-

PORTRET DE GRUP
CU
IOANA EM. PETRESCU
Vol urn rcaliza! de DIANA ADAMEK ~i JOANA BOT

.... u t.VI..t.t"I ILllA'''''''-''''

T[MI~") .....RA

,"V C12- 7 :i2

, ,CG'-1

UNl Vll: M8 1TAAA

Ilmllllllll I111111

EDlTURA Oi\CJi\
CLUJ , 199t
 EC, CITITORUL

Cc per~n<lj mode\t, Cll sfia·.1 ~l1Pt1S alltorita~ii de nediscutat a ellr­

~ii. e,i!, Ctl nlei noo de ani in urm,:l, cititorul. Dcscifrind - sau pun in d
5."'1 i ~e desC'lfre7e - in adine;i r('cuieRcre litera textulul Inviolabll. mar­
lor anonim al Adev:trului relcvnl in mlsternl lecturil, cititorul nu-nvA­
(e<;e sa-$i spun:.!, inca, "ell", decit. poate, eel mult, in formula pcnl­
lentA "Nt, p{Il'.,tosul"; 3.'i3 cum, de- nltrel. nu invJ:tase 5.1-$i spunll "eu"
nlei 3utorul - decit. pO:lte. in acceasl formul 'l umilfi, in-care penlten\a
~('risulul Intra In c;tile mintl.lirii Scriltorul - un instnlmenl anonim,
l:mil $1 stingad. prin C:lrc se rost('~te adcvllrul ce-I tran5ccnde; eltito­
nil - un reeeplacol extatic. iJtcnt 5;, nu scrinteasc.'i, din omeneascA
~re~eaLI, Iite-r.. tC'xtulu.i; inlre ('I. Cartea - singura rcalltate Inviola­
bilA ~i sacrtl. a c,ir('i lectur! adC'C'vatti inSE'mneazA un act de !;l1punere,
inteies, la modlll Ideal. ca "imitatic".
Acest anonirn.:lt al trectltoarelol' fiinle in fnta paginHor elerne ale
CJrt H se-ncheie () daU ell zorii Rcna~terii. O-nch('ie Dante, in outocxe­
gcza primei Cnnl.one din Cont'l"io. Enumerind aid cele patrtl senstlri
ale scrlcrilor (liL':oal, alegorie, moral ~i anagogic), Dante dlsociaza inlre
accept ia pc Cil!'P 0 d,1"J rela~lel IItcral-ale~oric "teologii'" ~I .. pot'til" din
l·cr.:pectiva ml-ci"--'\'Ili-t('oiol'iui, loate ceJc patru sensuri sint .adcvlrate:
din per~pcctlvi.j umanist-poeticii (adie,1 ..dup" pllds poetllor"). ~('nsul
literal e 0 .. mindun:i :mmoil'>J" - 0 {icUune ascunzlOd ahworla ade­
,·,jrului. Litem nu mai e sinonimA cu spiritul textului. In ~Oh11 ('are se
r.a~te prin de-sp;'irlirea lor se instaleaza con~ tiinta fictlonalit.'l.tii operel
~i. 0 d:lt~ Cll CIl, con.,tiinta de sine a creatnrului dE' fictiu ni, a po.... tullli.
c'lre ine('PQ sll conclIrC'ze. djscret deocamdatA. zgomotos in Romantlsm,
s!Mlltul dem!ur' ulLli tn spaliul de joe dintre Litera ~i Spirit c Jnvitat
5;1 ';e instalE"Lc, nCl1m, ~i cititorul. Cllre in\'a\~ S.'Hii spunA "eu" In (ala
tE'xtuiul desa('r;J1i7nt. proclamindll-!li osHel, ClI deta.50re critic3. fielio­
nalitatra. Dedt d, i 'i torif'C~te vorblnd, emaneiparea eititorulul se petre­
Ie eu 0 o3recar(' intirziere fat ,) de Instalarcn autoritara a Poetulul tn
tcritoriul ficU unii. - conditional;l, pro\'ocntA .,1 impus<i flind tocmal
de ll~astA insL1.larc. Cilcj educatin cOO!Jtilntei de sine a cllitorulul ~I pa­
rO(li -'rea I('cturii ea .. imitatie" devine una din m3rlle teme Iiterart>, de
la n'l~t Quiy,te la Doamna Bovary, trecind, pentru spatilll literaturU TO­
l'I.dn~. prin rcrmeciltoarea comedic erolcomieil a lecturii din subsolul
Tigo';;adei, de unde V(l(,C,1 n'igt1~HJ. a iLli Onochefalos mai trimlte ineci,
spre nol, solu~la infailibilli a hlturor intrebrlrilor privito<1re ]a rela(la
lunc('lto'lrc dln1~'(' oper:l ~l S<1(,f\11 tldC'\' Ir nt expcrientei, solu~c des­
prins,) din autoritlltt'a mediev:Il,1 ':1 11"':\ 'IIi Slcru' "daea 3'jU au gAsll
poetleui scris "
,\' c'a~ti 11In" -I ,j r~ilxldtoare cdueiltie inte:l,.-c:tuaia: a cllitoruilli a lua!
fns.1, in ultlmil !iO dr ani, 0 intors.'ltur..i revolutionanl. OJn rezonator
fidel $1 b;nC' c(it;cat al intpn'jilor S('riilorict',:,li programatiN', slujltt> de
o intreag<.l strategic rcto:-ic dl e I.('i pl'Qdu'> - !Iii a c;lrei victim! ­
s:nt, Eu, Citltonll, inti tlsum, ('u oilrccari rczervl', portret\ll baudelai­
re-an: nu nf'npilrat .•ipocrit" ell ii slnt. inS I, desiL;llr. "SE'amun", ~i .,(ra­
tc" poetull1i. poetului care m..i n~cuno~te ell seriozitate drept unlcul

158
~1 tndi<>pcnsnbilul s..'\11 colaborator. Yn marea lin i'/tC' din jur, dnd toatc
vodlc transc('ndente au UICut, Ell, CititoruJ , imi inving singuratatea,
r<'lspunzind cE'leilalte mari sin,l.!urAtuti care rna chcnrn<'l, sing uratatea Poc'­
tu\qi; din intilnirea nO:lslr.i 0 spune Smtre - se nll~ te Opera. Ell,
dtitorul, am deseopcrit aeum 50 de ani eli eternitl.ltcn c{lrtii e 0 iluzie.
eli opera se nm~te i n spatlul de re<" i ~roC'{i cedare it dow"! libe.rtAti:~a. ~e;l
~i a p oetulul. $I-n acest spaOu dc mterrerenta a tuturor slOgur"tatlior
carc c Cartea, eu, cilitoml, aslst la lenta a~onie a ceen cc a fost orgo­
Jill demiurgic in con~tiin ta scriilorulu i. Cartea - obiect soeru sau, pur
~ i simplu, cartea-obiect a intrat intr-o zona crepuscu lurJ. 0 dntii cu lu­
mea ob!C'ctelor {crme, stabile. 0 daW Ctl lumeu-obicct pc care epistem,1
po~ tei nsteini3 nli a destrRm;:lt-o, (l~a cum a destrlimat ilu7ia transeen­
(1':'0\",1 'llU1si-Jemiurgice a sl1!)iccllllui U1noscator. De vreme ce - 0 spu­
ne ~i Einstein. 0 spun ~i cxpcrimentcle fizicii quantite - obiectlll obser­
va' sc moclifictl in fU'1ctk' de proc(';ul observ.iri i. transcendenta con­
~tiin\e i SIL :... duilli, ('I ~ i i'.,il:;lit<.lt';1 C'lI sine, Im;hid'rC'a obiectuJui sc
viid!"'sc iiuzorii intr-i'tn lInivers in care sins;:ura realit<.lte c. sartrian vor­
bind, ..punerea in stuntie" SulI, in termeni mai t.:cnerali. intcrrela\ionC!­
rea fenomcnelor int('lese C<I pllr,\ procesl1ulitate. ;\i d, in spatiul ncii
episteme, ('u, cititorul. devin prodl1clctor de sens ~ i - uitind cei l>ensul
e proces, mli<-{I intcrrelationare - tncerc s.:i-mi iau revan~a substihlin­
dU-!'lla poetulu i e:Ire m-a instituit odinioarA C[l riiSpllnS J[I propria-i !\in­
)::luro:ttate. O,lC;"\ sint ,.('ititor proCcsionist" - critic Sl:lU neo,·ctori cian - .
rna amuz dc~v;ll11i nd sforHc (retorice) de hi pe) care vrcu 5<1 ma tragii
poctul. Doc" om, ea Jatlss, nostalg ia paradisullli oh iectivi tli(ii ~tiintific(',
dae..", experienta ('sential;'"1 (~i renegnta) a vietii mele a fost lectura lui
Gadamer, utunei caut noi criterii ferme ale obiectivit5tii in lunecatoa­
rea lume posteinsteinianli ~i Ie d~op'ir in masurarea farmaceuticd a
relatiiJ or m t re rec<>plilr<'a contemporan;' ~i cea isloric:t a unc ia ~I acc­
!eia~i opere. D<.Ir ditc;l sint, pur ~ i simplu , <leel biet eitHor caf(~-!ii ia
In serios propria lui conditie. ~ i carc sc num~te "critic"? "Propria lui
('onditi e" inseamn.·1 de Capt, acum, 0 cond i~ic ambigwl. in care vocea
reprimata a Poetuhli sc razbun,i. Pcntru cCt eu, criticul, con~tiin\a fer­
rna a cititorulul emancipat. mi -am dcscoperit con~tiin~ - con~tiinta
mea vinovatll - de seriitor ~i slnt pc calc sj-mi U'ium, in numele Poe­
tului Cll care tind slIbcon!)tient sa m:i identifle. rcfrcnlll ouudeluirean
(.. Hypocrite lcetcur, -man semblablc, -mon fr'..rc "). Dae:1 mIl cheamj
Derrida. decon...tru it,st' eu infinit<i s<ltisfuct ie discur:.ul Iitentr ~ i d tscur­
su I filosoIic, constrllind fraudulos. la interferenta lor, un nou discurs
critic. Daci'i mil numesc J. Hillis Miller, demontez iluziile unei critici
care propune sensuri intr-o tume de opere aduse in stare de erizCi sc­
manticii, ~i dau scrisului mel! funcWa de demascator al textului cn punct
de tensiune ~i crizii a scnsu1ui; 0 demascare artista, care se sllbstituie.
ea ins~i~i, universului fictional. Prin acellstil supcrioar<i manipulare a
textuilli, Eu, Cititorul, m-am substihlit poehliui, - pur accident prir.
cnre textul sc tcsC' pe sine. Dacii. sint critic deconstructivist, accasta
sltbstit\tire se fa ce in deplioc1 ingenuitate. Dac.i nu sint, C'on~tiin\-U mea
de critic oscileazii vinovat. iubite cititorule, intre ('on!)tiinta dumitale
~i 0 con~tiin~ ncconvins renegaUi de scriitor.

IN. ed.: Texlul a apArut In revisla "Tribuna- nr. 9/ 1986),

15!)
 Hevoiu\i0:1ilI'C3 limbajului poetic postromantie, decurglnd din re­
..truclurnrf'<J conceptului de poeticitate, corespunde unei mutatii {un­
damentale a mod("lului general al gindiril , mutatle pregAtit~ in a doua
jum:Hatc :l secolului trecut ~i siivit'$itA prin ,-,pisterna secolului nostru.
F. a mut,ltie prl~ve1itit1 de Nietzsche. inh!:UI rle l\Jallarmc, Wilptuita, in
~tiinte, de aeometriile neeuclidiene, de teori.:J reJativitiitii ~i, mai ales,
de m~~unica ctw:1ticii, '.) mutati,' asumatA ca noHa atitudine culturalli
d,. scriitori alit de diTerit i cum slnt J, Joyce, T. S. Eliot, Th. Mann sau
10n Barbu. In cc eonskl aceastil mutatie? tn rC'7.umat., am putea spune:
in abandonarea modelului cl'ltural ontropocentric :;;i individualist con­
stituH in Ren:l~t('re, prf'cum ~i a conceptuiui clasie de $tiintificitate. Imi
iau ingaduinta de a schita sumar Hnille aCCSllli proces, prin care mo­
dclul rennsccnU~t (paradigma intre'tii culturi curopene) intra, vizihU,
in crizii. In deiinirca "noii epistemologii. noncartezlene'" utiJiz£'z su'!"es­
l~i din lucrariie ric filosofia ~Iiin\ei ale lui U. Bachelard (partc, antolo­
gate de V. TOIlQiu in Dill/ectica spiritullli $tlintific modem), W. Heisen­
berg ~i Anton Dumitriu (£sc!/'ri; Istoria lomeii)'.
Primul clement revoiutionllr in con::.tituirea noului concept de ~ti­
intificitate it n,'pr{'zintJ ap.lri~ia g(:ometriilor nt'cuclidier:e. Constructlile
h:i Boiyai-Lobt1~('\'ski ~i Riem.mn sml intemeiate pe a propozitic ce con.
trazice nu numai al cincilea postuiat al Elementelor Juj Euclid. ci ~i
perce('t 1a noustrJ sputial<.l empiricll, suu, in termenU lui Bachelord, "sub­
{'on~tlt'ntul nostru geometric"', structurat (:uclidian. ell toate acestea ele
Sf" dovC'desc a fi perfcct C'Oerente, c.."ici toale j~i gJ.sesc realizarea pe' cite
un tip de sllprafatli: tn plan - geometria euclidian,'i: pc 0 pseudosfera
- ''''rometria lui Bolyui-Lob.qcevski; pe 0 sfera reala - geometria fie­
mannianJ. Caractentl perfect rational a1 ~eomct!"mor necuclidiene pune
in.. a sub semnnl intreb,irii valourea datuh;j '_mpiric ~i , in genere, va­
loa rea intuitif'i cu baza a cunoa~teril rationale. Pcntru ca, iata, va t.rc­
bui s;i abandon:lm intuj~ia noastr~ spalbL~, consolldalci empiric, lii s.A
acceptam ca de-plin ra~ional un alt tip de sp:J.~u, de pHdJ unul in care
prlntr-un punet ext!'rior unei drepte se pot ducc a inJinitatc de para·
lele la acea dreapt ,'j sau, d!mpotriv~ , unul in care faimoDsa drcaptA a
lui Euclid e vdduvih\ de orice paralela trasabUii printr-un pund exte­
r(or ei. Aliadar, in perspectiva metodologica (afirm;i G. Bachelard in
I.e l;01wel esprit sdentiJiqueJ, "realitatea ~tlintificA" 'le va defini nu ca
,Renerallzare a datelor furnizate de 0 "rcalitllte" pcrccputil empiric, ci
ca verificare sau .. reolizare" a tlnui proiect rational, conceput Ja modul
matematic. {Sen·.na!t'z m treuc<.lt faptul cfl racordarea - tirzie - a
tcoriei litCI'£l:'e la at"eust:i aC'('('ptie U rea!ita~i sa face. in spatiul creat
de reulismul contemporan, prm treccrca de la lradi\ionaiele teoril mi·
melice la concep.'rca open'i tie arta ea "mode]'" ~i a artei en "sistem
modeldlor"'; aceastfi perspectivi, impusa de lucrarile lui L 1.otman, apa·
re deds formulatil in poclica "infrarealismului'" pe caI'e I. Barbu 0 pro·
1 G. Bachelard, Le nOlwe[ esprit sdenti/tque, (1934). 15 edition, ParU, 1983;
p

Id" Dialectica spiritulll.i ,tiinli/ic modern, vol. I-II .. nucur~ti, 1986: W. Heben­
beri. Pa~1 ~ste granife, nU{Ur~tl, 1977: Anton DUll1l1riu. E.fcurl. Ducur~tl, 1986;
ld . Istona IO.J1cii, Bucu r~U. 1975.

16B
I ptlncu la nOt In anii '20F. D(> fapt. disociere3 "realitatii ~tiin\iCice" de
o realitatc crnpirice~te dcfinibi nu pare a fi - a~a cum crede Bachelard
- descoperire'l ultimului veac; ea este, 1a drept vorbind, marca lec~ie
servit;1 gindirii eurOjX'ne de revolutia copernkian,i. Nu orientarca me­
t.dol~icil e a~adar revo]u(ionar.'i in .,noul spirit ~tiintific", ci continutlll
(s.-I-i zicem. deocamdah, plural) al acc~tei noi realila\i ljtiin\ificc. lm­
port<lnl e fapwl cit, prin geometriUe necuclidiene, matematiciie> ne obli­
.'li. sb acccpt<",rn idce>a unor modele spatiaJe conlrarii, unificabile io&" in­
tr-a .. pangl'omctrie" ct:' "se r<'Ciamit (in termenii lui Bachelard) de la
o L:indire complementar<1 14 , aptii. sa intemeiei"c 0 "ontologie a romple­
mentUfuiui", Idenlificind - In forma algebricA - di\'crsele geometrii.
gindirea matematica Ie stabile!lte realitatea "nu prin referinlJ 1a un
obiect. la 0 expericn~!. la 0 imagine intuitiv<'l". ci p rin relatiile care Je
fac cchivalente. 15a7<1 psihologiei matematice 0 constituie ideea de gmp.
de vreme ce "fieeare geometrie ~i. filrA indoialA, la modul mai gene­
ral, ficcare organizarc matematica a experient,ei c caracterizat.'\ prin­
tr-un ,qrup special de transrormiiri". tn ultima instanta, noua "filosofie
gcomctrici.i" instituie un l1nivers in care C'alHiitilc sint •. strict relafionale
$i nicideclI7Il sllllstnn/irlie Am subliniat conc1uzia lui Bachelard pen­
H
•

tru c:i en. mi se pHre <I pune in evident<! 0 tr<'\Siitura absolut fund amen­
tal<\ a noii cpiskmc' preJercn/ierea relatiei En "aport CIl entitatea, ceea
ce, nitfel spus, rcvine la punerea in discll(ie a categoriei indit'idualttlui.
Tntr-o forma sau alta, prOblema va reveni in toale domenlile gindirii
veaC'lllui nostrll, de In matematicii !iii fizicA Ia psihologie (care inlocuie$te
vechiul asociationism prin coniigurationism), psihanaHzA (care vede in­
stanta individuala - ego-u! - ca spaUu de joc al instantelor sub- !Ii
supraindividuale -id ~i S1,per-ego-), sau estetic<'l (ee altceva c cstclica re­
cepl,-irH decit dinamizarea operei de acta devenita, prin procesul re­
cept.;'irii, "obiect estetic", in acceptia lui M. Du/renne, adicti expresie
mobiUi a relatiei opera-receptor?). Criza indivldl1alului - a categoriei
fundamentale a epistemei rcnn.scentiste - va jnsemna, evident, ~i cri­
za modelllllli cultural antropocentrk Voi defini modernismul drept ex­
presia cultur.:ll,-i a ceell ce e, in gindirea ~titntifici'i, criza categoriei in­
dividualului, ~i \"oi sublinia, in continuare, dinamizarea - !Ii dinamita­
rea - categorici in di'-;cu~ie in cadml marilor mutatii ale gindirii !ltiin­
tificc a veacului noslru. Mutatiile produse prin teoria relativltAtii (care
neagli conceptele de limp $i spaUu absolut, precum ~i primitivitatea ('on­
ceptului de simultanl'itote, ~i redeIine!i1c - relational - notiunea de
mas,l) dar, mai ales, prin fiziea cuantica (regtndind relatia materie-ener­
gie, corpuscul-undii, !ii definind fotonul ea "un tip de ltlcru-mi$care")
VOl' conduce, convergent, spre 0 noua imagine a lumii, alctl.luitll nu din
obiecte discrete, nu din ('ntiUti individualizate substantial, ci dintr-o
\E'S.Jtur[1 de evenimenle inlerrela~onate. lntr-insa, afirma Bachelard in
Fllosofia lui n". elementul se define!ite ca "armonie matematica", nottu­
nea de individualitate obiectiva sl.iibe~te !it ..lucrul nu este decit un fe­
nom('n blocat". Este universul dinamic definit de Heisenberg in Fizicd
fi filosoJic: "LumNl apare astfel ea 0 complicata tesAtura _de evenimen­
te, in care eonexiuni de diferite tipuri alterneazfi sau se Incalca sau se

1 I. I.otman. Lerfil de poetldJ structuralu, Bucure~tl, 1970: Td., Problema~('n1-

ni/"a,iilor in sisteJ11l"!e modelatoare secunde, in Sorln Alcxandrescu, Mihal Nasta
ed., J'Qe1i,(j Ii sl!listicd Orjentifri modern !'!, Bucure!jti, 1972, Ion Barbu, Pagirli dft
pro~d, 8ucure~tl, 1:}68.

II _ Potlr~1 d. ;rup 161

combinii, detcrrllinind ast fel textura intrE'gului"3. Tn ciuda mJrturisite­
lor sale noslaigii platoniciene, Heisenberg se indeparteaztt de viziunea
piatonician.:l a lumii aiciltulta din figurE geometrice, sllbstituindu-i (in
Descoperirea hu Planck !,fi problemele filosofice Jundamcntale ale 1C0­
riei atomului, antoIOi.;at:1 in PO}I peste granite) 0 v:Jriantii dinamica a
aceJe i ~ i imaginl m atcmatice £I lInivcrsuiu i · eellatin Jllndamfmtaili a
materiei. Tn acest lin ivers, considera Bachelard, "rollli cn t it;i~ilor prj_
meaz.i asupra nnturii lo r, iar csenta e contemporan.l relatiei", penlru di.
"in reali tate nu exist,i fenomcnc simple: fenomcrtlll l!!>tc 0 tesci:tllrd de
relatil". Frecventa cu care apar, in lucr-'rilc de fil osofia ~tii nie i, pentru
a defini structura lInu i univers pur relati onal, termen ii de t('slitura sa!.!
rertura poale piirca tu lburatoare in c!ip~1 de fat a, dnd st udiile Utt>rare
(mai) sint dominate de t('oria texl uill i. PentnJ ciUtoru l contemporan, ;Jni­
v?rsul lui Heisenberg pare l:n fel de derridean "text 1-'eneralizat" . Insti,
dmtr-o perspediva ~noseoJog i c<l pc care tel-q uel-ismul i?i dcconst ructi­
vismul 0 ignoni , u'>xlualismul e doar simptomu! "local" al unei noi on­
toiogH - "onlolog ia complemen tarului", spre care conduc ~i cercetJriJe
~tiintelor exacte. "Metaforele textualit<ltii", la orlgine tcrmen i instituili
de limbajul mosonci fi zicii , indicl'i (impotriva teoriil or textualiste) nll
.. a ll toreferentialitatea'" te"tului ~tii ntifi c, d orientarea ,.;encrol;i spre
aceas!..:i ontologie, atestata ~i de transcenderea, in sensul unei pure dl­
namici, a colPgoriilar de timp, spatlu I$i substantil in dlnamica cuantlcll,
unde cele trei cateRorii mer:.tionale sint inlocui te prjn eonceptul de pro­
ccs 4 •
"Realitatea ~liintifici)" d('zindividualizata, dcreificat,j ~i dinamizatA
interior, proclamind "primatul unei pure dinamologii asupra ontologiei"
(sau instituirea unei "ontologii a complemen lanllui") , refuza sa punil,
a~a cum fikea realismul naiv, "obi('C'\ul inaintea fenomen elor sale" sau
"subiectul inaintea predicatelor" ~I reclamA modHicarea cone<>ptelor
noastre fundamenl<Jle, ,.dialec tizareal; lor, constak"1 Bache>lard in Dia­
lectica filosofica a noritlnilor reiativitdtii. Dar, Capt extr('m de important.
"dialectiza rea" in disclltie e coneepula, al it de Bachelard, cit i?i de Lu­
pasco sau, mai tirziu, de c<Hre Derrida, ca re va nurni aceasUi dinamizare
a conceptelor .. deconstnlc~ie", in manicrJ. nonltCflcliana , adic,.-. sub forma
unu i pl u ralism in care contrariilc cocxlst;! complementar. fim] a mai
Bjunge 1<1 momentul "rezolviirii'" logiee prin sintez;1. Aceasla coexislentA
a contrariiJor nere70ivate prin sintez,j primise, in opera filosofica a lui
Blaga, numele de "paradoxie dogmaticfl", prin opozitie ell "paradoxiile
dialectice", Noul rationalism e definit ill edllcat printr-o pedagogic a
ambiguit a ~ii (Le nouveL esprit scien tifique). EI va redama °
logic:' non­
aristoleliCd - ~i 0 asemcnea logicil \'a propllnc, printre altH, renunlind
In principiul ter\iulul exclus, S tcphane Lupasco in formu la "logicii di­
namice a contradictorului" (prograrna tic opus dialeeticii hegeliene). Noul
rati onalism va reclamo, de asemenea, 0 redcfinire a conceptelor Cil0s0­
tice - ~i 0 asemenea redefinire va intreprinde dcconstrllctivismu l lui
Derrido, polcm izind Cll "discursul european'- postpiatonician ~ i p rivilc­
gHnd gindirea presocralic..1 sau orientaiii , ambele ne-limitate de logica
restrictiv;l a noncontradic~ieL Deconstnlind iogoccnlrismul platonician ~I
privilegiind termenij "rcprima,i" de dlscurslll filosofic europenn ("tex­

l New York, 1958, p. 107.

t V Pre/alii lui 1. PAn'u In W. H('iscnbere, Prlli pe.~ tc gMnile, p. XXI.

] 62
 tell" reprirnal de "carte.... ,.corta:/; reprirnat.l de .. fo rmil" ...jocuP' reprl~
mat de ,,,:.lrll('tur~!~. ,.policentrismul mitic.. rcprimat de .. linenritatell etc.),
Derrida dinamizeaz.'i concepteic, operind constant cu perechi de t.c>rmeni
antinomici ~i pnacticind 8!"tfel. ca ~i Bachelard, 0 "pedagogie a ambigui­
t.1tii-. ACCilstil rl'l!chilibrare a cO'1:-rariilor, aceast."! transformarc a. £\n­
tinomiei ircconciliabile in principiu de structurnre a uni\'ersului rea­
minL$te princirilll compIementilrit~ltii conceptelor formulat de Niels
Bohr: "In lizica atomicti trebuie foIosiie difcrite tipuri de descriere care
se exclud reciproc. ustfel Incit numni prin jocul direritclor imagini se
ou~ine in.'l'ie din urm<1 0 dcscricre corespunziitoarc a proccselor".5. Fi­
zica cuantica a implls. eu Heisenberg, uzul conceptelor contradictorii ("Se
folosesc altcrnuti\·. pentru dcscrie:,eu c('lor mal mici p..i rti ale materiei ,
diferile imagini intuitive mutual contradicLorii") pentru interneierea unei
ontologii a stiir:lor (l'ontrarii) rocxistente ce transcend posibiliL:itile gin­
djrii nOilstrc model alii de 0 logiciJ a noncontradictici. Dar dacii aceasLl\
nOU;1 onlo!o.i!ie a complemcntarului ridictl mad probleme gindirii eu­
ropenc mod,,:ate in spiritul lO,Qicii arisloteJice, C'a aparc pc dl.'plin inteJi­
fdbilJ din pl'rsp<'ctiva unui ;..zit lip de !,lInciire, EZindirea rnitic;l orienlalc1
sau cea pre<;ocratiC'iI - fapt recunoscut de Niclc; Bohr c:ki. in momentul
dnd e innobilat, marele fizician danez i~i aler,:-e cu tnscmn heralidc sim­
bollil chinez t'.. i-t'lli oj principiilor l.Intinomice ar1lctipale yin .!,Ii yang ~i
inscriptia .,Contraria sunt complC'rncnta"8 .
. Aliituri de modincarea raportului entitate-relatie (care conduce, am
vazllt, spn' 0, ontolo(Jie a complementarului, inrnditc1 in unele puncle cu
persJlQctiv<l Rlndirii milice), noul concept de o$liintifi('itate se bazeuz;i pe
:10 raport modificat intre observator $i obiecLul observat. $tiinta post­
einstciniami anulC'azii opozitia net." observator (extern) vs. obiect obser­
t'flt clin fizica clasic;1. In fizica atomicJ. observli Heisenberg.•,nll mai pu­
tern vorbi de comportar(>.:l particllielor indf>pendent dc procesul de obser­
vatie", ,,3strei ineit impdrtirea uzual;1 a hlmii in subiect ~i obiect nu
mai corespunrle"'. Fizica ('uan ti c;:l presupune un observator al cfirui dia­
lo~ cu natnr:J ('stc ..purtal din interiorl.ll nalllrH", "careia H apar~inem
~i noi. pmticipind la constrl1c~ia ei~· De aiei no\iunea (propusil de John
Archibald Wheeler ~i consemnata de PrigoginC'-Stengers) de "ouserva­
tor participator" allut in relatie de reciproca implicare cu universul, de
aici ~i viziunea lui Niels Bohr asupra pozitiei observatorului in univers:
"tn teatrul lumii. noi nu sintem numei spectatori, ci ~i actori"'5. AceastA
mwlare a sublectl/llli troltScendental, a subiedului ce conternplci. din ala­
ra 0 Iume--obiect, se jncetil~ene'1te o$i in filosofie (de la coincidenta actor­
spectator din definitia nieLzscheana a misterclor in Na~terea tragedlei,
1a dl'conslruirea conceptului de "stlbiect~ in filosona lui Derrida) ~i,
consecutiv. in gindirea estetiea 3: veacutu i, care prociamd "disparitia au­
torului", mghit in jocul auto-producerii textului .
"Disparitia autorului" (al dinti statut demiurgic fusese celebrat din
Rena~le:·t.· pinfi in romantism , a dimi pozitie priviJegiatJ de "experi­
mentator'" ° rccuno~tca chiar naturalismui) marcheazJ punctui extrem

" Ap. w. lIeis.enlJerg. Pa~i ..., p. 125.

Un .5tUdLU eX'let asupra relaUllor tntre ijindirea mLtLeil ,I gindLrea ,tiin~Lfic4
contempomnA tn FlOrin F'elf!<'an, PiziC'iJ Ji filo,.ofie. Spr,' UII Ori.;Wllt ctJU?gorial nOtt,
M03a,ir, In 8nl.ologl<1 "'Uosofia juld!. Btlrure~ti, 1984.
! Png<J;.jtn(', L Stengel'S, Noua alianlii, Bucure~!i. 1984, p. 3 1 ~.

lAp. W, Heisenberg, !l{l#,.,' p. 113.

163
al crlzei categoriei Individualului. Mallarmcana "disparitie locutorie a
poetului" deschide nceasta noutl virsui a cullurii europene, pe care am
numil-o, generic, modernism, ~ pe care Thomas ~hlOn 0 define'l (in rG­
mane - v. Doctor Faustus - ~i in escuri - v. Goethe co rcprezelllant
at epocii bltrgheze -) drept momentul clnd "cullum hl.lrghezi.iM (intele­
gind prin accnsta modclul cultural instituit in Rena:?lerc) iii trflie~te agG­
nla.
Daca vorn accepta S<1 definim modentiSnlul cn expresie a crlzei uma­
nlsmu]ui de sorginte renascentist.ii. (deci cn aSlimare rul tural iJ a crizei
subiectuiui transcendental !;ii, in genere, a crit:ei catee;oriei individua­
lului), un ginditor c<t Bachelard, care ne-u scrvit C<I Shid in defi­
nirea nouilli spirit :)tiint.ific, ne va aparca, el insu~i, ca un expo­
ncnt al crizei mouernist£', cad inlrcagn sa openi sc bnzeaza pe opozit.ia
(structurald 'ii Iunctiona lu) intre medHatia (Sitiintificil), studiatii in lucra­
rile de filosona ~tiintei, :?i reveria (poetica), ccrcetaki in Iaimoasele sale
studii de psih.malizl\ (mai apoi , de lenomenologie) a imagina\iei mate­
riale, adidi. pe opozitia tatlllne vs. imaginatie, subsumat.a, intr-o terrni­
nologie Imprumutatii de la Ludwi,,! Klages, opozitiei jnLTe "spirit" (Geist)
~i "sunet" (Seele). Spiritul ~i sufletul ar media doui'i tipuri diferite de
integrare a fiin\ei umane jn lume' existen~a spiritulu i, eliberatl! dc psi­
ho]ogism, e una ra\ionOlla, activd, CQndi ~ionata de dep<i!1irea imobilismulul
subcon~tientului; existenta sufJetului (avind ca expresie poezia) e una
contC'mplativii , conscrvatoare. Nonantropocentrismul definiloriu pentru
~indjrea !1tiin~iricIi nctualJ nu tulbur;j antropocentriSOltll dcfinitorin )X'n­
tru spatiul organizat de su!let. Admirabila Poetique de l'espace ron­
struie~te, in polemic;,\ f;i ti~ cu exislentialismu!, imaginea Iiintei umane
ca ferieit jntegrat..~ lumii prin reverie poeticii. $1 totu~i, opera lui Bache­
lard rlimine, ca 'ii exislenpalismul cu care poJemizcaza, expresia "cri­
z:-i" m.odemiste, penlro cii promisa lericim reintegrare cosm ic;! a indi­
vldulUl !i.e bazeaza de lapt pe premisa de-structurlirii sale, pc divortul
definitiv intre "spirit" ~i "suflet". Paleativ :?i nu solutie a crizei, "omul
nocturn" al lui Bachelard pcrpetueaza prin reverie, opac la revelatiile
spiritlllui, (ericita stare de incom~tJenta din copiliiria umanitii\ii, iar poe_
zia rlimine un atavism, fie el ~i conso1ator. Incerc<J.rea lui Bnchelard de
n salva, in contextui nOLI, creat de 0 gindire nonantroporenlricil, vechile
valori umaniste prin despicllren brutalJ. a liintei umane in doua zone
psihice ireconciliabiJe ('stc a~adar, ea insil~i, expresia crizei "subiectului
transcendental" .
~i totu!ji, incepind cu ani! '30, cultura europeana inregistreazil 0
serie de incercari interesante de a reface unitatea pierdulti a subiectului
!ji de a reda individualului demnitatea categor!a!;."I. tn !ipsa de alt ter­
men, vol numi postmodcrnism modelul cultural care aspira spre 0 nouA
s\ntezii, integrind !ji dep<i~ind criza modernismului, intr-o incercare de
reabilitare (pe baze dinamlce insA) a categoriei individuallllui. Transferat
din arhitecturJ. in studiile Uterare fiir;1 a i se Ii clariricat insa sfera de
semnifica~ii, termenul de "postmodemism" prezint1l toate dezavantajele
(dar Ili toote avantajele) lInei atari indecizii conceptuale. tncerciirile de
a subsuma unei unice direct,ii - postmoderniste - Icndi ntele culturale
divergente din a doua jllm[l tntc a v('i.l('ll lui nostru (.. Arta pop ~i t:lcerea,
cultura de masa :)1 deconstructivismul, Superman Ili Godot" 9) au dus la

~ lhab R811'08n , S/i$ierea lui O rJeu, postfata ediliej 1982, a"lololat4 In "C~lIe·
utlle1 eriUce" ale "Vietii ramlmejllM, 1-2 / 1986, p. 181.

164

.
rczuitate eontradictorii ~i lilo;;cut'lbileo Solu ,i a uou ia dintrc primii - ~l
eei mai interesa nti - trorelicicni <Ii postmode r n ismu!ui litcrar, Ihab Has­
san, repune in discll~ie postmodcrnismul di n pcrspectiva "plurulismuluili
eullurii contemponme ~ i descoperJ, in chiar dom inanta ironicfi a post­
modernismului, p unct u! in care .. inceJX'm sa ne indrepliim dinspre 1<:n­
din\ele deconst ructivc inspre tend in\ele - coexistenlc - reconstructive
a!e po&t modernismlllui"o Criticul american recunoa~te inS;"1 Captul c;\ n ici
pluralismu l nu poHle dirercntia postmodcrnismul de modernism - ~ i
C<lUW in eele din urrn.'\ un crit('riu de difcrenticre in cocx isten\a "plura­
lismulu i critic" '\I !(,nd intn sprc lin "pluralism critic limitat", v.:zut £01
ins~ i cn ,,0 rcactic impa triva rel at ivismlllui md ical [ ... ] al conditiei
po~tmodernc "1 6.
[~fal recent, tearelicit'nii pos tm Qdcrnismului l ind s5-1 defineasca
prin "estct ic:smlli " !XiII, intl'l~ ca moJ"Iitah'~1 cxist/cnljJ de opozi~ie fata
de domin'lOta r'l\i'lOii, un l'stl't i!>m cure nu mai are ins~ n imie d in pli­
ti~mul m{\dl':'ni~t, ~i nici din pllrilalea rorm,ll'::' "c\asicJ.M a aCl'luihtl , ci e
rxprcsla gustllitii socictiltii de ('QnSllm, absorbind ..atilea teme al e culturjj
dt' m:1 ,j ~ i valori dominante ale socjel:ltii de consum OlIi . Opozitia moder­
n ism / po<;tlOod crnismfe consid eratM de Sh/usterman/ 0 rcacHv/arel a
opoZlitiri/ dh:!sicism'/rom'.:mtism , ceen Ct' jnsfeamna/ c..l postmod 'ernis­
mui e lin reI de nou rom.mtism, OIYmind, prinlre altele, nnistorismulu i
"c1asic.l morl/er-nist 0 con~l/ iint <j/ in fond "istoricist5", care se ex primJ.
prin "n<lrntillnea gcnealogit:'-I~ care, pot:-ivit lui Shuslerman, "nu pare nu­
nwi eel mai o bllO mod de a teorC'tiz<l postmodernismul dar poate fi sin­
,Il"ura [orm ', vali,L1 ('l' 0 poate l'la orkc teorie poslmodernistii". Obs!e rva­
tiel! lui Sh '\lsterman; j S-aI" putea ad'iul~a reactivarea id('alului rearm,:o­
niz.'1rii/ f iinie: I lIm'IOC' Cll cosmoStll in doctrina ecologist,il,
Dup;1 ct:m !-;(' poate \'cdl'a, postmodernismu l este inc.l, Ia ora actuaL! ,
un te,men c" re se afl<! in cilu tarea propriei sale sfere conceptuale, Ceea
ct' prezinL"l, dUP;l Cllm spuneam, ~ i unele avantaje' printre allele, avan­
tajul de a ne lits:L libcrtalea definirii lui in termeni corelati celor pc care
i-am Colosit in definirl'8 modcrn ismului. Cu 0 precizare import:lnt<'i: nu
('(lnsider po!>trnodernismlll ca 0 Clap..1 ce urmeaz.1 unc i etape moderniste
incheiate, ci ca un mode l cultura l s lnte tic, aparut - ea rJspuns la mo­
delul cultural modernist - inca din perioada interbeli ell ~ i d esfJ~u r in­
du-se pin;l in c1ipa de faVI, para lei modelului modernist, SnCii aetiv (dova­
dJ yoga tex luaiismullli ~i a deconstrtlctivismului, fenomene specifice eri­
zei moderni&te). l'ropllnind ipoteza lInei partiale coinciden\c temporale a
eclor dou.ol direetii. ritmin totll~ i in limitele unei Iibert.ati moderate in
utilizarca lcrmenului, daeii avem in vedere spre pild;1 deplina liberlate
ell care il trate<.lzil lInul din teoreticieni i slit eei mai av izati, Jean-Fran­
('(lis Lyotard, pentru c:Ire ,,0 opera poale deven i Jr.odcrn£.t doar due,'J e,
mal int ii, poslmodcrnao AsHel in ~e les , postmodernismul nu e moder­
nismul C~lre srLr!1e~tc, d modernismul in s tare n:isdndii - lli aceast<1
stare e conS LLnt ~I " I~o
)J Ihab lIa~s<1n. l'UroIi'nL !11 Po.~tmodf'nl Jlen})(,ctll'(', in "Critil':!} Inqll,n'~,
\'01. 12, no. 3. Sp r ing W1l6. p. 503-520 (Hassa n rcdiscutl1 aJel ('onl't'p~\ll dcflm! in
S/i~jerea. lui Or/l"u}.
!l Frhkric- Jamt'~nn. The /deol~ie$ 0/ T1u!orll, £,$ays. M in nC<1po\i:so 1988. ('f.
Richard Shml('rman, PostTlioder nism and the Ae ~lhet ic Turn, in .. P()('ti('~ ToJ:l'''~,
vol. 10, no. 3, rail ]989.
1:1 J.oFr Lyolard, The Postm ode rn Condition: A Report 011 KllOwif'dge, ~,\,n­
neapolis, HIM, p. 79

165
 -'pluralismul fcr,oml'no!ogk:" !ii sil netezcasc:1 din nOli calea sprc 0 vi­
ziune totab, uni tartl" (Ccrl('za metafore; Iji sCrls'l l CUUU1'//r 6.
Sub"OlUitientlll co, malic din Iilosofia lui Binga, structurile tlrhetipale
pc COJre l\tircea Eliade Ie d('!>Cifrei)z.-1 in Rindirea mHicfi ,\i in mecanis­
mele romanului contemporan, neapitagorismul d inamic <11 lu i Matila
Ghyka, holamerii lui Con., t:m tin Noica ial;1 doar CJteva din ~ollltiile
pc c.m.' ~.'indirl"a rom.-ml',l"eiJ Ie aduc(' in dortul (i-am spus: postmoder­
nist) dt' re-sinh ,tizme a ind iv idu': ll lIlu i p ulv('rizilt de crizn moderni!ot.i,
dep,-I.!,iind aec.'E"Pii~1 trilditiona!.'l '::1 sul.Jiectlllui izola.l liii redefinind indivi­
dU'::I!II[ in termeni r('!ationaii, ca un "nod" ad{>Sea instabU, totu ' i ex­
t rem de important, pcntru cil num.::\i prin e l intregul prim C'~te ('xisten~
liii sen'; [Oare? -S<X' XIX <.II hi M. Zamflr!]
~ y• ..... ­
(N, (,,: 0 ,nOla va rl"n ld LlL'<",IU: eseu ;"j ~lpArut In .. StetlUa~, nr .5,1988.
p. i4 -1-;_ t.:llCrltlr. \oana I':' I'd,t.";'-u <l lI'\'('n,1 m.upra nl.lnUS(T,'\ulul, C" U ~om­
\=1. ',on pc C"'trl' Ie· ,1m lllHr< ... : p~Jn parnn1czc <I'<"IJ1('. De tlwnW!lca, am l"t.'n umcl"O­
Itl', tfl :-'!, nolelc),

CO~CEP ITL DE .. TEXT" IN \ ' IZrUNE

DFCO"lSTRl-CTH' IC:;TA

L AI,!iuri LC t('o:-ia rC'<:<'pt."lrii (Reader response criticism), dccon­

strucllvism, I, ol":cn\;.It tcoretic de filosona poststruC'tumlist':l [l lui Jacques
Derrida. domJn;'j in clipa de fai~-I Cl.I .mtoritatc scenu criticii lit('rare amc­
ri c;me, U r j <t ~lIl c'cou ilmerican ill seril' r-ilor lui Derrida, cnre nll suscitat
cont('st;:tri veb('m('ote '- i adC'ziuni fdnatiC€', s-a decl an~at in momertul
purti ~i,piL ~·ji .~ !loso r l1",li fran ce.>; la simpozionul intern4ional Limbajele
Cril lCIl ~ l .yt11T11clc omuI!II, organizut, in Octombrie 1966 , la Johns Hop­
J..-i ns H umanities C<.>ntcr, in int£'ntia de a impunc structuralismul intr-o
Arneri e;:t dom ir_atii de critica eon')tiintei (prin Georges Poulct), de crit ica
arhetip;Ii.-1 u lui Frye ~ i de contextualismul lui Murray Krieger 1• Der­
rida ;] prez('ntnt ,dd {'omll nicarea Stl"lIctllrd, sem1l $i joe in disclirslIl
$tiill ~(>lor II 1nCHI(> - 0 analiz<i polemie,i a strllcturallsmului din perspet'-­
tivti poststructurnlist.1. Adopt;Jt Cll ('n tuzi asm de avangardu criticii ame­
ricane, in p:-imul rind de gr uplll a.deptilor lui C, Poulet (Paul de Man,
J. Hillh Milll'r), cu r£' aL<lndoneaZ.: "1 critiea con~tiintei, strc11ucit praclicaUi
de ei pin;' hI a.C'<'u datil, ~i se orientcuza spre orizonturilc poststructuraliste
dcschi <>e dC' De:-rida, st udi ll! Strllctur6, scml! # joe, .. c r~imtit ea un
prim m,mifest tcorctic OIl dccon~tructiv i smulu i Jansat pe tcren american.
Simpolionu!, care urmflrea familiarizarea sp iritu alit'-I~ii umericane ell
structUl'al ismLlI t'uropean, rcalizeazii, imprcvizibil, LIn cfccl totul difer it:
orientarea av.Ifl!-:i.lrdei uiticc americane spre gindirca poststruelur ali~t'-I,
Centru l de iradiere al deconstrllcUvisrnului mnerica.n este Uni ....ersi­
tatea din Yale, unde J. Derrida va funcpona , ani in .!,iil'. ca. profesor in-
Iti L. BiagI}, 1'ritogia r u l/uril, Buc ure,li, 1944, p , 476_

1 V J.en tnc· h in, lQaO, C"Apito lul Hfstory 01 thl' A/)yu: } 'O;,I ~ trllcl ur<llisl1l,

 vitat, pe IXlst:ll OC 'pal anterior de C('or~"s POllle't Cruplll (1 (" la Yah!,

condus d<> Pau! de' ~,!I!l!ii "lciltuit din alti Ird dhtin~i cri:ici (1. l1illis ,tH.­
Ier, Harold Bloom ~i Geoffrey Hartman, ulrmii doi <.Ide-pl! retiC'Cn~i ai
de:·onstr'.lltiv;~mtllui Ia care ader;l doar J).1.rt ill) a i'l"pus PO'it,trtlctura­
wsmul in critica amcricm;1, in a~a fd incit d('con"t:-uctia, p:"!trt lnsil tn
colegii, univecsit,-.ti o:j soc-jet,lti filolo~ , ice conSC'r\";l~u,,!"e cum cstC' ~: I ~ t\.,
s.. pre;:inttl ;I"um ('<I 0 ;wangard,l in CU~ d(' clasici7are. ~li1r('le S:I('('('S ot
deC'onstnL,tivismlllui se explic,i, probalJil. ~i prin Llpt:..:l C:I, in ciuda ca­
r'l('t(>f1l1l1i ":ltl re"olution"r, cl apare ~I (';t () contimlare a dOll:i ('lemE'nte
dcvenite traditiona'.:> in Jnt.'nlalitatea critic,j am(':-icnn;', p£' de 0 parte,
;l conccplelor df' "iron;!'" ~i "ambi~uitate'. specifiC'(' Jl;ew CriticisOllilul,
pC' de >J:t,i parte, ,1 leoriilor ,.fic\iona!ist<·~ in tradi\la lui \\'illlace ~Ie­
vens.
Prin Jac'luc!; Ocrrida, deconstr\l( tivi'>!T1ul ~meric~m se aprople de
tel~qllel-isml : 1 frnnC'('7, fiind, ca ~i a:,,('I;I. 0 l('Orie n textuiui Ac<''>l 8S­
p'_'d de h-o;-i(' a l('xtull1i, a,>upra (","lrui:l \'oi ln~isl;,t, m;i ~i drt(>r",in;~ "')
pre]'int in \'olllm1!1 d(' fat;i accep\ijj(, IX' C:1n~ (! r '':IT'~trlldi\'i'im'll Ie d;l
CO:1c('ptuhi de "t('xl" C t('VH pr<'CiL',ri I' e imp' ·n ins<i dl~ la bun in~
CCptlt,
;:I Dc), printr£' su~el(' lui Derrid<l fi<:;llrC':17 ,l , nldtllri c/C' filosofie
(rilo'>Ofia lui H£'ld('g'qer ~i a lui Nielzsche in "'1X'ci<lI), aL'lh:ri c/e pslhn­
nali::a lui Preud, $1 semiotic;) Illi Salls"llr" (din utre filosoflll fran('(>Z
a frllctifictll con(-'('ptul de "difercn"'"). (''1mr>anent'l sC'mioticJ (''ile ~~
C"lndilr,j 'ii C'Omplet sui)sl1mat5 domin:mtti filo<;()fiC'(' a sistemului De­
con<;tructiv:"'mlll f('pf(,'7int:l a~ad~r 0 tN>rie :t 1(''(I'ill1i orient.'\1;) moso­
fic ~i nn semiotic;
b_ De$i consld('r:) (';1 oLiectul p:-opriu ('rilicii ('<;t(' lim/mjlll ()JX'rE'i,
d~onslr\JI tivi<;mul nu se ceclamJi de I", linQ:vj<;li(',i (pe care propunt> 5.:1
o m!ocuimi'·fl printr-o !Jromatolo9ie~" c\ dc· In persJX'Ctivn held£'l2qerinnA
a'H1p"'a limbajului;
c. Consonant evolutici $tiinteior conll'mponme mzid! po<;teinst('l­
nicne in primul rind), dcconstrllctivismul n('ar~:l r('btl" de e':terioritllte,
de nC'implicare n "observatorullli" in riJport Cll obi('Ctul o\)servot. re~
iatie care ~ar.mta caracterul ..obiectiv" sl ,,<;liintific': al cefCetaril in
acceptia pe care secollll at XIX-lea 0 dd ~tiintei, ~i pc care s('miotica
o mO-$tcn~te inteHrtll. Cn urmare, dl'COnc;trllcti\'i~mlll rduz;j idcea de
metalimbaj ~t nu opune discursul critic dic;('UN; \l l,.j literar sau diSClLr­
!iului tiJosofic, ci Ie unific;i sub 5elllnul unor "op<'ratii t('xtunlc" simi­
lace, cnrc plasea7fi critica In interf(>renta literal' ;rii Cll filosona.
A!; mai semnnla faptul ca, de~i asp('ctele pra ,tice ale criticii de­
c,onstructivist.... sint adesca deceptionante prin c~r;lc~"rlll lor n'pctitlv ~I
previzibil, pl'r5p<'c'ivn tecrclic.} deconstrtlclivisLl, rC'llnificind criUca ~I
f\Iosofia (indelllng dcspilr~it(' prin psihol(1L~ie, lirl;vistica ~i semiotic,!),
ofer,1 sll~(' _ j Ui innn\toar(' ~i. C'('(':1 C(' mi sc pure mai important, participa
_ incon~tient _ In construirea unui nou model al gindirii, consona'1t
celui din ~liln'('l(' ('ontC'mporane. din lizica cuantic' ~'.I din lopit
nonaristolelice'

1 V t'ap;t .. (ul U'lf/I·"tird Ii flraml'lt,,:o'Jie, traduJ In .lntologL3 P('nt71l 0 I('or,"

a leIfuilli. 1'180.
J D-.pre po<;ibill' apwpu::n (litre den.,"stru('tivi~mu\ lui Derrida -iii logiea dj~
namicll. II oontradlctoriu\ul <I lui Sl LUp3JiCO, v, Cotr!lu, 1981; a!.upr<l ~nSOl'iM:t'1
ell mod('lul gindidi ftiin\ince cont"mporan(', Pe~re~ru. I'lR-t. 198:i.
 Av,nd ,:1 \ :",C d:l!"n>l~lfLt~1 fi~o"dicit a dl'l'on~ln:cti'.. :~:mulu i. \'oi
prcfiltu dcfinilia ,L'XU!lli" prin r('('on~titt:irca Sllmar;'1 a rcpC're]or f :n­
dil!nt'n ta!c din ,t:i:1d:rea Illi J.)(>rrida pe c<U'e S(' intcmeiazli :?i din care
dp"'ul'gc act':I',tj dcnni~ic Prezcntart":1 rr.t:'<l "(' bazeuz<i, in aC('st prim
("'pito], 1;;,:0 cde t:l.'i mari Iller;'!ri p;lLJiC':It(> d<: Dcrrida in E 1fi7' De In
G;-ammntn!o~i(' (De_~pr(' Gre/matolo'lie), in pllnct111 fl(' plecarc un ('Sca
;-tsupr:.a c-m"ep~lci lui J -.1 _ Rou<;<.(',111 Cli prh'ire la relalia dintrc "'crie:"e
~i limbaj l..a VI ,;_!: cr Ie pta !Zcmi 11(' (\'ocea $; jcnomcnul), !',Ilbintitulat
Introallc"r[' It! rrohlema s('rnn('/or En jcnol1lcnoJOfJin Illi 11usserl ~i Cll\!'­
f.:erc'] t'/~("rjlllr(' C't 1(1 difft'n'ncc (SCrt('r'c(J ~i di!crcntaJ, la c:lre voi adJlI­
ga milrturiill' :\lItorll ll1 i din rele tr('i interviurl grupate in 1972 in VOltl­
mlll Po.~itioll,~. Pf'ntru perioada ,lmc"j('an;'\ a llli O('rrida ~I pcntru de­
con'>trllC'tivismlll aml;'rican folos("sc in primul rind manifestul :?colii din
Yah~'. vol'lrnul llii Ilaf(·ld Dloorn, Paul d(" 'l.m, JaC'qll(,:~ Derrldn, Geortrey
H.·rtman ~i J Hil~i s ~, ·ill('r, f),.'co:utr-UCtIOIl oud Criticism (1979).

21 Pr('rnha pe carc ~f intem('inZii .(!indirt·o teoretic.'1 a lui J Derrida

cstC'. 3C(,'('0 a apartcn('n:('i l-ille hi Momf'n tul "inC'hidC'rii w unci epoci, cren
ce Inst'mneO"3 "inchiderl·'. r.1etafi7 icii" sau a modeltlilli Rindirii euro­
pc,ne, ~(' la filosofia Illi Plat on ~i IO,!ica lui Aristotel la (('nomenologia
lUI He!dE'gger 4 ,.fnch:der~a" nu e ...inon lmti ell ..sfi~itllllt; Derrida nu
~n:d~' In ,,"Ifil1i1I1I" S'II "monrtea" filosofiei, dup;j Cllm nu crede nlm
In pO:!;it:'Jltltea de' a de<'C'0p"'ri "fnC'('ptltul", ..origlnC'a" nbsoltltll n Welt­
nui fi-nomrn, "oriqine'u" ~I ,,!'.fir:?itul" fiind iluzii metafi?l('(' tntr-un un 1­
vers al devenirii pur('; del lum('o lui zx,rrida este Inm£'o \In('i pcrpctue
d('veniri, a unci perpetue "punerl in relatie", f,ire'! pHnetC' origlnarc :?i
(flrif. momente finale', "Tnehlderea lC are de oCPea, in etlzul s;1u, 0 accep­
tiE' similar;~1 relei pe care 0 dr. Hel<;('nberg conccptuhll de "t£'Orie inehi­
s<1", detiniLA, pc de 0 parte, prin "nl"Contradictin ei int('rn[I" :?1. pc de
aitd p':lrt(O, prin Iimita l'\krn,t pc COIf(' 0 dau grupurill:' noi dE' fenomco­
ne, ee nu n,;,j pot fi oruon<.lt(O CII O:lI torul conceptl'lor ap~rtinind OCE'S­
lei tcorli ll, "In(hidl'rea" m£'tllfizleli se manifesta prin dez-v1i.luireD lilTli­
telor pe care metafiliea (idl'ntiflcati ell modelui Reneral 81 !'llndlrii eu­
ropt'nc) ~i Ie-a impllS, incon~t){'nt, reprimind violent posibilitiitile di­
ferit£' ~lle J!:indirii (cum ar fI poli{"f'ntrismul gindirii mltiCf' StiU orlel1­
tdle) in vederl.'a construir;i llOlli modC'1 rational al universlllul, domll1at
de iogiC'a aristot('IiC';i .1 nonrontrwiklipi. Poo;ibilit.:l~ller{'prlm(Jte de me­
tafizici, nn pol n ins;'i ':i Sllp"mlrlte. Rt'spi05C' 10 nlvelul s'ldl'nluhll (slste­
melor) filosofic(e), ele transpar totu,:i la ni\"elul scrliturii saua! Lextuhri,
printr-lin fel de freuelian:', "ft.'intonra ft., 0 re(uiatu]ul lO , l>f>ronstruc\ia va
urm..iri u$8dur conflictul intr!' sistC"1 :.i ten, dez-valuind, prin studiul
.. ~l·xtllril" operei, termenu] ~Jlrimilt dt> m('tafizica epocii inch ise,
2.2. Principa!ele caructeristid all' ontoteolo~iei "epocH IOchise'" aro
fi:
2 ~.1. "Ol'tcrminan-tl SC':"lSllllli fiintei en prc:cnf"", inlr-o cvintupli't
aC(,E'p~h': Cll ('ufos (ctem prez(·:)t,t, adid realii, este idee... obie-ctului ­
<lcC'('Ptla tranS('('ndentaIM: ('[I OllnCl (- slibstantd, esenp - ilcccptio sub­

-4 (;,mccPi;c {,)rmuJaln (Ie Uur,d<l, Wil (NPlloJu! /.11 fin 11" litre c;t k com·
mt'lll'('m"'11 df' Z'I' -i:ure) ~i 1!l':"8 Wrl"l-Id a-II! II:" S,'Cnt' oj \\'rilim,j.
~ D,·rritln, 1981, 13.
•. l/"jV'nl)<!;'""',197':", 814- II!I (erm", plul dc .,1('orl.' /"'1,"11... /1- In ~[ii",a modt'r'1i1
a nl:Tlri'j.

I f!)
 stan\inlisL.I}; ca n/LIl (acceptia tl!mporal...); ca prl'zent.J de lu sine a con­
"tHntei instituind subieclivit ...te<.l (accep\ia subiecliv,,): cn prezent.;.·, si­
mullanil. a sineiui ~i u CeluilaJt (accep\la intersubiccliv,ir. Presupozi\ia
metaHziCi1 a prczentci 0 descoperil. Derrld.. , sprc pild.J, ~i in conceptul
de scmn, in mastlr;! In care acest concept accept, I caraclerul secundar,
extc['ior, al semnificantului (inclusiv al !'oI'rierii in raport cu vorbireOl) ,
hnpllcind prrexistent,J ..unui .:tdev.Jr sau u llnu i !;ens dej.J constiluit
pdn ~i in ('IC'tIll'nl.J/ IOkosului'", ceea ce ar da scm•.mtit'ii. in cuprinsu l
scmioticii, \'.)103r[,;1 lIne i llrme <I onto-teo-teleologici', c..t at· prcsllpune
raportare.. I. , un sl'mni ficnt tranSl-endC'1l scmnificantului, scmnifiC<.ll
e;'truiu i-... r corl'!;punde 1In "snuiect Ir':lnsccn cJentat", care instilulc scm­
nul f.Jr;i a fi ('I imu,;-i implil<.lt In procc5ul de semioz,I". Subieclu\ trans­
cendental poatc fi recunoscUl CII U';iUI in\;1 ~i in O1od('11I1 ..obscrv<-ttorulul
neimplicat" , care-~i studiuzi, ..obieetul" din ufur.'" cu "obiectivilate ~ti­
i r:\iric,',"'
D.Jc;J pril1llll tcrnll'n irnplis de mclilfizica cpodi inchise ('Sic pre­
.;!CIlia (~i, conscculiv, semni/icowl Lranscenclent rorelal subiectlllu; trans­
c:'l1d,..,ltal ), lermenul r('pri mat , IX' care deronstructia iI subliniazIt COnl­
pt-':sativ, cstc dcuenlrca, iumca illl DL'rridu nu "cstc", ci "se face" , prin­
tr-un joe <.it conlral'jjlor niciodulJ rezolvutc m tr-o sinlcz<i de tip h eLle­
Ihnlll Substanlei i Sl' substitllie. din un'lhi dcronstrllctivist, rclatia. Su­
Uil'Clul insu~i devine un pur ..sislem de r(>latii- l1 ; (>1 ~ i pierde astlE'1
politi:! de (').tcriorilLl(', de tntnS('Cndere a obicduilli , ~I sc descoperi'
n u numili Irllpli cat j" proceslIl de sem ioz<l, ci cllinr produs, concoml ­
tent "oLJ[ectuiui", in ~i prin acest procl'S, Subi<"Cllll nll mui c a$udar
ru e; slxoct':llor (izolatJ, niei, creator (transcendent), ci e (dupll modclul
nielzschciln ..tl mist('rillur, In care spccwtorul S(' conv('rt~lc in uctor)
participant implicat i:l procesU<.llilatca ('ar(' ia locul un iversuiui pre-
z.n~i· ..
22.2. /I. dOlla caructeristicii a ('poeii inch ise 0 constitu ie l og%no­
c("nirtl7nll l ('i intelegind pri n 'OfJOS .. uni tuteu gindirli $1 a rosti rli lC 't, 10­
Roccntris mul platonieian sau medieval (conform C<.lru iu obiectlll e creal
de idre<l sa in louosul divin) estC', concomitent , ~i un jOllocc ntT/S1fI, de
unde idreu primordiuliUi\ii voci i, u euvinlulu i rostll, usupra serierii 10­
lCica..a (aristotclic) ell un scmnificant st.'cund, "exterior". Impotriva 10­
RoronOCC'otrismului, decomlruct ivlsmul Vil reabilita tennenul reprimat,
adicJ .~crierco. Pcn tru Dcrrida, caraClcrul derivat atrlbu it scrierli in ra­
port ell vorbircu se d(ltoreaz.:i rcduecrii eonceplulu i genera l d e seriere la
acel" de !cn erc jOIJC! ,~. tn cazul acesteill din urmt1, dependen\a serle­
rii de ClLvintlil rosti! t' evident..:I. Dar scricrcu fonetic~I . linear.l $1 abstrae­
W, nu reprczinLti dedt 0 formA lirzie ~ i partlcularll. a serierli generate,
pe cure deeonstrucLivismut 0 i1ustreaz.1 prin hieroglijd, pictograma (or­
ganizalJ. nu lineal', ci pe baza poJicenlrismulul mille), sau, inlr-un sens
generic. prin "scrierea pslh idi" - st udiat.:i de Freud, in analiza visu­
lui , prin analogle Cll hleroglifa ll• Prin extensie, serlerea conduce spre

, Oerridn, 1974 , 23.

I Derrida, 1974, 26, 107,

I Derrida. 1973, 82.

It Derrlda, 198 1, 44

II Derrlda, 19111. 27.

12 Den-Ida, 1973, 74

13 Dcmda, 1978, 210-2 11 .

170
U "p.Olu~I,.', ..... l.". l:l,:IlI.II.~t;rt.l p; n ,,:,:1111<1" ~I ,,:t,';11Urm;," I (puriJ atr
pren!,",. tr,lI:~COJlq,,;VI .a1d, a fiin\('i al',ll.'riu;,r.J t'xi~tcntulu1 , al c.".rui (:ie,
rl anit'.lil.'.IL'1 i,,~li:";r,d "t'nigm,.ticul raport ill cx islcnlului cu ccU.I....l
~j .. 1 unui interi'''' L': :n I.'xtcrior iluic~l ~pa~ializilrcUlor.) SilU pri
"l-n:m.jM, CillL' Sf.' J);'II',;[I.','L"I (.:il inscripiit' origin ..lnl pe intreOJga scaril.
,'xistl.'n,l'i, "Jc la 'inscrip\ia gcndic:l' I .. J cc regh,>;!z;1 eomportamen
lJ1 ornol'Lt,,, p~n:. ,,<1;)(0 10 tit.' 5c:riCfl'...L aiiobeticil~, 10 pro&ramcle ci
U<.'rnctj, c. ,true. rrind .. m,~r"r';l i... toril'i conform unor nivcle, tipuri ~
rit'Tlul i I'll-:l1ros 0 ,!,dn:.trl, .. rll In ilC€a"'U acc£'pti(', protoscricrea i~i dt'.~
V,hUIl:' pli~ lordIHli!a!e:1 in raport cu v(.rbirca, 1;::\ se institllie ca un si
no~im pc-otm dl'l ' ~rHrc •• c;"lrci in~criptic e',:('. Spa\iul e i de manifl'
1:.,(> (' H'xt'!/ ,,"x"'l Io:l'nt·r,d" 10 Jl~imlll rir.d, in rilport cu accust.
,;criC'r(, in\t'lea<';i ('·1 t>zV<llnire dC":i ln~tit\lir{' .- iI Fiintei in ~j prjl
dcvt'nin.'. I/O. Lire.. in!'it'Ln'a IO,1.;0<,'LI'.11 '·c \';",d~:ltL' secundar;j .si dl.!
rivai,1 Dc ~'C'l'C3 (;I'(mlat.Jl')~/i'l JlLi IJl'n<da ('arc iLspir;. st. ia locul Iingvb
licH ~i <II Sl·l"r.iot;cii'1. d'lr I.,,,tl.!' (in (·j!.Id:1 afirm<l\iilor explidtc ale aulo
n'!',j, ._:UI:> n('ar.-I acesl ]LLcnl' ~i -) OnllJlogie, .. J.!r... matologia" ce S(' dl'fi
ne>}le d;"pt ,/jtiin',!i a !>.rierii", ("~tc t.)("m.r.i :n caUlate de !:otudiu <11 pro
toscricrli. 0 .. ~tilnp ;] rc..sil, !:U\ii ~tjjnt(;i ", caf(' transcendc limitelc ~ti
intelor, p('ntru c.t .,'ns.cri£' ~i c!elimitl',u;J ~liinta insa$i'-'~.
2,:,2 3. A trela carac;iPristic;j a ,,{'podi inchisc" deron~truite de Ocr
rida (,-.If' privileRier(>u ideii d,' lotnlrt,Jle SdU \frltctur(j supusii controlu
h;i ~ir:dirii IruJift'rl·nt diJ,·t c"ntrul al·t'stei stnrcturi prim~te in istori.
nl>m{'!C' d(~ rid')!>, t{'los, C'lIerYCla, OU,~iCI, n!ethc'(I ~_.J. conCt'ptul d{> struc
tur;. C('ntral" (,~t" c.1cpt'nd£'nt de ideea fiintei ca prczen(J: $i nu rpprczin,
ta, pcntru Derrlda, decil expresia pura a ..fortei dorint,eP'II, pentru c
se carLickrizpa7,·. printr-o ..to(:rpntll conlradictorie" centrul, care ar.
dubh! (uncU" de i: (/.ICC !>o'Sibil;. iii de OJ inchidc structura. comporlil III
paradox constitlltiv. c:cei, dt -:;i origine <I stl'Ucturii, scapil el insu$i stmc
tllralit,ltii, sp aWl in afara l'i ApclinJ la 0 lerminolof,lie nietzschean;j
[)Prrida va privilc',ia. in dt'trimentul "structurii'" sau al .,formei" (apo
linice), terrn('nul fl'prirnal "jocul", r"'Jpcctiv .,forta" (dionisiacli). 0 si
tuntie particular;"L II opo;dtici ,t!encrale s!ructnrll VS. joe 0 rcprezint<l pc
rechpa d(' termcn\ de\eni\i <lntinornici carte VS. text (continuu $i descen
trat)_ Cultul c'-"1ii (st"1J('luril tel>llloil.l. centrat;.) apartine epocH inehise
ca atare, primul capitol al CranHltolOfJWI, intitulal, programatic. Sfir
$itul ct"lrfii ~i inccplltHl seriltllrll, incr'pc proc1umind polemic apusul SlI
prematicl eartH. jdr imilRinca pe care Dcrrida tine s-o dea despre celr
trei earti pllblicutl' de el in 19ti7 (-'SiC ,-,eeea a unci unice "opera\ii tex ·
tua le'" ..in ce<'iJ ce dumnpata nume~ti eartllc mele [Ii dcclan'i Derridl
lui Henri Ronsej, pusii in discu\ie in pl'imul rind e [ ... J unitatea ..car
tH.. eonsideratil CH totalilate pcr(eclfl, eu toatc implicatiile unui ase,
meneil conceptI<, Serierea $i diferento s-ar puteCl piasa intre cele dou,
par\i ale Gramatologiei, sall, ir:vers, Gramatologiu ar putca Ii inc1us.:
in mijlo{'ul voilimullli S{'ricrcn:.i dt/ercrltn, ".-.ei toate uccste cJT\i OInt
sint dccit comcnlHriul propo;o:Itiei Ilul 1I11sserlJ despre labirintul sc:>mne

:~ O..,rriu.J, 19j~ to!!

I'Dernda. JCljt, 11'3,

IIi O!'rrd:'l, 1974, 1::5_

II Ocmda, 1074, 41-1011 ,i

1981, 34

11 D'·rrida, 197~, 13. 43 ~i 1081, 36_

" Derri'ia, WiS. 278· .:!;,!'

17
lor, care e epigraful lucrii.rii Vocca ~i fenomenlll .. ~Ij. Amin tita proPOZI­
tie a lu i Husser l prezintii un caz ti p ie de autoreferentialilate (sau mIse
.elt obime). in galeriitc din Dresda, un tahlou al lui Teniers reprezinta
o gaierie de tablollri, dlnt re care unul a r putea reprezenta 0 galerle de
t.:1 blouri, dintre care \lnul ... Dizolvind "hotareie" propriilor sale dlr\i,
Derr ida incl",lrC{1 s;i Ie unifie£! intr-un text unie, eu structura labirin­
tica , bo.lz.Hd pc principiul ... utorcf[>ren~i<.ll <.II ~~l leriei cu oglinzi sau, in
termenii sJi .... 1 "invaginii.riil..
1\'{etafI7k:. pre.f.('ntei (ult nu me pentm substantialltatca lumii), 10­
~ofono('enlrj~mul ~i idees de totalitate (~"IU de structurJ centratJ) sint
a~adar prE">tlpOzi\iile, temeiurile implicite pc baza cJrora 0 gindirc mo­
dclaki de logica aristo te lic~1 a noncontradk1iej decupcazJ, in nelimitatul
f hl X 31 dev('nirii, modelul clJrol)('an - postplatonician - nl Jumii, re­
prim ind elem('ntelc care ar fi pulUl conduce spre un model opus (mitic,
a<;iatic SilU presocratic). Tn vcderea rccllp~riil'ii inlegl'<llit.l~ii gim.lirii, de­
constrllctivismul i!ii propune, ca prlm.-I mio;carc, d€,-stnlctururea aC'eslui
model european, prinlr-o privilegiere strutE't.: iC'<'i a tcrmenilor rcprimuti.
Rclafia ia locul substan~ei. scricrea ia locul privileg\at ill c\lvintuhli,
j O:1t1 l,fler (sau jorta dion/siaell) ia locu! structllrii (..au al formei apo­
lin icc). Inversarca i('rarhlei acestor termeni antinomici are, in strate­
gia deconstruetivismului. valoi.lrea unci elOpe de tr"nzi~ie; ell e men itii
8,1 rCsLabileasc.=i, in final. echilibruJ contrariilor (prin reabilitarea ter­
mcnu[ui ..slab", ncdrepta\il de metuCiziea "epocii inchise"). ::;i s;~ con·
stituie astfe! £igura \Lnui u nivers tensionat 'li dinamic. Aceastil inver­
sarc de ierarhic ('ste unicul aSI)('ct al ..strategiei" deconstructiviste C'arc
n1-l inlcre-;eaz[1 in dip.. dp fa tfl. pentnl c.i nlslurnarca ierarhiei se rea­
lize<.lz.J., dupfi Cllm am vrlzut, printr-o dos('ifrarc psihanaliUC:1 a ..tcxtu­
lui~, opus dintru inccput ..si<;temu\ui" C'(' va1ide<.lz.1 ier;trhia v<llorilor
cpoeii mchi!;c. fnlr-llnul din plIncteic ei ('('nt!'.ile, strategia deconstruc­
t lvhmlU lui se bHzeaz5 deci pe prog ramatica pllnere in opozilie a siste­
m ullti Cll te.rtut. Ceea ('e ne conduce, inev itabil. spre inlrebarea: ce este
a:radar textul, - text u\ in absent.a c;:l ruia "sisternul" nu s-ar putea reu­
liZ<!, dill' in prt"zenta c.inJ ia sistemul e depii~it ~i subrninat. P remisele
de la care plJtem pJeca pe baza celor de pimi acurn sint urmatoareJe:
a) text ul c spati ui de realizare a sistemului; dar
b} tcxlul transcende sistcmul in chiar caraC'terul silu sistemic, adicfi
lnchis;
c) cn atare, transcenderea sistemului echivaleazl\ cu "deschlderea"
lui, adicii des-ceontrarea sau d istnl!lerea lui co sistem.. Ceca cc inseam­
0.1 Cit
d) textul e , prin defini\ie, spatiul de deronstruire a sistemutui (a
"tota1itii\ii" S.111 a "strllcturii").
Accasta e iposlaza deconstructivistA a textului pe care 0 voi ur mari
in continuare in lucriirile deja citate ale lui Derrida precum !ii in vi­
ziunea criticii americant'o
3. Pentru c', dcconstnlctivismul nu formuleazli 0 definitie proprlu­
zisa a textuiui, voi urmiiri lenncnul in discu tic prin raportarea luJ la
al~ termeni care intr.1 in opozitie CII el in limbajul deconstructlvist2l:
3.1. Text v s. corte - e 0 rclati(' de opozitie pe care am semnalat-o
deja comentind Utlul primullli c;Jpitol din De la Grammatotogie ::;1 pa­

~I Dcrrlda, 1981, 3.

1'j'2
sajul din interviul a
d~tc intcn~ia dccom
ci.lrtii, dizolvlOd eele
structur<l labirintic.:1.
3,2. Gcneralizata. opozitia text vs. carte dd relatia text ¥s. totaH­
tate, intelegind ..totalitatea'" fie
3.21 structuralist- cn 0 stmctrmJ ceTltrata. produsli de un sublect
Creo(or. Ambele componente ale totalit1ilii asHel in~lese (nu numai
struetura, ci ~i subiectul) sint dcconstruite. Proclumind, in interviul
acordat lui H. Ronse, "apusul c[lrtii", Derrida procJam"-t totodatA :;i "apu­
sui autorului". Tn momentul "Inchiderii" unei epoci culturale, se in­
treabJ DC'rrida, "mai pontC' cincvil IOdr;"i?ni s;·, sustin(t c~i C'ste alltorttl
I"artilor? I J Toute aCt'stc titlur! nu mai acopera dccit 0 chestiune de
unic.i ,i diferentiat.l "opcra(ieU tC'xtuai;l I I, a c;'lrC'i ml~care neter­
minal;1 nu-!)i stabile~ te un incepllt 'liJ<;olllt ~i care, d~i integral consu­
m<lU prin lecturil altor tl;'xtc, intr-un anumr scns se refl'nl doar la pro­
pria-i lj" ricrc"::. Avind in vcder(' "Slrtictura parazil.1ri)U a oriCilrui text
- simpl'l loe al interferentcior IcxtuaJe - enticul dcconstructivist se
simte indrept:ttit ":i se intrebc, a~ cum [ace J. Hillis Miller, pe mar­
lZhe;J unui text din Shelley, "cine ('!;te. totu~i, 'Shelley'U, punind con­
stJnt in ghilimele numele alltorului ~i tratindu-I astfel ca pe 0 conven­
tie. ca pc 0 pseudoidC'ntitatc"
3 2.2. totalit.ltea po.at(' fi mteh.'lls:l ~ i orgonicist. in traditie aristo­
teiir:i Decon'ltrllctivismul polcmizea7.l.i fi"iti~ cu "metafora organica" apU­
catd opcrt'i litC'rare, c,i( i, sl1stine J Hillis Miller. 0 atare metafor,§ con­
fund] dOlL) ordini ale existentei, omitmd iaptul ca opera e un semn,
a iC<"tlui t nu din .. Iucruri", ci din cuvinte!'l
32:1 C.J tlrmnrC' a opozitiei text vs. structura. coenmfa (criteriu
struct;lr.lnl) e explicit declarilt/i ca necaraeteristica termenl1Iui de text.
J Hillis !\Tiller defin~te illit tex tul critic (in sine $i in relatie cu tex­
tul ('Omental), cit $i textul literar (in sine sau in ~Iatle de intertextua­
litate ell aHe tC'XI C') printr-o "incoerentii~ constitutivii· orlee poem e, in
acela~i timp, 0 c'XistcnVl parazitaril implantatA pe poemell! anterfoare :;i
o hran..l , oslic cllcha.risticii, sfilrimalii, consumata alit rn actlll receptliril
critice, CLt ~i in rciatic ell pocmcle ce-i vor urma. "Gazdii'" $f "parozi t"',
textll l e punctul de interfcrcntli al lInor tesaturi texlualc continucIG, $1
a c.i'lta ..COf.>rcntH U unul fragment din aceasta tesulunl inseamnd a fl
tributar "mctaforci organkc" caracteristice epocH inchise.
3.1 Te.rt vo; logos - poate parea 0 opozitic paradoxaUl fn cazul
unei critic! carc j~1 idenUfic'-l dccis obiectul in studiul HmbU ("a centra
jntcresul Hsupra Iimbajului"', consider':l J. Hillis Miller, inscamnll a. re­
veni ,.ilCO!O unde sludiul litcraturii ar trebui sJ fie'"">, Chiar dccon­
.1 Ammt!!"\(' 'I t('ndm\<I de a Irata ca SlnOmffie termt!'nii de le.TI ,i smiturd
Ilrri!urc). Textul (cel pu~in tn acccpUa de ,.te.,:t £eneraI 5e .~Iuu &.5t1e1 tem"l
M
)

ob~ant" iI tie.."<U\slructiv\smulul: prtVileelerea !>Crlerll (a proto- IIIU arhbcncrll)

tn rtlporl CII r<h!lrl!cl (cu IOj;o~ul lelat de pllOJu1). V. asupra rela\h!i h:.rt (.. text In­
CUfl11lenLMj vs. .H'rlCr.: orlylnar4, non.lingLi.,/idJ, studiul lui O\·rrldiJ, 1978, 201­
211 (Freud ~i sreonll sC'I"icrii}.
. 1 Derrlda, Hltl!. :I

l~ Ihlll' Miller. Crlticui CQ ga.:dd (Tft,· Crili, Q, HOil), In Bloom t>t 11\" 19i9,

", II MU)"!"Ilhan, 1162, 111

b !lilli, r.1 I ('r·, In BI,,/,m ('\ aL HI79, 2~~

• \1n~nLhan, \1tl:'. 11 3

173
sttuctivh.mul lui I Jerrio'l {':,te pr!.lfllnd trluutar IX'r!'pcctiHi h('jdl'~e­
rient' astlpr.! limuajulul. Dar trcbuie spcclfical fapwl Cd, practic. ~r­
rhla pun€.' p'rm1l~enl in opozitla lmlha (cn logos) ell textul. Textul ll':­
~elcs en ,,~(" ,Ihlrd", "urzeali."", "intretl:~ere" dc., ildica inteles ca tcrmc­
nul l!Ol,,'j pt.'fl)l:lI1e puneri in relatil', 51? optme limbll jului C<1 lo~os, C3
sistem dl,,' cuvin!e elm definite, de clIvinte-concept, purtilloare L1le uno:­
St.'nsun inteli:,(ibile ~i :,tabile, Slatutul logic al concC'ptulul e anulilt in
mom ent 'li In care l'uvmtul, devenlt "tormen" , i')l dL>oh';1 fixit,llf'a de­
terminull de rilJ)Ortilreu lui lil un sens trnnsctmdcnt ~i H:O lusA "I' ,ut",
" marcal" d alti term('ni, JX>rp( 111:1 rcdl'finit prin intruducE'I'(i1 sa in­
U- un sisll'rn de relatH: in textul in\-C'les Cil ,,0 retea de rd('rin\t' textua­
Ie, I, J ficcnre a.'?<l-zis 'lermen simplu' c mareat de tlrma J.llllli ter­
men.. :!f

4, "Rt'\ea'., ..tesdtul ", "ur2l'al;I'", ,.lextur'-I

M
ial, tl'rm(nii ea,c
de::,unneaz.t. m,.. taroTic dar ~i ctlmolo~iC', textul. TOBte 1IN'"le mctafon
pun in lumin., caracterul pur relational carc dcfine~t(' st;ltutul textUII­
litJ.\ii, I\lai mult, termenul de "text" e inJocuit lIneori prin aceta rlr
..opera\ie lextuaJ[l"'~ sau ..trans(ormGrl te}" t\lale"~, - variante carc
suuljniazl~ l:tJli.lwt caracterul dlnomie al reilltiilor cure' alc:1tuicsc tC); ttl I
(de aiel, $1 posibilitatea echivailirii lexlului in acceptia dinamicii mcn­
ti onat~j - cu "scrii tura" ~i "serlerca" ell dnblul sens, adlca, 31 tf'r­
menului de "c.critllre").
InfiniUl opcra~ic de relationare (l termenilor...tes;,turu" t('xtual[1 '('
define~te ea ..text generalizat", cure include ~I transcende ork~ dmp te'(­
tua) partieu larizat3l. Relatia text general - cimp tpxtuol particular e
c1arificatil de DE'rrida in interviul acordnt lui J _- L. Houdeblne ~i C! IV
Scarpctta: "Ceea CE' eu numesc tert estE' $1 ceea ce, practic, tnscrle $i
debordeaza limitele unul asemenea discllrs rconceptllallrat - n.m,l
Existii un atare tex t Reneral pretutindeni unde acest discllrs ~i ordinco
lui (e:;cnVI, scns, ade v.tr, inteles, con!ltilntA. Idcalltatc etc.) sint debor­
date, adlci1 pretutindeni unde autoritatea lor e reclusJ 1(1 pozi~ia de fMrcu
inLT-un lant pc care ltutorihltea crede {, , I cli 0 guverneaz;1. Acest text
general nu e limltat In scrierlle F" lse tn paginii U3l • care sin t "cimpurllc"
sale par\iale, istorice, "Punerea in abis" (nulospecularitatea sau inva~l­
narea) sint ~ad-ar embleme sintoctlce ale textului general in "cfmpurile
textuale particulare". pentm c~ ele slnl procedct' de anulnre a limite­
lor (a inceputulul !Ii a sfi~itului) texlului.
Textul genera l, continuu, exclude, pc de 0 parte, Idct'a de "centnt"
~i de "tot alitnle" sau ..strllch lra inchisil"; dar el exdllde dcopotrivJ, pe
de aita parl(', oriee componentii rcferenlinili. orice tranSCt'ndere spre
un sens deja - ~I intotdeauna - C'x\stt'nt, prezcnt, constituit. Modclul
paradig ma tic al tcx tulu i gtner<.lt ar Ii "textul incon~ticnl" anall7.at de
Derrida, in termcni fre udieni, co ,,0 pur!1 \esfilll rJ. de urmc, de d iferen­
te, tn care sensul ~i jorya sint unl le, un text niciiieri prezent.. , adicii lln
text de tipul discursului on irlc. in care £ieeare termcn cree:\zJ, repro­
zict..'1 !Ii est€.> proprilll s..;1I referent, tn ultima instan\<1, condi~ia tex tulul

n Dernda, 1981 , 33.

.. Ol'rnda, 1981, 3,

" Derrlda, 1981, 33.

.II Dt'rrida. 1981 , 33.

11 Derr.da, 1981, GO.

174

general estc autore[erentialitatea; lipsit de autoritatea lInei instante auc­

toriale (textul gcnereazii subiectul, nu e generat de el), Iipsil de valoa­
rca unui sislem de gemne care ar trimite In un semnilicat preexistent
ce I-ar transcendc, textul sc serie pe sine, ~rpetuu. AceastA autorefe­
rentialitatc eonslitutivii a textului general poate fi mascatA, in cim­
pudic textualc particulare, de retorica speclfica unui anume tip de dis­
curs, care dccupeazii for\at, in uneala continuli a t('xtului, zone ce se
modelealli conform imperativelor referentiale ~i sistematice. Spre pildi'i,
diseursLII filosorie reprim;'1 autoreferentialitatea textului, orgunizindu-se
conform uno r erilerii de naturli conceptual d, Dincolo de aceastl'l organi­
Z;JT"(' rcstrictiv.:i. a unui dmp textual particular, tendintele reprimale all"
t(''(tLllui general transpnr totu~i, In nivelul textuiui (nu al sislemului)
prin recurcnta meturorelor textualitatii SULI a metalorelor scrisuhti, ca­
re, constala Ocrrida, "bintuie" discursul filosofic european organlzat, con­
!$tknt, in s('os logoronoccntrist. Critica deconstructivistii va desC'ifra aces­
te metuforc all" textuatlt:ltii, reabilitind autorefcrentialitatea textului ge­
neral pe care dmpul textual prlrticular 0 reprima, alia cum procedeaza
Derrida in Icctura lui Husserl3~.
l)es-centrarc<l, ne-limitarca !$i autoreferentialitaten'13 (prin metalo­
rele ~i prin emblemele sin!act ice ale textu<llitA~ii) reprezintii. a~adar rnar­
die textull1i I-lencra! in cllprinsul eimpul'il or textuale p<lrticulare.
Conceptul de text oellcml (ca spatiu (.:ontinull ce inserie Jii tnmscen­
de lexie-Ie delimitate) fundamentcazli teoretic fenomenut intertextuali­
tatii, care devine definitoriu pentru natura insii~i a textului particular,
Acest text parlll culur e numit, am VaZlI!, "cimp textual", adiea consi­
derat terenul de interferenti' a mai multor retele textuale. Asupra unor
acceptii specific deconstrucliviste ale intertextualitiitii voi reveni fnsli
in cele ce ~Irmeaz,i

5, Textul (sau .,cimpui textuai") particular, al elirui model prim e,

pentru Dcrrida, djscursul Wosofic. ne-a apiirut a!$adar ea spatiul in care
se desflilioarii conflictul (mascat, ascuns) int re referenOalitatea sistemu­
lui lii autorercrentialitatea textului general. Ne putem pune insii, in con­
tin~!al'e, llrm;itoare.1 intrcbare: este onre situatia discllrsului filosofie
exemp!ar~i pcntru defi ni rca oricikui tex t particular, suu exista, totU!$i.
cimpuri textu Hle istori~ de alt tip, cnre nu reprim.:'i, ci pun in evidenta
naturn textuJui general? en nispllns la aceastii intrebare, voi constata
faplul C'i\ desconstrllcilvismul acord<l statutul privilegiat de text particu­
lar ell virtuti revelatorii pentru textualitatea ins<i!$i tertutui literar, Au­
toreferentialitatea explicihi ~i programatictl a textului Iiterar modern
(fie cd e yorba de poezia lui Mallarmc, pc comentarea careia se bazcaz<1
in buna parte tcxtualismul francez, fie cli c yorba de perspectiva Iie\io­
nalisla introdusJ. in litcrahlra americana de Wallace Stevens) orientea­
zj din umbrii teoria deconstructivistA a tcxtului. Pentru Derrida, "une-
I \. onaliZd "mclarorelor texlUoliUi.tli h In textul lui Husser!. In Den'ida,
197J, WI-11J.
.u 1'ulburAtoare e prczen\-a "metaforelor textualitAtiih in limbajul fizicii con·
lemporane Penlru Heisenberg, spre pHdA, "Iumea apare [," I co 0 compliea!"
li'sAtur.1 de eV~'n,mente, In care conexiuni cit' dde"ile upun uflcrneaz.'l., sau ..e
Incai<"Cll, '>!llI 0,(' combinA determinlnd Ilsl[t'i lextura inlrC!gulUi" (Heio;cnbcrg, HI5S.
101). Mel.3forn "textualistA exclude Inm. C!\'ider:t, "autorcCeren\ialitatea" texlului
M

,tiin~'f'c: en Ir.mlte sprc 0 nouA viziunc ontologica, viz.une cu care lextualismui

deeomlructlvut COincide (fdr.} s4 0 ~tie) In a~ptia ]X' care 0 da. reaiuiul ca re­
ta~!e, ,i nu ca 5u\)!>tan\a.

175
Jc" text" literare moderne "marchcaza ~i organizeaw 0 structur<'i de re­
zisten\<1 faiii. de conceptualilalea filosoiicii"34, Pentru Paul de Man, lite­
r atur;) reprezintil spa\iul privilegiat de manifestare a unei "crize" sau
"rupturi", adidi. spaUul in care eonstru e~iil in limbaj refuzt! lucid, eu
con~tiinla ficUonalit,3,\ii, iluzia re1ercnlialita\ii: "con~tiinta JiterarJ SiiU
poeticJ v in toate privintele 0 eon.$tiint<1 privilegiaW, al cc1rei uz a1 lim­
bii poute pretinde S;'l se sustraga, intr-o oarl'care mtlslm'i, dupHcltAlii,
confuziei. neadcvilruJui pc care iI luAm drept garantat in Ul'lll de fiecare
zi al Iimbii" Proc!amindu-se fictiune, literatura nu postuleaza cainci­
dcn1;a semnificat-semniCicunt, ci e, dimpotriv<1, a "nostalgic" nJscutA nu
"din absents a ceva, cI din prezen\a neantu lui";u,
Ca atarc, dnd decid sa scoatA un volum ell valonre de manifest
tl $colii critice din Yale, nutorll i~1 propun sa oferc 0 suitd de studii pe
IJaw unui unie text Iiterar (poemul lui Shelley Triumjltl vie/ii), un text
literar ncterminat, intrerupt prin moartea autorului. Proicctul e tradat
partial; textul luI Shelley e doar amintit de J. Hillis Miller. ocolit de
II. Bloom ~i G. Hartman ~i trecut partial in umbra, prin comentarea
in paralel ClI un text din Blanchot, de J. Derrida. Proiectul ini~ial al
volumuiui, care e respectat Integral in escul lui Paul de Man (Shelley
desfigurat) ~i, par~ial, in eseul lui Derrida (A sflprovictll.i), define~tc in­
sa, ell claritnte, imaginea deconstruetivistli a te'l:tuiui literar. Alegcrca
unui text neterminat e extrem de griiitoare. Condltia de .,netermin&t"
sau "fragmentar" a textului in discutie este trntntt! ea 0 emblema a n~­
t urii textului Iiterar in sine, ea 0 emblemii. a a('("lui text partial carc se
apropie eel mai mult de statu t ul textuiui general. "Fr~mentul" contra­
zice insii~ i Idecn de tolalitate, de struetu ra centrat<''i, de IimitA. "Frag_
mentul" eviden~ia7.il prin excelentn ideea de ill}JtltTii, de discontinuilatr,
opus.'i. organicismulu i traditional. Dar, dupa cllm am viizut, conditia
rcala: a orielirui text partial e aceea de fragment deschis spre textul E!('­
rcral. Comentind poemul neterminat al lui Shelley, Paul de Man pro­
punC' conccpt ul de "model tex tual mutilat" , aplieabiJ in fond , prin ex­
knsie, oriC'<lrui text partial citit in relatie de dependent.1 eu textui ,,;-t'­
ncral. Pcnlrui Paul de Man, "modelui textual m~ltila t" dczva.luie "rana
sau rupturn cc zace ascunsi:i in toate textele"~e. Tn "cali tatea" de {r"-II­
ment a poemulu i lui Shel1ey, J, Derrida vede "calitatea de a Ii neter­
minat" definilorie pentru oriee text, cali tate ce consUi in "imposibili­
.tates de a fixa hotarclc inceputul u i ~i sfir~itului lui"'1,
Prin cxtensie, "d('sehiderea·' tcxtului Iiterar nu sc mai identifiea in
deeonstruetivism ell poJisemia; en nu mal reprezintit 0 mu1titudine de
posibilit,i~i care ~tcaptd red uccrea lor la 0 Urne!l strucluri'l cocrentd prin
ketura , prin aportul cititorultli.lcriticului (ca-n teoria rcceptc1ril), ndic!
nu mai e 0 slruduri't deschisa ee se implinClite in momentul inchiclerti
prin letluril. Dcschiderea textului lilcrar e, dimpolriv.::i, expresin unel
.. i ndecidabilit.ci~i " constitutiv(', a unu l polieentrhm sau a unei "etero­
genikt\i" pc C<lre critica nu e chemal.:"1 5-0 rezoivc, ci 5-0 releve ~ i S.i 0
"iJentifice"1!.

34 Dcrrid3, 198!, 1i9.

%> dl' Man, 1971, a, 12,
.III Bloom et al.. 1979, 6i,
n, Bloom et a!.. 1979, 93.
-'II V. opozi\ia nelo. Inlre uL'Con!>truc:lic ~i teori3 lccturli, $ublinialA d~· H.llJIJ
Mi ller In Moynihan, 1982, Ill.

176
 6. Critica (sau lectura) de tip deconstructivist nu are, deci, cn pro­
iect dezv;jiuirea structurii ;.lscunse a tex tului prin rezolva rea conlrCldic­
~ i ilor sale, d , dim potriv,-t, identiHcarea $i exacerbarea acestor contradic­
\ii; adic<i, in termcnii pc ('are i-am propus, critica deconstructivistd nu
reduce textul genentl la dominanla cimpului textual particular, ci di­
namiteadl ~t r ucturile de' suprafaW ale acestuia din urma pentru a rc­
constitui textul (,;cneraJ. E adcvurat ca textul general, autoreleren\ial
prin definitie. nil sc rostc~tc decit pc sine inSll$i; e adevarat deci ci'i, in
ultim<'i anali",ii, Jcctura deconstructivist{l va identifica perpetuu motivul
ItC varietur al autoreff'rentia lit.Wi in dosul oriclirui text. Rezullatul de­
meI'Sului deconstrllctivlst ml se pare decep\ionant prin monotonie $i pre­
vizibil. Pracedura insii$i e, in schimb, spectaculoasa, deoarece caile dt'
trecere de Ia textu l particulur la textul general ramin imprevizibUe $i
dau miisura talentului critic. lata, in acesl sens, reconslituite pe scurt
procedurile a doi critiC!, cuprinse in volumul dtat: lectura paraleIa a
unui text din Shelley (The Triumph oj Life) !ii a unui text din Blanchot
(L'oJ'T'i!t de mort) ii prilejule$te lui Derrida fonnularca prolectului unei
"Iccturi exhaustive". 0 alare lectuni ar cuprinde, mai intil, elcmentclc
(textualistc) diseminate in opereJc unui autor, 0 a doua etapa (lectura
de tip "palimpsest") ar suprapune moUvele identilicate in operele a dol
seditorl, care se citesc una prin alta. Tn cele din urma, Clecare text par­
ticular s-ar putea defini ca 0 "ma!iimi de dtil 14 cu mai multe "capete de
lectur;}", fiecare 8f-lt sej inscr!c textul dat intr-o retea textuala duerita.
Spectaculoasii e '11 proccdura urmata de J, Hillis Miller, in eseul
CritiCl!l en gazdli. Abandonind textul literal'. J . Hillis Miller folose$te
ca "text" comental criti c simpJa afirmatie polemic,!!;: "criticul este un
paraz!t" . Un amplu exeurs eUmolog ic pune in rela~e termenii parazit/
ga2da pe terenul limbii engleze, al !imbUor latinA !it greac~ !ii, in sfir­
!iit, pe terenul limbiler indoeuropene, "Textul" (in cazul dat, propozitiu
"Criticul e un parazil") e "deschis" prin etimologie $i lingvisti ca com­
parata sprc nivelele textuale urmatoare, care H inglobeazil: limba en­
gleza mai intii, familia IimbHor indoeuropene mai apol. "Textul genC'­
ral" se idcntific.i. astfel ell posibilitatile latente ale limbli inslt$i, inclu­
slv posibilitil tile ciezvitluitc de stud iul ej istoric (etimologla. mo~ten ire
heideggcri anJ. prin Derrida). Tn aceasta acceptie, fiecare cuvint se in­
carc~"i cu valori de citat;li !ii pourlil inc;ircatura intertextuala a utiUzarilor
lui antedo'lre, a caror smnma este etimo logia . Critiea deconstructivistil
rei nUlne~te acum filosena heideggeriana $i se dezvalule ea 0 reverie aSlI­
pra riidAcinilor !ii asupra devenlrUor cuvintului in perpetua lui re-in­
tegrare intr-o etern instabil ..i .. urzeaM'· a textului general, identifi cat,
la limitJ. cu limba insa$L
tN «.I.: Textul a apArut In "01. coJedi v Scm/otiea 1£ poetico H. 'I'C~·ful \i
roerenJo. Flleuilatea dc Filoioglc. Uni\'enitatca din Clw.j.Nnpocn, multipl.. 1985,
p 10-86).

19 V. ~l Inceputul eseului lui Derrida dill Bloom et a1.. 1979:L.iving unl Sur­
t:ivre fA supro·vielui), titlul eseului, e cornentst tn momentul prim al tcxlului cri­
til" ell. un ..eitatH
dar un citat din rnarele "text genera'" care e Ji mb.... (eng-leW.
_

!>(lU francew)_

177