Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
34Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Muzicoterapia

Muzicoterapia

Ratings: (0)|Views: 489 |Likes:
Published by mamulex
terapie, memorie
terapie, memorie

More info:

Published by: mamulex on Apr 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

 
Muzicoterapia
I. Consideraii generale asupra efectelor muzicii
ț
Practica muzicoterapiei se situează în rândul psihoterapiilor de inspiraie
ț
  psihanalitică, ele fiind psihoterapii de activare, stimulând participarea şi creativitatea.Analiza efectului muzicii asupra fiinei umane, permite o sistematizare capabilă
ț
 contureze adevărate funcii ale acestei arte, capabilă să modeleze sufletul omenesc.
ț
În cadrul acestei sistematizări, bazape consideraiile autorilor Iamandescu-
ț
2005-Heidelberg; s-a atribuit impactului psihosomatic al muzicii următoarele funcii:
ț
-
funcia emoională
ț ț
subdivizată în funcia cathartică/relaxantă şi
ț
 activatoare/energetică;-
funcia cognitivă
ț
ce transmite mesaje inteligibile, memorie şi imaginaie;
ț
-
funcia fiziologi
ț
(produce modificări neurofiziologice inductoare prin releu psihosomatic ale unor modificări somato-viscerale);-
funcia pedagogi
ț
(foloseşte proceselor de învaare, memorizare şi înlătu
ț
 oboseală intelectuală);-
funcia socială
ț
(favorizează comunicarea interindividuală şi de grup);-
funcia terapeuti
ț
(de la efectul general antidistres cu eliberare de endorfine şiefect antialgic până la stimularea sau liniştirea unor funcii afectate de boală);
ț
-
funcia de divertisment
ț
cu rol profilactic;Mecanismele implicate în receptarea muzicii şi efectele psihoterapeutice ale acesteiaau ca suport sistemul límbic, care constituie – după Ruch – “sediul integrării experienei
ț
  psihice” transmite organelor interne prin conexiunile sale cu lobul frontal, relaiile cu
ț
 talamusul (considerat ca “sediu al trăirilor subiective”) şi cu hipotalamusul (considerat“creierul vegetativ”), deci reglator al activiii organelor interne.
ț
Muzicoterapia se aplinumai dutestări prealabile cu privire la cultura şi preferinele musicale ale subiectului: muzică barocă sau clasică, muzică vocală sau
ț
 intrumentală, interpretul preferat, intrumentul preferat.Pe lângă rolul benefic al muzicii, trebuie amintit faptul că există anumite praguri dupăcare aceasta devine nefavorabilă.Când muzica audiată depăşeşte 65 decibeli ea devine nocivă, iar peste 90 decibeli produce: dilatarea pupilei, creşterea adrenalinei, palpitaii, perturbarea somnului,
ț
 declanşarea crizelor de epilepsie, surditate temporară sau definitivă, etc. Însă şi izolareasonoră (0 decibeli) poate produce tulburări. O echipă ce cercetători de la Institutul deCercetare şi Coordonare Acustică de la Paris au ajuns la concluzia că după un anumittimp un subiect izolat sonor începe să-şi perceapă bătăile inimii şi zgomotul fluidului dinsânge.De asemenea, aceste modificări în sens negativ pot apărea, nu numai datoridecibelilor, dar şi a tipului de muzică ascultat (frecvena schimbărilor de ritm, aceelerarea
ț
 unor pasaje musicale, dizarmonia sunetelor).1
 
1.Definiia muzicoterapiei
ț 
Muzicoterapia este metoda de vindecare şi atenuare a simptomelor prinintermediul muzicii care are capacitatea de a induce armonie şi echilibru energetic prin fenomenul de biorezonană indus de vibraiile sonore.
ț ț
Muzica îl însoeşte pe om în evoluia sa spirituală
ț ț
. Efectele benefice ale muziciiau fost relevate de către muli înelepi, ca de exemplu Pitagora, Platon, Aristotel.
ț ț ț
Muzica se aplică atât omului sănătos (căruia îi procură o stare de confort mintal şio sănătate mai bună), cât şi omului aflat într-o stare de impas existenial: dificultăi de
ț ț
 relaionare, o boală somatică, blocaje emoionale şi cognitive.
ț ț
Pe de o parte, este o formă privilegiată de art-terapie, iar pe de altă parte o tehnicăştiinifică ce se bazează pe descoperirile de psihologie, neurofizilogie, electroacustică,
ț
 etc.Muzica acionează asupra organismului, adresându-se atât regiunii instinctelor şi a
ț
 emoiilor primare, legate de activitatea subcorticaşi a etajelor superioare ale
ț
 trunchiului cerebral, cât şi regiunii funciilor psihice superioare realizate în scoara
ț ț
 cerebrală. Această structură “plurietajată” lucrează ca un tot unitar, iar muzica seadresează în acelaşi timp diferitelor etaje ale acestui sistem.Se pare însă că unele compoziii muzicale s-ar adresa cu predilecie unor etaje,
ț ț
 altele altora, producând modificări la nivel afectiv, cognitiv, energetic, voliional,
ț
 neurofiziologic, relaional, perceptiv, senzitiv, etc.
ț
Eficacitatea terapiei prin muzică apare acolo unde “ea solicită şi stimulează toateelementele pozitive ale individului: voină, perseverenă, iniiativă, încredere în sine,
ț ț ț
 inteligenă, memorie” (J. Verdeau – Paillès şi Kiefer - 1994 ).
ț
Groddek afirmă chiar că ”muzica nu vine dinspre partea conştientă a spiritului, eaaainconştientului” (cit. de B. Luban-Plozza şi colab. - 1988).1.a. Clasificarea muzicoterapieiSe descriu două forme de aplicare a muzicoterapiei:a.muzica recepti b.muzica acti
Muzicoterapia receptivă
este o formă de ascultare pasivă a uneii arii muzicale cusau fără concentrarea voluntară a ateniei la discursul sonor.
ț
Muzicoterapia activă
 presupune implicarea pacienilor în jocuri ritmice şi
ț
melodice care le solicită capacitatea de exprimare (asociaia percepiei corporale cu
ț ț
  percepia instrumentală, utilizarea de instrumente pentru improvizaie liberă, ritmată sau
ț ț
 explorarea intrumentală) constituind şi o premisă pentru stimularea imaginaiei şi
ț
 creativităii.
ț
Participarea activă la muzicoterapie constituie un avantaj întrucât poate îmbinaactivitatea mentală cu activitatea fizică.2
 
În obiectivul terapeutic muzica depăşeşte rolul de divertisment şi desfătare pentrua servi ca suport unor tehnici particulare de psihoterapie.Oamenii sănătoşi văd muzica în contextul învăării unui intrument muzical,
ț
 cântatul în cor sau interpretare vocală solo, însă, de exemplu, pentru copiii cu nevoispeciale şi dificultăi de învăare, muzica are un alt rol. Pentru ei frecvena sunetelor,
ț ț ț
 limbajul, mişcarea au un rol de control în joc şi în procesul de învăare.
ț
Muzica s-a dovedit deosebit de eficientă pentru scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare. La copiii care suferă de autism s-a constatat căstimulii sonori diminuează anxietatea legată de realitatea exterioară, amelioreacomportamentul socio-afectiv şi creşte încrederea în sine.În mod asenător, la copiii cu dificultăi de vorbire muzica şi ntecele
ț
 contribuie la ameliorarea articulării cuvintelor.Astăzi există pe glob numeroase instituii de cercetări care utilizează cu succes
ț
 muzica, ameliorând şi vindecând afeciuni din mai multe domenii.
ț
Un veritabil succes a fost înregistrat la Cogresul Mozart & Science 2008(Viena 15 – 19 noiembrie) , dedicat progreselor cercetării ştiinifice consacrate efectelor muzicii
ț
 asupra fiinei umane, unde s-au reunit cercetători cu renume mondial în domeniile
ț
 muzicoterapiei şi psihologiei muzicii, de talia Ch.Dileo, J.Thayer, G.Schlaug(USA), VeraBrandes, H.U. Balzer, G.Tucek(Austria), J.Fisher, A. Kramer(Germania) LucanneMagill(Canada), etc.Analizând tematica comunicărilor orale şi a posterelor prezentate la Congres, putem face o clasificare în funcie de mijloacele utilizate în aprecierea efectelor muzicii,
ț
 şi anume: 
clinice
(MT aplicată în diverse domenii medicale)
psihologice
(studiul unor markeri psihoneurofiziologici, umorali, biomoleculari,etc., modificai sub influena muzicii).
ț ț
 
De remarcat este faptul în majoritatea studiilor s-a utillizat muzica clasicăsau piese selecionate după preferinele subiecilor testai, facând parte din sfera
ț ț ț ț
 muzicoterapiei receptive.Principalele domenii de patologie unde s-au efectuat cercetări în vedereaameliorării suferinelor pacienilor sunt următoarele:
ț ț
Neurologie:
accidente vasculare cerebrale şi traumatisme cranio – cerebrale fazaacută, inclusiv stări comatoase(MT receptivă), iar în faza recuperatorie atulburărilor afazice şi motorii( MT activă, constând în improvizaia unor texte
ț
 simple, cântate de terapeut şi pacient soldate cu o impresionantă revenire alimbajului, evideniată prin exemplificarea video a acestor efecte ( G. Schlang).
ț
Cardiologie:
studii care au demonstrat efectul benefic al MT în ameliorarea HTA(Brandes) şi cardiopatia ischemică (Dritsos), evoluia post operatorie a bolnavilor 
ț
 cardiaci (Nilsson), probate experimental (TA şi ECG).
Psihiatrie:
sunt demonstrate efectele în plan relaional al
ț
copiilor autişti
, (Langeet al demonstând prin RMN o disrupie muzico – semantică la nivelul unor zone
ț
 corticale ) şi
depresiile la aduli
ț 
(utilizarea unor “programe” de muzică clasică3

Activity (34)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Rares Cb liked this
ionel26 liked this
ionel26 liked this
Beatrice Grecu liked this
Beatrice Grecu liked this
Mirona Attrash liked this
ligia-ioana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->