Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dialogurile Televizate Schita de Tipologie

Dialogurile Televizate Schita de Tipologie

Ratings: (0)|Views: 317|Likes:
Published by razvan_r2008

More info:

Published by: razvan_r2008 on Apr 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2012

pdf

text

original

 
DIALOGURILE TELEVIZATE. SCHI

DE TIPOLOGIE
Mirela-Ioana Borchin, conferen
iarGabriel B
rd

an, lectorUniversitatea de Vest din Timi
oaraÎn presa audio-vizual
, asist
m la o exploatare f 
r
precedent a structurilordialogale prin punerea în circula
ie a ideilor din diverse domenii de interespublic. De la dialogul direct între persoane aflate într-un studio de televiziune, lainterac
iuni cu locutori absen
i din cadrul studioului, ori la sondajele telefoniceaplicate în direct sau nu telespectatorilor, recept
m numeroase
i variate formede interlocu
ie oral
 /scris
pe care beneficiarii le privesc
i le aud de la distan

.O abordare pragmatic
a acestor dialoguri televizate nu se poate dispensade distinc
iile tipologice. Pentru realizarea unei taxinomii cât mai relevante,dup
inventarierea cât mai exact
a formelor de dialog promovate înaudiovizual, se pune problema stabilirii unor criterii pe baza c
rorainterac
iunile verbale urm
rite la televizor s
se poat
diferen
ia.Opera
ionalizarea acestor criterii este extrem de dificil
, mai cu seam
dinpricina fenomenului interferen
elor unor aspecte care, pân
la un punct, ar puteafi considerate specifice unui dialog sau altuia.În prima parte a acestui articol, am c
utat s
formul
m acele criterii prinaplicarea c
rora s
se eviden
ieze distinc
iile tipologice. Pentru aceasta, am luat în considerare particularit

i esen
iale ale situa
iei de comunicare, cu rol defactori determinan
i pentru construc
ia dialogal
. Criteriile pentru care am optat
in de elementele componente ale actului de comunicare (canalul de comunicare,num
rul participan
ilor la dialog, cadrul comunic
rii), de factori psihosociali(rela
iile dintre participan
i)
i pragmalingvistici (varianta de limbaj utilizat
).În conformitate cu aceste criterii, se deosebesc urm
toarele tipuri dedialog televizat:
Tabelul nr. 1. Tipologia cadru a dialogurilor televizate
 
Criteriultaxinomiccanalul decomunicarenum
rul departicipan
iprezen
aparticipan
ilor în cadruvariantastilistic
 de limbajrela
iiledintreparticipan
iTipul dedialog
 Dialogultelefonic
vs.
 dialogul televizat întreinterlocutoriprezen
i în cadruvs. dialogul cuun interlocutordin alt cadrutelevizat /nontelevizatdialogul întredou
persoane
vs.
dialogul întremai multepersoane
vs.
dialogul cu ungrupreprezentativ(socioprofesional,politic, de vârst
 etc.)dialogul direct(fa

în fa

)
vs.
dialogul mediat(la distan

)dialogulformal(solemn)
vs.
dialogulinformal(colocvial)dialogulconflictual
vs.
dialogulnonconflictual
 
În cea de-a doua parte a acestui demers, vom descrie fiecare tip delimitatpe baza acestor criterii, men
ionând, acolo unde este cazul,
i subtipurileaferente.
1.
 
Dup
canalul de comunicare
Acest criteriu ne oblig
la semnalarea unor diferen
e între formele dedialog, diferen
e pe care le suscit
opozi
ia de natur
a canalului:a)
natural
b)
artificial
(
tehnic
)a) Sunt antrenate în comunicare canalele naturale de emisie-recep
ie ori decâte ori to
i participan
ii la dialog se afl
în acela
i cadru fizic (studio, platou defilmare etc.). În dialogul oral fa

în fa

, care constituie forma primar
 
i ceamai complex
a dialogului, comunicatorii utilizeaz
semne apar
inând unorcoduri diferite, emise concomitent pe mai multe canale (vizual, auditiv, olfactiv,tactil etc.) - v.
interviul televizat, întrevederea, conferin
  
a de pres
 
 , talk-show-ul,dezbaterea, masa rotund 
 
 
etc. Trebuie s
men
ion
m faptul c
în aceste varianteale dialogului oral direct, canalele sunt naturale în prima faz
a produceriiactului de interlocu
ie, preluat
i retransmis prin canal tehnic c
tre telespectatori.b) În dialogul oral la distan

intervine medierea tehnic
. De la opera
ia destabilire a contactului comunica
ional (
 Avem leg
 
tura cu..., X, ai leg
 
tura, Am preluat leg
 
tura la...
) la întreruperea deliberat
sau accidental
a contactului(
 Avem o problem
 
tehnic
 
., S-a întrerupt leg
 
tura cu
...) , interlocutorii depindde canale artificiale prin care este asigurat
transmiterea mesajelor: auditiv, încazul convorbirii telefonice între un interlocutor aflat în studio
i un altul „peteren” (corespondentul de la
 fa
  
a locului
), respectiv un telespectator invitat sauacceptat s
intervin
cu propriul mesaj într-o dezbatere sau într-un talk-show etc.Dac
transmisiile „de la fa
a locului” se fac tot mai mult dup
tiparul dialoguluitelevizat, astfel încât interlocutorii se v
d
i se aud, deci emisia
i receptareaimplic
atât canalul vizual, cât
i canalul auditiv, conversa
iile cu telespectatoriise fac, în majoritatea situa
iilor, dup
modelul dialogurilor radiofonice,preponderent pe canal auditiv, telespectatorul cu rol de interlocutorneputându-se vedea. De altfel, din motive tehnice, el este chiar sf 
tuit s
se îndep
rteze de televizor pentru evitarea unui bruiaj sonor, iar, în acest caz, estegreu de b
nuit c
î 
i vede el însu
i interlocutorul / interlocutorii. – v. inser
ia demedii artificiale în cazul tuturor dialogurilor la distan

televizate: conversa
ii cutelespectatorii, cu reporterii de teren, cu oameni politici sau de autoritate îndiverse domenii solicita
i s
se pronun
e pe o anumit
chestiune, cu interlocutoriplasa
i în studiouri diferite etc.
2. Dup
num
rul de participan
i
În func
ie de num
rul participan
ilor la dialog, se pot diferen
iaurm
toarele tipuri fundamentale:
- dialogul interpersonal
, forma de comunicare definitorie pentru uzul delimbaj, la care particip
doi sau mai mul
i comunicatori, care îndeplinesc,alternativ, rolurile de emi

tor
i receptor.
 
Atunci când
 
persoanele care particip
 la un dialog mediatizat reprezint
un grup social (profesional, politic, etnic etc.),
 
ele comunic
de pe pozi
iile unui emi

tor
i receptor multiplu, fiind obligate s
 nu vorbeasc
în nume propriu, s
nu î 
i exprime propriile opinii
i atitudini, cipe cele ale grupului c
ruia îi apar
in (v.
interviul
,
întrevederea, negocierea
,
ancheta jurnalistic
 
 , talk-show-ul
,
conferin
  
a de
 
 pres
 
etc.).-
dialogul cu un grup
, frecvent în presa audiovizual
atunci când estevizat
sondarea problemelor unor categorii sociale (ale pensionarilor, aletinerilor), profesionale (ale cadrelor didactice, ale cadrelor medicale, alefunc
ionarilor publici etc.), etnice (a rromilor), politice (a sus
in
torilor / adversarilor lui Traian B
sescu) etc. De regul
, sunt invita
i la o mas
rotund
dezbatere reprezentan
i ai acestor categorii, un public format din indivizi ce leapar
in, pentru a se ajunge, printr-un civilizat schimb de replici, la scoaterea îneviden

a problemelor reale cu care se confrunt
un grup socioprofesional,politic sau etnic.
3. Dup
prezen
a participan
ilor în acela
i cadru fizic
Atunci când vorbitorii afla
i în interac
iune se g
sesc în acela
i loc, înacela
i moment, dialogul se desf 

oar
direct. El este mediatizat în timp real sau întregistrat
i transmis ulterior.Dialogul indirect este purtat între interlocutori afla
i la distan

, gra
iemijlocirii tehnice. Evolu
ia tehnologiilor comunic
rii a ajuns la performan
einimaginabile, datorit
c
rora se poate realiza un dialog la distan

la orice or
,indiferent de locurile unde s-ar afla pe glob interlocutorii conecta
i la o re
ea detelefonie, fix
ori celular
, sau la internet (v.
supra
1).Diferen
a între dialogurile purtate între vorbitori afla
i în acela
i cadru
icele sus
inute între vorbitori plasa
i în cadre distincte nu se rezum
la canal
itehnologie. Un important factor distictiv este cel temporal. În linii mari, sediferen
iaz
în func
ie de acesta::- dialogul televizat la distan

, transmis în timp real (în care receptarea seface în acela
i timp cu emiterea);- dialogul televizat la distan

, defazat (în care receptarea se face într-unmoment ulterior emiterii, la un interval temporal mai scurt sau mai lung).
4. Dup
varianta stilistic
de limbaj
Principala opozi
ie stilistic
în m
sur
s
determine dialogurile televizate îndou
clase este marca
 formal – informal
care se atribuie limbajului utilizat.Aceast
distinc
ie stilistic
 
se realizeaz
în func
ie de mai mul
i factori, întrecare primeaz
rela
ia dintre interlocutori, statutul lor social, cadrulcomunica
ional
i stilul enun

rii. Astfel, în timp ce
dialogul formal
ar putea fidescris ca o discu
ie, purtat
pe teme serioase, de cele mai multe ori cu scopulde a g
si solu
ii la anumite probleme,
dialogul informal
ar corespunde defini
ieiconversa
iei, care, fie c
se poart
pe teme minore, fie implic
numai ocomunicare fatic
, de stabilire
i/sau de men
inere a unui contactcomunica
ional. În orice caz, conversa
ia se desf 

oar
liber, nu urm
re
te unscop anume, nu are o progresie tematic
rigid
, ci permite trecerea de la unsubiect la altul.Dialogul formal este planificat, se desf 

oar
dup
un anumit scenariu,vorbitorii respect
o ordine a interven
iilor verbale, î 
i cenzureaz
mimica
i

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
mirahya liked this
Evelinka Babìì liked this
Evelinka Babìì liked this
Irina Staver liked this
Irina Staver liked this
morpheus28 liked this
izvor_de_munte liked this
Gina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->