Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
43Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Neurobiologia tulburarii depresive

Neurobiologia tulburarii depresive

Ratings: (0)|Views: 1,943|Likes:
Published by Michaelus1

More info:

Published by: Michaelus1 on Apr 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

 
Corela
ţ
ii neurobiologice în tulburarea depresiv
ă
 
Depresia major 
ă
, ca episod unic sau ca maladie recurent
ă
, reprezint
ă
cea mai frecvent
ă
tulburareafectiv
ă
reprezentând a 4-a problem
ă
de s
ă
n
ă
tate public
ă
la nivel global. În
ţă
rile dezvoltate, depresiareprezint
ă
a doua cauz
ă
de disabilitate ca importan
ţă
(Murray & Lopez, 1997). În ciuda noilor antidepresive
ş
i a progreselor în în
ţ
elegerea mecanismelor psihofarmacologice, ea r 
ă
mâne în continuaresubdiagnosticat
ă
 
ş
i adesea inadecvat tratat
ă
.Prevalen
ţ
a tulbur 
ă
rii depresive majore (4,7% pentru b
ă
rba
ţ
i
ş
i 6% pentru femei) are o tendin
ţă
 cresc
ă
toare, mai ales pe seama popula
ţ
iei tinere (< 45 de ani). La aceasta se adaug
ă
rata foarte mare desuicid finalizat (15% din pacien
ţ
ii depresivi)
ş
i de recuren
ţă
(75%).În
ţă
rile dezvoltate, tulbur 
ă
riledepresive reprezint
ă
a doua cauz
ă
de disabilitate (Murray
ş
i Lopez, 1997)
Diagnostic
ş
i evaluare
Împreun
ă
cu tulburarea afectiv
ă
bipolar 
ă
 
ş
i cu tulbur 
ă
rile persistente ale dispozi
ţ
iei, tulburarea depresiv
ă
 recurent
ă
formeaz
ă
un capitol separat în Clasificarea Interna
ţ
ional
ă
a Maladiilor-10 (F30-39).Perturbarea fundamental
ă
din tulburarea depresiv
ă
major 
ă
o reprezint
ă
o schimbare a dispozi
ţ
iei (afect)spre depresie (cu sau f 
ă
ă
anxietate asociat
ă
) înso
ţ
it
ă
, de obicei de o afectare a întregului nivel al func
ţ
ion
ă
rii.
Criteriile de diagnostic cerute de CIM-10
pentru un episod depresiv sunt:-
 
dispozi
ţ
ie depresiv
ă
 -
 
 pierderea intereselor 
ş
i bucuriilor -
 
reducerea energiei ce duce la o fatigabilitate crescut
ă
 
ş
i la o activitate diminuat
ă
 Alte simptome comune sunt:-
 
reducerea capacit
ăţ
ii de concentrare
ş
i a aten
ţ
iei-
 
reducerea stimei
ş
i încrederii de sine-
 
idei de vinov
ăţ
ie
ş
i lips
ă
de valoare-
 
viziune pesimist
ă
asupra viitorului-
 
idei sau acte de autov
ă
t
ă
mare sau de suicid-
 
somn perturbat-
 
apetit diminuatGradul de severitate al episodului (u
ş
or, mediu sau sever) cre
ş
te o dat
ă
cu intensitatea simptomelor 
ş
i afecteaz
ă
direct propor 
ţ
ional nivelul de func
ţ
ionare. În formele severe se pot ad
ă
uga simptome psihotice(deliruri, halucina
ţ
ii, stupor depresiv). Delirurile sau halucina
ţ
iile pot fi congruente cu dispozi
ţ
ia (delir de p
ă
cate, s
ă
ă
cie sau dezastre iminente, halucina
ţ
ii sub forma unor voci def 
ă
im
ă
toare sau acuzatoare) sauincongruente, cel mai frecvent neutre afectiv (deliruri de referin
ţă
sau halucina
ţ
ii auditive f 
ă
ă
semnifica
ţ
ieafectiv
ă
)(ICD-10, 1992).
 
Doar un sfert din pacien
ţ
i prezint
ă
un singur episod de boal
ă
. Evolu
ţ
ia tulbur 
ă
rii depresive secaracterizeaz
ă
prin rec
ă
deri (perioad
ă
sub 6 luni de asimptomatologie)
ş
i recuren
ţ
e (perioad
ă
peste 6 lunide asimptomatologie) ale unor episoade de intensitate diferit
ă
 
ş
i durat
ă
de 3-12 luni (media 6 luni).Episoadele sunt adesea precipitate de evenimente stresante de via
ţă
 
ş
i se pot complica cu pierderearolului social, familial
ş
i profesional (invaliditate), ce pot duce în final la suicid. Num
ă
rul mediu deepisoade depresive în via
ţ
a unui pacient este de cinci. În general prognosticul este bun: 50% se remitcomplet,30% par 
ţ
ial
ş
i 20% evolueaz
ă
cronic (Sadock&Sadock, 2002).
Criteriile DSM-IV TR pentru episod depresiv major
:A.
 
Cinci ( sau mai multe) din urm
ă
toarele simptome au fost prezente în cursul unei aceea
ş
i perioade de 2 s
ă
 pt
ă
mâni
ş
i reprezint
ă
o schimbare fa
ţă
de func
ţ
ionarea anterioar 
ă
; cel pu
ţ
in unul dintre simptome este 1) dispozi
ţ
ia depresiv
ă
sau 2) pierderea interesului
ş
i pl
ă
cerii. Not
ă
: Nu se vor include simptomele care se datoreaz
ă
clar unei condi
ţ
ii medicale generale
ş
i nicidelirurile sau halucina
ţ
iile incongruente cu dispozi
ţ
ia.1)
 
Dispozi
ţ
ie deprimat
ă
în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare, indicat
ă
fie derelatarea subiectiv
ă
( de ex., se simte trist sau „gol”), fie de observa
ţ
iile f 
ă
cute de c
ă
treal
ţ
ii ( de ex., pare înfrico
ş
at(
ă
)). La copii
ş
i adolescen
ţ
i dispozi
ţ
ia poate s
ă
fie iritabil
ă
.2)
 
Interes sau pl
ă
cere marcat diminuate fa
ţă
de toate, sau aproape toate, activit
ăţ
ile, în ceamai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi ( indicat
ă
fie de relatarea subiectiv
ă
, fie deobserva
ţ
iile f 
ă
cute de al
ţ
ii.3)
 
Pierdere în greutate semnificativ
ă
, f 
ă
ă
s
ă
 
ţ
in
ă
un regim de sl
ă
 bire, sau cre
ş
tere cre
ş
te îngreutate ( de ex., o modificare cu mai mult de 5% a greut
ăţ
ii corporale într-o lun
ă
) sausc
ă
dere sau cre
ş
tere a apetitului în fiecare zi. Not
ă
: La copii se va lua în considerareabsen
ţ
a câ
ş
tigului în greutate expectat.4)
 
Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi5)
 
Agita
ţ
ie sau inhibi
ţ
ie psihomotorie aproape în fiecare zi ( observabil
ă
de al
ţ
ii,
ş
i nusimple senza
ţ
ii subiective de nelini
ş
te sau lentoare).6)
 
Oboseal
ă
sau pierdere a energiei aproape în fiecare zi.7)
 
Sim
ţă
minte de devalorizare sau de vinov
ăţ
ie excesiv
ă
sau inadecvat
ă
( care poate s
ă
fiedelirant
ă
) aproape în fiecare zi ( nu doar autorepro
ş
uri sau vinov
ăţ
ie legate de faptul dea fi bolnav).8)
 
Capacitate de gândire sau concentrare diminuat
ă
sau indecizie, aproape în fiecare zi (fie prin relat
ă
rile subiective, fie observate de al
ţ
ii).
 
9)
 
Idei recurente de moarte( nu doar frica de moarte), idea
ţ
ie suicidar 
ă
recurent
ă
ă
ă
un plan specific sau tentativ
ă
de sinucidere.B.
 
Simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru episod afectiv mixt.C.
 
Simptomele cauzeaz
ă
suferin
ţă
semnificativ
ă
clinic sau alter 
ă
ri sociale, ocupa
ţ
ionalesau în alte arii importante ale func
ţ
ion
ă
rii.D.
 
Simptomele nu se datoreaz
ă
efectelor fiziologice directe ale unei substan
ţ
e ( de ex. undrog de abuz sau un medicament) sau ale unei condi
ţ
ii medicale generale ( de ex.hipotiroidie).E.
 
Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu – dup
ă
pierderea unei persoane iubitesimptomele persist
ă
pentru mai mult de 2 luni sau se caracterizeaz
ă
prin deteriorarefunc
ţ
ional
ă
marcat
ă
, preocup
ă
ri morbide cu devalorizarea, idea
ţ
ie suicidar 
ă
, simptome psihotice sau inhibi
ţ
ie psihomotorie(DSM IV-TR, 2000).
Scalele de evaluare în depresie
Scalele încearc
ă
s
ă
standardizeze informa
ţ
ia colectat
ă
la date, locuri
ş
i de c
ă
tre persoane diferite,constituind, totodat
ă
, un instrument util în studiile
ş
tiin
ţ
ifice
ş
i în monitorizarea rezultatelor terapeutice.HAM-D (Hamilton Rating Scale for Depression) cuantific
ă
severitatea depresiei majore, cu focus pe simptomatologia somatic
ă
. Versiunea scurt
ă
(cea mai utilizat
ă
) are 17 itemi nota
ţ
i de la 0 la 4. Un scor total mai mic sau egal cu 7 indic
ă
eutimie, un scor de 8-13 depresie u
ş
oar 
ă
, 14-18 depresie moderat
ă
, 19-22 depresie sever, iar un scor mai mare de 23 avertizeaz
ă
asupra unei depresii foarte severe.BDI (Beck Depression Inventory) evalueaz
ă
severitatea depresiei centrat pe dimensiuneacognitiv
ă
a acesteia. Include 21 de itemi, nota
ţ
i de la 0 la 4 , cu un scor maxim de 84. Un scor mai micdecât 9 nu are semnifica
ţ
ie patologic
ă
, un scor de 10-16 indic
ă
o depresie u
ş
oar 
ă
, 17-29 moderat
ă
, iar 30-63 sever 
ă
. Un avantaj important al BDI este c
ă
, fiind un instrument de autoevaluare, ce poate fi completatîn aproximativ 10 minute, econome
ş
te mult din timpul medicului.MADRS (Montgomery Anxiety and Depression Rating Scale) este o scal
ă
de heteroevaluaredeosebit de util
ă
ce cuantific
ă
severitatea depresiei
ş
i anxiet
ăţ
ii asociate. Cuprinde 10 itemi nota
ţ
i de la 0la 6. Un scor mai mare de 20 indica o depresie de intensitate medie sau severa.Zung Self-Rating Depression Scale este tot mai pu
ţ
in folosit
ă
în prezent.
Teorii psihologice privind etiologia depresiei
Aceste teorii se refer 
ă
la mecanismul psihologic prin care experien
ţ
ele recente sau mai vechi devia
ţă
pot duce la tulbur 
ă
ri depresive.

Activity (43)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
valerataku liked this
Ana Maria Radu liked this
Adi Matei liked this
Mihnea Ioan liked this
Radu Dragomir liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->