare neobositã
"Spre tine pururea nãdãjduind, de multe boli ºi primejdii s-a
izbãvit þara aceasta, alinând ºi prefãcând mânia cea cu dreptate
pornitã asupra noastrã de la Dumnezeu, în buna ºi milostiva
îndurare, prin ale tale rugãciuni; dar ºi acum îngrozindu-ne
marile nenorociri, la tine nãzuim cu lacrimi, sã ne ajuþi ca sã
scãpãm din primejdie ºi sã cântãm lui Dumnezeu: Aliluia."
Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva
i s-a arãtat într-o noapte în vis ºi i-a spus sã
se reîntoarcã în þinuturile natale. Cuvioasa
s-a supus ºi s-a întors în Epivata, unde s-a
nevoit încã 2 ani lângã biserica din satul ei,
dupã care, la 27 de ani, ºi-a dat sufletul în
mâinile Domnului.
Sfinte moaºte descoperite
miraculos
Sfânta Parascheva este cea mai
Pentru viaþa sa închinatã în întregime
popularã dintre toþi sfinþii ale cãror
lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva a fost
moaºte se aflã pe teritoriul þãrii noas-
slãvitã de Acesta cu darul neputrezirii tru-
tre. Marea evlavie faþã de Cuvioasa pului ºi al facerii de minuni, iar Dumnezeu
se explicã tocmai prin convingerea ºi a descoperit acest lucru în chip minunat.
constatarea cã ea este mult folosi- Dupã mulþi ani, a fost îngropat lângã mor-
toare prin rugãciunile ei înaintea lui mântul sfintei un om pãcãtos. Cuvioasa,
Dumnezeu, dãruind fiecãruia aju- neputând suferi pãcatul, s-a arãtat în vis
torul de care are nevoie. Acatistul unui om credincios din sat ºi i-a spus sã mute
închinat sfintei o numeºte "izvorâ- trupul greu mirositor al pãcãtosului de aco-
toare a milostivirii" ºi "ocrotitoare lo. A doua zi omul a crezut cã a fost o nãlu-
neobositã", iar minunile consemnate cire, dar acelaºi vis l-a avut încã o femeie cre-
de-a lungul timpului dovedesc cu dincioasã, iar locul pe care l-a arãtat sfân-
prisosinþã adevãrul acestor cuvinte. ta în vis celor doi era acelaºi. Astfel oamenii
au sãpat acolo ºi au descoperit trupul întreg
O viaþã închinatã Domnului neputrezit, rãspândind un parfum deosebit.
Sfânta Parascheva a trãit în prima Trupul sfintei a fost dus în biserica din
jumãtate a veacului al XI-lea. S-a nãscut în Epivata. Aici, moaºtele au stat timp de
Epivata, în apropiere de Constantinopol aproape 200 de ani, sãvârºindu-se multe
(azi Istanbul), din pãrinþi de neam bun. La semne ºi minuni în jurul lor. Evenimentele
vârsta de 10 ani, auzind citindu-se la Sfân- politice care au avut loc în secolele urmã-
ta Evanghelie cuvintele Mântuitorului: "Ori- toare au fãcut ca moaºtele ei sã fie strãmu-
cine voieºte sã vinã dupã Mine, sã se lepede tate în mai multe locuri: la Târnovo, la
de sine, sã-ºi ia crucea sa ºi sã-Mi urmeze Belgrad, la Constantinopol ºi apoi la Iaºi.
Mie", a fost atât de impresionatã încât dupã Aici ajung în veacul al XVII-lea, datoritã
aceea de multe ori îºi împãrþea toate hainele domnitorului Moldovei, Vasile Lupu. De
sãracilor, deºi pãrinþii ei o bãteau pentru asta. atunci ele se aflã la Iaºi, iar de 350 de ani
Fiind foarte frumoasã, Parascheva a Cuvioasa Parascheva este ocrotitoarea
fost cerutã în cãsãtorie de tineri bogaþi care Moldovei ºi a întregii þãri.
aveau o stare socialã importantã ºi înalte
dregãtorii, însã a refuzat propunerile lor. Mari ºi multe minuni
Iubind mai mult decât orice pe Hristos, ea De-a lungul veacurilor au fost consem-
a plecat pe ascuns din casa pãrinteascã ºi a nate multe minuni. Un exemplu este pro-
intrat în mãnãstire. Dupã ce ia binecu- tecþia Iaºiului în timpul celor douã rãz-
vântare, pleacã la Ierusalim unde se închi- boaie mondiale, catedrala ortodoxã ce le
nã la Mormântul Domnului, apoi se sta- gãzduieºte nefiind atinsã de nici un obuz.
bileºte pentru nevoinþã într-o micã mãnã- Spun bãtrânii cã ostaºii vedeau noaptea, în
stire de cãlugãriþe pustnice de pe valea timpul rãzboiului, o femeie uriaºã îmbrã-
Iordanului. La vârsta de 25 de ani un înger catã în alb deasupra Iaºi-lor, ocrotindu-l de
Actual 7
bombardamente. Un alt
exemplu îl constituie se-
ceta din anul 1947, când
oamenii ºi animalele mu-
reau de foame. Moaºtele
Sfintei Parascheva au
fost scoase în procesiune
prin satele Moldovei, ºi
se spune cã în urma ei veneau nori de
ploaie bogatã ºi adãpau pãmântul.
Nenumãrate sunt minunile ºi vindecã-
rile de boli ce s-au fãcut cu credincioºii care
au alergat cu rugãciuni ºi lacrimi la moaº-
tele Cuvioasei de-a lungul celor peste 350
de ani de când ocroteºte Moldova ºi þara
noastrã. Cel mai mult aleargã ºi cer aju-
torul Sfintei Parascheva bolnavii, þãranii,
cãlugãrii ºi studenþii. Mai ales în lunile de
examene racla Cuvioasei este plinã de
cãrþi, caiete de ºcoalã ºi pomelnice.
Iubitã de români
Sfânta Parascheva se bucurã în þarã de
un cult deosebit. În fiecare zi la catedrala
mitropolitanã din Iaºi, de dimineaþa pânã
seara târziu, vin credincioºi de toate vârs-
tele ºi din toatã þara, sã se roage Cuvioasei
pentru a dobândi ajutor, sãnãtate ºi binecu-
vântare. Dar cea mai mare zi de prãznuire
este ziua de 14 octombrie, când are loc
unul din cele mai mari pelerinaje din þara
noastrã, la care participã închinãtori din toa-
te colþurile þãrii. Oamenii vin cu câteva zile
înainte, stau uneori la coadã ºi câte 24 de
ore, indiferent de vreme, dar spun cã bucu-
ria pe care o primesc covârºeºte orice oste-
nealã. În ultimii ani s-a inaugurat obiceiul
de a aduce cu acestã ocazie ºi moaºtele
unui alt sfânt. Anul trecut am primit vizita
Sfântului Nectarie Taumaturgul din insula
Eghina, iar anul acesta vor fi aduse moaºte-
le Sf. Ioan Gurã de Aur aflate la Meteore.
ªi fãgãrãºenii au mare evlavie la Cuvioa-
sa Parascheva, nouã biserici din zonã
purtându-i hramul. Este vorba despre
lãcaºurile de cult din Dridif, Grid, Hurez,
Luþa, Râuºor, ªercãiþa, Veneþia de Sus,
una dintre bisericile din Veneþia de Jos ºi
parohia Victoria I. Credincioºii de aici sãr-
bãtoresc cu mare drag ziua de 14 octom-
brie. În Veneþia de Sus de exemplu, în fie-
care an un grup de pelerini împreunã cu
preotul paroh merg la Iaºi în zilele dinain-
tea praznicului, iar în ziua hramului sãrbã-
toresc cu mare fast ziua bisericii lor, unde
se aflã ºi o bucatã din veºmântul Cuvioasei.
Pr. Ion Tãrcuþã
 8 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului

Mãnãstirea "Sf. Apostol Andrei" de la

39 de mãnãstiri în Þara Fãgãraºului. Nu, nu mai sunt…
Dar au fost. Spun bãtrânii cã le povesteau bãtrânii lor cum la
poalele munþilor, în fiecare vale era câte o mãnãstire. Ridicate
cu multã trudã de-a lungul secolelor, au fost dãrâmate cu
tunul sau incendiate. Câteva dintre ele au fost refãcute dupã
1990, iar una dintre ele este ºi mãnãstirea de la Berivoi.
Martiri ai Þãrii Fãgãraºului mat un comitet de
Dacã la ieºirea din Recea spre Dejani iniþiativã împreunã
cu preoþii din satele
urmezi indicatorul spre Mãnãstirea "Sf.
învecinate ºi s-a
Apostol Andrei" ºi faci stânga,
mai mergi vreo câþiva kilometri
pe un drum pietruit ºi ajungi
într-un colþ de rai. La piciorul
muntelui, între doi versanþi
acoperiþi de brazi ºi fagi, lângã
o vale rece ºi cristalinã se aflã
mãnãstirea "de la Berivoi",
cum îi spun fãgãrãºenii.
O mãnãstire nouã, ai crede
dacã te uiþi la clãdirile din inc-
inta ei ºi mai ales la bisericã.
Nouã e însã doar cea care
existã astãzi, pentru cã locul e Paraclisul de iarnã alcãtuit o
vechi ºi a fost închinat lui Detaliu din exteriorul bisericii
cerere care a fost apro-
Dumnezeu acum câteva secole. batã de Sf. Sinod în ianuarie 1993. Biserica dragostei
Mãnãstirea de la Berivoi este consemnatã Astfel, în 29 iunie 1993 s-a pus piatra În 1997, pentru cã paraclisul era
în 1748 ca una dintre cele mai mari din de temelie a bisericii cu hramul "Sfântul departe de a putea primi mulþimile de
Transilvania, având 23 de vieþuitori ºi un Apostol Andrei" ºi s-a sfinþit locul de cãtre credincioºi care veneau sã îºi adape
duhovnic vestit. episcopul vicar de atunci, Prea Sfinþitul sufletele în liniºtea muntelui, s-a început
În 1761 însã începe distrugerea vieþii Serafim Fãgãrãºeanul, astãzi Mitropolitul ridicare unei biserici.
monahale din Ardeal, care era o piedicã în Europei Centrale ºi de Nord. Dupã sfinþire În anul 2000 s-a ajuns deja la acoperiº.
impunerea greco-catolicismului. Astfel Actualul pãrinte stareþ, Iosif Toma, spune
sunt distruse în jur de 150 de mãnãstiri, cã acest record nu ar fi fost posibil dacã la
dintre care 39 în Þara Fãgãraºului. La baza temeliei nu ar fi stat dragostea. Pentru
ordinul generalului Buccow cade în faþa cã dragostea a fost cea care i-a însufleþit pe
tunurilor ºi mãnãstirea de la Berivoi. toþi cei care au participat voluntar la ridi-
Istoricul aºezãmântului spune cã o parte carea acestei biserici. Chiar ºi cel care a
dintre cãlugãri trec în Þara Româneascã, fost proiectant ºi diriginte de ºantier, vesti-
iar alþii se refugiazã pentru moment la tul meºter Gheorghe Haºu din Lisa, a dorit
mãnãstirea Bucium, unde au dus ºi sã îºi primeascã plata pentru munca sa nu
clopotele. Însã peste puþinã vreme sunt de la oameni în lumea aceasta, ci de la
arºi de vii împreunã cu vieþuitorii acestei Dumnezeu, în viaþa de dincolo.
mãnãstiri, în biserica de lemn, tot la porun- a fost instalat ºi primul stareþ al noului ªi iatã cum din dragoste a rãsãrit
ca austriecilor. aºezãmânt, care s-a aºezat la Berivoi aceastã minune care este biserica mãnã-
însoþit de încã câþiva iubitori de liniºte. stirii de la Berivoi, ziditã în formã de
Renãscutã peste veacuri S-a construit mai întâi un paraclis de cruce, cu trei turle, având o frumoasã arhi-
Vreme de peste douã veacuri locul a rã- varã, apoi unul pentru anotimpurile mai tecturã în stil rustic românesc, cu elemente
mas doar în amintirea localnicilor, care au friguroase, având hramul "Înãlþarea din stilul brâncovenesc.
numit în continuare locul "la mãnãstiri". Domnului". Micuþul lãcaº de cult a fost Munca nu s-a încheiat însã aici. În
În anul 1992, la iniþiativa pãrintelui sfinþit în iulie 1995 chiar de cãtre 2001 a început o etapã extrem de costisi-
Aurel Rãduleþ, fiu al satului Berivoi ºi la Mitropolitul Ardealului de atunci, ÎPS toare: pictura. Ea a fost realizatã în frescã,
acea datã vicar administrativ al Antonie Plãmãdealã. În timp s-au mai de cãtre renumitul pictor Oprea Pioarã, cel
Arhiepiscopiei Sibiului, se ia decizia de construit câteva chilii ºi o anexã care a restaurat în anul acesta pictura cate-
refacere a acestei vetre spirituale. S-a for- gospodãreascã. dralei mitropolitane din Sibiu.

Berivoi, rod al dragostei ºi strãduinþei
O oazã de liniºte
Sfinþirea a avut loc în 9 mai 2005, zi de
mare sãrbãtoare pentru vieþuitorii mãnã-
stirii ºi pentru credincioºii care au fost
mereu aproape de acest aºezãmânt.
Astãzi, mãnãstirea are ºi un nou corp
Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului 9
care adãposteºte trapeza, câteva chilii ºi
Stareþul
arhondaricul, iar porþile ei sunt larg
deschise pentru toþi cei care îi trec pragul. Pãrintele Iosif Toma s-a nãscut la 22
ªi aceºtia sunt ºi oameni cu credinþã care ianuarie 1978, în Sibiu. Urmeazã ºcoala
au sprijinit lucrarea ºi vin la lãcaºul lor de primarã ºi gimnaziul la ªcoala generalã
suflet duminicã de duminicã, dar ºi peleri- nr. 17, apoi Liceul Energetic. Dupã doi
ni din locuri mai îndepãrtate, atraºi de ani de liceu îºi întrerupe studiile ºi pleacã
frumuseþea, sfinþenia ºi pacea locu- la mãnãstire. Este tuns rasofor în noiem-
lui. Deºi are doar trei vieþuitori, brie 1993 la mãnãstirea
Dumnezeu a rãspuns cu dãrnicie Afteia din judeþul
strãduinþelor pãrintelui stareþ ºi Alba. În 1997 este
dragostei închinãtorilor acestui cãlugãrit la Beri-
aºezãmânt, astfel cã astãzi Þara voi, unde rãmâ-
Fãgãraºului se bucurã de acest fru- ne ca adminis-
mos aºezãmânt monahal, popas de trator, iar din
închinare ºi de reculegere. 2003 este
Pr. Cãtãlin Teulea stareþul acestei
Natalia Corlean mãnãstiri.

"Cea mai mare satisfacþie o am slujind Sfânta Liturghie"

Dialog cu pãrintele protosinghel Iosif Toma, stareþul mãnãstirii
Alãturându-mã ºi eu
închinãtorilor acestei fru-
moase mãnãstiri, punct de
reper pentru viaþa multor
credincioºi, încep prin a vã
întreba: Care sunt oamenii ce
v-au marcat existenþa?
Dacã e sã merg pe firul
vieþii mele, voi începe prin a mã
referi la pãrintele Aurel
Rãduleþ. Acesta fiind
duhovnicul familiei mele, mi-a
fost cel mai apropiat sufletului,
în contextul oraºului Sibiu,
localitate în care m-am nãscut.
Apoi viaþa mea a fost mar-
catã de statura duhovniceascã a
pãrintelui Miron Mihãilescu,
care a slujit cu dãruire la Ocna
Sibiului. Îmi amintesc ºi acum
cu drag de slujirea sa zilnicã,
precum ºi de orele de meditaþie
duhovniceascã de la dumnealui
de acasã. Fãcea adesea referire
la Sfântul Apostol ºi Evanghe-
list Ioan, la teologia iubirii. Era
un timp fãrã de timp.
Un alt preot, pe care l-am
avut o vreme duhovnic, este
pãrintele Ioan de la mãnãstirea
Recea din judeþul Mureº. Am
apreciat întotdeauna la dum-
nealui cum trãieºte Sfânta
Liturghie, transmisã mai
departe prin dragostea faþã de
oameni.
Pãrinte, cum s-a produs,
în sufletul dumneavoastrã,
întâlnirea cu Dumnezeu, cu
Biserica? Cu ce gânduri aþi
intrat în monahism?
Cu gândul mântuirii, cu
dorinþa de a sluji lui Dumnezeu
ºi de a fi în folosul duhovnicesc
al oamenilor, aºa am pornit pe
drumul cãlugãriei.
Pe Dumnezeu L-am întâlnit
prin acei oameni minunaþi
despre care tocmai am vorbit.
Apoi prin vacanþele pe care mi
le-am petrecut la mãnãstirea
Turnu. Slujbele ºi atmosfera de
acolo m-au apropiat ºi mai mult
de Dumnezeu. Aºa încât ºi
acum sunt legat de aceastã
mãnãstire, prin pãrintele Iosif,
duhovnicul meu. Întâlnirea cu
Dumnezeu ºi cu Biserica mi-a
fost întãritã de legãtura tainicã,
sufleteascã, prin cei trei ani de
rugãciune ºi muncã petrecuþi la
mãnãstirea Afteia, ca rasofor.
Ce anume v-a determinat
sã participaþi la lucrarea de
ridicare a bisericii de la
mãnãstirea Berivoi?
Un rol determinant l-a avut
îndemnul pãrintelui Aurel
Rãduleþ, legat sufleteºte de
aceste locuri. Privind acum în
urmã pot spune cã aºa a fost
voia lui Dumnezeu. Aceasta în
ciuda faptului cã multe gânduri
m-au nãpãdit atunci când am
pãrãsit mãnãstirea Afteia.
Plecam de la o mãnãstire cu
tradiþie, patronatã de Sfântul
Sofronie de la Cioara, sãrbãtorit
la 21 octombrie.
Acum, ca pãrinte stareþ,
ce lucrãri puteþi spune cã
v-au adus satisfacþie?
Fãrã îndoialã cã biserica
mare a mãnãstirii rãmâne
lucrarea cea mai dragã mie. Nu
e mai prejos nici lucrarea de
pictare a acestei biserici, la care
a contribuit esenþial o bunã
familie creºtinã, familia Balotã
din Bucureºti. Îmi amintesc ºi
acum cu mare bucurie de ziua
sfinþirii bisericii: 9 mai 2005, de
ziua Înãlþãrii Domnului.
Dumnezeu mi-a ajutat sã
vãd ridicat ºi complexul mãnã-
stirii, alcãtuit din trapezã, chilii
ºi arhondaric.
Ce proiecte aveþi pentru
viitor?
Ca proiecte
avem clopotniþa precum ºi gar-
dul mãnãstirii, ºi aceste proiecte
au fost demarate, fiind deja tur-
natã fundaþia.
Dincolo de aceste lucrãri
vãzute, cea mai mare satisfacþie
o am slujind Sfânta Liturghie,
rugându-mã alãturi de cei doi
fraþi ai mãnãstirii ºi în comuni-
une cu toþi închinãtorii acestui
aºezãmânt monahicesc.
Vã mulþumim din suflet,
pãrinte protosinghel Iosif,
pentru inima dumneavoastrã
deschisã din care se vor
"înfrupta" acum ºi cititorii
noºtri. Vã dorim putere de
muncã, sãnãtate ºi dobândi-
rea mântuirii.
ªi eu vã mulþumesc!
Dumnezeu sã ne binecuvânteze
pe toþi! Rugãm pe Bunul
Dumnezeu sã îndrepte paºii
iubitorilor de liniºte spre Casa
Sa, iar celor ce se îndreaptã spre
mãnãstirea noastrã le datorãm o
dragoste reciprocã. Binecuvân-
tare tuturor ctitorilor ºi bine-
fãcãtorilor!
Interviu realizat de pr.
Cãtãlin Teulea
 10 Fii tânãr cu Hristos
Reclamele ºi sufletul nostru O, om!
Trãim fãrã doar ºi poate "moartã", cu multe calorii)
într-o lume caleidoscopicã, sunt naturale, probabil pen- O, om, ce mari rãspunderi ai
într-o lume poleitã, într-o tru simplul motiv cã au în De tot ce faci pe lume,
lume sclipitoare... E de-ajuns conþinut cel puþin un ingre- De tot ce spui în scris sau grai,
sã deschizi televizorul pentru dient sãnãtos. De pilda ce la alþii dai,
a te convinge de acest lucru. Înþeleg din ce vãd cã Cãci ea mereu, spre iad, sau rai,
La orice fel de emisiune te-ai sexul, aluziile sexuale pot Pe mulþi o sã-i îndrume.
uita, te lovesc din când în vinde orice produs (de la Ce grijã trebuie sã pui
când... reclamele. Uneori, sãpunul care face spumã pe În viaþa ta, în toatã,
dimpotrivã, am senzaþia cã pielea catifelatã a top-mo- Cãci gândul care-l scrii sau spui,
reclamele sunt întrerupte de delelor, pânã la brânza to- S-a dus, în veci nu-l mai aduni
fragmente de film... S-ar pãrea cã-s bine ve- pitã a colegului care animã mintea unei fetiþe ªi vei culege roada lui,
nite, cãci mai afli lucruri noi ºi utile, ca de de clasa a III-a care se întreabã: "Daca mã Ori viu, ori mort, odatã.
exemplu: trebuie sã arunci periuþa cât mai sãrutã data viitoare!!?". No comment!). Ai spus o vorbã, vorba ta,
repede, pentru a nu da nas în nas cu viruºii, Ceea ce m-a ºocat îndeajuns, încât am Mergând din gurã-n gurã,
sã-i "lucrezi" numai din taste pe colegii care crezut cã voi avea coºmaruri, este macabra Va-nveseli sau va-ntrista
te enerveazã, sã mãnânci napolitane, rãspun- reclamã care ne recomanda sã nu folosim Va curãþi sau va-ntina,
zând cu gura plinã la telefon ºi sã spui copiii la încãlzirea sufrageriei, cãci "copiii nu Rodind sãmânþa pusã-n ea
respectivului cã a greºit numãrul, etc. sunt combustibil"... Dar ºi aceea în care unui De dragoste sau urã.
Mai aflu cã dacã ai un braþ plin de cioco- tânãr îi iese un mic "alien" supãrat din sto- Scrii un cuvânt: cuvântul scris
late poþi spune cã "ai fost în paradis" sau cã mac, pentru cã nu a citit cu atenþie prospectul Rãmâne-n urmã drum deschis
mãtreaþa e flagelul începutului de mileniu produsului din care consuma. Spre-ocarã sau spre slavã.
(cine oare m-a minþit spunându-mi cã SIDA Reclamele nu ne mai conving, ci ne Ai spus un cântec,
e acel flagel?...), cã bãrbaþii "nu se mai saturã sperie, ne ºocheazã ºi uneori ne ºi scârbesc. Versul tãu rãmâne dupã tine,
de bere", nu de sete, ci deoarece e musai sã Prea mult, ajunge! Încã un fenomen sa- Îndemn spre bine, sau spre rãu,
strângi capace pentru concurs. Mai aflu ºi cã, turat, spun mulþi. Ei devin suspicioºi orice Spre curãþie, sau desfrâu,
de nu cumperi sãpunul sau detergentul le-ai spune. Omul modern se simte minþit, Lãsând în inimi rodul sãu,
potrivit sau nu consumi sare iodatã, eºti un furat, înºelat de strãlucirea aramei ce De har sau de ruºine.
om terminat ºi "faci parte din turmã". Înþeleg seamãnã izbitor cu aurul. Dar nu e acesta Arãþi o cale, Calea ta
din ce vãd cã reclamele la alcool sunt fãcute aurul. Iar dacã e sã li se spunã oamenilor: În urma ta nu piere,
special pentru beþivi... Replicile din spoturile "Uite, acesta-i aurul", te privesc bãnuitor. Iar E calea bunã, sau e rea
publicitare observ cã au devenit "automa- lipsa încrederii, bãnuiala, de bunã-seamã, e Va prãbuºi, sau va-ntina,
tisme" în discuþiile dintre tineri (gen "Pleacã, pãcat. Credinþa este din auzire (Romani 10, Vor merge suflete pe ea,
bre, cã iei vopseaua!", "Încã una ºi mã duc", 17), dar vai, "nu mai credem tot ce auzim". La pace, sau durere.
etc.). Cred cã întâi le-am auzit pe stradã ºi Ne-am ars cu atâtea reclame, încât suflãm în Trãieºti o viaþã, viaþa ta
apoi am înþeles cã-s luate din reclame... Aflu, orice. Suntem suspicioºi permanent, credem E una, numai una
de asemenea, cã produsele de fast-food cã toþi au un interes ascuns, toþi vor ceva de Oricum ar fi, tu nu uita,
(numite inspirat în argoul american la noi. Un redactor publicitar (copy-writer), Cum þi-o trãieºti, vei câºtiga
junk-food - adicã hrana nesãnãtoasã, personaj de roman, descoperã în câteva rân- Ori fericire pe vecie,
duri mentalitatea celor de branºã: Ori chin pe totdeauna.
Pãrintele Teofil despre tineri "Lucrez în publicitate: ei da, poluez O, om, ce mari rãspunderi ai!
Tu vei pleca din lume,
Pãrinte Teofil, am observat ºi în conferinþe, ºi în universul. Sunt tipul care vã vinde Dar ce ai spus prin scris, sau
cãrþile pe care le-aþi publicat pânã acum, cã aveþi o rahat. Acela ce vã face sã visaþi la grai,
preocupare deosebitã pentru tineri. De ce? lucruri pe care n-o sã le aveþi nicio-
Sau laºi, prin pilda care-o dai,
Pentru cã tinerii sunt în faþa vieþii, pentru cã tinerii datã. Cer veºnic albastru, gagici Pe mulþi, pe mulþi, spre iad sau
sunt modelabili, pentru cã tinerii sunt în cãutare, pen- care nu-s niciodatã nasoale, o feri- rai,
tru cã tinerii pot sã devinã ºi devin de fapt. ªi orice cire perfectã, retuºatã pe Photoshop, Mereu o sã-i îndrume.
intervenþie în favoarea tinerilor e totdeauna cu nãdejde. imagini bibilite, muzicã ultimul rãc- Deci nu uita: Fii credincios!
E cu nãdejde în înþelesul cã cealaltã vreme a vieþii se net (...). Apostolatul meu e sã vã fac Cu grijã ºi cu teamã,
întemeiazã pe copilãrie ºi pe tinereþe, iar la bãtrâneþe sã vã curgã balele. În profesia mea Sã laºi în inimi luminos
este rezumatul vieþii. Fericitul Augustin spunea: nimeni nu vã doreºte fericirea pen- Un semn, un gând, un drum fru-
„Copilul este tatãl omului mare“. Pare un paradox, însã tru cã oamenii fericiþi nu consumã" mos,
de fapt este o realitate. Într-adevãr tânãrul cuprinde ºi (Frederic Beigbeder, 199.000 lei). Cãci pentru toate, 'nendoios,
pe copilul de odinioarã. La fel ºi vârsta urmãtoare Cuvintele pot pãrea dure, dar Odatã vei da seamã.
cuprinde pe copilul ºi pe tânãrul de odinioarã, iar la exprimã o realitate. Amin
bãtrâneþe, fiind rezumatul vieþii, este cuprins omul Laurenþiu Dumitru,
„Tinerii pe calea întrebãrilor“ Sf. Ioan Iacob Hozevitul
întreg de la tinereþe pânã la bãtrâneþe.
 Pas în doi 11
Temelia familiei ºi
„nepotrivirile de caracter“
Continuãm serialul nostru dedicat familiei creºtine cu un fragment din
sfaturile Cuviosului Paisie Aghioritul, un experimentat duhovnic din Grecia
la uºa cãruia au bãtut mulþi soþi cu probleme în familiile lor pentru a cere sfat. se ascunde armonia lui Dumnezeu? Carac-
terele deosebite creeazã armonia. Vai vouã
Stareþul primea ºi foarte multe scrisori de la oameni cu probleme familiale, dacã aþi avea acelaºi caracter! Gândiþi-vã
iar aceste probleme el le atribuia depãrtãrii oamenilor de Dumnezeu ºi iubirii ce s-ar întâmpla dacã amândoi v-aþi mânia
lor de sine. „Mai demult, spunea el, viaþa era mai liniºtitã ºi oamenii aveau repede. Aþi dãrâma casa. Sau dacã amân-
rãbdare. Astãzi sunt ca brichetele. Nici mãcar un singur cuvânt nu suferã; doi aþi fi cu caractere blânde. Aþi dormi în
dupã care urmeazã automat divorþul“. picioare. Dacã aþi fi fost amândoi zgârciþi,
Temelia cãsniciei dragostei cât pot mai mult, pentru a v-aþi fi potrivit, dar aþi fi mers amândoi în
iad. Iar dacã aþi fi fost amândoi cu dare de
-Pãrinte, un oarecare tânãr, ce s-a rãmâne uniþi amândoi pentru totdeauna, ca
mânã, aþi fi putut þine casa? Copiii voºtri ar
hotãrât pentru viaþa de familie, m-a între- astfel sã fie împreunã cu ei ºi al Treilea,
Preadulcele nostru Iisus. Fireºte, la înce- fi umblat pe drumuri.
bat cum o poate începe corect.
Micile deosebiri ale caracterelor soþilor
-Mai întâi sã se îngrijeascã sã afle o put, pânã se vor aranja ºi se vor cunoaºte
fatã bunã, care sã-l odihneascã sufleteºte, bine, se poate sã aibã unele greutãþi. Aºa se ajutã la crearea unei familii armonioase,
pentru cã pe fiecare îl odihneºte alt caracter întâmplã la fiecare început. pentru cã unul îl completeazã pe celãlalt. La
de om. Sã nu caute sã fie bogatã ºi fru- În deosebirea caracterelor maºinã este absolut necesarã acceleraþia,
moasã, ci mai ales simplã ºi smeritã. Adicã ca ea sã meargã, dar ºi frâna, ca sã se opreas-
trebuie sã dea mai multã atenþie frumuseþii
se ascunde armonia cã. Dacã maºina ar avea numai frânã, nu
lãuntrice ºi nu celei exterioare. Atunci când Într-o zi a venit la chilia mea cineva ºi s-ar miºca din loc, iar dacã ar avea numai
tânãra este un om de nãdejde ºi este înzes- mi-a spus cã este foarte mâhnit, pentru cã acceleraþie, nu s-ar mai putea opri. ªtiþi ce
tratã cu bãrbãþie, fãrã sã aibã mai mult din nu se înþelege cu femeia lui. Cu toate aces- le-am spus unor soþi? „Fiindcã vã potriviþi,
cele de care are trebuinþã caracterul femeiesc, tea am vãzut cã nu existã ceva serios între de aceea nu vã potriviþi“. Amândoi sunt
aceasta îl ajutã foarte mult pe bãrbat sã afle ei. El are o „umflãturã“, femeia lui alta ºi sensibili. Dacã se va întâmpla ceva în casã,
îndatã înþelegere ºi sã nu-l doarã capul. de aceea nu se pot apropia unul de altul. amândoi se vor pierde cu firea ºi vor
Dacã are ºi fricã de Dumnezeu ºi smere- Au nevoie de puþinã „rindeluire“. Ia douã începe: „Vai ce-am pãþit!“ va spune unul,
nie, atunci se pot lua de mânã ca sã treacã scânduri nerindeluite, una care are un nod „Vai ce-am pãþit!“ va spune celãlalt. Adicã
împreunã râul cel primejdios al lumii. într-un loc, iar cealaltã în alt loc, încearcã unul îl ajutã pe celãlalt sã deznãdãjduiascã
Dacã tânãrul se gândeºte serios sã ia de sã le uneºti ºi vei vedea cã rãmâne un gol ºi mai mult. Nu-l poate întãri cât de puþin
soþie pe o fatã, dacã îºi dau cuvântul ºi se între ele. Dacã însã rindeluieºti puþin una pe celãlalt, spunându-i: „Ia stai, cã nu este
logodesc - este bine ca logodna sã nu þinã dintr-o parte, iar cealaltã din partea opusã, un lucru chiar aºa de grav ceea ce se
mult - sã încerce ca în perioada care va dura dar cu aceeaºi rindea, îndatã se vor uni. întâmplã!“
pânã la nuntã sã o vadã pe tânãrã ca pe Lucrarea aceasta o face cel mai bine Atunci când soþii au caractere diferite
sora sa ºi sã o respecte. Dacã amândoi se duhovnicul ºi este eficientã atunci când cei pot ajuta mai mult ºi în educaþia copiilor
vor nevoi din tot sufletul sã-ºi pãstreze doi au acelaºi duhovnic, astfel încât sã se lor. Unul frâneazã puþin, iar celãlalt spune:
fecioria lor, la Taina Cãsãtoriei, atunci facã „cu aceeaºi rindea“. „Lasã-i pe copii puþin mai liberi“. Dacã
când preotul îi încununeazã, vor primi har Unii bãrbaþi îmi spun: „Nu mã înþeleg amândoi îi vor constrânge pe copii, îi vor
îmbelºugat de la Dumnezeu. cu soþia mea. Avem caractere deosebite“. pierde. Iar dacã îi vor lãsa liberi amândoi,
În continuare sã cultive virtutea Nu înþelegeþi cã în deosebirea caracterelor iarãºi îi vor pierde. În timp ce, în felul
În Sãptãmâna Mã schimb ºi vin acesta, aflã ºi copiii un echilibru.
Patimilor, doi soþi Adevãrata iubire eu sã le bat. Nu Vreau sã spun cã toate sunt de trebuin-
ºi-au împãrþit treburile casnice, astfel încât sã trebuia sã faci ºi treaba asta. þã. Dar, fireºte, nu trebuie sã întreacã mãsu-
termine cât mai repede curãþenia. Stabiliserã -Nu, du-te sus ºi mãnâncã, mã descurc ºi ra, ci fiecare sã-l ajute pe celãlalt în felul
cã trebuie sã termine înainte de Miercurea singurã. Ce, pânã sã mã mãrit nu tot eu le sãu. Dacã, de pildã, mãnânci ceva foarte dulce,
Mare, ca sã aibã cât mai mult timp pentru bãteam? Cã tata nu mai avea putere. simþi nevoia apoi sã mãnânci ceva sãrat.
cele duhovniceºti. Dacã terminau, pânã la -Opreºte-te cã mã superi, asta e treaba Sau verdeþurile, dacã sunt foarte amare, nu
Paºti nu mai aveau de fãcut decât de mân- mea. Tu ai muncit destul. se pot mânca. Puþin amar însã ajutã, pre-
care. Le rãmânea destul timp sã se ocupe de Înainte de a pleca la bisericã, pãrintele cum ºi puþin acru. Dar dacã cel care este
cele duhovniceºti. lor duhovnic, care le era vecin, a vãzut scena
Soþia ºi-a terminat partea ei de treabã. de pe balcon. Le-a spus: acru va spune: „Sã vã faceþi toþi acri ca mine“,
Pânã sã plece la Denie, s-a gândit sã batã ºi -Aºa sã vã certaþi fraþilor, ºi nu altfel. cel care este amar: „Sã vã faceþi toþi amari“,
covoarele. Soþul întârziase, fiind reþinut la Fiecare sã vrea sã îl ajute pe celãlalt cât mai iar cel care este sãrat va spune: „Sã vã fa-
serviciu. Când a venit, el a vãzut-o în faþa mult. ªi certurile astea vor avea platã de la ceþi toþi sãraþi“, atunci nu se va putea face
blocului, bãtând covoarele. Dumnezeu. sat. Cuviosul Paisie Aghiritul,
-Ce faci aici, de ce faci tu treaba mea? Danion Vasile, „Patericul mirenilor“ „Viaþa de familie“
 12 O poveste pentru tine
ocea bunicii se auzea abia ºoptit. Par-
cã venea dintr-o lume de dincolo, dintr-o
lume de basm: „… dacã-i cal sã tragã,
dacã-i popã sã ceteascã ºi dacã-i copil sã
se joace…“.
Matei era cufundat în aºternuturile patu-
lui, albe, proaspete ºi pufoase. I se pãrea cã
e deasupra unui noriºor zglobiu, care-l du-
cea departe într-o lume de vis. Auzea însã
vocea caldã a bunicii care-l urmãrea îndea-
proape: „…dacã-i copil sã se joace…“.
Faþa i se înseninã dintr-o datã. Vãzu o
ceatã de îngeraºi care se apropiau jucãuºi
de noriºorul lui. Apoi se lãsã pradã mre-
jelor somnului. Doar ecoul încã îi stãpânea
mintea: „…dacã-i copil sã se joace…“.
Bunica închise coperþile „Amintirilor“
lui Creangã. Îl sãrutã gingaº pe frunte pe
Matei, stinse veioza ºi apoi se îndreptã
spre colþiºorul ei de rugãciune, care o
aºtepta cu candela pâlpâind. Matei zâmbea
în lumina plãpândã a lunii… „Dacã-i
copil sã se joace…“.
Soarele dimineþii, proaspãt ºi vioi,
mângâie obrazul durduliu al þâncului de
cinci aniºori. Matei, buimac de somn, se
uitã în jurul lui cãutând noriºorul de puf ºi
îngeraºii. Se dezmetici: visase... Dar ecoul
încã îl stãpânea. E vremea sã fugã la joacã.
Doar e copil, nu?
Uºa camerei se deschise larg ºi bunica
apãru cu chipul ei senin ºi blând.
- Cine mã ajutã sã pregãtesc masa? în-
trebã bunica dupã ce îl îmbrãcã pe micuþ ºi
spuserã împreunã rugãciunea de dimineaþã.
Matei rãspunse fãrã sã stea pe gânduri:
- Dacã-i copil sã se joace… ºi dacã-i
bunicã sã pregãteascã masa ºi sã mã
cheme ºi pe mine când e gata!
ªi, fãrã sã mai aºtepte rãspuns, o
zbughi afarã la joacã. Andrei ºi Maria îl
aºteptau de mult în faþa porþii, pe uliþã.
Ce frumoasã e joaca când eºti copil!
Nici nu ºti cum zboarã timpul. Clipele se
scurgeau unele dupã altele ºi cei trei prie-
teni nedespãrþiþi nici nu-ºi dãduserã seama
cã se fãcuse ora amiezii.
- Andrei, vino repede acasã, prânzul
este gata! se auzi chemarea mamei lui
Andrei.
Acesta îºi salutã prietenii ºi fugi în-
tr-un suflet spre casã.
- Maria, vino la masã! se auzi ºi glasul
bunicii Mariei. ªi micuþa o rupse la fugã
spre casã, vãdit bucuroasã.
Matei rãmase singur. Aºtepta
ºi el chemarea bunicii. Sã fi uitat de
el? Nu se poate. Bunica nu
uita niciodatã sã-l cheme la
masã. ªi totuºi, minutele
treceau unele dupã altele iar
el nu auzi chemarea bunicii.
Afiºând o figurã
serioasã, ba chiar indig-
natã, se îndreptã
spre casã. Deschise
uºa bucãtãriei ºi uimit
vãzu cã bunica tocmai
terminase masa ºi se
pregãtea sã spele vasele. Un val
de revoltã îi cuprinse sufletul.
- Bunico, de ce nu m-ai chemat la
masã, de ce ai mâncat fãrã mine? Nu e
corect. ªi neputând sã se abþinã, izbucni
într-un hohot de plâns.
Bunica, plinã de înþelepciune, îl
cuprinse cu amândouã braþele, îl strânse la
piept ºi îi spuse cu acelaºi glas blând ca de
obicei:
- Vreau sã-þi spun o poveste adevãratã.
Matei ºtia cã mai avea de învãþat ceva
acum. Se aºezã comod în braþele bunicii ºi
aºtepta.
„Se zice cã într-o mãnãstire a venit din
altã parte un cãlugãr tânãr, foarte evlavios,
care dorea sã-ºi trãiascã viaþa sa doar
rugându-se, nefãcând nimic altceva. Doar
era cãlugãr, nu? ªi i-a spus stareþului
mãnãstirii, adicã conducãtorului acelei
mãnãstiri cã el doreºte sã trãiascã numai
cu cuvântul lui Dumnezeu, adicã sã i se
îngãduie liniºtea cuvenitã rugãciunii ºi lec-
turii ºi sã nu i se cearã sã facã ºi altceva.
În mãnãstiri este o regulã: oricine vine
este primit ºi tratat ca oaspete trei zile.
Dupã trei zile trebuie sã ia parte la muncã
împreunã cu cãlugãrii din mãnãstirea
respectivã, care trãiesc dupã un obicei
cãlugãresc vechi numit „Roagã-te ºi
munceºte“.
Stareþul l-a primit pe cãlugãrul nostru,
dar dupã trei zile cãlugãrul s-a trezit cu
bucãtarul mãnãstirii la uºa sa, spunându-i:
„Dupã tradiþia noastrã, fii bun Cuvioºia ta,
ºi du-te la câmp cu fraþii ºi cu cãlugãrii
noºtri. Acum ai împlinit trei zile de când ai
venit la noi, aºa cã dacã vrei sã mai rãmâi,
asta-i rânduiala noastrã din vechime“.
Cãlugãrul i-a spus cu blândeþe ºi evlavie:
„Pãrinte bucãtar, am plecat din mãnãstirea
cealaltã pentru cã eu
vreau sã trãiesc numai
cu cuvântul lui Dum-
nezeu, cu rugãciune, cu
lecturi sfinte ºi acolo nu
puteam. Nu mã tulburaþi. Pãrintele
stareþ mi-a îngãduit sã þin regula mea“.
Pãrintele bucãtar se sfãtuise înainte cu
stareþul, aºa cã, îngãduitor, n-a mai
insistat: „Bine pãrinte, stai, citeºte
ºi roagã-te“.
A venit vremea mesei. S-au dus
toþi cãlugãrii la masã, au mâncat,
dar pe el l-au lãsat în chilie sã
citeascã ºi sã se roage. Aºa
s-a petrecut ºi la masa de searã
ºi a doua zi. El aºtepta mereu sã
fie chemat la masã. A aºteptat el ce
a aºteptat, pânã ce l-a rãzbit foamea ºi
supãrat s-a dus la stareþ, spunându-i:
- „Pãrinte stareþ, mi se pare cã Prea
Cuvioºiile voastre mâncaþi de douã ori pe
zi“. -„Da, mâncãm“. -„Dar pe mine de ce
nu mã cheamã nimeni la masã? Sunt
flãmând de douã zile“. -„Eu am spus sã nu
te cheme. Nu ai spus Prea Cuvioºia ta cã
eºti dintre aceia care trãiesc numai cu cu-
vântul lui Dumnezeu, numai cu rugãciu-
nea? Eu am înþeles cã nu eºti un pãcãtos ca
ºi noi care trebuie sã ºi muncim ca sã
mâncãm. Cã noi avem nevoie ºi de mân-
care. Noi am fost la câmp, am muncit,
dupã aceea ne-am dus la masã ºi am mân-
cat din rodul muncii mâinilor noastre. Prea
Cuvioºia ta dacã trãieºti numai cu cuvân-
tul lui Dumnezeu, te-am lãsat sã te
hrãneºti cu el“. ªi-a cerut iertare tânãrul
monah ºi din ziua aceea a mers la muncã
cu ceilalþi cãlugãri! ªi apoi ºi la masã!“
Obrãjorii lui Matei ºi-au schimbat
instantaneu culoarea. Douã pete mari ºi
roºii au apãrut din senin pe pomeþi. Un val
de ruºine îl învãlui din toate pãrþile. Îi
venirã în minte apoi cuvintele pãrintelui
din predica de duminica trecutã: „Cel ce
nu munceºte nici sã nu mãnânce!“
- Bunico, te pot ajuta cu ceva?
- Desigur, te rog sã mã ajuþi sã punem
masa din nou.
Matei se învârtea voios prin bucãtãrie,
încercând sã fie de folos cu ce putea. Din
când în când se auzea vocea lui îngânând:
„Dacã-i copil sã tragã, dacã-i cal sã
ceteascã, dacã-i popã sã se joace…“ Ba
nu! „Dacã-i copil sã ceteascã, dacã-i cal sã
se joace…“ Uuf! Ce mai conteazã...
Important e cã ºi eu trebuie sã fac ceva de
folos, nu-i aºa, bunico?
Pr. Iosif Ciolan
 13

Îþi place sã colorezi? Alte douã planºe pentru tine!

În a ºaptea zi, Dumnezeu s-a odihnit

Dupã ce au fost mâncate. Nu Mã numi Tatã,

Poezii-ghicitori Fructele Dacã nu Mã asculþi.
Nu Mã numi Luminã,
Sã vã spun Se spune cã-i o virtute Dacã nu Mã vezi.
o ghicitoare Ce te-ndeamnã sã oferi; Nu Mã numi Cale,
Despre ceva Împarþi daruri foarte multe Dacã nu Mã urmezi.
de mâncare: ªi nimic în schimb nu ceri. Nu Mã numi Înþelepciune,
Crude sau Dacã nu-Mi urmezi sfatul.
puse la fiert Dãrnicia
Nu Mã numi Frumuseþe,
Se consumã Dacã nu Mã iubeºti.
ca desert, Nu Mã numi Bogat,
Recunoaºte oriºicine
Cã-s pline de vitamine.
Nu Mã numi... Dacã nu vrei sã te ajut.
Nu Mã numi Veºnic,
Sfat: Nu Mã numi Bunãtate, Dacã nu Mã cauþi.
Regulile sunt chiar simple: Dacã nu te încrezi în Mine. Dacã te condamni pe tine
Trebuiesc bine spãlate, Nu Mã numi Stãpân, însuþi,
Grijã ai sã nu se-ntâmple Dacã nu-Mi slujeºti. Nu da vina pe Mine.
 14 Trup ºi suflet
O descoperire de senzaþie în lumea medicalã
Telegonia
În societatea de azi, viziunea asupra
sexualitãþii pare sã fie total rãsturnatã.
Oriunde te uiþi, la televizor, în ziare ºi
reviste, la moda afiºatã pe stradã, la tot
pasul gãsim imagini menite sã stâr-
neascã instinctul sexual. Iar statisticile
ne spun cã aceste imagini îºi ating sco-
pul: tinerii îºi încep viaþa sexualã la
vârste tot mai fragede, numãrul par-
tenerilor unei persoane creºte, pentru
cã relaþiile ajung în scurt timp la acte
intime ºi nu orice relaþie ajunge la cãsã-
torie. Sexualitatea are însã atât impli-
caþii trupeºti cât ºi sufleteºti.
O descoperire de senzaþie
Mentalitatea libertinã despre relaþiile
sexuale prinde tot mai mult teren în Româ-
nia. Potrivit datelor furnizate de Ministerul
Sãnãtãþii ºi Familiei, în cazul tinerilor din
þara noastrã vârsta medie a primului con-
tact sexual a fost, în anul 1999, de 19 ani ºi
jumãtate, în descreºtere faþã de anul 1993,
când aceastã vârstã era de 20 de ani ºi
jumãtate, iar astãzi se aflã sub 19 ani.
Altãdatã era la mare preþ castitatea, fecio-
ria pânã la nuntã, azi însã din ce în ce mai
puþini pun preþ pe acest aspect. Iatã însã cã
ºtiinþa ºi tehnica modernã vin sã ne afirme
astãzi ceea ce Biserica creºtinã propovã-
duieºte de mii de ani. Un grup de spe-
cialiºti geneticieni ºi fizicieni din cadrul
Institutului de ªtiinþã din Rusia, studiind
multã vreme cauzele stãrii de degradare
moralã a societãþii, au întâlnit efectul
telegoniei. Descoperirea lor a devenit ime-
diat senzaþie.
Ce este telegonia? Simplist vorbind,
dacã o iapã ºi o zebrã se împerecheazã, nu
rezultã nimic, pentru cã genomurile lor
sunt incompatibile, dar peste câþiva ani
iapa poate naºte mânji vãrgaþi. Din punct
de vedere al geneticii materialiste este o
aberaþie, dar genetica cuanticã explicã
acest lucru. Cromozomii au capacitatea de
a memora informaþie nu doar pe cale
materialã, ci ºi pe cale ondulatorie, prin
undele emise de molecule ºi atomi. În iapã
au ajuns spermatozoizii unei zebre, au
rãmas o vreme acolo, apoi în aparenþã au
dispãrut. Din punct de vedere al geneticii
clasice n-ar trebui sã se întâmple nimic,
dar nu e aºa. Ei rãmân acolo sub formã de
unde, de informaþii care rãmân în memoria
celulelor ºi ies la ivealã mai târziu.
Copil negru
dintr-un
cuplu de albi
Acelaºi lucru se
întâmplã în cazul oamenilor. Dacã o femeie
albã are o relaþie sexualã cu un negru, iar
peste câþiva ani se mãritã cu un alb, ea poate
naºte un copil negru. Pare ridicol, dar gene-
tica cuanticã explicã aceasta. Contactele
sexuale dezordonate care au loc azi atât de
des în lumea întreagã pot da naºtere la ast-
fel de cazuri. Dacã o fatã are o mulþime de
contacte sexuale cu diverºi parteneri ºi vrea
„sã se distreze“ pânã la vreo 30 de ani,
apoi poate naºte copii „corciþi“, care
pãstreazã moºteniri de la toþi bãrbaþii cu
care mama a întreþinut relaþii sexuale.
Dacã astãzi nu avem copii sãnãtoºi,
este ºi o consecinþã a telegoniei. Informaþii-
le dezordonate introduse în viitoarea mamã
o datã cu sperma strãinã mai devreme sau
mai târziu determinã zestrea geneticã a
fãtului, care se naºte cu o mulþime de vicii.
Existã o soluþie?
Societatea modernã impulsioneazã
spre o începere a vieþii sexuale cât mai
timpurie. „Poþi sã faci ce vrei, atâta timp
cât ºtii ce faci!“ ne spune ea. Aºa sã fie?
ªtim oare ce facem? Iatã cum statisticile ºi
cercetãtorii dãrâmã unul câte unul argu-
mentele vieþii sexuale în afara cãsãtoriei:
prezervativul nu îºi atinge scopul în 15-
20% dintre cazuri (deci la o folosire din 6
poate apãrea o sarcinã sau poþi contacta de
exemplu boli cu transmitere sexualã); anti-
concepþionalele nu împiedicã formarea
unei sarcini, ci ucid embrionul imediat du-
pã formarea lui; relaþiile sexuale pasagere
de dinaintea cãsãtoriei, chiar dacã „prote-
jate“, se întipãresc în memoria celulelor
femeii, ai cãrei copii pot moºteni în zestrea
lor geneticã toate reziduurile ºi bolile bãr-
baþilor din viaþa mamei lor. Care este
moºtenirea acestei mentalitãþi a societãþii?
Rãspândirea incredibilã ºi de necontrolat a
SIDEI ºi a bolilor cu transmitere sexualã,
îmbãtrânirea societãþii prin natalitatea tot
mai scãzutã, copii care moºtenesc tot felul
de boli „inexplicabile“.
Soluþia? Nu este una nouã. Dumnezeu
ne-a arãtat-o acum mii de ani, când ne-a
spus cã dacã respectãm poruncile Lui vom
fi în siguranþã. La aceastã concluzie au
ajuns ºi americanii (þara care a rãspândit
cel mai mult SIDA în lume). Încã din
1997, dupã ce ei au fost iniþiatorii intro-
ducerii lecþiilor de educaþie sexualã în
ºcoli, au început sã opreascã aceste lecþii ºi
sã le înlocuiascã cu lecþii despre castitate,
despre autocontrol, despre cum sã te
pãzeºti în faþa atâtor provocãri.
Este greºit a concepe castitatea ca pe
ceva negativ (renunþare, opreliºte, sufer-
inþã etc.). Dimpotrivã, castitatea zideºte,
încarcã fiinþa cu spirit ºi energie. Nu este o
negare a sexului, ci o cultivare, o pãstrare
a totalitãþii lui. Tânãrul care-ºi pãstreazã
castitatea este ca un fagure de miere greu
de rod ce aºteaptã sã fie gustat în sfinþenie
dupã ospãþul nupþial. Castitatea este
zestrea cea mai preþioasã pe care o aducem
celuilalt în cãsãtorie. Stendhal spunea cã
atunci când îþi doreºti multã vreme o fatã,
iubirea e mai trainicã, mai profundã. Aºa-
dar fecioria este de preþuit ºi prin faptul cã
iubirea þine mai mult. Fecioara este ca o
floare de primãvarã gingaºã: „Cât de dulce,
când dezmierzi, eºti tu sora mea mireasã;
ºi mai dulce decât vinul este mângâierea
ta, ºi mireasma ta plãcutã este mai presus
de orice mir. Ale tale buze miere izvorãsc,
iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba
ta; mirosul îmbrãcãmintei tale e mireasmã
de Liban. Eºti grãdinã încuiatã, sora mea,
mireasa mea, fântânã acoperitã ºi izvor
pecetluit.“ (Cântarea Cântãrilor 4, 10-12 ).
Bazele familiei fericite se
pun în tinereþe
Într-o lume în care valorile s-au rãstur-
nat, pierderea castitãþii a devenit un fapt
banal. Lupta cu poftele trupeºti este extrem
de grea. Cel care se luptã cu propriul corp
este ca un rãzboinic, având mintea pururi
treazã. Pentru a putea câºtiga aceastã teri-
bilã luptã e nevoie de o motivaþie psiho-
logicã serioasã. Castitatea trebuie ancoratã
în Dumnezeu prin rugãciune ºi meditaþie
pentru a ne împãrtãºi de har. Spovedania ºi
Împãrtãºania deasã sunt de mare ajutor. Spo-
vediþi-vã faptele ºi gândurile, iar dacã nu
sunt impedimente cereþi-i preotului duhov-
nic o mai deasã împãrtãºire, cãci Sfântul
Trup ºi Sfântul Sânge ale Domnului sunt
medicament, nu premiu. Smeriþi-vã sufle-
tul, participaþi la slujbele Bisericii, în spe-
cial la Sfânta Liturghie, cercetaþi legea lui
Dumnezeu, pãziþi-vã ochii, luptaþi prin
rugãciune ºi post, stãpâniþi aceastã curio-
zitate pãcãtoasã! Veþi primi platã încã din
viaþa aceasta pentru lupta cea bunã pe care
aþi dus-o! Pr. Alexandru Stanciu

Cine se ocupã cu asistenþa socialã?
Auzim în ultima vreme foarte des pomenindu-se de „asistenþã socialã“. ªi
aflãm despre ea cã este un domeniu cu care se ocupã diverse instituþii, Biserica,
diferite organizaþii ºi asociaþii… Aºa sã fie oare, doar ele au îndatoriri în acest
sens? Sã vedem totuºi ce înseamnã asistenþa socialã ºi cine ar trebui sã o practice.
A existat dintotdeauna
ªtim cã Dumnezeu a creat omul ca
fiinþã socialã, care nu se poate împlini sin-
gurã, ci doar cu ajutorul celorlalþi. Ajutorul
lui Adam, primul om, a fost Eva, femeia
sa. Astãzi suntem mult mai mulþi, în
comunitãþi uneori imense în care avem
fraþi, surori, rude, dar ºi prieteni, vecini ºi
mulþi necunoscuþi. În cadrul comunitãþilor
au existat dintotdeauna persoane care au
avut, pe o perioadã mai lungã sau mai
scurtã de timp, nevoie de ajutorul celorlalþi
în vederea satisfacerii anumitor nevoi
materiale, sociale sau spirituale.
Asistenþa socialã în forma ei instituþio-
nalizatã ºi meseria de asistent social au apã-
rut doar în prima jumãtate a secolului al
XX-lea. Cu toate acestea, persoanele care au
avut nevoie de ajutor au existat dintotdea-
una, la fel ºi cei care i-au ajutat. Cu alte cuvin-
te, lucrãrile asistenþei sociale de azi erau
înainte fãcute de alte persoane, fãrã a fi etiche-
tate ca atare. Se desfãºura o asistenþã socia-
lã „nescrisã“, care nu era încadratã în tematici
ºi tipare, însã era deosebit de eficientã.
Poºta redacþiei
Mulþumim semnatarului unei scrisori
primite la redacþie ºi semnate „Un ortodox
care apreciazã în mod deosebit activitatea
dvs“. Iatã ºi rãspunsurile la întrebãrile pe
care ni le-aþi trimis:
Detalii despre sfinþii ortodocºi gãsiþi în
Vieþile Sfinþilor, Proloage - în funcþie de
nume ºi/sau data prãznuirii lor. Existã,
desigur, mai mulþi sfinþi cu acelaºi nume,
pot fi deosebiþi mai uºor dacã cunoaºteþi
câteva detalii ale vieþii. Cu numele Teodora
sunt cunoscute mai multe sfinte.
Personajele principale din romanul
„Quo Vadis“ (Ligia ºi Marcus) sunt per-
sonaje fictive, însã povestea lor este plasatã
într-un context istoric adevãrat, cu perso-
naje istorice reale.
Iar în ceea ce priveºte autorii acatis-
telor, ei sunt diferiþi imnografi care sunt
cunoscuþi sau nu. Nu toate acatistele sunt
recunoscute de Bisericã ºi publicate în
acatistiere. La sfinþii canonizaþi în zilele
noastre, autorii sunt desemnaþi de Sf.
Sinod, care cerceteazã acatistele dupã
scrierea lor ºi le aprobã sau nu.
Despre parastase ºi efectele lor vom
scrie un articol în numerele care urmeazã.
Viaþa în Hristos
Cine trebuie sã îi ajute?
Grupurile „þintã“ pe care le vizeazã
asistenþa socialã sunt: copiii defavorizaþi
(sãraci, abandonaþi, maltrataþi), persoanele
cu handicap, persoanele vârstnice,
ºomerii, persoanele dependente de alcool
sau droguri ºi familia ca unitate a per-
soanelor cu aceste probleme. Cu siguranþã
citind aceste categorii de persoane ne vin
în minte un vecin, un coleg, un frate…
Fiecare dintre noi ºtim cel puþin o familie
sãracã sau un copil nevoiaº, o bãtrânicã
bolnavã care nu se poate descurca sin-
gurã… ºi multe alte situaþii asemãnãtoare.
Întrebarea care se pune este: cine tre-
buie sã îi ajute pe cei aflaþi în situaþii difi-
cile? Doar instituþiile specializate, sau sun-
tem responsabili ºi noi, cei care le suntem
aproape? Poate vã gândiþi în momentul
acesta cã dumneavoastrã înºivã vã numã-
raþi printre persoanele care au nevoie de
ajutor, sau cã existã instituþii ale statului
care au datoria de a întreprinde mãsuri pen-
tru aceste persoane, ori cã sunt alþii capabili
sã o facã. E drept cã mulþi dintre noi avem
probleme ºi nici unii nu suntem prea bogaþi,
dar milostenia ºi facerea de bine este o
condiþie absolut necesarã mântuirii. Dacã
lãsãm deci doar în seama instituþiilor pe cei
neajutoraþi, noi cum ne mai mântuim?
La îndemâna oricui
Concret: ce putem face? Ce mãsuri
luãm? Voi enumera doar câteva din aceste
„mãsuri“ cu convingerea cã ele vã sunt
deja binecunoscute ºi chiar le practicaþi,
fãrã a ºti cã ceea ce faceþi se numeºte ºi
„asistenþã socialã„. Spuneam cã nu trebuie
Ce înseamnã numele meu? tatcinstirii
din viaþã la 109 ani, iar ziua închinatã
sale este 29 septembrie.
Chiriac - vine din limba greacã ºi
înseamnã omul lui Dumnezeu, cel care
aparþine Domnului. Numele acesta ne
aminteºte de faptul cã fiecare creºtin
aparþine lui Dumnezeu încã de la Taina
Sfântului Botez. Biserica Ortodoxã cins-
teºte mai mulþi sfinþi cu numele Chiriac.
Între aceºtia amintim pe sfântul Chiriac
Sihastrul, un vestit cãlugãr din veacul al
VI-lea, ce a trãit întreaga viaþã în post ºi
rugãciune, fiind blând ºi bun, primitor de
oaspeþi ºi prevestind cele viitoare. A înce-
15
sã fim bogaþi pentru a face bine, ci sã
facem doar ceea ce ne stã în putinþã.
Oricât de sãrac ar fi un om, nu este atât de
sãrac încât sã nu poatã avea milã de
aproapele sãu. Dacã ºtim o bãtrânicã bol-
navã, care nu se poate întreþine singurã, nu
trebuie sã ne mutãm cu ea pentru a-i fi de
ajutor, ci putem din când în când sã ne
interesãm de cele ce are nevoie ºi sã îi
facem de exemplu cumpãrãturile sau îi
putem plãti facturile. Pe un copil nevoiaº
putem sã îl sprijinim dându-i o mâncare
caldã în fiecare zi sau mãcar odatã pe sãp-
tãmânã, sau cumpãrându-i de exemplu
niºte rechizite. În cazul unei familii sãrace,
nu putem noi sã îi plãtim datoriile, dar am
putea sã îi ajutãm cu câte ceva din prea pli-
nul bunurilor noastre. Pe un copil cu handi-
cap nu îl putem vindeca noi, dar îi putem
ajuta familia plimbându-l sau pur ºi sim-
plu þinându-i companie ºi mai ales rugân-
du-ne pentru ei. Sunt cazuri, ca acesta din
urmã, în care nu poþi dãrui mai nimic care
sã îmbunãtãþeascã lucrurile, dar îþi poþi dãrui
inima, compasiunea, sfatul sau bunãtatea…
ªi dacã noi suntem sãraci ºi nu avem
ce da material, putem sã ne dãruim pe noi
înºine, fapt care este la fel de important
(dacã nu mai presus) decât strategia oricã-
rui asistent social. Un zâmbet, o vorbã bunã
sau rugãciunea pentru aproapele sunt la în-
demâna oricui. Aºadar nu ne putem îndrep-
tãþi nicicum pentru nefacerea binelui, pentru
nedãruirea noastrã, pentru cã vedem cã fie-
care dintre noi poate fi un mic asistent social.
Sunt convinsã cã, citind ultimele rân-
duri, nu numai cã v-aþi regãsit în unele din
situaþiile acestea, poate chiar v-au venit în
minte ºi altele similare. ªi dacã e aºa nu
pot decât sã mã bucur, pentru cã acesta a ºi
fost scopul acestui articol. Aceasta este
asistenþa socialã „nescrisã“, prin care au
rezistat comunitãþile umane de veacuri ºi
care ne face, mãcar din când în când, sã ne
mai gândim ºi la alþii, nu doar la noi.
Ramona Broscãþeanu
Parascheva - vine tot din limba
greacã ºi înseamnã vineri, ziua de vineri.
Acest nume ne aminteºte de sfânta zi de
vineri, când Mântuitorul a fost rãstignit ºi
a murit pentru mântuirea noastrã. De
aceea, pentru a pãstra vie aceastã amintire
cinstim cu post ziua de vineri, cãutând sã
avem o purtare cuminte ºi aleasã. Cu acest
nume cunoaºtem pe Cuvioasa Parascheva,
ale cãrei sfinte moaºte se aflã la Iaºi.
Prelucrare de pr. Ion Tãrcuþã
dupã Leon Magdan
 16 Trecut ºi prezent

Biserica "Sfinþii Trei Ierarhi" din Fãgãraº

„Biserica din Combinat“, aºa cum este cunoscutã de cãtre
fãgãrãºeni, nu are o istorie prea lungã. Ea a fost întemeiatã abia în
anul 1990, ca o necesitate spiritualã pentru un cartier care, deºi
destul de mare, nu a avut niciodatã bisericã. Lãcaºul de cult
ºi-a început însã existenþa cu multã vreme înainte, în sufletul cre-
dincioºilor din acest cartier, care trebuiau sã strãbatã kilometri
pentru a ajunge la bisericile din împrejurimi. Biserica aceas-
ta a existat mai întâi în inimile lor.
Binecuvântare la 13 martie 1994, Înalt
Prea Sfinþitul Anto-
pentru localnici nie Plãmãdealã,
Biserica „Sfinþii Trei Ierarhi“ a apãrut Mitropolitul Ardealului
ca o necesitate într-un cartier care n-a avut de atunci, împre-
niciodatã un lãcaº de cult, ºtiutã fiind si- unã cu un sobor de
tuaþia de dinainte de anul 1989, când era preoþi, a pus piatra
foarte greu sã obþii aprobarea pentru con- de temelie pentru
struirea unei biserici. Credincioºii mai biserica „Sfinþii
râvnitori din aceastã margine a Fãgãra- Trei Ierarhi“ din
ºului parcurgeau distanþe de 3-4 kilometri c a r t i e r u l
pentru a se putea bucura de participarea la Combinat. S-au
slujbã la una dintre bisericile din oraº. pornit ºi lucrãrile
Dupã revoluþie, în anul 1990 s-a înfiin- de construcþie a
þat Parohia Ortodoxã Fãgãraº-Combinat. noii biserici, care
Aici a fost numit pãrintele Vasile Onciu, au durat patru ani, pânã în 1998. În anul Vânãtori, de lângã Târgu Neamþ.
venit dupã 32 de ani de slujire în parohia 2000 s-a început pictura în frescã de cãtre La sfârºitul anului 2006, biserica a fost
Rucãr, din acelaºi protopopiat Fãgãraº. pictorii Livia ºi Virgil Pavel din Sibiu, dotatã cu încãlzire centralã modernã.
Parohia nou înfiinþatã nu avea nimic din lucrare terminatã în 2002. Lãcaºul de cult dispune ºi de o casã mor-
cele necesare: nici bisericã, nici cãrþi de Sfinþirea bisericii „Sfinþii Trei Ierarhi“ tuarã ºi o curte frumos amenajatã. Este o
cult, nici veºminte sau mobilier. Pãrintele a fost fãcutã de cãtre un sobor de trei bisericã de suflet, în care orice credincios
Vasile, cunoscut ca un bun gospodar, a cãu- arhierei: Înalt Prea Sfinþitul Serafim care îi trece pragul rãmâne impresionat de
tat ºi a gãsit un spaþiu pentru bisericã ºi cu Fãgãrãºeanul, Mitropolitul Europei Cen- ea, de tot ceea ce s-a realizat, dar mai ales
ajutorul unor oameni bine intenþionaþi din trale ºi de Nord, Prea Sfinþitul Laurenþiu de intimitatea cu care îl întâmpinã ºi ne îl
parohie a amenajat o baracã pentru a servi Streza, atunci episcop al Caransebeºului, îndeamnã la rugãciune.
ca lãcaº de cult pânã la ridicarea bisericii. ºi Prea Sfinþitul Visarion Rãºinãreanul, Hramul bisericii este sãrbãtorit în
episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. fiecare an în ziua de 30 ianuarie. Anul tre-
Opt ani au slujit în baracã Ziua târnosirii, mult aºteptatã de credin- cut oaspete de seamã a fost Înalt Prea
Aceastã bisericã-baracã a fost binecu- cioºii acestei parohii împreunã cu preotul Sfinþitul Pãrinte Mitropolit Laurenþiu
vântatã de pãrintele protopop Romul lor, a fost 30 iunie 2002. Streza, iar anul acesta au slujit 14 preoþi în
Zaharia împreunã cu un sobor de preoþi ºi frunte cu pãrintele protopop Ioan Ciocan.
s-a slujit în ea pânã în anul 1998. Prin O micã bijuterie Ca urmare a strãdaniilor sale în cei
bunãvoinþa mai multor slujitori ai altaru- Astãzi, biserica „Sfinþii Trei Ierarhi“ se patruzeci ºi opt de ani de preoþie, pãrintele
lui, lãcaºul a fost dotat cu cele necesare impune prin frumuseþea arhitecturalã ºi Vasile Onciu este purtãtorul distincþiei de
pentru slujire. prin decorarea interioarã cu picturã ºi sculp- iconom stavrofor, oferitã de Înalt Prea
Încã din anul 1992 s-au fãcut demer- turã. Atât iconostasul, cât ºi mobilierul bi- Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul
surile necesare construirii unei biserici. S-a sericii, au fost sculptate în lemn de stejar Ardealului.
primit un teren de la Primãria Fãgãraº, iar de meºterul Nicolae Coºofreþ din comuna Pr. Rãzvan Timofte
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
Drãguºanu nr. 6 (Olteþ), Pr. Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca
Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Victoria),
Tel. 211790
Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com