Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ion creangă

Ion creangă

Ratings: (0)|Views: 475 |Likes:
Published by Mihai Becheanu

More info:

Published by: Mihai Becheanu on Apr 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/04/2013

pdf

text

original

 
ION CREANGĂ
Povestea lui Harap-Alb
.
Lumea fascinantă a basmului nu poate rămâne neexplorată de cel al căruihar înnăscut îşi trage seva din filonul bogat al literaturii noastre populare, deaceea, metamorfozat într-un „păcat de povestariu”, cum se autodefinte,humuleşteanul Creangă altoieşte pe tipare arhaice, consacrate, mlădeleviguroase ale unui talent autentic, dând la iveală, modest, dar impecabil, un basmoriginal, „cea mai îngrijită ca formă şi mai cu dragoste scrisă dintre toate poveştilelui” (N. Iorga) - atât de cunoscuta „Povestea lui Harap-Alb”.Are ca sursă de inspiraţie basmul popular, de la care autorul păstreazămotivele narative tipice (superioritatea mezinului, călătoria, su 252h78c punereaprin vicleşug, încercarea puterii în trei împrejurări diferite, izbânda, demascareaspânului, pedeapsa, peţitul, probele, căsătoria), personajele (Craiul Verde-Împărat, Împăratul Roş, Harap-Alb (Făt-Frumos), fata împăratului Roş (Ileana Cosânzeana,Spânul), ajutoarele venite în sprijinul binelui,unele elemente magice (apa vie, apamoar, cele trei smicele). Formulele tipice inoveapentru basmul cultumanizarea fantasticului (fabulosului) prin comportament, gestică, psihologia şilimbajul personajelor n basmul popular fantasticul este antropomorfizat).Personajele fabuloase, supranaturale, se comportă, în general, ca oamenii, însăumanizarea lor este convenţională, abstractă, fără particularităţi psihice, sociale,naţionale. Caracteristica lui Creaneste localizarea fantasticului. Prin detaliirealiste, lumea fabuloasă coboară într-un plan de existenţă care poate fi localizatgeografic şi istoric. Personajele se comportă ţărăneşte şi vorbesc moldoveneşte.Deşi este un basm, prin înfăţişarea atât de ţărănească a lumii evocate,
Povestea Harap-Alb
apare ca un mic roman de aventuri cu subiect fabulos. Evorba de un roman fantastic, cu eroi supranaturali, cărora autorul le împrumută „oviaţă curat omenească, şi anume ţărănească; îi amestecă cu desăvârşire în mediulvieţii de toate zilele din Humuleşti şi-i tratează pe picior de perfectă egalitate”(G.Ibrăileanu, în
Note şi impresii 
)După cercetarea lui
 
Lazăr Săineanu
"Povestea lui Harap-AIb" i
nclude, dealtfel, episoadele (funiile) esenţiale ale unui basm, în viziunea lui Propp:
absenţa,
necesitatea
plecării
eroului de acasă; î 
nzestrarea cu unelte şiinstrumente magice
(fiul cel mic dobândeşte hainele, armele şi mai ales calul
 
năzdrăvan);
interdicţia
de a trece peste podul cu ursul;
 încălcarea
ei de către fiulcel mic şi curajos;
deplasarea spaţială
 între două împărăţii;
vicleşugul
(Spânul îşi înşală victima şi pune stăpânire pe ea);
sosirea incognito
(personajele sosescsub identitate schimbată în împărăţia lui Verde-împărat);
pretenţiile neîntemeiate
ale falsului erou; î 
ncercările grele
ncerrile sunt trecute de erou);
recunoaşterea
(eroul va fi dezvăluit în cele din urmă);
demascarea
falsului erou, în consecinţă a Spânului;
pedeapsa
(falsul erou este pedepşit);
căsătoria
(eroulse căsătoreşte şi se înscăunează împărat).Se pot distinge, în arhetipologia generală, mai multe
trepte ale arhaităţii,
dar în basmul cult, şi mai ales la Creangă, nu se mai atinge niciodată faza miticuluiautentic, originar, cu întâmplări petrecute
in illo tempore.
Creaţiei originare a lumiiautorul îi adaugă efortul de creaţie propriu, vocaţia sa demiurgică, impregnată cu omare doză de ironie şi de umor faţă de evenimente şi personaje, acestea fiind, pescara arhetipologiei generale, atribute ale realismului. Satira, ironia, umorul suntmodalităţi de desacralizare a mitului, de înscriere a sa, dacă nu în cotidian, ca înliteratura realistă, cel puţin aici, în poveşti, într-o fază intermediară.
Π
n "Povestea luiHarap-Alb"
 
mai greu este începutul acţiunii, primii doi fii de crai chiar ratându-ldefinitiv, rămânând în
timpul comun,
comod, aparent protejat al existenţei. Pentruei, spaţiul
se închide,
devine
protector, aventurile
se realizează la dimensiunireduse, primul ec întorcându-i acasă.
Regresiunea dimensiunilor 
estecaracteristica esenţială a coborârii în
timpul prozaic.
Faptul că acţiunea oscilează între
real
şi
mitic
sau că ne aflăm în această permanentă ambiguitate
real-fantastic
este demonstrat prin aceea personajele umane respectoatecaracteristicile unor fiinţe obişnuite:
timpul
lor trece repede, ei se gândesc ladescendenţi, la substituţi care să le ducă mai departe programul existenţial: "Amucică împăratul acela, aproape de bătrâneţe, căzând la zăcare, a scris carte frăţine-său craiului...". Acesta este motivul începerii aventurii şi, prin ineditul ei, ce poateschimba destine pământene, impune şi î 
ncercarea iniţiatică
pe care trebuie să o îndeplinească cei trei fii de crai, pentru a deveni vrednici urmaşi ai tatălui
lor.
Drumul presărat cu primejdii devine
probă iniţiatică,
pentru a face alegerea întrecei trei fii de împărat. Numărul
trei
este, şi acesta, ca în orice basm, magic: fiii decrai sunt trei, dar numai al treilea are calităţi superioare, fiind capabil de
aventură,
de a
trece dincolo
de limitele realului. În plus, el este
predestinat,
fapt dezvăluitde Sfânta Duminică: "...ţie a fost scris de sus să-ţi fie dată această cinste."
 
Basmul urmăreşte formarea unui tânăr în contact cu experienţa vieţii. Întâmplările prin care trece şi încercările la care este supus sunt modalităţi deformare a trăsăturilor lui dominante. Eroul trebuie să ajungă împărat, dar nu înaintede a dovedi că merită. Drumurile şi acţiunile pe care le săvârşeşte îi reliefeazăvrednicia, curajul, loialitatea, puterea, înţelepciunea; îl învaţă ce înseamsuferinţa; îi desăvârşesc cunoaşterea oamenilor. Scopul este limpede sintetizat deunul din personaje: „Când vei ajunge şi tu odată mare şi tare, îi căuta să judecilucrurile de-a fir-a-păr şi vei crede celor asupriţi şi necăjiţi, pentru că ştii acum ce enăcazul.”Ideea esenţială a poveştii este astfel profund populară. Când ştii „ce enăcazul” înseamnă că te-ailovit de toate complicaţiile vieţii şi prin aceasta ai devenit nu numai priceput, ci şimoral, pentru că ai dobândit o scară a valorilor umane. În viziunea populară, viaţainstruieşte, dar mai ales educă. Ea este o şcoală fără greş. Acesta este mesajul„Povtii lui Harap-Alb”, realizat din perspectiva umanismului popular şi cumijloacele folclorului românesc.Eroii din „Povestea lui Harap-Alb”, deşi unii dintre ei crai, împăraţi ori fiinţesupranaturale, se comportă şi vorbesc aidoma oamenilor din popor. Astfel, când seadresează celor trei fii ai săi, mustrându-i pentru lipsa de curaj, Craiul nu sedeosebeşte prin nimic de un ţăran sfătos şi înţelept, aflat în împrejurări similare:„- Ia spuneţi-mi, ruşinea unde-o puneţi?” îl întreabă el pe feciorul mijlociu,când acesta se-ntorsese din drum, speriat chiar de tatăl său îmbrăcat în piele deurs. „Din trei feciori câţi are tata, nici unul să nu fie bun de nimica? Apoi drept să văspun, că atunci degeaba mai stricaţi mâncarea, dragii mei. Să umblaţi numai aşafrunza frăsinelului(...) asta nu miroasă a nas de om”
1
[1]
nd o paralelă între lumea basmului şi ţăranii din Humuleştii luiCreangă, Harap-Alb, un fel de Făt-Frumos din basmele populare, este viteaz,răbdător, generos, curajos, inclusiv nesocotirea la început a sfaturilor tatălui(devenită intrigă a poveştii şi cauză a suferinţelor ulterioare) angajat cu toatăconvingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi faceprieteni. El este mereu condus, sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri alebinelui, numai astfel reuşind să treacă unele probe, altele fiind depăşite de bunii
1
[1]
Expresia „
Să umblaţi numai aşa frunza frăsinelului 
” o vom întâlni şi în Amintiri din copilărie, dovadă căpersonajul vorbeşte în termeni rustici.

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Predoni Mihaela liked this
guvain liked this
rruxxy liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->