Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
21Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gustave Flaubert - Trei Povestiri

Gustave Flaubert - Trei Povestiri

Ratings: (0)|Views: 729 |Likes:
Published by Paralela 0017
Gustave Flaubert - Trei Povestiri
Gustave Flaubert - Trei Povestiri

More info:

Published by: Paralela 0017 on Apr 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

pdf

text

original

 
Trei povestiri de Gustave Flaubert
Traduceri de Lucia Demetrius, Anda Boldur, Mihai MurguEdiţie critică. Volumul II. Note de istorie literară, comentarii de Irina MavrodinCoperta şi supracoperta Val MunteanuBucureşti – 1982Editura UniversLector: Angela CismaşTehnoredactor: Nicolae Şerbanescu
 Bun de tipar: 26.01.1982. Coli de tipar: 29.
Comanda nr. 10 431Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii"Bucureşti – Piaţa Scânteii nr. 1Republica Socialistă România
<-- Atenţie! Textul dintre aceste puncte nu a putut fi verificat cu manuscrisul sau reprezintă erori de tipografie necorectabile (cade exemplu rânduri suprascrise) -->
 
 Note de istorie literarăde Irina MavrodinCele
Trei povestiri
au fost scrise de Flaubert în ordinea următoare: 1.
 Legenda sfântului Iulian cel primitor 
2.
Un suflet curat 
3.
 Irodiada,
ordine care nu coincide cu cea aaşezării lor în volum. Trebuie totodată să precizăm că prima dintre ele
(Legenda sfântului Iulian cel primitor)
fusese proiectată în marile ei linii cu douăzeci de ani mai înainte de a fiscrisă (procesul acesta de îndelungată elaborare este foarte caracteristic pentru Flaubert
 ,
şiaproape toate operele sale au beneficiat de el).Cu privire la împrejurările în care au fost scrise cele T
rei povestiri
aflăm date foarteexacte în
Corespondenţă 
(date care intră uneori în contradicţie cu cele
 ,
ce s-au dovedit a fifalse în parte
 ,
notate de Maxime du Camp în ale sale
 Amintiri literare).
Când
 ,
student încăfiind
 ,
Flaubert trebuie să-şi întrerupă studiile în urma crizei nervoase care îl surprinde în timpce se afla pe drumul către Pont-l'Évêque în tovărăşia fratelui său Achille (în ianuarie 1844)
 ,
elrămâne un timp la Rouen
 ,
la tatăl său
 ,
împreună cu Maxime du Camp. Făcând împreună o plimbare în orăşelul Caudebec-en-Caux
 ,
Flaubert vede
 ,
conform mărturiei lui Du Camp, în biserică, un vitraliu, reprezentând viaţa sfântului Iulian, în faţa căruia scriitorul ar fi avut ideeade a-şi scrie povestirea. Istoricii literari arată însă că nu există în Caudebec-en-Caux o biserică pe ale cărei vitralii să fie zugrăvită legenda acestui sfânt, ci doar o statuetă a acestuia. Dupătoate probabilităţile arată ei, statueta i-a evocat lui Flaubert vitraliul catedralei din Rouen, careconstituie adevărata sursă de inspiraţie a lui Flaubert. Mai mult încă: acest vitraliu este descrisîntr-o lucrare a gravorului originar din Rouen Hyacinthe Langlois,
 Eseu istoric şi descriptivasupra picturii pe sticlă,
în care figurează şi o reproducere. Acest gravor fusese profesorul dedesen al lui Flaubert, şi e foarte probabil ca scriitorul să fi cunoscut prin mijlocirea luiLanglois celebrul vitraliu. Fapt este că în momentul când Charpentier vrea să editeze cele
Trei povestiri
într-o ediţie de lux, Flaubert ajunge aproape să se certe cu editorul său deoarece nuvrea cu nici un chip să renunţe la ideea de a-şi ilustra cartea cu reproducerea executată deLanglois.Textul lui Flaubert reproduce cu fidelitate „subiectul" legendei aşa cum este el„povestit" de pictorul pe sticlă (duun roman anterior secolului al XIII-lea). Totuşi,scriitorul îşi îngăduie o modificare importantă: legenda în versiunea ei originală arată căsfântul o are alături pe soţia lui, şi că ea este cea care încălzeşte cu propriul trup trupulleprosului.În 1856, după ce a terminat
 Doamna Bovary
şi prima versiune a
 I 
s
 pitirii sfântului Anton,
Flaubert îşi propune să scrie
 Legenda sfântului Iulian cel primitor. Π
ntr-o scrisoarecătre Louis Bouilhet (din 1 iunie), el spune: „Citesc cărţi despre viaţa domestică din evulmediu şi despre vânătoare. Găsesc în ele detalii superbe şi cu totul noi [...] Dacă aş avea putere, m-aş întoarce la Paris în luna octombrie cu
Sfântul Anton
terminat şi cu
Sfântul Iuliancel primitor 
scris. Aş putea, aşadar 
 ,
în 1857
 ,
să public o carte inspirată din viaţa modernă, oalta din evul mediu şi o alta din antichitate".Proiectul rămâne însă încă o dată în suspensie. Flaubert revine la el abia în 1875, într-o perioadă în care este epuizat de lucrul la
 Bouvard şi Pécuchet. Π
ncepe să scrie povestirea înseptembrie
 ,
şi o termină în luna februarie a anului următor.Pe dată începe să lucreze la
Un
s
ufl 
e
t curat 
,
 
hotărât să „publice în toamnă o cărticică".Simte însă nevoia să revadă locurile unde a copilărit: Pont-l'Évêque şi Trouville. Exegezaflaubertiană a regăsit în această povestire nenumărate detalii care amintesc de aceste locuri
 ,
derude şi vecini ai scriitorului. Până şi papagalul Loulou din povestire îşi află
 ,
după ei
 ,
modelul,în doi papagali identificaţi cu mare pedanterie, dintre care unul, împăiat, a stat tot timpul pemasa de lucru a lui Flaubert în perioada în care acesta scrie
Un suflet curat.
Parcurgând
 
asemenea corelări, ineficiente în planul specific al analizei textului literar, dar care-şi auinteresul lor dintr-un punct de vedere extrinsec literaturii, suntem încă o dată, constrânşi săreflectăm asupra paradoxului: carte construită pe bază de documente / „carte despre nimic" pecare neîncetat ni-l propune creaţia flaubertiană.Redactarea povestirii
Un suflet curat 
a fost cu deosebire dificilă. „Am scris din ea zece pagini, spune Flaubert într-o scrisoare adresată doamnei Roger des Genettes, nu mai mult, şi, p
entru a mă documenta
(subl. ns.), am făcut o mică excursie la Honfleur şi la Pont-l'Évêque.Această excursie m-a umplut de amintiri." Nu se poate decide cum să sfârşească povestirea.Într-o scrisoare din 14 iulie îşi descrie chinurile în termeni nu mai puţin duri decât cei pe care-i utilizase vorbind despre dificultatea de a scrie faimoasele capitole din
 Doamna Bovary
saudin
Salammbâ:
„Ca să scriu o pagină şi jumătate, am încărcat cu ştersături douăsprezece. Edrept că domnul de Buffon ajungea la paisprezece. Voi mai face încă o lună acest exerciţiu,după care o voi lua de la capăt, spre a scrie
 Irodiada!" 
De îndată ce, în 17 iulie, povestirea
Un suflet curat 
este gata, Flaubert începe lucrul la
 Irodiada,
 proiectată încă din luna aprilie, într-o perioadă în care trudea din răsputeri la
Un suflet curat.
Aceste suprapuneri sunt foarte caracteristice pentru creaţia flaubertiană, şi ele ar  putea suscita un interesant studiu de poietică.Ca de obicei, redactarea propriu-zieste precedată de o imenmuncă dedocumentare, pe bază, în cazul de faţă, de lecturi din autori latini, de lucrări de arheologie etc.Flaubert face apel totodată la câţiva prieteni erudiţi spre a-i căuta numele stelelor în ebraică şiarabă, spre a-i descrie cu exactitate locurile unde are loc acţiunea etc. Scrisorile cu privire la
 Irodiada
exprimă aceeaşi nelinişte, aceleaşi incertitudini: "În ziua de Anul nou... Îmi voi petrece timpul pregătind sfârşitul părţii a doua, care va fi sau un eşec, sau sublimă. Sunt plinde nelinişte cu privire la
 Irodiada. Π
i lipseşte un nu ştiu ce. E adevărat că nu mai sunt deloc înstare să văd ce fac. Dar de ce nu sunt oare s
ig 
u
de ea ca şi de celelalte două? Cât de mult măchinuiesc!" Îndoielile sporesc pe măsură ce se apropie de sfârşitul lucrului. Se străduie maiales ca povestirea aceasta „să nu semene cu
Salammbô" 
. În timp ce descrie dansul Salomeei,„e bolnav de frică". Ar vrea „să privească un cap proaspăt tăiat" (este o butadă, desigur, dar care pune în evidenţă obsesia,
 
dusă până la manie, a documentării). În sfârşit, la 15 februarie povestirea este transcrisă pe curat. „Am lucrat în iarna asta cu frenezie, îi scrie Flaubertdoamnei Roger des Genettes
 ,
drept care m-am întors la Paris într-o stare vrednică de plâns.Acum încep să mă simt ceva mai bine. În ultimele opt zile n-am dormit decât zece ore în total.Şi nu m-am hrănit decât cu apă rece şi cu cafea."În încercarea lor de a găsi o primă sursă ile inspiraţie printre obiectele concrete,exegeţii lui Flaubert spun că e cu putinţă ca acesta, intrând în catedrala din Rouen spre avedea vitraliul înfăţişând legenda sfântului Iulian, să fi privit întâmplâtor şi la un timpan pecare este reprezentată Salomeea dansând, într-o ciudată atitudine
 ,
foarte asemănătoare cu ceadescrisă în
 Irodiada.
Această primă idee
 ,
mai arată ei,
 
va fi susţinută de amintirile dincălătoria făcută de Flaubert în nordul Africii, precum şi de erudiţia acumulată de acesta cu prilejul scrierii romanului
Saìammbô.

Activity (21)

You've already reviewed this. Edit your review.
ArnautEaterina liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Loredana liked this
Georgiana Ioana liked this
Eva Dima liked this
Luisa Laau liked this
AuroraCristina liked this
vgeoi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->