PARLAMENTUL OLANDEI vs PARLAMENTUL GERMANIEI

2009

CUPRINS

1. Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.

2. Prezentarea particularitatilor Parlamentului olandei

3. Prezentarea particularitatilor Parlamentului german.

4. Identificarea si explicarea asemanarilor intre cele doua parlamente prezentate.

5. Identificarea deosebirilor intre cele doua parlamente si explicatiile acestora.

6. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de « know-how »din sistemele

administrative studiate in sistemul administrativ din Romania.

7. Bibliografie.

2
 Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei

1.Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.

Ambele state,atat Olanda cat si Germania au jucat un rol important in economia

europeana si reprezinta doua mari puteri pe plan european cat si pe plan international, avand
un sistem administrativ solid si bine structurat.
Privind cele doua tari prin prisma structurii, pe care tocmai am definit-o mai sus,
constatam ca Olanda este o monarhie constitutionala ereditara iar Germania un stat
federal.
În Olanda,cu un sistem de guvernare parlamentar se recunoaste separarea puterilor i n
stat si impartirea autoritatii dupa cele trei ramuri:autoritate juridica,legislativa si executiva.
În Uniunea Europeană există 3 state federale: Austria, Belgia şi Germania.
Conform lui Georges Burdeau, statul federal, cu toate că apare ca un singur subiect de
drept internaţional public, este constituit din state membre ce îşi pastrează anumite atribute ale
suveranităţii interne şi în special o parte importantă a puterii legislative.

3
 Statele membre (federate) se deosebesc de colectivităţile locale din statul unitar, prin
faptul că posedă o competenţă proprie fixată prin constituţia federală, în materie legislativă şi
jurisdicţională şi participă la formarea voinţei statului federal.
Din punct de vedere al clasificarii statelor comunitare după natura instituţiei şefului de
stat, avem: monarhii si republici.
Titlul lucrarii se numeste „Parlamentul Olandei vs Parlamentul Germaniei”, am ales
sa dezbat aceasta problematica tocmai din perspectiva faptului ca cele doua state sunt total
diferite in ceea ce priveste structura lor, dar si din perspectiva clasificarii statelor comunitare
dupa natura institutiei sefului de stat.In ciuda acestor diferente structurale, totusi in cele doua
tari autoritatea legislativa este reprezentata de un parlament de tip bicameral.
După criteriul structurii – (numărul camerelor), parlamentele se clasifică în:
• unicamerale
• bicamerale (bicameralismul poate fi: -egalitar
-inegalitar
Bicameralismul egalitar se caracterizează prin faptul că amândouă camerele au
aceleaşi puteri legislative: o lege, pentru a fi adoptată, trebuie să fie votată în aceiaşi termeni
de ambele camere.
Bicameralismul inegalitar este specific majorităţii ţărilor comunitare, cu unele
caracteristici pentru modelul olandez, britanic şi german, astfel:
• modelul olandez este propriu monarhiei constitutionale în care cea mai importanta
competenta este exercitata de autoritatea legislativa
• parlamentul şi modelul german este caracteristic pentru statul federal.
Se poate pote spune ca cele doua mari puteri, Germania si Olanda se aseamana din punct
de vedere structural al Parlamentului de tip bicameral inegalitar, dar cu specificatia ca fiecare
are cateva caracteristici proprii, care fac diferenta.
In randurile urmatoare voi aborda componenta structurala „Parlamentul” din fiecare
sistem administrativ, atat din cel olandez cat si din cel german, deoarece cred ca aceasta parte
a sistemului joaca un rol destul de important atat in viata politica a fiecarui stat cat si in ceea
ce priveste viata cetatenilor din fiecare tara.
Am ales acest titlu” Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei”deoarece ambele state
au un mecanism administrativ consolidat, iar Parlamentul ca reprezentant al autoritatii
legislative este un decident important al aparatului administrativ, si care ar trebui sa reprezinte
cat mai bine interesele poporului.

4
 La cele doua state vizate cred ca reprezentarea intereselor poporului de catre Parlament,
este una foarte buna daca ar fi sa judecam dupa anumiti indicatori ai nivelului de trai si ai
dezvoltarii.
Parlamentul German este o componenta administrativa bine inchegata a mecanismului
administrativ german care poate fi o sursa de inspiratie pentru multe state in curs de
dezvoltare si de ce nu chiar si pentru Romania.

2.Prezentarea particularitatilor Parlamentului Olandez

Olanda este omonarhie constitutionala ereditara, cu un sistem de guvernare parlamentar,

conform constitutiei intrate in vigoare la 17.02.1983
Parlamentul bicameral este tradiţional în Europa, el fiind determinat de diversitatea
socio-teritorială şi de existenţa unor puternice comunităţi regionale care au impus necesitatea
unei duble reprezentări (una naţională şi una regională) şi a unei proceduri care să implice
participarea a două camere drept garanţii ale protecţiei minorităţilor.

Parlamentul olandei exercita o mare parte a puterii legislative si poate sa controleze si o

parte a activitatii guvernamentale.
Parlamentul Olandei se numeste Statul General si este format din doua camere numite
simplu :Prima Camera si a doua Camera
• Prima Camera-este formata din 75 de membrii alesi dintre membrii celor 12 consilii ale
provinciilor
• Camera a doua-reuneste 150 de membrii alesi prin vot direct pentru un mandat de 4
ani.Este considerata mai importanta in comparatie cu prima camera.
Dupa Guvern a doua Camera a Parlamentului are dreptul de a initia legi si dreptul de a
le amenda.In practica 90% dintre propunerile administrative sunt initiate de catre guvern pe
care le trimit ulterior celei de a doua camera a Parlamentului.Propunerile sunt dezbatute in
una din cele 29 de comisii,in care parlamentarii isi desfasoara cea mai mare parte a
activitatii.Aceste reuniuni sunt de obicei publice.Fiecare propunere legislativa a Guvernului
este dezbatuta cu ministrul implicat direct.Comisia poate organiza o audiere publica pentru
acea propunere.Ca o prima regula,procesul de vot se realizeaza prin participarea ambelor
Camere.Cand o propunere este acceptata de de a doua cameraa Parlamentului,aceasta este

5
trimisa Primei Camere pentru discutia pe comisii la acest nivel.In sesiunea plenara Prima
Camera ia decizia referitoare la propunere,dar fara sa faca vreo modificare de continut
deoarece legea nu-i da acest drept.Dupa aprobarea in Parlament,Monarhul confirma
propunerea legislativa si o publica in Ziarul National.Se intampla frecvent ca o propunere
legislativa sa devina lege dupa dezbateri destul de lungi care uneori dureaza cativa ani.
Atunci cand propunera porneste de la Statul General procedura este aproximativ
asemanatoare desi nu in totdeauna Guvernul poate sa intervina in dezbaterile parlementare.In
afara de rolul sau important in procesul legislativ ,principala componenta a Statului General
este aceea de monitorizare a Guvernului pe care o exercita in diverse forme.
Parlamentul poate interpela membrii Guvernului fie in scris fie oral,direct,poate initia
cercetari parlamentare,formarea de comisii si poate propune motiuni.
Cea mai importanta functie a Primei Camere a Parlamentului olandez este competenta
de a revizui si de a controla .Aceasta inseamna ca deciziile celei de a doua Camera pot fi
analizate de Prima Camera.
Daca membrii celei de a doua Camera sunt in mare parte profesionisti,cei din prima
Camera nu au o pregatire speciala iar pozitia in Camera implica o activitate suplimentara
pentru care primesc diurne pentru perioada pe care se desfasoara activitatea.Seful Camerei
primeste un salariu fix.
Pentru desfasurarea activitatii,parlamentarii sunt ajutati de 29 de comisii permanente.In
principal seful celei de a Doua Camera decide numarul membriilor din fiecare comisie
permanenta,actiune pentru care seful Camerei consulta Prezidiul Camerei si partidele politice.
In afara acestora se pot constitui si Comisii speciale,cum ar fi cea de determinare a
nivelului cheltuielilor Guvernului,comisii pentru dezbaterea unor probleme specifice
constitutionale,politice,administrative.In ultimii ani numarul lor a fost redus foarte mult de la
50 la 5 comisii speciale.
P rime Camera a Parlamentului are constituite 19 comisii pemanente si doua comisii
speciale.Deciziile in legatura cu marimea si competenta acestora sunt luate urmand aceeasi
procedura ca si pentru a doua Camera.
In desfasurarea activitatii,Camerele sunt sustinuta de un Secretar si echipa lui.Fiecare
secretar este numit de Camera si nu poate fi membru al Statului General.El este reponsabil
pentru pregatirea ,redactarea deciziilor Camerei si pentru obtinerea avizelor tehnice de
procedura ,pentru asistarea sefilor camerelor,prezidiului si comisiilor.Fiecare comisie este
asistata de un secretar sau adjunctul sau.Secretarul celei de a doua Camera nu este numai seful
Biroului sau dar si cel care sustine din punct de vedere organizatoric camera,urmarind toate

6
serviciile de secretariat ,libraria parlamentara,serviciile de stenografie.In desfasurarea acestor
activitati sunt implicati in total 400 angajati,pentru a doua camera,in timp ce pentru prima
numarulul personalului este mai mic.

3.Prezentarea particularitatilor Parlamentului german.

Germania este o republica federala caracterizata de o structura administrative

policentrica, un system de cooperare la nivel federal si o puternica pozitie a Cancelarului
Federal.
Germania este o republica federala formata din 16 landuri sau state.Landurile difera
semnificativ ca marime si structura politica.Fiecare land are Constitutie, Parlament si Guvern
propriu.Seful statului ggerman este Presedintele Federal, ales de Conventia Federala, un grup
constitutional din care fac parte deputatii, membrii Bundestagului, si un numar egal de
membrii alesi de adunarile generale ale landurilor.
În general se afirmă că Parlamentul federal german se compune din Dieta federală
(Bundestag) şi Consiliul federal (Bundesrat), ceea ce nu este tocmei corect. Potrivit Curţii
Constituţionale, Consiliul federal nu are calitatea propriuzisă de cameră superioară a
Parlamentului, întrucât nu are caracter reprezentativ şi nu exercită anumite funcţii tipice
pentru o cameră parlamentară.
Deci, Bundestarul ar fi o instituţie care reprezintă landurile în cadrul procesului
legislativ.
Rezultă că Parlamentul federal german în sens constituţional strict, este alcătuit dintr-o
singură cameră reprezentând poporul în ansamblul său, anume Dieta federală. Participarea
landurilor la procesul legislativ prin Consiliul federal – indispensabila statului federal, ne
determină să convenim totuşi că parlamentul german este bicameral inegalitar.
Dieta este compusă din 622 deputaţi aleşi prin vot universal direct proporţional cu
numărul populaţiei în timp ce Consiliul este compus din membri ai guvernurilor landurilor,
numiţi şi revocaţi de acestea.
Indiferent de numărul reprezentanţilor unui land prezenţi la şedinţele Consiliului,
fiecare land dispune de un anumit număr de voturi, determinat în principiu tot de numărul
populaţiei.

7
 Durata legislaturii este determinată de mandatul Dietelor federale, în principiu de 4 ani.
Dizolvarea Dietei poate fi pronunţată de Preşedintele federal dar numai dacă nu reuşeşte să
aleagă un Canceral federal şi dacă refuză un vot de investitură cerut de Cancelar.
Guvernul nu răspunde decât în faţa Dietei federale – ceea ce pune în evidenţă
inegalitatea bicameralismului german. De asemenea, Dieta poate, în afara sistemului de
revizuire a Constituţiei, să să treacă peste opoziţia, Consiliului în materie legislativă, dacă
realizează o majoritate calificată de 2/3. Totuşi o procedură legislativă complexă garantează
o participare substanţială a Consiliului, atât la elaborarea legii federale, cât şi la adoptarea
actelor normative emise de Guvernul federal cu efecte asupra landurilor.
Există un control de constituţionalitate foarte perfecţionat, iar Parlamentului federal îi
este interzis să legifereze în domeniile rezervate exclusiv landurilor. Domeniile rezervate
exclusiv Parlamentului sunt: apărarea şi relaţiile externe, cetăţenia, moneda, vama şi comerţul
exterior, poşta şi telecomunicaţiile, funcţia publică, federala, cooperarea între federaţie şi
landuri în domeniul politic.
Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine membrilor dietei federale, Consiliului şi
Guvernului federal.
Procedura legislativă cunoaşte 3 variante diferite:
1.-procedura pentru situaţiile în care acordul Consiliului este obligatoriu;
2.-procedura legislativă ordinară;
3.-procedura pentru stare de necesitate legislativă.
În primile două variante în caz de dezacord între cele 2 camere, se poate cere formarea
unei comisii mixte generale landurilor având puterea de a interveni înt-o manieră eficace în
procesul legislativ, prin Consiliul federal.
În ce priveşte Guvernul acesta nu are la îndemână decât două mijloace de intervenţie :
ameninţarea cu demisia sau solicitarea de către Cancelar a unui vot de încredere pentru
Guvernul federal, în cadrul Dietei, ceea ce poate duce la dizolvarea acesteia dacă refuză votul.
În cazul că refuză votul fără a fi dizolvată de preşedintele federaţiei, acesta, la cerearea
Cancelarului şi cu acordul Consiliului, poate declara starea de necesitate legislativă faţă de un
proiect de lege considerat urgent. Acesta poate fi adoptat numai de Consiliul federal.
Prin lege de abilitare Parlamentul poate deroga Guvernului, unui ministru federal sau
guvernelor landurilor, dreptul de a stabili anumite măsuri
prin ordonanţe.

8
 Procedura legislativă obligă Guvernul federal la o conlucrare permanentă cu guvernele
landurilor. Această cooperare explică buna funcţionare a sistemului legislativ german atât de
complex.

4. Identificarea si explicarea asemănărilor

Atat in Olanda cat si in Germania autoritatea legislativa este exercitata de un

psrlament bicameral.In sistemul administrativ olandez Parlamentul este format din Prima
Camera si Camera a doua,iar in Germania Parlamentul este format din Adunarea Federala
(Bundestag) si Consiliul Federal(Bundestrat)

Parlamentarii din cele doua tari sunt sprijiniti in desfasurarea activitatii lor de comisii
de lucru,dar in afara acestora se pot constitui si comisii speciale cum ar fi in Olanda ,cea de
fundamentare a bugetului ce stabileste nivelul cheltuielilor publice angajate de guvern,comisii
pentru dezbaterea problemelor specifice de constitutionalitate ,de politica si administrative.In
Germania propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de catre
Comisii/Comitete Parlamentare.La nivel Federal,Comisiile Parlamentare sunt foarte
puternice,iar membrii lor cerceteaza cu mare grija orice propunere si au dreptul sa amendeze
sau sa le reformuleze,ori de cate ori este necesar.In plus,Comisiile Expert constituite ad-
hocpot fi solicitate sa cerceteze implicatiile si sa deruleze o analiza stintifical.Exemple de
Comisii Expert in Bundestag sunt cea pentru Femei si Societate si Politica Viitoare pentru
Energie Nucleara.

In ambele state propunerile legislative sunt initiate de catre Guvern.In Olanda

propunerile sunt discutate in Cabinet inainte ca opiniile respective sa fie transmise Consiliului
de Stat.Cand Consiliul de stat formuleaza opinia sa ,membrii Guvernului pot sa faca unele
comentarii in legatura cu aceasta trimitandu-le ulterionr celei de a doua Camera a
Parlamentului.Propunerile sunt discutate in una din cele 29 de comisii,in care parlamentarii isi
desfasoara cea mai mare parte a activitatii.In Germania principala functie a Guvernului
Federal este sa pregateasca deciziile politice si legislative,in timp ce responsabilitatile
administrative sunt delegate catre landuri.

9
 Atat in Germania cat si in Olanda principala competenta a Parlamentului este aceea de
a controlo activitatea Guvernului.In Olanda principala atribuite a Statutului General este aceea
de monitorizare a Guvernului,pe care o exercita in diferite forme:

• poate numi membrii Guvernului fie in scris,fie oral ,direct,

• poate initia cercetari parlamentare,
• initiaza formarea de comisii
• propune motiuni

In Germania Bundestag-ul reuneste 662 membrii care reprezinta legislativul responsabil

pentru alegerea Cancelarului Federal si are ca atributie principala controlul asupra activitatii
Guvernului.

Atat in Olanda cat si in Germania putem vorbi de sisteme administrative bine

consolidate care aduc beneficii cetatenilor.

5. Identificarea deosebirilor şi explicarea acestora

In Olanda ca si in Germania camerele parlamentare difera semnificativ,in ceea ce

priveste rolul lor in luarea deciziilor,dar si in ceea ce priveste structura organizatorica si
reprezentativitatea.In Olanda cea de a doua Camera este mai importanta din punct de vedere
al rolului in gestionarea politicilor si este formata din membrii alesi direct pe baza de
reprezentare proportionala.In Germania Bundestrat-ul este institutia care reuneste
reprezentantii prin care landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei iar membrii
sunt alesi prin vot direct,acestia fiind membrii ai guvernelor landurilor sau delegati ai
acestora.

Daca in Germania vorbim despre un parlament federal in Olanda este doar parlament
la nivel de stat .

10
 Prima Camera s Olandei este compusa din 75 de membrii,alesi indirect de catre
membrii celor 12 Consilii Provinciale,pentru un mandat de 4 ani.In schimb in Germania
membrii primei Camere sunt alesi pe 4 ani prin sistemul de reprezentare proportionala si
majoritate simpla.

Cea de a doua Camera a Olandei este mai importanta din punct de vedere politic si este
formata din 150 de membrii alesi direct pe o perioada de 4 ani pe baza de reprezentare
proportionala.In schimb in Germania cea de a doua Camera contine 69 de membrii alesi de
cele 16 guverne ale landurilor,fiecare avand intre 3 si 6 locuri in functie de populatie.

Spre deosebire de Olanda,aparatul administrativ are 3 nivelui:nivelul federal,nivelulu

landurilorsi nivelul local.Fiecare land are Constitutie,Parlament si Guvern propiu.Ele
elaboreaza propia constitutie si formuleaza aproximativ 75% din propunerile pentru legile
federale

6. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de « know-how »din sistemele

administrative studiate in sistemul administrativ din Romania.

Parlamentul Romaniei este unul bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor.
Ambele Camere sunt alese pentru un mandat de 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat. Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin Regulament
propriu.

In favoarea bicameralismului practicat si in Romania, ca stat unitar sunt invocate

argumente tehnice si politice: ameliorarea calitatii procesului legislativ si temperarea
impetuozitatii "Camerei de jos", in acest caz, Camera Deputatilor si imbinarea principiului
reprezentarii la nivel national cu principiul reprezentarii la nivel teritorial. Pentru ca a doua
Camera sa fie cu adevarat utila iar bicameralismul sa fie functional, cele doua Camere
trebuie sa fie diferentiate prin modul de recrutare a membrilor acestora si prin atributii, ori
aici s-a inclinat spre un bicameralism egalitar inutil , suparator si costisitor.

Adunarea Constituanta in Constitutia din 1991 a optat pentru un parlament bicameral

intrucat s-a apreciat ca este de natura sa asigure calitatea procesului legislativ, este o traditie

11
in organizarea constitutionala democratica din Romania si reprezenta deja o realitate intrucat
prin Decretul lege nr. 92/1990 Parlamentul a fost alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat.

Aceasta optiune prezinta o serie de neajunsuri:

- sub semnul unitatii suveranitatii nationale logica democratica se adapteaza greu principiului
bicameralismului;

- crearea unei rivalitati intre cele doua camere in competitia pentru intaietate care afecteaza
climatul politic si activitatea de legiferare;

- tehnicile de sufragiu pentru alegerea celor doua Camere fiind identice separarea lor organica
devine artificiala;

- temporizarea procesului legislativ si adoptarea unor solutii discutabile pentru rezolvarea

divergentelor dintre cele doua Camere

- grevarea costurilor parlamentare si aceasta pe fundalul unor acute dificultati

financiare.Potrivit art. 61 alin.2 din Constitutie, Parlamentul este alcatuit din Camera
Deputatilor si Senat , amandoua Camerele fiind alese pentru un mandat de 4 ani prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Ca elemente distinctive intre cele doua Camere
sunt varsta pe care o persoana trebuie sa o fi implinit pentru a fi aleasa (23 ani pentru Camera
Deputatilor si 35 ani pentru Senat) si numarul mai mic al senatorilor fata de deputati. Aceasta
din urma situatie poate avea drept consecinta anularea faptica a semnificatiei votului
senatorilor atunci cand cele doua Camere decid impreuna (in conditiile existentei a 328
deputati si 138 senatori)1. De regula cele doua Camere lucreaza in sedinte separate dar in
unele situatii expres aratate (art. 65 alin.2) ele lucreaza in sedinte comune2.
Pentru a decide in sedinta comuna cvorumul legal nu este acelasi: uneori este
suficienta majoritatea simpla, adica cel putin jumatate plus unu din cei prezenti, alteori este
necesara majoritatea absoluta, adica cel putin jumatate plus unu din numarul total al
deputatilor si senatorilor (de exemplu pentru adoptarea unei legi organice) iar in unele situatii
este ceruta o majoritate calificata (de exemplu de doua treimi din numarul total al deputatilor
si senatorilor pentru punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei sau de trei patrimi din
acelasi numar total pentru a hotara asupra proiectului de revizuirea Constitutiei cand nu s-a
1

12
ajuns la un acord prin procedura de mediere). Potrivit regulamentului sedintelor comune
proiectul ordinei de zi a acestor sedinte este elaborat impreuna de birourile permanente ale
Camerelor care stabilesc si data si locul desfasurarii sedintei.
Camerele Parlamentului sunt legal constituite dupa
validarea a cel putin doua treimi din mandatele celor care le alcatuiesc. Biroul permanent este
organul de lucru al Camerei. El este un organ de stat, un organ intern al Camerei, avand de
indeplinit atributii prevazute in Constitutie in celelalte legi si in regulamente. El este un organ
colectiv alcatuit din presedintele, vicepresedintii, secretarii si chestorii Camerei.
Presedintele Camerei Deputatilor si al Senatului se aleg pe
durata mandatului Camerelor iar ceilalti membrii ai birourilor permanente sunt alesi la
inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea
mandatului. Potrivit art.64 alin.2 din Constitutie3, birourile permanente se alcatuiesc potrivit
configuratiei politice a fiecarei Camere si aceasta precizare are deplina semnificatie
democratica mai ales in conditiile existentei unui grup parlamentar majoritar.
Biroul permanent este
chemat sa organizeze desfasurarea muncii parlamentare si sa asigure conditiile materiale
necesare acestei activitati avand competente politice si atributii administrative. Potrivit art.
64 alin.4 si 5 din Constitutie fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui
comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui si comisii comune.
Potrivit art. 64 alin.5 comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a
fiecarei Camere. In privinta naturii juridice a comisiilor parlamentare este de aratat ca
acestea sunt organe de stat, organe interne ale fiecarei adunari sau, dupa caz, ale
parlamentului. Comisiile parlamentare pot fi grupate in doua categorii: permanente si
temporare (speciale, de ancheta, de mediere si exceptionale). Activitatea partidelor politice si
a altor formatiuni angajate in campania electorala continua in cadrul Parlamentului prin
formarea grupurilor parlamentare, alcatuite, de regula, din parlamentarii care apartin aceleiasi
formatiuni sau care subscriu aceluiasi program ori sunt adeptii acelorasi idei. Grupurile
parlamentare asigura concentrarea diverselor tendinte politice existente in cadrul
Parlamentului. Dupa scurta prezentare a Parlamentului Roman pot concluziona ca in mare
parte modelul administrativ din care ne-am inspirat este cu certitudine modelul francez.
Din punctul meu de
vedere spun ca din sistemul francez am transferat sau mai bine zis am incercat sa aplicam o

13
 serie de modalitati de imbunatatire a sistemului administrativ care pana in momentul de fata
nu au dus la niciun rezultat pozitiv.

7. Bibliografie:

• Management public international, Armenia Androniceanu

• Sisteme administrative europene, Arat Teodor Gheorghe

• « http://fr.wikipedia.org/wiki/Bundesrat »

• « http://fr.wikipedia.org/wiki/Bundestag »

• http://www.senat.ro/PaginaPrincipala.aspx; http://www.cdep.ro/

14
15