Bacat uurmeaz cu activitate de citre ‘o societate strdind. In 1885, Fer- and Hue, in lucrarea sa asu- pra petroleulul, ne spune ef ad dat_numat 12000 tone. Domeniul Solonful-Moinesti ‘Tazliul, care euprinde peste 3000 filet locurt de imas, este eel ‘maf avut in teren petrolifer, ovocherita si lignita. Societatea romina pentru industria si co merciul petroleulut a extras ean- ‘ititl de petrol tot mat mart in anif din urma si anume dupa ‘cum urmeazd: 1887/88: 3300 tone titel 188889: 3700 > > 1890}91: 621s» > Fabrica Theiler, din Valea- Afinilor, a extras in anul 1890- 1891, din §337800 kgr. ite: 13318000 kgr. petrol de lamp 110690 » Solel de parafina 423069 > uleiurt 281222 » residurt. Inainte de anit 1858, cind s'a talat prima fabried de petrol de la Tefeani, de catre niste Evret din Galiia, si la 1860 id s'a instalat cea de la Moi rnesti (Theiler) de eitre Wolf Lararoviel, peura se ardea in zropt deschise, pentru a 0 lipsi de produetele volatile, pe ind Acura groasd ce raminea, era singura intrebuintata in comer- cit, pentru ungerca ctrutelor. Parafina se fabriea la Moinesti umat din anul 1866, iar uleiul dde uns din 1887, ‘Alte industrit mat vedem in jud, Bacis, si anume: fabrica de hitic la Bacao (Letea), infiinfatd de o societate romineasea, prin legea de la 17 Tanuarie 1881. In 1889, cind s'a acordat fabricel avantagile legef industriale, fabriea ave ‘un capital de 2400000 le ¥ in trebuinga 150 lueratort. La Grozavesti, in localitatea rnumita Tordacat, se aft instalata, 108 de eatre proprietarul mosiet Ne- groponte, o fabricd de var hi- raulic si ciment, in valoare de peste 150000 lef, pentru pros: perarea earcia proprietarul a si proiectat constructiunea unet eat ferate pe Valea-Oituzuluf, Mat sunt alte doua fabrict de var cordinar in com. Bogdana. Pietre de moara, bune, se fae Ja Comanest Carimida se fabriea in apro- piere de Tirgul-Ocna in satul Viriul-Boghit, com. Tirgul-Tro- tuyul, unde tn toate eurtile (2 ranilor se vid barbatf, femet si ccopit facind cram Fabriet maf maf de efrimida, adie locurt unde se intrebuin eaeh lucratort cu plats, sunt la Tirgul-Ocna 4, alte dova ta na la Marginer Munteni. In tot judeful sunt dou otieit, Ja Baca. © fabrica de sticttrie in co: muna Bogdanesti. © alts industre, care sia nat tun avint colosal, gratie nume- roaselor eff ce strihat judegul, este cheresteaua de brad si mo- Tift. De acest fel sunt in jud, Bucda 3 ferestraie eu abur sis tematice, si peste 90 ferestraie de api, dintre care cele mat multe pe Trotus, la Brusturoa- sa, unde lucrea2 compania Goetz de la Galati. Prin industrile cele mari, cat si notim 4 fabriet de spit, care ucreazi la Tetcani, la Fintinele (Hemeius), la Racova i la Mac. gineni-Munteni, care ad dat, in 1899, 9930.58 hectol. spirt, Mat teste s1 0 fabried de bere. Fabrica de spirt, Ellenberger, care este situati pe teritoriul comune! Margineni-Munteni, ta 3 Kil. departare de orasul Baca, pe un title ses, ling calea fe- rat Bacio-Piatra si pe malul pi rfulut Trebesul, este construita Back dupa sistema cea maf nou’ si produce alcool de 93° absolut, inlesnind tot de odata ingra sarea sistematicd a unuf_numar de 1500 capete de vite. Graj durile sunt sub un singur aco perimint, luerate dupa cel mat perfectionat sistem. Apa se cis: © adincime de 138 m. In aceasta fabried se mal produc romuri, cconiacurt $i Rachia s'a scos in 1890. si din prune ((uicd) 146.06 hee- tolitr, din vin 14 hectol. si din tescovind si drojdit 705.58 hee toliti, La Teteani se fabriea un rachid de masa anisonat, le © calitate superioar Loealitatile cu podgorif renu mite se gasese pe acolo unde clima este mat dulee. Ele daa tun vin in genere alb cu gust plécut si se aflé pe comunele Gioseni, DealulMare, Tirgul- Ocna, Tirgul-Trotusul, Bogda nesti, Faraoani, Cleja, ete. In aceasta grupa de industeit alimentare intra si morile si a fhume: 0 moara. sistematied eu turbind, 5 cu abur, 276 eu apa, 5 de vint si 3 miscate de ani male. ‘Alte industeit sunt: 3 fabriet de stpun ordinar, producind 40000 kilogr. pe an; 4 fabriet de luminal de sea; 2 draste saa piue pentru cergi; 2 de postay (siac), in Bacaa, yi pes: te 30 piue de batut suemane care bat 28069 metrif pe an} 4 dubalarit sau tabacarit, (in Bacau si Tirguk-Ocna);. 3 fabriet sistematice de lemnitie. Foarte ‘multa butnarie sad dogarie (butt si felurite vase de vin, cofe, ciu ere, seafe yf altele, toate din Temn de brad) se face maf cu seama in comunele Cleja, Paw esti si Faraoani; multe din podgorille Yaref se indestuleazs ‘cu vase fabricate in aceste lomace calitayt, In deosebite locurt se lucreaza rotirie; carute se fa bred mat eu seami la Moinest {in comuna Nadisa se fac cobze | foarte ciutate de Mutarit jude: tulut, Industria casniei se compune din fesaturt de lind, (cergi, I cere si suemane), bumbac, i: repay in si matase (marame la ‘TirgulOcna) si alte multe, c&et {aranul in genere isl fabric sin- ‘ur aproape toate uneltele sale, precum si lucrurile de imbr&ea. tminte. Cu introducerea indus- trilor manuale in scoalele rurale, Industria easniea va propa judes. Centrurile de industrie mai insemnate sunt: Baca si Tirgul- Oena. Ins in acest din urmi foras industria pare st fi dat :po, eet multe din industriile ‘manuale de la penitenciarul din acest tirg, care ad meritat a titea laude, a disparut si acun ‘nu se mat lucreaza de cit lin ur si bastoane de lemn, eutite, satire si mict obiecte de piatra. Pe ta jumatatea secolulut nos. tru, se fabricad act pistoale si revolvere, jar din in si cinepa. se ficead pinza si fringhit. In serierea «Notice ur la Row. manie- publicati la 1868, de | ccomisiunea insireinata cu Iver’: rile necesarif pentru expunerea productelor romine la Expositia universala din Paris de la 1867, seisim urmatoarea relatie -Penitenciarul Ocna cuprinde maf multe ramurt de industrie, care se desfasuri in profitul sta tulur si in acelast timp al sta Dilimentuluf insusf: se numara ‘© manufacturd de pinzd, dle od goane (Gringhit groase de cv. abit) si de fringhif, care este exploatati cu ajutorul capitalu rilor private si care procuri condamnatilor mict sume la e sitea lor din inchisoare, contri wr bbuind a leameliora dispositinile morale. Cantitatea de cinepa care $'a consumat anual in anit 1863-1864 este de 27672" ocale. Productiunea pinzets'a ti- dicat la 10254 colt. Cheltuelile ocazionate aa fost de 176149 let-vecht si veniturile de 213663 let vecht, cea ce di un bene ficia net de 37513 lef vecht si in plus materialul brut gi pro dducte in magazit in valoare de 73544 let veehte. Comerciul. Rominit se inde: Tetnicese ca munca cimpulut st transportul cu earele, iar co- mercial se gaseste mat tot finite Evreilor, Armenilor Grecilor din judet, url se fin in urmatoarele localitay!: 1a Baeaa de 2 off pe aan, la Onesti de 7 orf, la Tirgul- Oena de 4 off, la Moinesti de 5 off, la Comanesti de 4 off, la Darmanesti de 4 ort, la Bog- danesti de 2 orf, la Radeana de 2 off, la Casin, cel mat mare tirg, eare fine de la 8—20 August, la Parincea, Glodurile, ValeaRea si Caiutul Comercial interior se face la aceste tirgurl cu cereale, vite, cherestea si lemne de construc. fie, pinze si piet, petrotia curd, vin si spirt, sare si ete: Inunt de pamint, var si pietre de mort si de constructie, ete. Produetele judetulut adunate ‘mat toate Ia Bacta si Tirgul- Oena, precum la Moinesti, oras comercial din causa producti: ref petroleuluf, fac schimb eu producte de ale Transilvanict, prin trecdtorile Ghimesul, Uzul si Oituzul. Administratia, Judetul Back este subimparyit in urmtoarele plist (1892): plasa Siretul-d-s. ccuresedintala Secuieni ; pl. Sire: tuld.j. cu resedinta la Parincea; pl. Bistrjads. cu reyedinga la Girleni; plasa Bistrifad.j, cu re- Aca sedinta la Valea-Seacd ; plasa Trotusul cu resedinga la Tirgul- Ocna; plasa Talauld.-s. eu re: sedinfa la Scortent; plasa Taz: Hauld.j. cu resedinta la Valea- Rea; plasa Munteluf eu rese- dinta la Moinesti, In numar de 4 ab fost pla- sile maf tnainte de aceasta ia péirtire administrativa si anume: plasa Bistrita-d.s., plasa Bis tritad.j, plasa Tarlauld.s. si pl. Tazlduld.j-Trotusul. $i mat in vehi erad cinet plist, ciel plasa Tazlaul-d.-j.Trotusil for maa dows plisi deosebite pl Tazliul-d.j. si pl Trotusul, care insa, dupa legea ddin 1882, privitoare la reduce- rea yi fixarea numirulut sub- prefecturilor, s'au contopit tuna singur In anul 1896 cele & plist redus iarast la 4 si anume : Bis trita-d.s,, Bistrijad.j., Tazlaul dos. si Tazlduld.j-Trotusul 4) Plasa Bistrita-d-s. sa for mat din comunele plisilor Bis: tritad.s. si Siretuld-s. la care ‘’a mal adfogat comunele:: Slo hotia-Luncani si Luncant din fosta plasa Tazlduld.s., precum si comunele : Baca, Célugara: Mare, Dealul-Now si Luzi-Ca lugira, din fosta pl Bistritad. 4,Plasa Bistrija-d.j.s'a format din comunele fostelor plist Si retuld.j. si Bistrijad.j., afara de cele 4 comune din aceasta ultima plas, care sad alipit pe Tinga plasa precedents, ©) Plasa Tazliuld.s. s'a for: mat din toate comunele fostet plasd a Muntelui la care s'aa alipit comuna Doftana din fosta plas Trotusul si comunele: Bah: nayeni, Basesti, Bucsesti, Le- ontinesti, Schitul-Frumoasa si Solongul din fosta plasd Taz: luld-s. dy Toate comuncle fostelor plist Tazlduld,s. si TrotusulAcke (afara de Doftana) precum si co- munele: Ardeoani, Nadisa, Seor- eni si Teteani din fosta plas Tarlduld-s., ad format plasa ‘cea mai mare cu numele ‘Taz Taul-d.j,-Trotusul. In jad. Bacaa sunt dowd co- mune urbane si 87 comune ru- rale coprinzind 405 sate saa ca tune. Budgetul, Buclgetsl ordivar al Aistrietulut pe exercitul 1891-92 are: Ia veniturf let 340497.35 si Ja cheltuelt let 323299,75; ex ccedentul este de lef 17192,60. Budgetul extraordinar a ze- cimet a treia adaoga ct la chet tueli s'atreeut suma de let 431859,10, procentele si amorti- zatia impramutulut de 450000 lei, lisind ibera suma de let 36451,89, pentru plata datori- lor contractate eu. construirea palatulut. Budgetul acesta dar se prezinta cu 11843,36 la ve- nitur, $1 118157,35 la cheltuelt, lisind un escedent de let 266.01 Budgetul drumurilor se prezinta eu 113984,99 let la veniturt, cu 110260 Ia cheltuelf si asi un exeedent de 3724.99 let. Jude- jul are angajat [a ereditul agri ccol suma de 73675 let Impozite, Acestea sunt: tre stat: ei de comunicatie let 174486; patente let 29687,30 5 fonciar let 332565,84; licente lef 111991,40; cdtre judey: dou zecitnl ordinare lel 143912,573 8 treia zecime let 71974,88; doud zecimf ale drum. 108877,87. Serviciul sanitar.— Persona: ful sanitar al judetulut in anul 1899 s'a compus din: un me die primar al distrctulut, 4 me dict de plast, dot mediet af 0: | raselor Bacia si Tirgul-Oena, 9 moage, platite uncle de stat si altele de comune, dintre care 2 cu resedinga in Bacau, 2 in TirgulOena, 1 in circumseriptia I cu regedinta in Moinesti, care avea de vizitat 5 comune, 1 in circamscriptia IT cu resedinga la Cominesti, avea 3 comune, 1 in circumscriptia II eu rese- ddinga la Valea-Rea, eare avea de Visitat 6 comune, 1 In cir: ccumseriptia IV cu resedinta Ia Onesti, avea 7 comune, sit in circumscriptia V, avea 0 ¢0 mund; maf este si 1 medic ve terinar al districtalul, Pe ling acest personal se maf aidaoga. medicit spitalelor si sub- chirurgit sad vaccinatorit lor. ‘Dupi cum se arata in publica fiunea ofisiala din «Monitoruls No. 128 din 1 Septembrie 1891, numrul nascutilor din jude, afara de orasele Bacaa si Tir gulOena, in anul 1890, se ri diea la ciffa de 5979 copit (3151 baetl si 2827 fete), dintre earl sunt legitim! 2962 biett i 2616 fete, iar nelegitimt 190 baet! si 216 fete, Rominis'ad naseut soot Intel si 2673 fete; Evret 137 DieYt, 142 fete; allt straint 14 ef, 11 fete. Mortalitaten a fost de 5570 in sex birbatese si femeese. In anul 1891 s'aa numarat 6742 nastert si 7615 moryt in comunele rurale ale judefulut In oragul Bacaa avem pentru nul 1890, nascutt 444, din cart 187 Romint si 257 Evref. Copit legitiet dintre Romint aa fost 47 biaetl $i 77 fetes Evret 104 Lieft 117 fetes nelegitimt Ro: mini, 20 bef si 33 fete; Evret 15 biett si 21 fete, Moasele aa asistat Ia 49 Iehuzil: 40 nastert firiologice, 9 avorturt, § niscutt rmor{f. Mortalitaltatea a fost printre Romint de 125 birbatt si t1o femet; iar printre Evret 108 barbaff si 105 femet. In oragul TirgulOcna s'aa niseut 129 baeti si 124 fete Moasele ad asistat la 107 nay tert faiologice, 4 patologice, 4 mack naster! premature, 11 avorturl Mort aa fost 240: 139 de sex bisbatese si 101 de sex fe meese, Mortalitatea enorma a fost intre copii mie, de la nas tere pind la § ant. ‘Ajutorul medical gratuit dat la 9075 indivat, dintre ear 3175 la domicla si $900 la dis pensaria, dicit plaglor, 1506 de medicit oraselor, 3166 de medicit. spi talelor. ‘Numarul eopilorvaceinatf este de 7795, dar cu succes numat 7028. Revaccinaif eu succes 745, fara succes 22. Pentru populatiunea s&racd, medicamentele s'a0 dat gratuit. Judequl a mat venit in ajutor, pe ling sumele aloeate (6000 Jef) de comune, eu 1000 lef pen tru ordonanfe gratuite gi com baterea epidemillor, osebit e& a nat eumparat mare eantitate de sulfat de chinind, necesar& pentru combaterea fFigurilor pa lustre ce a0 bintuit pe 0 scart intinsa Statul a acordat suma de 500 let pentru intretinerea a. 10 pa- tust in timpul vert, special pen tu pelagrost, numnarul lor find Constatset de medina legalt a0 fost 1533, liberinduse 37 facte pentru autopsif, 1% pentru deflorat, 319 pentru plagh, 484 pentra contuziunt, 9 pentru con- statarea facultailor mintale, 242 pentru seutirl de contributiunt Orbit, ia anul 1890" ai fost: 53 barbatl, 49 femel; surdo- ‘nu: 70 barbag, 46 femet eres fink: 36 barbaif 13 femel. Mis area alienatilor mintall a fost Darbatf, 3 femet In inteegul district sunt 5 spitale (5891) \. Spitalul Pavel si Ana Chis: tea, eu 29. paturl pentru bi Daqt gi 13 penteu femet. Are rebai ‘sedinga in oragul Bacda; este in- trefinut din fondul Pavel si Ana Christea, de jude} side stat, eu © subventiune pentru. intretine rea a 10 paturf, spre a se ciuta pelagrogil. Se administreazt de Judet. 2. Spitalul Izraelit, eu 6 pax turf pentru barbatf sf 6 pentru femel. Are regedinfa in orasul Bacto; este intretinut de co: ‘munitatea Tzraelith si adminis. trat de un comitet. 3: Spitalul Moinesti, cu 10 ppaturl pentru barbatf si 9 pen- tru femel. Are regedinta in Moi- nesti si este intretinut si adm: nistrat de jude, 4. Spitalul Sf. Spiridon, cu 20 paturt pentru barbatf si 10 per tru femel. Are resedinga in gulOcna, si este intretinut si administrat de Epitropiacaset Sf. Spiridon din Is 5. Spitalul penitenciarulut Tir. gulOena, eu 12 patur, intretinut si administrat de stat In intregul district sunt 4 far 2 in orasul Bacdd, 1 in ‘Moinesti sit in Tirgul-Ocna. Posta si telegraful. Biurourt telegrafo-postale cu serviciul per: manent se gisese: la Baca, in- fiinfat in 1856, luna Septembrie; a Tirgul-Oena, infiinfat in 2 Martie, 1861; sila Moinesti in- fiinyat In 8 Februarie, 18715 pe Tinga care se mat adaoga, ose- bit de cele de pe la statiunile drumurilor de fer gi de pe la haat, un biuroa funetiontnd nue ‘mat pe timpul verei la baile de a Slanic, Gireutapia. Judeqal Baca e steabatut de urmatoarele eat 1. Cat ferate. a) Via Bu ccuresti-Roman, intr& in judequl Racia Ia satul Racécivni, pe carel las, dimpreund cu stata | Ractciun la stinga. Stata Ra cdciuni se giseste la 274 kil) de Bucuresti, la Nord de Sas- | 104, sare Dear Goa 100 cut cu 16 kilom. gi la Sud de Baca cu 28 kil. Linia tale ¢. Racteiuni, intra in Faraoani, pecare se afla halta Faraoani, ‘com. Valea Mare, comuna Valea: Seact in care se afé statia Valea Seaci, la stinga liniet, comuna Rasi, si prin comuna Letea, a Junge la statia Bacdo, la 302 Ki de la Bucuresti, Aceasta stafie este departe de Iasi cu cu 160 kil. si de Galati cu 190 il, (pe la Tecucio) Din comuna Bacit linia trece fin comuna Margineni-Munteni, pot in comuna Osebiti:Margi- neni, Fintinele, 306 kil, de la Bucuresti, unde se aft halta cu numele Fintinele, precum si po- dul de fier de 200 m. in. lun gle peste riul Bistrita, apo! prin comuna Ciumasul, comuna Serbesti, comuna Beresti, de uunde linia intra fn districtul Ro: man, pe la comuna Galbeni. ‘Asa dar linia Bucuresti Ro- man, tale distrietul Bacda, de fa kil, 270— 321, pe lungime de 51 kil, avind 0 statie prin- cipal: Baca, dou& mat putin im portante: Racaciuni si Valea ‘Seaca si doud halte: Faraoani si Fintinele ; si 34 cantoane pen tru paitoritlinie. Linia taie goseaua nationala BucurestiRoman la 298 kil soseaua nationala Bacau-Tirgul cna la 301 kil. si soseaua na fionalt Haeii-Moinesti Ia 303, Kil; iar yoseaua Bacdu-Piatra o trece la 307 kil.; trece piriul Negel la 302 il. printe'un pod boltit de piatra, de § m. des chidere, si trece pirtul Trebesul a 305 Kil. eu un pod de 20 m. In acest judet sunt dou’ si pilturl mai marin pamint: una de 800 m. lungime si cu adin- ccimea maxims de 5 m.; cea Ialta de 1600 m. lungime cu fadincime maxima de 15 m. Céa inti este aproape de Baca la | nacAG ‘comuna Rui; cea d'a dowa este imediat dup podul de peste Bistrita, O a treia stpatura mat pain inal (5"$0 maxim) este pe comuna Beresti la 318 kil are o lungime de 1400 m. Statia Baca are inaltime aa supra Mirel-Negre de 185 m.; statia Récdciuni este la 143m. inalfime, statia ValeaSeacd la 152m. si haltele Faraoani Ta 147 metsi si Fintinele la 182. Punetul cel mat inalt al liniet in acest judet este Ja 316 Ki unde se suie la 211 m. Tn comuna Racdciuni, Siretul schimbindusf albia ce avea cind s'a construit linia, a mincat t&- rimul pe care se feuse linia, astfel ef a trebuit sf se mute Tinia in doua rindust spre a in- latura un accident. Linia Bucuresti-Roman a fost construita de Strussberg. Mer- ge ast-fel: Bucuresti Buzid- TBraila-Barbost Maragesti-Baca- Roman, si a fost pusd in cir- culate la 1872. In urma s'a facut unirea direct: Buzit- Rimnie-Focsani-Marasesti,linie care a fost construta de Stat Ja 1881, Refeaua prineipala con- struts de Strussberg a fost ris- cumpirata de Stat, la 1880. Li nia are suisurt geele de cite 1o—1 mm, pe metry 2) Lina Bacao-Piatrapleaca din stajia Baca si ajunge la Piatra, parcorgind o distanga de 58 kil. Daca considerdm ki rmetragiul de la Bucuresti, vom aven pentru statia Piatra 0 de- pirtare de eapitala fart de 360 kilom. Linia Bact Piatra tale comu- nele urmitoare in jud. Bacio Margineni, Fintinelele si Gir leni, pe care se aft statia Gir lent la 13 kil, departe de Bact. Din comuna Girleni trece in com. Racova si apot in judetul Neamfu, prin com. Bubspacat Linia Bacau-Piatra a fost con: struitd de stat si pusd in cir Ja anul 1885. Aceasti Departarea intre sine era smal micd de ft la linile cele alte (100, in loe de 150) 4 atit vagoanele cit si masincle cera mict, neputind cireula. pe Tinile celeTalte. De aceea, att ppasagerit cit si marfuile, tre: buiad st schimbe vagoanele in stafia Bacau, daca avead de mers spre Piatra, Aceste schimbart de vagoane pricinuia pagube prin plerdert de timp si chel tuelf de manipulai, si de aceea statul a decis ea Tina sf se transforme din fngusts in nor mala. Lcrile s'ad inceput in anul 1891 gi s'ad terminat. Linia se largeste de o potriva, de o parte side alta i podueile, care toate rad de lemn, s'ad ficut acum de fer. Linia are suiguel bune, maxima ramp § mm. pemetra sitaieudeyul Bacia pe kei. 22. Pe aceastd linie nu se aft ca toane afard de cele din state. ia tale goseaua_ national Bacit-Moinesti a Kil. 303, 40: seaua BacttPiatra la kil. 312 tne 0 data la kil. 324, trece piriul Negel imediat la exirea din statia Bacso, apot Trebesul Ja kil, 304, printrun pod de lema, acoperit slung de 200 Statia Girleni are inalyime aa supra miret de 108 m. @) Linia Adjud-Tirgul Ocna intra i judetul Baca s rece la 1. Céiutul a Kil. 267 de Buew esti; stafia Csiugl si satul sunt pe stinga lini 2. Onesti ln kil, 282 de Bu curesti; statin Onexti gi satul sunt pe stinga liniek 4. Tirgul-Oena la ki. 294 de Bucuresti; stayia Tirgul Oc oragul sunt pe stinga linit Tirgul Ocna este depurte de al Oituzulu. Accastilinie ar 70 Adjud cu 50 kil. si Adjudul de Backi cu 58 kil Linia trece sul Trotusul, dupa ce ese din statia Onesti spre Tirgul-Ocna, pe un pod de fier care serveste sipentru sosea de aceea el este ficut mat larg si Impairtit in dows ary: in dreapta trece linia feratd gi in stinga s0- Inalyimile d’asupra maref sunt: Caiutul 198 m., Onesti 199.70 sm, TirgulOcna 210 m. Linia a fost eonstruitd de stat si s'a dat circulatiet la 1884. In constructie se giseste 1. Linia TirgulOena-Moinest, are 28 kil. i trece prin satele: Valeelele, Bogata, Doftana, Dar- manesti, Comanesti si Vasiesti, trece peste Trotus, la § kil. de Ja Tirgul-Ocna, printr'un pod de fier de 80 m. lungime, apot peste rlul Doftana la 10 kil pe un pod de fier de 60 m, lungime, Trece riul Uzul la Dar minesti pe un pod de 120 metri lungime si apot iar Tro- tusul ting Comanesti la kil 19 pe un pod de 150 m. lungime. Alara de Tirgul-Ocna, are sta Doftana, Comanesti si Moi: nest | 2. Linia Cominoyti-Palanca, Proeetate sunt Linia Moinesti‘Tejeani, care se va construi spre a se face junetiune cu lniile unguresth la pasul Ghimes, si linia Onesti Tordacat. ‘Tot in acest judet proprie. tarul Negroponte doreste si consteuiase’ 0 Tinie feratt pe mosile sale gl sto lege cu linile statulut. Linia s'a studiat Stajia de junctiune ar fi Onesti si linia aravea 22 kil. lungime, trecind prin comunele Bogda nosti si Grozesti, si. terminin dusse la pital Tordacat, afluent -a Oituaulur, pe Baca care Var trece de maf multe off; ar costa 4 milioane de let. 2. Sosele. a) Cat nationale: calea nafionali No. 9, Ract- cluni-Bacdu-Galbeni: 54. kil. a dick : Bacia-Galbeni 22 kilom., Hacat-Ractciuni 32 Kil, total 54 kil; ealea national No. 15, Bactn-Buhus: 24 kil.; calea na- fionald No. 14, Caiuful-Onesti- itazul (Hirja): 54% kil. 5 ealea national No. 26, Bacad-Orasa Onesti-Tirgul-Ocena: 65 Kil; to- tal 105% kil, Pe ealea nationali No. 9, in directia Bacaa-Galbeni, este po: ‘dul de fer, eu picioare de pis trl cubied, pe rul Bistrita, forasul Bacdi. Pe calea natio- nal No, 26, intre Origa. si O- nesti, este un pod de fer sistem american, cu picioare de font pe apa TazliulMare, anume la Helegivl, un eatun din comuna Drdgugesti 4) Cat judeyene soseluite in ccea maf mare parte: Baca: Moi nesti-Tirgul-Oena 75.060, kil Bacaw-Périneea 26.39 kil; Ba cld-Bielad 25.800 kil.; Tefeani Sanduleni ro.ze9 Kil.; Valea Ra eitiul 14.05 kil; Sipoteni-Co- minesti 1193 Kil; Vasiesti-Co manesti-Palanea 35.940 kil. Var lea-Uzulut 19.40 Kil; Tirgul Ocna-Slanie 18 kil.; total 228.521 kilometsi. ¢) CAK vecinale: OnestiCas- nnulMandstirea-Casinul 14 kil; Grozesti-Bahna-Oena 5 kil.; O& na-Barstinesti-Gura-Vait 119 kil; OcnaSlinie 20 kil; Dar miinesthPoteca-Uzulut 3.00 kil; ‘Moinesti-Poduri-Tfeani-Nadisa, 20 kil; Seorteni-Luneani 8 ki Migircsti-Solontul-Gura- Solon fulut 13 Kil; Calea-Taritet 3.200 ail Seorteni-Bateani(jud. Neam: tu) 13 kilom.; Valeatufon-Po- ulLespezi 10.200 kil.; Saucesti Spineni-Serbesti -Galbeni (jud. Neamfu) 16 kil; Lespeai-He-BACKO m nackte ‘meius-Margineni-Munteni 8.00 | 76646, mAsitate sunt 33933, va- | denff gi. servitort 770, privile- Wal BlagestBuhusi 2uo0 kil; | dave ggg si dvortate 126. | gaff 177, shjbag! 1584, Tigant Hemeiu-Ciumagi-Berest13 kil; | Dap nafionatate, populaja- | de la mandstit 118, Tigan de Cimpen-Obisin-Gloduri- Ofe- | nea urband se imparte ing66s | af particular 300, soldat! 47, lest 11 ki; Obiryla-Marest- | Romint, 1199 Ungust, 7369 E- | _sluitort 204, infra 2830. Toinea 7 kil; Leora-Parincea | weet, 530 Arment, 48 Grect, | Clase conteibuatle Naneyti-Panceyt 12k 629 Germant, 20 Rush $ Sit, | _Negustrt si meytesogart 381, mast - Horgesti - Petreyti 10.200 18 Franeezi, 55 Italient, 12 Fl- Mazilo-ruptast 1976, farant cul- Petresti-Racataul 2 kil.; | vetient, 2 Turcl, 36 Bulgari, in | tivatorl 16547, oament fra do- Fundul-Raciciuni-Cleja-Faraoa: | total 19200 suflet. rmicitia fix 123, emigrattprivi 1i-Valea Mare-Dealul-Nod-Calu Populatiunea rural se com | legiat! 677, Evret so4, straint gira 23.111 kil; GropileRipile- | pune din 123132 Romint, 24715 | trafic 125, Tigant de af sta Rciciun gee ki; ValeaRea- | Ungurt, 5107 Eveel, 47 Greet, | _tului 611; (Soutzo: «Notions sur ReraunfulPoduei 11 Kil; Bu: | 111 Germant, 5 Rust, $ Fran: | la Moldavies, 1849). hociul-Bibiresti 42 kilometsi;to- | cet, 58 Ttalient, 1 Englez, 35 | up’ cum vedem, cca mat tal 2s ter Kl Bulgari, in total 152296 sufete. | mare parte a populatiunel este @) Cale comunale tn total a | up protectant loc. se im. | romind, vorbind dialectal mol- 134.0 Kil part in pimintent sub protec: | dovenese, earaterizat prin indul Poputatiunea. Dupt ultimal | Yiunea romind, de care, afard de | cirea sunetelor tari, prin schim. receosirint din 1899, judetul | Romfnt, gin si Armenif, Ungurit | barea luf¢ terminal in # si prin Back numar& 172496 de locui- | si Evreif: 170883, Sub protee- | intrebuinfarea a unor alte cu- tori Deasitatea populayiuneteste | fiunea austrowungara 590 Aus-| vinte pentru a desemna uncle de 41 locuitort pe kilom. pa | tract si 601 Ungurt, germand | objects. Se zice de pildd:aiasta wat 105, clend 49, bulgard §4, rust | in loc de aveista; suyit in loc ‘Acest numar se descompune | 5, francezi 23, italiant 81, el | de sucit; di pi colo in loc de? in 19200 populajune urbandcu | vetiand 12, englesA 1, tured 2, | de pe colo; div undi, in loc: 5501 capt de familie si 153296 | din alte state 89, Total 172496, | de unde. Se maf zice: prostie populatiune rural, cu 29494 | up flul ocupayiunilor sunt | la cearya, pesteled la sor, glod capt de familie. Contsibuabit | la orage: goo agrieltort, ogo | in loe de noroia, oma a 24pads, sunt 35327. meseriagi, 13 industriasl saa fa: | oghial la plapoma, gavanos la Miscarea.populajiunet, dup | bricantt, 745 comerciantz, 842 | borean, ete. ete. ‘Taranif_ mat cextractele matriculare, aprobate | — profesiunt libere, 671 munecitort, | schimb itera fin A bier (Ser), de serviciul statistic dela 1891, 1224 servitorl, 9023 fara ocu: | si itera p in ch: chieptene, Tulie 1 si pand La 1892, Tuller, | pati, in total 14367. La sate | —(pieptenc), chiatra (patra), Sch este: nastert 6742, casitoritl | sunt: 90056 agricultors, 1894 | neni (Spineni). 2974, mort 7615, Excedent de | meseriast, 358 industriagl san | Cu/tul. Cultul ortodox are mort 873. Virsta de 100 de | fabrieantf, 1622 comercianti, | un numar de 125736 de adeptt ant o ating 29 barbatt si 27 | 1362. profesiunt bere, 8377 | Romint, Greci, Bulgari, Rus femet, prin sate: in oraye niet | muncitort, 2493 servitorl, in to- | Siebi). unul nu ajunge Ta aya virsta. | tal 106162, Distrctul Bacdd, bisericest In raport cu starea civils, in | La milocul secolulat nostra, | depinde de eparhia Romanul populatiuneaurbana gasim,prin- | populajia judefulut cra numat | Episcopul de Roman numeste tre 9493 barbati, numat 3517 | de 140450 loc. si 28090 fam., | un protoiered si_un_ sub-pro- insuratf, 394 vaduvt si 15 die | din 2 orase si 2 tirgurt (Bacas, | tofered, ambit cu resedinga in vortatf; iar printre femet, ‘TirgulOcna, Tirgul-Trotusul si | Baca, eare la rindul lor insar- numar de 9707, miritate sunt | Moinesti) si 163 sate, tmparyite | cineaz4 onorifc preot{ localnic, 3517, vaduve 1303 si divor- | dupa grade si profesiuntast-fel: | mumitf proestosi, ca sa le ajute, fate 25. Scutit{ de impozite : cite unul de fiecare plasd. In sate: din 77230 locuitort | __Boert gif de boert 241, fune- Administrarea generala, pre- de sex barbitesc, sunt 32931 | fionarl fad rang 15, preott si] cum si judecarea clerulut, se insuratf, 3786 vaduvl si 135 di- | ajutoare (clerul) 764, profesor! | face de citre consistoriul de vortatt; iar pentru femet, din | si mediet 4, strdint 192, inten nga eparhia Romanuluf,BACKG 12 _BACKO_ Pacohile, dup ultima lege | Episcopul catolic de Bucu- | nea populatjunet rurale se face din 1894, sunt in numar de.99, | resti are sub autortatea sa, in | in 79 seolf rurale, din care 7 din care 6 in comunele urbane | judeful Baca, dof vicar: unul | sunt mite, 1 de fete i 1 de (@ inBacau si 3 in TirgulOcna) | se chiama al Trotusulut cu re- | baeft; ele a0 fost frecuentate, si 93 in ecle rurale sedintain TirgulTrotusul. De a- | in anul scolar 1890—o1, de Biserict sunt 211 active, 7in | cest vieariat depind 4 parohit: | 1554 bAett si 300 fete; total constructie, 12 inchs ceadin TirgulTrotugulstectedin | 1854, din 18526 copit in virstt Opt biseriet sunt intretinate | satele cu Sdeut: Darmanest, | de scoala. de stat gi amume cele a ciror | Pustiana si Grozesti. A dot | Invatatort st Invagatoare ad vere a trecut in stapinirea sta: | tea vieariat este al Baciulul,cu | fost, in acelas? an, 80. tulut, care sunt: biseria Pre- | resedinta in Bacau. De acest | Localurile scoalelor sunt 44 cista din Bacto, schitul Fru- | vieariat depind parohit de prin | construite de comuna, 4 de rosa, biserica din Rerzunt, bi- | Iocurile locuite de Ciangat si | particulart, 7 cumparate, 17 in- sericile Precista, Raducanul sia | anume: Prajest Bact, L chiriate gi 2 cedate comune! pe penitenciarulut dia TirgulOcna, | Caliyra, ValeaSeaca, Valea | — timp hott, minastirele Bogdana si Casinul; | Mare, Cleja si Faraoani, Bise- | In vatra satelor, apartinind far doua, schitul Magura si bi- | ict eatolice sunt 62 active, 2 | — senalelor, se gasese 12,6633 hect. serica de la baile Slénic, sunt | in constructie, deservite de 12 | paminturt imprejmulte si 4.3404 intreyinute de citre Epitropia | prea, 54 clotarett si ectsiarht. | ect. pamintuet-nelmprejmuite Sf. Spiridon din Tas. | © De acest vit tin Ungurit, in | In faring, seolle aa 224,5563 Cele urbane mat a0 yi veniturl | mumée de 25914, dintre cart | — hect. pimint. ale lor propril, lar eeleTalte, | 24715 prin maf mult de $0 sate. | 4) Populafianea urbana prt: de prin comunele rurale, sunt Protestantit sunt in numar | — meste invafétura primard in 10 Intretinute dé comune si de | de 53. 0 singurd capela pro: | scoff primare urbane, dintre care enoriagl. testanta se gaseste la Fintinele, | 6 de bet (3 Bacto, 2 Tirgul Deserventf a bisericelor sunt: | construita de raposatul Pring E- | Oena si 1 Moinest); 4 de fete 139 preofl 51 333 eintarett. mnilWittgenstein-Berleburg-Sain. | (2 Bacda, 1 TirgulOcna si Moi Calugart sunt 17, dintre cart ‘Cultul mozaic. Judetul Ba- nesti). Scoalele de baeti ad 21 5 la schital Magura si 11 la | e4a este unul din judefee, tn | insttutort si 1134 elev; iar mandstirea Bogdana. care numarul Evreilor este re- gooalele de fete, 694 eleve si 14 In«Analele Statistice» deMar- | Jatiy maf mic de cit in alte ju- institutoare. Copiif in virsta de fian (1863) asim urmitoarea | dete ale Moldovel. Aci sunt | gcoala sunt tn numar de 2422. relajie despre mindstirelesischi- | 13512 adept at cultuluf mozaic, | Din localur, 3 sunt constr turile din districtul Baca: pe cind in Iasi sunt 4o862.Nu | te de comune, in valoare de Neinchinate: Lapos cu 6 cé-| aa nict o sinagoga, ci numaf | 82000 lei, § sunt cumparate si lugael, Asdul cu 11 cilugarl, | seolt de rugiciunt (belferty cu | 2 tnchiriate, toate de zid. Dou Sava cu 40 cdlugarite, Bogdana | maf mulffrabinf. In TirgulOcna | din ele sunt in stare buna, 4 cu 24 ealugatl, schitul Magura | s'a inceput clidirea net sina- | bunigoare si 4in stare foarterea- cu 6 calugael. Total 65 cal | pope | 2. Seolt seeundare, Tnstruc girl 3i 40 cdlugarite. Armeni sunt din secta nes: | iunea secundard se dX bat Tnchinate Ia Sfintele locurl: | toriand, in numér de 726 si aa | lor intr'un gimnazis clasic, des Lucteesti, Cimpeni cu 2 etlu: | doua biserict, deservite de 2| tinat a deveni liced, in capi girl, Frumoasa cu 1 calugtr, | preott, 3 cintarett gi 3 eclescieht. | tala judefulul. In anul scolar Plopul eu 1 ealugar, Bercunjul |” Cultal mahometan numird nu: | 189192 afost populat de 124 | cu 3 cilugart, Casinul cu gcd) mat 2 adept levi, cursutile predindwli-se de lugar, Precista (Bacta) cu 3ci | Justrucfiunea. Din populatiu. | cdtre 14 profesort, dintre cart lugart, Precista si Raueanul cu | nea intreaga a judetulsl, 172496 | tt titular, Dintre gcolart, 57 4 calugéel. Total 18 calugir’. | Iocuitort, sta carte: Ia orase, | s'a promovat gi 67 a rémas Cuttul catolic numard in a | tarbatt 39895 femer 2040; in repetenti, Ad absolvit toate stu: est jud. 32463 credinciosl, mat | total 6029; laste, barbatf 7846; | dicle 21 elevt. Fetele_primese mult ca in orice alt judet din | femet 2915; in total 10761 jnvatatura into. scoald profe fara 1. Seoll primare. a) Instructiu: | sional, care a fost 3 ant exBACAG ternat secundar; in anul sco: lar 18o1jg2 a fost freeuentata de 78 eleve, dintze care 8 s'ad re: tras, 6 a0 rdmas repetente si 54 8'a0 promovat, Corpul didactic era _compus atunch din 6 profesoare si acum © compus din 8. | 3. In capitald mateste o scoala | privata de fete, coprinzind am- Bele cursurt, primar si urban. Analele Statistics, ne relateazi cf a) fanctionat, Jn anul geolar 186162 Seoale primare 5, dintre care 3 de baeft si 2 de fete, eu 11 profesort la. bat si 4 la fete: iar elev a fost 456 si cleve 105. Jn anul scolar 1862—63 Seoale de biett 3, gcoale de fete 2: total $; profesor «le beth 13, de fete §: total 18 Elevi 410, cleve 212: total 622, Cea dint scoala infinjata Jn judeful Bacau a fost scoala primard No. 1 din Bact (1839) Justitia. In jd. Baeaa sunt (1894) un tebunal, in eapitaln judequlut; © curte eu juratl si 9 judecatorit de pace, la Bact, ‘TirgulOcna, Parincea, Secuieni, Moinesti, Valea Rea, Scorte ValeaMare si Girlni Tn anul 1801 aa fost 57 ind viat prevenitfla curtea cu jura, 1093 la trib-corecionale; s'a dlat 2717 car de judecata; s'au terminat 520 procese civile, 30 comerciales 13 electorate; s'a jdeeat 18 divorturt. Armate, In jud. Backs se afl urmatoarele corpuride tupa: 1 regiment de infanteie, care fnainte de noua organizare din 11 Tube 91, purta numele de Regimentul 27 Dorobantt,apar finiad Corpulut 4 de armata, Divizia 8.a, Brigada 15.2 Infan terie; un escadron de eilarast, apartinind Regimentulot § de Calaeass, Corpul 4 de armats, 178 Brigada 4a Cavalerie; 0 ba terie de artilerie. Regimentul Baca No. 27, se ‘compune din 3 batalioane’ (1 permanent si 2 cu sehimbul,s un pluton afaré din rindur, este condus de: 1 colonel, 1 I-colonel, 2 majori, 10 dpi tant, 12 locotenentt si 8 sub locotencnt. Efectivul trupet, dupa budget, a fost in 1891 de 2440 oament. Batalional permanent si unal cu schimbul aa resedinga la Ba ‘0; al 2ea batalion eu schim: bul ist are resedinga la Tirgul- Oca. ‘Companiile din batalionul ew schimbul ai urmatoarele reye- inge: Tul batalion eu schimbul, comp. I, IE st I eu reyedinga in aed; comp. TV.a cu rese- dlinta in Parincea, ‘Al a4ea batalion cu schim. bul, comp. Ta si Ia, eu reve dinfa in Moinesti; comp. Wha si IVa eu regedinga in Trgul cna. Acest regiment d¥_oament, carl pazese frontiera si temnita dlisteictulut. Frontiera se pizeste de 55 ‘oament din trupa cu schimbul, rephrtizatf la. 13 pichete, alter. rind in fie-care saptimind cite 4 Sergent, § exporall si 46 sold. Tntretinerea regim, costa pe Stat (1891) anual, 1. 785298 b. Br, repartizatt ast fel Solde lef 28358661; indem. ritate let 3153543 echipament let 33502.60 ban imbracaminte let 13190220; mie echipament $i cazarmament lef 20853,40 In anal 1891, din iotregal strict aa fost inscrist pe tabloal de recenstmint 1846 enert; dia acestia ab fost examinatf 1086, recrtaft in prezenta 794, reera taf in absenya 61, in serviciul ausilir 111, Naor recrutlor este mat mare decit_numérul tinerilor inserist in tablos Etnografia i istoricul jude. fulut. — Locuitorit judetulut Ba- ‘cid sunt, cea mat mare parte, Romint. “Gasim ined, printre sitenif agricultorl, si vecht co: ont de origina maghiaré, pis- trind pana acum limba lor si religiunea eatolied. Apot, ca mat fn toate judeyele farel, se afl, pintre locuitorit statomict, E- vret, Arment si Tiganf. Popu- latiunea romina se compune din Moldovent, bistinast af loculut, si din Mocant, venitf mat de curind din Ardeal. Fie-care din aceste ramure {sf pistreaza car racterele sale etnice, in asa grad, cc& sunt sate intregt de sute de familit de Ciangat, cari nu stio fined un cuvint romineste, spre ‘exemplu in Cleja, ete Rominit_mosnent din partea muntelut se deosibese mai cu seam prin statura lor innalta, spitoas’, prin taria lor gi prin agerimea minfet lor, ‘Mocanif, eatf de vreun seco! Incoace, ad venit si se stabi leased in acest jude, ocup mat cu seamA satele din vaile Oitu- zulu si Casinulut. EF saa pa strat portul ardelenese. Colonistit Ungurt se impart jn dowd ramure: maf init, sunt rnumitit Ciangatt (Czango Magya: rok), carl din timpurl nememo- rate, poate chiar inainte de in: temcierea principatulur Molde vel, locuese basinul Siretulur, pe malul drept si se intind de a Lespest, limita superioara a lor, pand in dreptul Raeaciunilor, limita inferioaa. La 1420, ‘gismund, prinjul Transilvanies, autoriza pe un numér mare de Saxon! si de Szechlert s& para. eased fara. Emigrantit se sta bilese in Moldova, unde fara primigy bine de Alesandru-eet Bun. 1 fara impatiqi in 9 paSencha ee rohif, sub autoritatea Episco- ppuluf catolic de Bacis. Parohiile germane in urmi au disparut oris'an contopiteu celemaghiare. Printre Ciangait gisim -multt cu rnume nemfese, ea Schuster, Mul- ler, ete. Szechlerit (sa Sacuit) S'ad ajezat prin Bacaa, stabi lind parohit la Faraoani, Clu: gira (cu sucursale la Bacia si Harati), Grozesti (eu sucursale la ‘Trotusul si Ocna). («Alexandre Te Bons, par E. Pleot et G Bengesco, p. 44). ‘Sub raportul vorbiref lor, et se deosibese printr'aceia, emu pot pronunta f si c, ci rostesc, de pilda: se in loc de ee, sisi Toe de Atl Ungurt saa Sacut, ve | iff in Moldova pe la jumita: tea secolulur XVIblea si prin al XVIIHea, s'a0 agezat pe mo- le vecinage cu Transilvania, pe valea Trotusului si prin ale afluentilor lu in dreapta. Nu se poate sticu siguranga la ce moment ati vent Evreit ‘sh loculased cu permanent’ acest judet; dar se constata e- xistenfa lor la Tirgul-Trotusul in secolul XVILlea, edet acolo Sse gusese morminte evreesti de pe acele timpusi. Cef mat mulff insd aa venit mat de curind, ‘earl din Rusia, cat din Aus: tro-Ungaria (Galiia). Gramadi- rea lor in timpit maf recentt (18821887), a ficut ea sute de familit-evreestt si emigreze spre a se stabili in Palestina; dar foarte multe din acelea s'aa tors curind inapot. Cit despre Tigani, putem zice ea, de la emanciparea lor din robie, el, din zi in zi mat mult, se contopese in populayiunea ro- in eft caracteristica si incase, statistiea lor a devenit az¥ foarte fanevoioasa de facut, tntru eft ppiveste jucotul Baesa in special. In privinta Armenilor, d. Xe. 1m nopol in «Archiva Societafet sti infice si Iiterare> din Tasi, 1889, No. 1) constata ed, pe cind Ge: ove ficeaa comercia in farile rnoastre despre sud si rasirit, pe la gurile Duntref, Armenit luasera aceiast sarcin& in Mol- dova, unde ef venise din Polonia, din orasul Leopol. Gasim 0 bi seria armeneased in Tasi la anul 1395. Cu zece an} mat inainte, ccucerirea Armenie! de catre Sul: tanul Egiptulut Saban, fmpray jase aceast populatiune. Citva ‘mat in urm, la 1418, pe timpul Il Alexandru-cel-Bun, 3000 de fami armenestt, din cele alun- gate din Armenia, printr’o eum- plita navalire a Turcomanilor, vin in Moldova si se aseart in parle sudice ale tare, precum in Cetatea-Alba, unde eu 3 ant in urma, if gaseste Guilbert de Lannoy, si in Galati; apot vedem si mal sus, in oragele Vaslui, Iasi, Botosani, Dorohoia si pnd in Hotin si Succava, Bacaul, find un punct interme: diag, trebue si fi avut si partea sa din aceasta colonizare insu armeneasea. Un pasagia din ziarul eal toriel Patriarhulul Macarie din Antiohia, pe care il vom repro: duce maf la vale, ne confirma acest fapt, pentru secotul XVII. ‘Armenit din toats partea de sus ‘a Moldover se servese, ca limba ‘uzuala, de dialectul armenese ‘numa eet de curind veniti din Constantinopol i agezati ca ne- gufitor! in orajele Moldover-d. | js, intrebuinteard intre di limba tureeasea (Prince N. Sou- | tuo, «Notions statistiques. sur, Moldavies, p. 52). | Daca insai am voi sf arunetim chiar si 0 privire retrospectiva supra locuitorilor judegulut Ba ia, dintrun trocut departat, apof referindu-ne in secolit eind popoarele barhare eutreerad f2- | BACK rile romine, putem, fird totust de a ne sprijini pe documente potitive, s4 recurgem Ia. topo: nimia citor-va localitatf din acest judey si s& tragem dinte'insa dovesi, e& intrinsul ad locuit odinioara Cumanii, de oarece aci se afld si acum numirile to: pice de Comanesti, Coman si altele analoage; ef asemenea at stat aci si Uzit, de oarece ga sim numirile de Uz si Oituz. Dar localitayi din Bact cu mult ‘mat numeroase dovedese, prin denumirile lor actuale, 0 inriurire directa si statornied a popoa: relor slavone; destul ne este si citim numirile Bistrifa, Soho- dolul, Ciudomirul, Livzit si al: tele Din epoca invaziunilor bar. bare, dae nu si mat vecht, a- ddicd din timpuri preistorice, cat 4 fe si numeroasele movile, ce se vad in deosebitele partt ale jud. Bacta, si din care cea mat inalta si ma insemnata este, fira indolalé, cea din comuna Prajesti. Chiarla apus de orasul Bacau, in dreptul loculut numit Dumbrava, si la Hiesti, comuna Ardeoani, sunt movile mart si altele mat miet. Despre aceasta, cca si despre orfce alte movile, ssezice, e& ar fi vecht morminte. Ipotezele, ci movilele ar fipuncte strategice sai streji, nu poate fi serios sustinuta, de vreme ce ‘multe din movile $i mat cu sea ma cea de la Tliesti, sunt in. conjurate, la distanje nu prea ‘mari, de dealurile naturale, care de sine formeazd puncte stea tegice cu mult mat insemnate de cit movilele construite de mind omeneased, In fine, 0 treia ipotez este faceea emis de cdlatorul ma ghiar P. A. Gexd, care a fost trimis Ia 1836 de Academia din BudaPesta si cerceteze pe Ungueit din Moldova, $i care,packe stinind, od Ciangail sunt ur tas! af Cumanilr, prtinde cd dilmele (movilele) ce se vid nu departe de oragul Backs, sunt veeht alte, unde Cumanit ert fead acl, oh acte cine aunt nate ale Gumanilor.(V.«Foain entra mint, iim gi teraturd din Brasov, 1839, No. 43—46). Istorical complet al judetulat Bacio, incepind din timpurile ante si pind in ailelenoastre, este grea de ficut. Abin dact te poate intruni vreo lleva nolan istoriceatingatoare. de intregol nut de altmint toate fptele cunoscute in storia fret Moldove, ea petreeute in feet jude se rapoartd noite © anime localitate dintrinsul, Not neam impus de a le relata pescurt, acolo unde tram des: pre fiecare lcaltate in. parte (vezi Bacdd, Valea-Seaca, Tre- bigul, Ractciuni, Mindstirea Ca sinal, Onesti, Ghimepu, Tirgul Oona, Borzestsaltele)- Den rea general a judeflu, find acceast cu @ oral ce Serva dle capital, r'avem alt moe de ao expla de clt refrin dame tot laceea ce spunem dee pre origina oragult, carcle ne fest, din cauzasituatunet sale taf centrale si maf lesne de a- bordat, a fost. preferit tuturor celor alte lcalttf ca resin 2 autor. ‘colo, dect,s'ai afezat inch de timpuria centrurite de adi- nistragie, De aceia, si cele dou fimuturt din vechime, al Bacto- Jat sial Trotuulu, a6 unit in vremurt mat now, aegindyse orayul Bacda ea reyedintt. D.V. ‘A.Urechi, bazindluse pe docu mente, afrmd ct, pe la 1304 inate de venires in Moldova a lat DragopRogdan, se_afia aci_un prineipat moldovenn, cu fapitala in orasul Bacio, care poseda un past peinear, | 5 In timpul dinastiet Comn lor, domnitoare in Constant nopole, Ungurit eran atacatt e- nergie de eltre Bizantint pen tru pridiciunile si ineursiunile pe care le facead in imperiul de rastrit. In unul din aceste atacurl, ne spune cronicarul Ci ramus, Grecil an fost ajutatt de deo armatt de Valacht (Ro- ‘mind, anul 1161, D4 Xenopol ne dovedeste, c& locuinta aces tor Valacht era chiar Bacau, intarind parerea lul si ew mar. turisivea unuf alt eroniear bi zantin, Nicetas Choniates, care ne spune ei Ia 1167 Manoil Comneanul, imparatul bizantin, ‘era si fie omorit de un nepot al sau, generalul Andronie Com: reanul. Atentatal find desco perity acesta fuge peste Dun’ re, si este prin de nigte Va lacht din finutul Baedulut gi tr mis imparatulut (A. D. Xenopol, vol. I, p. 559563). Dect, dupa eronicarit_bizan- tint, Bacau exista ea prineipat locuit de Valacht, in acelas timp pe cind avead fiinfd ducatele lf foan, Tareas, Seneslad, Lir- tiot (Muntenia) si republicele Vrancea, Cimpul-Lung, Tighe |, Bolohodul (Moldova), din see. XII si tnainte de desea- licare. Inca de pe la anul 1401, sub Domnnia lul Alexandru-cel Bun, iscopia latineased, care mat inainte era agezata in Tirgul- Siret, s'a mutat in Bact, aflin use acolo maf tn mijlocul ea lugitilor catoliet. Sineat: «Cro- rica Rominilors, ed. I tI p. 5593) Pe aceasta episcopie stra ind, muff din Domnit pimin- tent aa daruito eu mosit, eu | | seutirt si privilgit de tot fla Spe dovad, se pot vega mule urice domnest, cum spre exem- plu: al lo Istrati Dabija-Vods | din anal 1662 (vet eUricarule lat | Bact T. Codeeseu, vol. V, p. 230); al fut Duca-Voda, din 7 Tule 1665 si acela din 14 Decem- brie 1675, al lat Antonie. Ro sett, amindoud reproduse de 4. B. P. Hasdea in serierea sa slstoria toleranget religioase Rominias, Bucurestt 1868, pa- ina 46 si 47). Judetul Backs a fost adese ort teatrul uptelor dintse prin Gipit Moldovet si at Ardeallut Tl vedem citat ca atarc, spre cexemplu, Ia 1467, in batlile dintre Stefan-cetMare si Matet Corvin(veat $inea: «Cronica Ro- minors, Ia anul 1467). Cu dot secolt in urma, ron cele Moldover(Miron Costin:eLe- topisetuls, cap. XVIF si XVID, ne arati, e& 0 buna parte din primefeharteintre Vasile Voda Lupu 5 antagonistul sia Stefan Vodi-Gheorghita, ajutat find acesta de oaste transilvand, ta st de pringul George Racoti, sian petrecut, la anul 1643, prin finutul Bacto, tntre capital ju dejulut si satul Racdeiuni, pre cum si pe valea Trotusulut Tn luna Septembrie, 1611, Ra- du-Serban, voevodul Muntenit, dlup& ee biruise pe Gabriel Bar tori la Petrest, vizinduse para sit de ostast sal, se grabeste a tree in Moldova; de la Lun: caMare, aproape de Bacts, Ta tariltrimist de competitorul s40 RaduMihnea, il ad a goa nna si Serban:Voda abia scapa ‘cu cittva oament in tirg la Su ceava. (Raportal laf Sigismund Forgach in elstoria Rominilors de A. Xenopol, vol Ill, p. 444 siIstoria Rominds, de Gr. To- tileseu, p. 116). In fine, coborind ined, eu 200 ant maf la vale, putem cita ca tun eveniment rithoinie mat re cent, intrarea in judetul Backs, pe la pasul Oituzuluf, a gene: ralulut polones Toset ‘Bem, cam6 BACKO pul unel avangarde ungurestt; | caruls luf Codrescu, vol. VII, p. | ghiard. Din norocire, statistica dupa ce bituse in ziua de 27 | 288300), publicaté la 1849 (pag. 67) de Tulle 1849, pe Rust la Szepszi | Nu mat puyin interesanta pen- | Printul N. Sutu, restabileste a Set-Georgy, a urmarit si in | tru cunostinfa staref acestuf ju- | devaratul faptelor, aratind c& nu- Vins ogtile rusestt comandate | det este incercarea de cadastra | mirul tutulor catolicilor, — nu de generalul Moller, in apro- | ce s'a facut Ia anul 1824, de | numat Ungurt, — din Moldova, piere de Onesti ; dar nesim- | catre ispravnicul tinutulut si alt | era numat de 44317, asa ed nu finduse secundat, Bem a mar- | boierl, dupi o iduld domnea- | putea sa fi fost atft de nume- ginit intru atita indrizneata sa | sed, cas se inserle cite anume | rosf cu 13 ani maf inainte. ereare in Moldova si de la| mosit se afas in acest judet, | Pe lingd aceste notte istorice ‘Tirgul-Oena s'a retras peste | spre a se avea in vedere laf. | foarte resfirate asupra judetulut hotar, tot pe unde venise cerea fnulo? pentru menaitri | acts, eredem, ea nu e fra folos Despre contestiile ce sti: | —(postijsinefertjandarml Vert | a aminti reo citewa fapte bio- pines romineased avut ade-| _-Uricarul af Codresc, vol. V, | gafce sla spune, spre ex ef fen, in treeut, ou Ungaria, tot: | pagina 176). | Bedut a dat nastere citorva Fauna gata a depist granifele | Un ale document din 1834 | din oamenit de frunte at Mot sale spre a cilea pe tert ne arati, ea dintre cele 138 | dovel. Insust Marele Stefan- Moldover, avem, chiar de pe la | ageziminte manastirestf, ce se | Voda a fost nascut in Borzesti, fnceputul secolulul nostra, do- | aflad pe atunci in Moldova, | pe la anul 1436 (Gr. Tocilescu, veri, care se ating de judejul | finutul Bacda continea 13 si | «lstoriaRominas); Stefan Gheor: Bacdi, E un raport al stolni-) anume: Mandstirea Taziaul, | ghia Voevod era originar din cculuf Ton Virnav, ispravnic de | schitul Pralea, mindstirea Casi. | satul sa mostenese Racaciuni inutul Bacio, care relateazd | nul, mandstirea Berzuntul, schi- | S& addogim, e4 dof din fruntasit visteriel, la 8 Tulie 1804, ince | tul Magura, schitul Buclumi, | desteptaret noastre nationale, a- fel fiicuse Sacuit calcare pe te- | schitul Asiu, sch. Nilatulut @), | mindof contimporant cu nol, ritoriul judetulut la malul pi- | schitul Laposulut, schitul Savu, | sfa0 avut, unul leaganul si cel- lulut Chaghesulut, (Veal «Uri: | mindstirea Precista, manastirea | alt’ mormintul, in jud. Bacio. carul> luf Codreseu, vol. IV, | Bogdana, mindstirea Raducanl Ilustrul nostru poet Vasile A P. 90). (Veat pen tru ef in ginuturile de pe lint rmunte sunt mult supust Mok ovens, numii catolie, dup nationalitate si religiunea lor, pe care ia asezat acolo Stefan- celMare dupa cea batut pe Mateia, regele ungurese, gi ia impartit pe la boerit sa Este dle insemnat satul Cantemires tilor din finutul Roman @) nuit Faraoai, af efrutlocuitorh, mal byine de 200 familif, sunt cato let sao biseried de piatrd foarte veche; Oena si Trotusu wet apa Trotusulu,tirgurl me norabile pentru salinele exee lente ce se sese imprejural lor. Pe aiet este intrarea cea snaf larga din Moldova in Tra silvania In alincle de la Ocna nu © teebuingd de niet 0 miestie. pentru curitt sarea, eit sapind ppmintul de un cot saa dot deBACK adie, se gaseste sare prea cu- ratd, care sf strivede ca cris- talul sad porfrul, nefiind ames- tecata cu pimint cit de putin Si aceste saline niet odat& nu se sfirgese, micar et luereaza Intrinsele multe sute de oament. Pentru ca ta locurile unde se tale tablele sat drobit de sare, se lasa inte'un loc si intraltul columne de acest cristal de sare care si sprijineasca pamintul si holtitura si si aiba loc dea se lati vinele ecle not, si asa apot bolle acestea atit se umplu de sare, pina in 20 de anf, nicl se cunose eh ai fost de- sertate vre-odati. Si se gasese intr'insele une-ort pestt intregr impreuna crescutf, care nu se deosibese de loc de pestit cet firesti, care se prind prin riurile de prin prejur. Pe Taslaul-Sa- rat, nu departe de satul Moi- esti, curge, dintr'un izvor, pa ccura eu apa amestecata, eu care se servese faranit pentru unsul cearelor si tice dacd s'ar putea bine scurge apa, ar i cu mult ‘maf bund pentru trebuinfa case de eit acea ce se scoate din atborts Toate cite leam spus in par- tea descriptiva de la inceputul acestut agticol, aratt cita deo- scbire exist intre starea ac tuals a judefulut Bact si as: peetul saa de acum 250 si 200 de ant, Marca jud. : Stinet cu bradet. Baca, com ur, pl. Bistritacd-s, jd. Bacds, este capitala jude {ulur cu acelast num, Situapia. Avest oray este seaat la ges, pe malul drept al lulu Bistrifa, caret spald mar inca rdsariteana, si se gaseste Ja o distanta aproximativ de 4 Ha, de varsarea acestut ria in Siret. Esind din oras in direc fiunea rasditulut dincolo de po: | dul Bistritet, malul Siretulut este la o depirtare aproximativa de 5 kil, Aci, la Radomirest, se va construi de eitre stat un pod mare de fier, care actualmente ‘este in studia. In partea de sus 1 oragulut se scurg in Bistriga apele pir. Birnatul (Trebisul) si ale pistulut Negelul, care 1 tn ‘conjura toat parten de Ni, des- ctlind 0 incovoiturs. Bacdul ¢ situat Ia 46°.33'35" latitud, boreala si 24°.37'15" lon: sritud. orientald, cu ora 1.38°2 pe cind in Bucuresti este 1.35'5 Bactul se poate considera ca inima Moldovel; printe'insul se pun in legatura districtele din N. fret cu cele de la S.. prin sosele nationale si. printe’o cale ferats. Se giseste lao depar- tare de 302 kil, de Bucuresti, 160 kil. de Iasi, 190 kil. de Ga- lai si 58 Kil. de Piatra. Altitu- inea d'asupra.nivelulut Maret. Negre este de 161" 20. Limite. Tacina oragulut se margineste Ia N. cu com. Mar- gineniMunteni, Ia E, ca riul Bistrita, la S. ew com. Letea gi cu comuna Calugira-Mare, la V. eu com. CalugaraMare si ‘com. Margineni-Munteni Populatiunea. Dupa recense- rmintul'din 1890—91 se numara: 3011 capt de familie si 12675 ‘suflete, dintre cari 6299 barbatt 51 6376 femel. Dupa sex si stare civil, populatia se imparte: ne- wuratl 3815 barb. si 3249 fem.; casatoritt 2156 barb. si 2234 fem.; divorgati8 barb. si 13 fem; vaduvt 284 barb, si 880 fem. Miscarea populaticl: 484 nas- 192 casatorit, 381 mort Stid a cith si serie 4481 lo- i si anume: 2861 birbatl 1618 femet. Dupa national tate sunt: 5110 Romini, 6122 Evrei, $60 Germant, 485 Us: uri, 218 Arment, 33 Greet, 25 Bulgart, 20 Ruyl, 20 Italient, 15 Polont, 14 Francedt, 12 El vetientsi't Ture ‘Dupa protectiune: austro-un- gard 382 (371 Austriach si 11 Ungur), elena 33, bulgard 23, italiana 20, francext 14, ger mand 13 $i elvetiand 125 far restul ¢ de protectiune romtng, coprinzind, afara. de Romins, pe Arment, pe Ungurt (476) si pe Eveet Dupa reigiune: $170 orto oxi, 6122 moraicl, 1133 cato- Jit; Arment- Gregorient_ (orto ox) 218 1 mahometan. Sub raportul ocupatiunilor se ddeoscbese: agriculort, maf totf Romint, 299, meseriagt Gog, in mare parte Germant,industiast sad fabricanti_§, comerciantt (Greci, Fret si Arment) 604, Imuncitor! 421, servitor!_ 964, profesiunt tbere 690, iar restul fara ocupatie profesionals. Marca orasulut este o padure de bridet cu un cerb Case, edifct, bis. $8 strade. In orasul Bacta. sunt 4 subim- Artie, sectit saa culo Casele sunt de ced, din tre care unele fn stil modern, foarte ales. Cea mat insemnat clidire este Palatal Admini situat pe calea nationala Bact-Focsani, consteuit eu mij Toacele proprit ale judetulut s anume din venitul Zecimilor difionale, i terminat fn 1889. ‘Acest edifcid, care a costat {689900 lef, nu are un stil bine pronunfat, dar cu cele dou ale cu ferestrele sale foarte mari cu cele tret intra, cu scarad principala. de piatrd masiva, eu balcoane de lespezt de piatrA; apot fnlduntru, eu co- ridoare larg, salf spatioase, cu tun salon de ceremonit, Iuxos robilat, i in fine cu acopers mintul sia. in forma de man sarde prezinté totus! un aspect ‘monumental. Inteinsul sunt ins-_ wack talate mat toate autoritaile, | precum: Prefectura, Consiliul ju- defean cu Comitetul sau perma. ent, Tribunalul, Judeedtoria de col, Casieria generald, Posta gi Telegraful, infiinfat io oras la 1856, Creditul agricol, Serviciu, teenie si Servieiul higienic al judetulut. Architectul care a executat luerrilea fost Filip Xe- nopol. Liceul «Principele Ferdi and», situat pestrada judetians, axl denumitd a liceulut «Princ pele Ferdinand», este asemenea © elidire frumoasa, construita de stat, care s'a terminat Ia 1891 si a costat 220000 lei Palatul public, eate este con: struit de comuna din excedente jin valoare de 100000 lel, cu: prinde o sala de teatra si ea: zarma pompicrior. Casa primariel este situata in contra, aliturea cu Palatul Ad: ministrativ. Gara, construita ia 1870, este situata la extremi- tatea nord-vesticd a orasulut cea este 0 clidire frumoasd cu oud caturi si cu sill spatioase. Gazduirea in oras se face in dou fotelurl mart cu dous eaturi nu mite: HotelCentral si Europa, situate pe strada principals. Mat sunt si alte cinet hanurh de o insemnatate secundara, De lt 1891 inenace s'aa facut tret lo cealurt de scoala: No. 2 de fete sialta de bac Corot si No. 2 seaua nationala Baca Ocna. Fie ceare din aceste 3 localuri aa fost cladite de comuna Bacsa si constructia lor a costat cite 70000 Ie Bisericele sunt in numir de opt si anume 1. Precista, fosti_ minastire, ‘cércia. apartinea masia Letea; © aasezata pe strada ce poartt nu: chia monument al tirguluty a 180 fost caditd fa 1472 de Alexan. | dru, ful la Stefan-cet Mare, 2. Sf. Nicolae, catedralt, in centrul oragulul pe calea na fionala Bacta-Roman, ladita la 1840 de eftre enorast 3 Seth Imparat situatt in partea vested a orasulU, pe stra dda Giri, ela la 1845 de apo satul Emanoil Krupenshi sili 4 Sf. on, in central orasus, peo ulicioara a trade! Busuioe. 5. Buna-Vestre, pe strada eu acelagf nume, construlta la 1880 de arhitectul orasulut de pe a- tunel, inginerl Tosef Staviski, | cu mijloacele unut comtet par. lar, la care Gh. Morar st Gh. Manolin ao contibuit cu | sme mat mart | 6, St. Treime (cinta, fara din. ora, pe soseaua Baci-Foe sani, sid de comund la 1876. Din aceste bisercl, § sunt sulweationate de comuna, iar una (Precistay de stat si din veniturle lor proprit. Sunt de- servite de 7 preotl. 1 diacon si 7 dascalt. Catoliet din Bacao au cladit intre anit 1845—186r, | pe strada Buna-Vestire, 0 bise Seried, numita de popor Bardia, In care cladire a contribu si | Imparatul Austres, Franz Toset | 1, eu 1000 forint. De aseme nea, Armenit sta zdit la 1850, pe strada Armeneasea, o bise fica mare, Ia care a contribuit cu o sum de bant (200 gal: than) Mihail Sturdza,fostul Doma al Moldovel; fe-eare are cite 1 pret sit daseal. ila cinel seoale (have), | unde ‘31 fae rugdeiun Gradina. publica este situata central oraulul pe ealea Ba cti-Roman, sf a fost feuts de raposatul Dimitsie Kracti, pe ind cra. prefect. In acest lve de preumblare sa ayezat bus tul lui Vasile Alexandr 1m tot oragul sunt patru piete BACKC_ tuna cu hala, construita pe tim- pul cind Leon Sachelarie era primar, si alta, Piaja-Vechie, pe strada Mare; a treia, in fata ca- Hiemit Pompierilor (casa Sion) si alta pe calea Bacaa-Ocna. Ma sunt doua cofetarit, din are una cu gradind. Instaredeconstructic sunt: ca zarma pompieilor stun turn (foi 401) pentru observares incendlit lor. Canalal eolector al apelor din fora s'a dat iestimp (1893) in antrepriza. Se tratexza alimen- tarea eu api din invoarcle de Ia BarajiMargineni, cart aa 0 atitudine de 30 m. in raport cu oragul, si se xisese la 3s Aik departare. Toate Iuerarle dle alimentare eu apa si scur ere a apelor vor costa 114000 lei, S'a proieetat a se construl tun abatoria.sistematic in locul zalhanalet actuale de ling 23 aval Bistrtet; de asemenea se va deschide un boulevard de la sat la bariera Calugara, pe lo cul viran al comune In fata. garif s'aa_ construit cazarmele de artierie, compuse din 19 paviioane. Tn interior orayulut circula trdsurt eu dot cal si eu un cal Sunt 12 steade mar, bine & Tiniate, dar eva mat mare parte repavate, ci numat soscluite Calea Bacta-Roman, stradele Precista. Buna-Vestie, Busuioe, Judetiana saa a Liceulus, Ga rei, Primavere, Justites, Arme reasea, Lecea, Bulevardl gi c3 Bacia-Oen Din causa vintulas oe bate a proape $ lint pe an gi a ane voinget ew care se aduce api orasul aavue a st mari, cart ad dls trus strade Intregl, maf eu se sa din centru, unde easele find proape lipite una de alta, 2 fost adese-ort cu neputinga dé se localiza focul.Bacat 1 BACAC Imprejurimt. Privind tn thor | Ad fost frecuentate in anul yeolar se mat fabried paturt, dulapurt, dle pasire, observim et vatra | 1890-91 de 388 cleve si infi- | seaune si mese, toate eu un ma. foragulu se afld pe un loe ses, | injate: No, 1h 1858si No. 2] terial foarte bun si cu preturt caret uniformitate nu este va | la 1870. moderate. Asemenea, meseriasit riati de niet o ondulagiune a] Dowd gcoale private; una de | oraguluf se ocupa eu ciobota lrimulul Imprejurimile din con: | bet gi alta de fete. rie, eroitorie, confeetiunt de et tra sunt accidentate si ele pre: ‘Mart de acestea, comunita- | ciule si de cajoace. Femeile tes Zinta pozitiunt frumoase; astfet | file eatolice si armene ai cite | in stative, (rAzboaie) mitase, din la Ny pe malurite piriului Ne- | © geoula mixta, far Teracltifau | care fae borangicul; pinza de selul, se intind regulat bralele | 7 seoale, numite belert bbumbac, de in si de einepa, pre- veraf de legume ale gridiniri | aa yrut s4 fac pe scama lor | cum sildicere (scoarte de lind) lor, dincolo de care se zireste | 0 semalt profesionala de fete, | Avest oras a participat ew o: LuncalurRugins, pling de pri | dar din lipst de mijloace, au | bicete fabricate inteinsul sia vighetort, poi inaltimile si dum: | facut numaf o seoald primard | ume: vestminte brodate (sue Lravile de pe mosia Fintinelele; | de fete pe strada Busuioc, unde | mane) si icoane de argint, la spre V. dealurile paduroase ale | se invati, pe ling limba ro- | Exporitia din Paris, de la 1867, Sohodolulut, Calugiret si Dea. | mini si cea germant. Se mar | Tn oragul Bacda sunt dowd luLNow; fa S. se vede Cimi-| —invafa sieliginen mozaicd. | socictiti cconomice: «Carpatife, tirul si frumosul pare La-Po- Tn oragul Bacda se aff dout | eu 97 membri si ew un capital rumbarul, de ling’ fabriea de | tipografi: Tautu si Margulius, § | de 56252 let si a “Punetionari hietie Tetea, devenit yradina de | librarit si 1 litoprafie. lor Publicts, cu 56 membit ae: petrecere a Bicioanilor in zilele | Stahilimente sanitare. Spitale | tivi si un capital de 16030 let. de strbatoare; iar la E., dineolo | se gasese dowd: a) Spitalul Pa- Animatele, Dupa recensamin- de Bistriga sf Siret, culmile a- | vel si Ana Christea, cu 42 pa | tul din 1890, se gasese in ora- coperitecu copact, dela Buhoci. | turf, intretinut din fondurile do- | gul Bacaa: vite bovine 784, ‘Senate, In acest oras se aft | natoriloral exror nume il poarta | pore 109, eal 300, of 310 $i ‘urmatoatele scoale si dintr'o subventie anual, a | capre 20. Pasunatul vitelor se scoale publice: Liceul clasie | enrdata de camund. De la 1 Oc- | face pe imasul tirgulut si pe lo- clr an, saya ca acest dala prea 6 x tle ere Dome erlird Get bins despre ve parte. ' Damocalor ert, so pa (Cole, al aname Una pets regular sven Toetton din tp spre eumarce ‘atari de ipresrare 4 dos in fick ponte regularites Lucero de ea la ard; a tla Condicd pore ‘ru venir ce Se Yor see di ele ivate pein luminatel or genpny din al 1833, procum si acco ce oe or mal conte de ete Dumoeslr ution, impeeunt ev ale sale midi iets mat de coving of se ane In fla ate pee latlinara ch faellor wbaituare pot ler te mani Iban «propre A paulea Condes. petra te ci Isille ce 4e vor face din cv dese Jah, petra eave ai Door serotort h deg sami canth pe ecare an, find tanto actte code snurate alate bine gl pools cw pest Iaprva dat ha Blot gf bowrlor dine Aula ce vor wish pue peeve lr, ficindwae conicle ce chetialé din ald eth va merge be sere de dnaclor Dual serait ot ine 4 Incheindove sam Ocrttnor 3 tecind bait poste chee uate tial acla, yoru cet prnon ne a soe fom de ada Leith ma as, 58 Roe sa ac Itcbugece be corn Ti soe de reer pl nd we wooti, Sh 30 hotraseh oe Sse lack ae! aa ponte foloral ob, i feogndiae le debataje ni cx copia: flere trsovlut din anel 1833. 5 Locurle din ry yf abuse se vom ropa Intra esl chip, ad0ck be tact ce vor sven Toeatl cw bit fale dintveshime 9h pi I toca 1823 Gest, 30 yor seg Itty eos co vor pind tipindwe, ck aku se a alige pris pheen etter caprnstoae pein documen tart de schimir fumuseyee tg Is stator lipo ew cupindare de mat molt loc, el acuta © drops: ten Elric de «raat 9f pest ane late a prneghia, i misrindelise, ox nna gespody ne vor wee Teo id ame aller Geta et, pe hnumele proprictarulal iS, dindeine Aoeament de et hor Oewttr, Tar pers locule date de tg fa brn ask care 198 inal po dnsle fi date bn yromen oe lek pla 1823, Fiodek anor de semeves Toca, pron prietat pe oe giscae reuind ty acest hg, dar nia sf acdlr se goose Tootind ice poutr cb poate sf le find spre spclae parcels, lar be pontra neapimts lor ebay ovat don oes Sepresns eu oe ele alse malt vor pane la ale ce trehule regula pontn simone ‘pre mat uv flora abi, %. Peta louie acle cate de Ie 1825 cue pink seam, finde tne ese Tour a8 it cw cata de Chirk acc AU tats lela legit fle Dorcel roy ain 4833, 18 He 23, car de I ie lod nie de pire ad impart pein flue de afr feat barat “depart dea Pe da bef cat wa svat depts pe Fingh scote apt Toa dat lt la cast pont crea ageiet wt locity ind pestrs un hss eave ar Incape tl ptr aged, cow eurs en wrmare eat Gree fn pie may ce mal rimdsewe despre ata entra tehuigh byt tra asta Send dee Derbi ptanetar cet fvtare tur acon, ear alin ex emonen lca, de oS ce a dat ico mytee af pli, fds Aviat pentru ito Inet se wor gh rinse sfdate gra 3h along, Teh Sen dato aie lege dis Dose cal Hsin, gh prt de pli. extn captive pn le Vor fae wn fava Herr de Gur ce 8 fat ndaptt fragt ea ol Maas oe fit, de primiit locar, de ete 88 mck sive yi de sump ry fer sis ck ‘cbomare midair ex 2 hott 3 precame hel mat pain Be Ie ace ad ‘A tncheie jaa af ceased te are ately tf te pu ase tod Pema soot pros vivare a ea be dbitoriased oak xe ia jaca ale estrsarle arate ex dara ae cur Ioeartghpentra doveditle Itt er, Hnetethdies jared se wor pln de serait prin ipisniie dela cate st se vor twee In concn Andre flsuelor propio duh So va Hpi sf ete ona ath Ii ta legit prin Hor. Har eu act ‘ae I fal dat Io, 20 uma a leh sete de ab aval dope ne fi foe de asa, aH se ey se induc de complet sido oo we ‘= cave, pind acum pitt alu Beemin ce loll prin be sw fn fol ete ga, mak acum odatt peste td, iar fie gta, seconds seein ex sh fltim dar oa boumdlus, tack me v2 da document do dehy Osetia, weld condi, dar pra va mle foul obit pe lanes taal, sal se on da allen I dat ove lca yok bale, de ar toate oh wh flo tatt Ueglat 1 ae dah propio cae pore pri in eu aco oe Wiad cave «soda gi il en we costa, care fied a ma acon dpe de eopristay petn noopate wa it fates local, yo care shal lott Dil, indch ale tate IAN oe Ima bytet proper, of if vor ta ocr pretenpie vor heen ox tee fk a dat calle co neering 3h Giutral Iola se va ele fu eaprindoen Helos 3. ot ool de Bran ce este fn pe fina erga © 98 mbsra cu Inge impart ete proper de ie fos nginer te capris. idm {hoe "Oerationt wor dy a ada ee rare obstia tal propria ete dae funn 2 dein tneopat tp Ia fe ise a st Inra Tagine camels Arebulncint sk sre eros de pith Usenet mama? fog § se ra pI apd omeala ce oa ate Se foe stats avast ek Ingle ate nackte toparté local de brani ta ple slic dad on tnd de buch dit local ‘asi bun i snalghico, dup bandas estat pimlatle sb sk dee s din local oct pr, ‘In Incrrea vidomatiog vor cen eta dr Osratorit ca pstronsime pe {off ool ago, EF petra the sil propistgt de 1 se cuvine a = fe Ine Ge hank f apt” Alta wb ton de name agelor 96 ltanea cit ‘trim xtra, la proses ‘iaca Ha midalaror c va pone pe mt prea a0 bat, e& dup acete poe (tsk of so doe gi lecrale de brand, Fics tt ehipal de siting, ek de sora putes of mal mle gh cova mas, ea ab lipsnsed tt flab do tig, aoe vt tect bh emetic, dep cane for Osettrt vor skiborh of idle Fetoeimuls ye numele $5 de sem pi Jinlloe {a dat pn Ia cca mat de pe ura oie propretart, ead fele dale sak sghnenced carte de rant fe;ioeae, eh Inet a pn di tex mmicnce, Toul fs va. haa looa ait panel wcnlaet of onet u va mat poten chtige oe reves dept. Tar poten act ear, i totinpae, ar dept de ice in tg sin, fue von mal pt ava deptate ak nash Toe de Bran ef va mine In foal biti, care afisk mum cal anche, wontindue eb wie loath, sant droptate 4 2 pint pote cots ateaInchisitorl, Ack tek Tv da, deck numa tne va tn flood eos gf mal ct ae Boker, din imprejarist entra ie ‘longa cromelnieste al peste mh is pond de impr, ar dse I rean tn hence leat Inchra Jadesiore, Topo, feat sale Semen, tana Toute de hrm elt cc, vot mine bn oer ote pa I tneoe, ales se lace putt mas, mii reir nega pir shine romelvceaeh ca al taro de inayat penta ice ett Lut. Asomene spony ext ee sor afeig dn lag rae rie evi elonony aun a ocr 4 Braco vr 6 ara vor tee ft a shai Ins tate nite mem Tocee) pstindede dr crt ot Ap stem se path finn di ‘Wincle tps Ia ere ar cee tu dla ropate 4 ed9, Cd onrecare din Toei, din nade Leste tna pielabary, pe cum de pildk ene, bane, dugbene te atmenea we wor inde de vet ‘up trebulng cet va Indemna, aac cen binea neato, dash se v4 leah stor, vor sven dpe ine YE locale de brant ceva avind ve oral, peste 10 ani deck va 6 xin ent din ak oray aad vat ahd va retin, (at Bind dea male 3h sot hr), fn vrmea do 10 acai oe Himloe tn owl otic iar find ‘umpitora vehi. ego de 40 an Sad mal avec atael tage i fnle ween, duck Sack mu ve ave te leat de het de satin, dar tutdaung, af Ia Ttimpiace de chi se we aplcast a punctal mal sty al ee 1. Local ee se v4 pute opti pest Ima se va pita ut Hts nga ou teal arin, In care eiuare pene tndeminare i Brand Aes-crla din Lesion. proprictar,s2 a primi a se pana tna Jcanicior fs plstr tome de bs ar ma Site af sae inghdulacd ae bge n scot ima mal vit oc pe ld tiaek de iy on vor fi slabode & = puns, ind + ealicilor ppc ohoreie 0 ver aven mama po fem Pak lod oe vor da oil tn sn ar hide a ae phann bor de tnt expe pate Kalb wil pone do cark asa penta casks rath fate bra clorate dohnce. ropitile. 11, Pent ok propia Segue se dite imprest de citek meg Stele mes, nt care ting cee heap de a we scate de sab impr farae ls cra er, (ark 2 Tadingt vehi trate pla (Go pte 6 niin des tte vet De ewes doe Octo Impress ex ale sale midair, vor scot» leah ge destin web de aeacnen te Re cetincog, city bail ‘rr, ebrra plata alestie 3 eelc- Te ce va or tebun cuebit ane ma fac, 30 vor da din etn Ug bain 4 oe adap ale ale mile, Injloge ek dup forma mat ss alo, se ed de tof ae vor dane tno ra at prow Gtoare f dup cong fe ce oe uma fp tofimen adam a Ive ea dor Ocrotonf, ack ni va & tne In Inlogete gt sot gh vor 6 Uaunetsosinele 2 vor ds in joey gure evn ade | serie prin ‘selturde pnts sit Ack He, va imine tome Taek 3 de Ta se pane fo errs lr potent Tag ve da sooo pe care tne temiat de nu sa anit age pe acsle jena, eae se vor plata cuprnde lee fk abate Intra it depp, {Hogue dar mal limort ch ace ‘Menietcomglinin, wa of privasck Clerk alt, de eit mal cles apeera rope propeetat spre 50s ti Ttee tote ‘A dar cesta ind scsinle nea tee ce me capind fn aritatle 12 pone far pre carmarea a fll de eat sr, care pd acm a nae beep le propre, gh epee a imban {ag Tne te tk care privet buna | pers In eale a whet proprsty! de mat ‘mul propietart, precum yi rep Toe pepretanie ey Inehelim accnt ju (gee prose pe tein cvs ot tor plat nevrimatate toate cuprinderile Tei ate acum precum stn vitrime, spre oihnn Weallelor propre si nsinion dreptilor propre Cimon 46 eit 910 per de eget ‘Adovente de Bia raul las, Nu tule tale 18400 Itorical orapulut. In pevinta punerei inceputulat tig sunt raf multe legende, inst lipsese feu totul date sigure si docu rmente positive. Dintre legende vom alege pe cea care pare a cexplica de odata, atit fandatiu: | nea originard a trgula, cit si numele de Baeaa, Aceasta este si cea mat acreditata printre ba- teint din tirg gi mat eu seama printre Ciangait (Ungurit) cari populesra sate intregt In acest judet. Doud din aeste sate, C4 lugara Mare 91 sunt chiar la poarta.orasulut Dintre acesti Ciangal un tind, ed in documeate veeht de ale piminturilor lor s‘ar fi vor- — penecaces bind chiar den oare-care Bako, tungur din Calugéra, care a pus si Inceputul si a dat si numele 40 tirgulul Bacto, Tata cum spun ef, elgf amintese din ba trint «Un oarecare ungur, din C&- lugira de loc, avea piminturt pind in apa Bistrifel, adicd si ppe acolo pe unde azt € orasul fiind dinsul un mare tilhar, fugit in Ungaria, unde a fost prins si condamnat la moarte. Precum se stie, pe atuncf con- ‘damnatit nu erad executatt, dacs primead s4 fie calad (aceasta gi fastiai se aplicd ia Rusia) un timp oarecare; acesta primi si dup expirarea termenulut, riminind Uber, se intoarse iar in Moldova la paminturile sale. Ungureste cilia se chiama bako. Aga ed el cind vent si deschise 0 crfym pe soseaua Romanuluf, adicd in capatul de ssus al viltoruluf rag, toata Iu- rea © cunoseu sub numele de ctigma luf Bako, Crisma find pe drumul principal al Moldo- vet, numele ef de Bako deveni foarte cunoscut, ea un punct in: semnat pentru toaté regiunea. Imprejurul ef a0 Inceput a se vinde bueatf din paminturile lut Bako ; aga s'alipit casa de casa, s'a lungit ulifa, gl s’aa deschis altele, care toate ad luat si ele numele de Bako». Dupa legenda aceasta ar ur ‘ma, ca orasul actual 4 se fi in ting treptat de la N. spre S., adiea de prin mahalaua Roma- nuluf, in josul apet; aceasta consecinti a legendet este ve. rifieata de fapt; in adevar, de cite off se cearcd stpaturl mat serioase pentru vreo construc- tiune in partea din sus a tir. guluf, maf tot-d'a-una se di peste temelif, beciuri, adic& urme de clidisi anterioare; din contra, aceasta nu se tntimpla niet o Pn_ wacko - dat cu partea din jos a ora: sulur, unde solul pare a fi lip- sit de constructiunt vecht. ‘Acum doud sute de ani a: proape, Dimitrie Cantemir ne povesteste, of oragul era situat fnte’o insula a siulut Bistrita («Deserierea Moldovets, tradu cerea roming, tom. If, pag. 18); lueru ce a putut sa fie cu pu ting pe acele timpuri, cunos- cinduse de toff schimbarile ca- pricioase ale cursulut riulu Intru adeverirea acestel_ne- cunoscute mutisl a sfulul, ad cem urmitoarele: «A fost 0 Diceid ca s4 alba Catolicit,lo- cuitort in Moldova, un episcop ccu episcopia in tirg 1a Bacab. ‘Apa Bistrifer a surpat biseriea, si de atunef s'a mutat in fara legeasea. Acum episcopul Sta- nislas Tezerski, ce se numeste al Bacdulul, venind si voind si ‘se ageze In tard, Voevodul ia dat poslujnict de oament straint, pe care si ageze in satul Tre- hes al Episcopie’, ce este la tirg la Baca; ia mat dat piscopiel si tot felul de alte scutiris. (Uricul lat Grigorie Ghica, dat in 1741), CChiar astazi partite marginase, de la estul si nordul podisu- uf maf ridicat al tirguluf, sunt supuse Ia dese revarsa ale ‘lui Bistrta, cind vine mare, pre- ‘cum siale celor dout piraie : Bar- natul i Negelul. Pentru apararea acestel parila oraguluf, de desele revirsarl ale sfulut, s'a ineeput ‘construirea unui dig (gaz), care este pe jumatate neterminat, Acest oras, din vechime,a fost ‘scaunul une episcopit catolice, cu titlul «Lpiscopus Bacoven: sis-, ereat& in locul celef de la Siret in anul 1401, de catre papa Bonifacia IX-lea, avind 0 imogie si astaet, sub stapinirea cembaticulul, In secolul al XVF lea, aceasta episcopie fu u 180 cu vicariatul apostolic din Tara- Romineased, si titularul purta titlul «Episcopus Argensis et Ba- covensiss («Alexandre le Bon>, ‘de Bengesco, pag. 62). Din cele precedente se vede, cc pe la jumAtatea secolului tre cut, Episcopia s'a mutat in Po- lonia, (Melhisedec, ,p. 17). Prin secolul al XVIlea era la Bacaa 0 mandstire franciscand, care a fost distrust de un foc. Tn oragul Bacto, pe timpul lof Alexandru-cel-Bun (1401— 1433) care locuia adese-ort in acest tirg, trecea frontiera mot doveand, si aci se afla un sta Diliment de vam, dimpreuna eu cite unul la Trotug si la Taz- lia. Postavurile de Orient, cu destinatie pentru Brasov, se va- smuiad la Bacaa si Trotus. La 1422, Alexandrucel-Bun a dat mantstirer Bistrifa, jud. Neamfu, vama de la Tazlaa, care depindea de cea din Backs si care probabil apartinea atunct aceleiasi manastrl. La 1456, Ste fan-celMare confirma posesiu: nea vimilor mindstiret Bistrita Despre numele orasulul Ba- eG, despre Episcopia catolica dintrinsul si despre vama ce se afla acolo, trateaza si d. B. P. Hasded, in tom. TIT din «Fy. mologicum Magnum Romanizes, p-2288—2294. Creclem de mare interes a extrage si a decopia dintr'acea erudita notia, faptele ‘urmatoare: In privinga numelur, d. Hagdeu respingind pentru linsul o origina ungureasc, pre cum, bine ingeles, si ridieula lut derivatiune din numele zevlut Bacchus, pare a inelina eatre 0 etimologie turaniea, ce s'ar afa in relatiune cu ocuparea i tulur, ca si a intreget Moldove, de Cumani, ma XiHea seco. D. Hasdea vorbeste apot de- jainte de al pacat spre Episcopia catoliea din Ba ce80, pentru care citeaza hrisoave de la Duca-Voda gi de la An- ton Ruset, precum si un pase gid din Miron Costin, cu ur ‘matorul cuprins: «Episcopul de Bacaa ate titlul: al. bisericilor catolice din toata fara Moldov Autoritatea lul se intinde gi a supra Bugiaculul, unde locuese ‘nu putint Catolici, anume in Ce tatea-Alba, in Tighina gi in cele sapte sate hanesti>. (Vert lista Episcopilor catolict din Bacaa in: Benes, «Milcovias, Il, 24—35) Tot asa de interesanta pen trecutul oraguluf nostru este st deserierea lul, ficuta la 1640, de episcopul italian Mareo Bandini si tiparita in Kurz's «Magazin», Tl, pagina 14: «Oragul Bacaa a fost inte’o vreme resedinta Domnilor Moldovel, mat ales a tunei cind traia Margareta, fica Voevodului ungurese Stefan din ‘Transilvania si prima sotie a lui Alexandru-Vodi (F 1410, sub ‘care Bacdul ajunsese la apogeul infloriel sale). Pe atuneT se fnalia fn partea sudied a orasuluf un palat domnese, care acum zace in cenusa. Pozitiunea oragulul ¢ cea mal desfitatd, scaldat la rsdrit find de riul Bistriga, care se revarsa cu violenga din muntit ‘Ardealulut, la miaza-2i privind o intinsa cimpie acoperita cu dese sate rominesti; despre crivit pink la Carpatt_avind vestita vale a Bistritel, numita ast-el dupa ria, si in fine despre a pus, la depirtare de o lezhe, ‘munfi gi dealur, intrerupte prin val, cale de tret aile pind la ‘Transilvania. Aerul e cel mal ‘sanitos; pldurt frumoase prin naturd si prin arta, stejarse fiare silbatice si pistrl_multime, rlurt pline de pestt delicios ne ceunoscutt in Italia, apot belwe de vite, de grine, de poame, tant sf mieres,In fine, d Hagdea se expsi mA intrastfel despre vama Ba: cfulut: ln secolul XV, Baetul maf avea inci 0 alté.iosemna- tate, cea maf mare din punctul nostru de vedere, fiind-e4, dupa cum se vede, ea a Msat pnd as {iat 0 urma in raid. Pant la anexarea edtre Moldova la 1475 a distritulutPutne («Letopiset> 1, p. 128), Bactul era oras de hotar despre Muntenia si chiar | despre Ardeal. Aci trebuia si se vimuiased marfurile, In trac: tatul comercial eu Polonia, di 1407, Alexandru-cel-Bun zice (eArchiva Istoricts T, 1, p- 131) a exportatiunitpostavurilor la Unguet si la Muntent este slo- bod’; anume pentru exporta iunea munteneaset se va plati jn Suceava de la 1 grivad, 3 eros, st apot Ia tntoareerea din Valachia cu marfti de acolo, fe piper, fie lind, fie orf-ce, se va pitti tn Baca) de la 12 cintare, p rubld de argint..» gi mat jos: , pe care Cihae o traduce prin: trouver son diables, saa ‘son bourreau, lar d. Saineanu, prin: «Seinen Meister finden»... «Sta gisit Bacduls... gb eare vrea si zicd pur si simplu:a mers pana adat de hotar, a ajuns la vama, a fost oprt si scotocit gia putut 4 mearga mat nainte. Nascut in secolul XV, cind pe ealator si mat ales pe negusto rozeat cele doud vim, «miam sit Bacaul-, este un adevarat ‘monument istoric» Reluind acum girul evenimen: telor istorice, al cAror teatra a fost Bact, vom aminti, c& la 1476, Bacal dimpreuna cu alte forage a fost pustit, dinduise foe de $tefan-cel-Mare, in retra: gerea sa la Valea-Alba (Raz- boieni) d'inaintea Turcilor (Gr. Tocilescu, «Istoria Romina, p. 68). Oragul Baca, resedinga nu: ‘maf a finutulul din vechime, cei purta numele, devine in se colulalXVILea, capitala a doud Wiouturt alipite, al Bacaulut si al Trotuyulut Printre faptele istorice petre ceute aci, gisim urmatoarele 4a) «Pe timpul luptelor inversu- nate pentru Domnie dintre Gheor- she Stefan si Vasile-Voda, acesta aflind despre uneltirile logoft- tulul Gheorghe Stefan si ca a: cesta s'a infeles cu Racofi si ‘cu Domnul Munteniet Matet-Vo- a, ca sil detroneze, tramite pe Seculi si pe Tacomi, vataf de aprozt si pe Alexandru Cos- tin, eu carte domneascé, si che: ‘me indata la Curte pe logofat. __BACEA Acestia ajungind la Baca sunt {intimpinat! de strajle ungurest, carel ia la goand tmpuscindud cea pistoalele, — Tacomi... cade mort.(«Letopisetul Moldovers,t. I, p. 300). Iar tot in acel timp (1653) Gh. Stefan, cind plecase ‘cu ajutorul lui Matet Voda #4 alunge din nod de pe tron pe Va- sile Lupu, se muti cu temelia coaster ale, de Ia Réciciuni la Bact, unde it sosi ajutor de la Racoti Il, pe Stefan Petki cu un corp de Transilvanenis, (Le: topiseful Moldovels, t. T, pag. 318). 4) Yn anul 1712, in Bacda fa pring, de eatre Vornicul Mano- lache Rosetti, fostul rege al Po: loniei gi rege al Lotaringiet, Sta- nislav Teszynski (a c&ruia fica a fost sofia Iul Ludovie XV), ceare trecea drept ofiter din ar. mata suedezi. El a fost predat ut Neculae Mavrocordat, Dom: ‘nul Moldovet La Baca s'a nascut ilustrul nostru poet Vasile Alexandri, fn anul 1821, la 1 Tulle. Dupa toatl probabilitatea, din aceste locurt a adunat of © bund parte din comoara de poezit populare, ce nea dat, Bachd, stafie de dr. d. f, jude Bacto, pl. Bistrija-d.j., comuna Bacia, pe linia MardsestiRo- ‘man, pus in circulate lat Sep- tembrie 1872. Se afa Intre sta tile Valea Seacd (10 kil) si Fi tinele (12.1 kil.) Indlyimea d’a- supra nivelulut marif de 160.77 im, Venitul acestet statit pe a nul 1896 a fost de 758.319 1. 17 b Bacea, ctu, in jud. Ol, pen inte’ de com. Timpeni, situat pe malul sting al Dorofeiult, 3 kil la N. de Timpeni, rege: dina comunel. Are o pop. de 700 loc, maoritate mognent.Cel maf insemnat intre digit € Dumitru Serbanescu, cu 100 h. arabile si 15 hect padure. Et posed 200 bol, 170 vacl, 150 cal, 1700 of, 150 poret si 2 ma art. ‘Aci se afi o biserica cladita Ja 1857 de Ton Brumusila si Dumitru Serbineseu. E deser- vita de 1 preot sit cintiret, litt de locuitort si de com. Se zice ed Bacea isf trage numele de la un cioban, care avea o stind mare, agezati. in aeel Toc, unde s'a format satl | smal ti Bacea, pir. mic in judetul Ol, care se formeazi pe teritoriul ccomunet Timpeni, eit. Bace: pl. Serbanesti. Curge de la E. catre V., pri mijlocul satulut si se varsd in Dorofeia pe st a Iu Bachif (Lacul-), /ac, in comuna Nehoiasul, eat. Bagceni, judetul Buza0, pe muntele Dealul-Zmeu- If; are mult peste, maf eu seama soreasca si purcol Bacin, /ac, in plasa Sulina, ju- deful Tulcea, pe teritoriul co- munet urbane Chilia-Veche, i ppartea apusana a plasif ‘comunet;; are 0 intindere de 30 hect.; este inconjurat cu stuf ‘url si comunied prin mit gir- Tite cu lacul Maxinea, si bratul Tatarul (0 derivatie a bratulut Chilia) de care e format in re- varsarile sale; pestele saa este putin cautat. Bacin, Jac, in judejul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul com. urbane Chilia-Veche, in par- tea SV. a plasit si a comune! cl este mat mult o continuatie ‘a laculut Costin, cu care comu nica prin gitul Costineiue; 1 formeaza la rindut lacul Pos tar si Tihae, din care pleacd girl Aliboca-Suhatul; comu- nied si eu girla Iacob-Suhatul; suprafata este de 80 hect.; e in- conjurat numa cu stuf, peste bun si in mare cantitate, find bine alimentat de cele douk airle de mat sus Baciul saa Baciul-de-Sus, «2 din com, Biejesti, pl. Glavacio- cul, jud. Vlagea. ‘© mahala din acest catun este pe proprieta fea dui Ap. Grajdanescu ou tun venit anual de 10000 le. In acest eatun este o biserict cu hramul Sf Joan Botezstorul, cu un preot si 2 dascalis de pinde de parohia BaciulPosta Tn acest eatun este scoala ccomunal si primaria. Sunt case bbune de locuit. Oamenit mun citorl. Este situat pe coastele apet Glavaciocul. Baciul, éa/%d insemnata in plasa Medjidia, comuna Rasova, jud. Constanfa. Este situata in partea apusand a plisit i cea centrala a comunel, intinzindusse de la MoaralurMamie, pina in drep- tul ruinelor satulut GhiolRagea, printre dealurile Germelul gi Mustana la apus si Dealul-Ba- cluluf la rasarit. Are o lungime de 6 kil, pe o largime maxima de th kil. cu 0 suprafaya de 1300 hect. Ea nu este de oft partea rdsiriteana a maref baltf ‘Alimon, cea apusand find balta Vederoasa. Este acoperita in tn: tregime de stuf, care este foarte des. Valea Arabaji-Ceair se des chide in aceasta balta, impreund ‘cu valea Ceraclar prin partea sa de sud. Baciul, 6ét de apa strata, in jud. Prahova, ce izvorase din minele de sare parasite. Sunt situate in ccentrul com. urbane Slanicul, plaiul Vaebilaul. Apele apartin statulul si se arendeaza de Di- recfiunea general a_monopo- lulu statulur. Sunt situate in regiunea unuf munte de sare, ce domina asupra vederet Sis niculut. Comunicatia la bal se face cu fnlesnire prin gara Slt niculut. ‘Apele sunt sarate si mai con. fin iod in mare cantitate si fier Ele sunt bune pentru reumatism, boale de femel, de piele, sero- fale si altele. S'at ficut analize calitative de mat multt_medict ; insa nv s'at) publicat pana acum. Baile sunt administrate de d, Ton T. Popescu, care le cauti fin antreprizd, in asistenga d-lor ddr. Margulius si Argesanu. Baciul, loc cu isvoare, pl. Tar- Hduld.j,, com. Bratila, judequl Bacaa, pe teritoriul satulul Gu- raVait, de unde obirseste pi ul Gura:Vait Baciul, munte, comuna rur. Rw cirul, plaiul Dimbovita, judetul Museel Baciul, paidure, supusa regimulut silvie, pe muntele eu acelast mv me, proprietatea dlut Anastase sia altora, pendinte de com. Rucérul, plaal Dimbovita,jud- Muscel, in intindere de asoheet, avind csenté dominantt moi Etatea ef este intre 40—60 ast | “Se margineste la N. si V-ca Austro-Ungaria. Baelul, piri, com. Rucér, plasa Dimbovita, jud. Musee. | Baciul, mic piria, afluent al So ‘muzulu-Mare, in com. Dolhasea jud. Suceava. Baciul-Pogta, ci. din comuna Blejesti, pl. Glavacioeul, jude! ‘Viagea, ssituat pe propritateaBACIULET RAL 190 AGHNET (GRINDLL-) Neamu si Blejesti; a Fundul-Vair, si se seurge ‘a comunet; se varsa fh ful Mil- C.siG.Olanescu, Are un venit | SdratelulBercit, in com. Polt- | cov, pe dreapta luf,trecind prin anual de 50000 lef. cori, cat. Seortoasa. eat. Brosteni. Tn acest eftun, Ia 1864, a Improprietare 75 locuitort lind | Baciulul (Movila-), meoi/a,jud. | Badel (Valea-), pir, invoreste 295 hect. Pe aceasta proprie- | Bacda, pl Taslaulaj. c. Br | din coasta numita ValeaBadet, fate este pidurea Sinica in su | tia, pe tertorul satulul Ciortea. | comuna Viddest, plasa Ri prafata de 250 hect | site jud. Museel, se varsa in Tnainte de a se face soscaua | Badacd, veri Basen’, faz, jude | ValealulDan, pe teritoril a Bucurest-PitestiSlatina-Craiova | tl fayi | celeiast comune, gi tmpreuns si Inainte de a se construt linia | se vars in ri’ Bratia, ferata Bucuresti-Virciorova era | Badalar, movil insemnata, in $a post aad stafiune unde | jud. Constanta, pl. Mangalia, | Badet (Valea-), in jud. Vileea ‘se schimbad call de olac, ce | pe teritoriul com. urb. Mangalia; | (Vest Diroaia). facean cursa BucurestiCratova. | situatd In partea rasdriteana a | Aceasta a fécut si se ica Ba: | plas si cea apusana a comunel, | Badiulul (Capita), colin, in ciulPosta ea 88 se deosibeasei | Ja 4 kil. spre NV. de oras,pe | com, Vinula-Voda, eit. Bout de celevalte catune eu numirea | muchia dealulut Mangala, are | nest, jud. Burda de Baciul. (Vez! com. Blejest) lime de 67 m. dominind | cele 13 mict movile in mijlo- | Badragi, «atiser, in jud. Doro: Bachulul (Dealul-), dal, in jud. cul cArora se afla, apot drumu- | hoia; veer Rusit-Ciomirtan, sa Constanta, pl. Medjidia, pe te: | ile ce due de fa Mangalia Ia | com. Zamostia, pl. Rerhometele, fitoriul com. rur. Rasova; se | CaraOmer si Medjidia; a se desface din DealulMalagenilor, | vit odinioaré ea punet de orien: | Badragi, dumbravi de stejart, si anume din virul numit Mo. | tare; este acoperita eu verdeata. | fn jud. Dorohola, pe teritorial vila-Amdutulu; se tntinde spre satulut RusitCiomirtan, comuna iniazd-noapte,avind 0 diectiune | Badalag, dea/, pe coasta cAruia | Zamostia, pl. Berhometee gonerali de la ScE. spre N. | situat satul Balteni, din com. V.; brizdeazi partea apusani | Hermeziul, pl. Turia, jud. Iasi; | Bagdat, sat, in jud. Braila, la S, 4 plist sicea S-V. a comune; | mit astfel dupa mumele unul | de com. Dedulest, pe muchia se intinde desalungul balit Ver | pzitor de hotare. malului sudieal viroagel Buzee- deroasa pan in Dundre. Are TuluiSec, la 2 kil, de satul De ‘oindlhime de 130 m, Este de na- | Badea, makala, comuna Pirau- | dulesti, numit astfel dupa mu turd stincoasa sl are o multime | sani, pl. Mijlocul, jud. Vileca. | mele proprietarulut moxiel. Va de vat ripoase; malurile Dunarit | Are’ o populate de 120 locui- | tra satu este de 16 hectare, (Girls Veriga) sunt inalte si si | tort avind 32 case sl 3 circumt. P poase; la poalele N-V. ale lut pulatiunea este de 185 lout eine eats Maral Sl) Badeasay cf, jod, Arges pasa | tots animate sme! 8 ex tie. Este acoperttcu vertesta | Piety face parte din com-rur. | 190 ute corte, 760 of a $0 Pin spel 3 elo chews | BovestVaret (Usa n) | poe coma i | Bader (Deatul), dot, com. Ris | Bagdat moi in ju. Bel, ttt a SV. si pend de in com, Mlajetul, jul. Buxia, | com. Dedulesti, pl. Tanea, pro- si punct de hotar despre com, | Badei (Gura-), picter, in jud. | _prietatea mostenitorilor T. Bay: Colt. RSarat, pl Orasulut. (V.Gura- | dat, cu suprafafa 1800 hect. si Baded). venit 40000 tel Baclulut (Groapa-), (oc izolat, | jesth, ple Riuile, jad,’ Muscel Baciulul (Izvorul-), icvor, in com. Canesti, catunul Negosina, | Badet (Valea-), piria, in jud. | Baghiei (Grindul-), ¢riné, san jud. Burda. E avut in substane | RoSarat, pl. Oraguluf, comuna | — loc ridieat deasupea stufulut in ‘minerale si maf cu seama in| Brosteni; iavoreste din Dealul | conjurator, in jud. Twleea, pl sare. Incepe de la Saraturi, din | Taisulut; uda partea de rasarit | Macin, pe teritoriul comunel urpac bane Macin (i pe al e&tunulut s40 numit Ghecet). Se desface din Grindul-Ghecetulur; se in- tinde spre miazi-noapte, avind © directiune generala de la Sud. Vest spre Nord-Est; are 0 for- ‘mA Iunguiafd, cu o intindere de 4 kil. §1 cu o suprafata de 80 hect.; are spre rasdrit 0 pre- lungire numita Grindul Pietroiu uf; la miazd-noapte comunica cu Grindul-Spinaulut, la Sud cu Grindul-Spinaulur, Oaet gi Cle- ceaMare; pe la Nord trece $i girl Spindul ce se vars in Balta-Latimet ; el este inconju- rat de toate partile numat cu stuf; nu este cultivat, fiind pu- tn cam pietros. Baghiul, munte, in plaiul Clo- ‘ani, jud. Mehedin Bagiurea, suf, numit in vechime si Voiesuti, in com. Darabani, pl. Prutuld.j.,jud. Dorohoia, eu 250 familil, 932 suflete si situ: plicuta. Are vedert intinse asupra Basarabiei si a Bucovi- nef, pe podisul inalt si parte din costisa dealuluf, ce domina supra Prutulut, pind la al ea: ula mal se intind poslele dea- ulus, Aseririle satenilor in mare parte sunt bune, eu liver! si ‘erin; proprietatea nu are x sezare. Biserica cu patronul Sf Du: tmiteu, cu € preot, 2 cintareti Sit palam, este miei, constru: itd din lemn gi lipita, facut’ de satent. Calitatea pamintuluf estebund. ‘Satenit posed 735 heet. pamint. Drumurile principale sunt spre Dorohoia si Darabani; spre Baranca-Hudestilor, eatre Herta si Mamornita Vechimea satulul este insem: hat, eet documente vecht a- ‘cam de 300 anf trecuti, vorbese de acest sat. Din vechime, dupa acte, satul avea doud parti deo: sebite una de alta: Bagiurea- din-Deal si Bagiurea-din- Vale, dar prin sporirea populatiet cum #'a0 impreunat. In ograda case locuitorulut Gh. Vasilescu se afl o piatra cou inseriptia urmatoare «1797, Noembrie 8. Ait a Impuseat Turcif pe GrigorasCris- tea Paharnicul, in vremea cu. mel, Dumnezed sf ertes. Tata legenda ce se pastreaza fn popor asupra acestel_ intim- pla goa Coston Paha in Stig, er Osa gf nen pornct dele Od, at th le Ste de cleo In ac ap lca In fect sa clptenin une pte do To emt Hasan Cae to cae ig war's fot Bou folpa de cx | ‘SL fingct marie toca © A mare [Aces Ga primind de lon om care ppl anor bat cet winder tal, se fice of prin contact anion, fata the toldvindoe mark Atul Grigory clas # pus de dat fr cae. Tor cul Hast afndue de coutate pate 4 Praalt of vfs facta foc « lesgat In geal giind casa arc cn Merle din cx tte cat ert Toreti,aceta Ufrat de ee ver pase pe Ocal, care panne ok det fo cast. Soin moral, ind de ae cea timp, + onl do ls Sai, 1 lott transporat cave, tor Sul: ar pe Toca snide Total, a ip cracen de pla te cx Smerpia de ma ea, Bagolat, locuinja isolata, in jud. R.-Sarat, pl. Gradigtea, comuna Valeele, pe drumul eatre comu- nele Gulianca si Ciorasti; nu se stie de unde if vine numele. Bahltnegtl, dec, in jud. Tolea, peteritorilcom.urb, Mahmud, in partea nordicd a plas si a comunet; suprafaja 4o hect in conjurat cu suf se varsd in sitla Sond peste putin si ne- cutat Bahluetul, piria, ce curge prin jud. Roman, plasa Siretul-d-s., ‘com. Strunga. Invoreste Ia S. de satul Movilenit; curge de la NV. eftre S-E. Uda foarte putin pamintul acestel comune, dupi care apof trece in jud. Iasi, unde se uneste cu_un alt pirtig, tot cu-numele de Bah- Tuetul, ce izvoreste din padurea Vateani, jud. Suceava. Primeste fn sine, pe teritoriul jud. Tasi pe pir. Sirea si altele si apot se vvarsd, maf in jos de Podul-loaet fn ful Bahluiul dea dreapta. Bahluetul, pirig, invoreste din ppidurea Vateani, jud. Suceava, intra in jud. asi prin partes de NV. a com, Baleeni, wdind © parte de la V. a plaget Bah Tui, pants Tigul-Frumos far de acolo toata partea de N. a plisit Cinigatura, si fa tirgo> ful Podulflones, se vars in Greapta riulut Bahuiul, dup ce primeste in cusul sma mult fluent Bahluetul-Rece, pirfu, ce trece 1n jud. Suceava, prin satele Giur- sth sl Costesti din com, Ru- feinoasa, si, dupa ce formeazi lazurile Giurgesti, Pretrigurile sf Dadesti, sia primit, din stinga, piraiele Dragotent, Giurgesti ValeaBunef, iar din dreapta pir. Paunesti, trece tn com. Di- esti, jud. Tasi, gi se varst in Bablui, Bahluiul, plas, tn partea des pre NeV. a judetulut Tags sia fuat numele de la sful Bahluil, ce curge prin mijlocul ef; s¢ Intinde de la N.-V. spre S., pe dealurile si podigele dintre riv- rile Jijia si Bahluiul, pe_vales Bahiuiulut si pe dealurile si po: digele din dreapta.lulut Br hluia, pana in marginea despre_BAMLUIUL, as __wanweten_ Limitele. Se margineste la N. 3. Ceplenita, eu satele: Ce: | _ siruri, formeaz4: piscurt, podiye ho: ta, Buhalnita, Steclaria, Vi- | si val, cari toate at numirile jalul dept al riulut Ji Moara-Prefectulut si Boro- | lor, prin loealitatile pe unde se jis, prino linie maf mult dreapta, | soaia, laN-V.plisil,deadreapta | gasese, astfel sunt: inclinata spre S.-V.; trece prin | si dea stiga riulut Bahluiul In comuna Sipotele: Odaea, marginea de N-V. a comune: 4- Cotnari, eu satele: Valea, | Domneasea, Viigoara, Balusul, lor: Sipotele, Ceplenita si Ba: | Dealul, Zlodica, Horodistea si | Nucusorul, Novaci, Jireghea, Pi- deni, pant in dreptul satulut | Luparia, Zbereni, Hodura si fo- | gati, Solovatul, Rediul, Mamali Sticliria; Ia V. se margineste | sipeni, in centrul si partea de | ga, lacobenilor, Gavriloaea, To. eu jud. Suceava, incepind ho. | V.a plisif, dea dreapta si dea | mulef, Soldana, Grajduri, Bu- tarul din dreptul satulur Sti- | stinga slulur Bahluiul. | hieni, Draganestilor, Vacel, Bu: clavia; continua pe marginea de 5. Baiceni, cu satele: Baiceni, | ghel, Topala, Viddent, Hileeni V. a com. Badeni, Isinduse | Barbatesti, Cirjoaia, CoastaMa- | _ lor, Berbecutif, Mitocul, Zugravu- spre S. pe marginea de V. a| gure, Cucuteni, Zbereni, Sect- | tut, Urzicanilor, Calpagiul, Sipo- comunelor: Ceplenita, Cotnar, | rest, Balosinest| gi Dadest, in tele, Chscdreni,Coroleuea, Cr Pacem, gt pe pial Bahlueyul, | parten despre V. a plas, dea | cea, Urseani gi Viddoaia, pind in’ marginea teritoriulut | dreapta riulut Bahluial Tn comuna Biden: Dealubtu- ‘TrgulFrumos; Ix S. se mirgi-| 6, Belcest, cu satcle: Cio: | Vou, Biserce, Hate’ Vint neste cu Tirgu-Frumos si plasa | rani, Valent st Rusi sub numele | In comuna Ceplenita: Bab Gitigatara, pina dinclo det | de ‘Beles; Unaiot, Ulm. | nul Gale, Ureche gl Petros, fuyorl Podullloact; la E-eu | Vecht, Polen, Lite,” Arama | In eomuna Cotnar: Catena, BL Tura, din margnea ju. Bor | (Protopopul),CoarnleCapret,|__Piciru-Cateln, Prac, Zio fora, pand tn drepea satulut | Focarte(Pragus)i Monten in | dia, Chigoval,lnamanul, Far Vitdeny din com, Sipotle, a: | rll pli dea dreapta $i llr, Midrulf, Strat, Liter vind dehotar apa jit (ce eurge | dea sting vil! Bau." cel,” Bota Mingle, Chil, de la N. spre 9); ar din mar | 7. Bley cu satele: Bie, | Tuneef, Valpotl, Dumirava tinea teritorilat satulu! Vis | Eiceni, Spinoasa si Totoett | Breasl, Hodara si ios deny in mall drept al riulat | la SeE. plgit dea dreapta'si| In comuna Baleen acl, sting al riulut Bahluiul, ling’ tir- este de 74123 hect. | Rusit-Ciorani, Ciomagul, Morel fusoral PodulToae, Caltaten. solulut e reputata | 31 Lunge. ‘Aceasth plas formatt din | ca dintreeele maf bune pro: | In comuna Bilegt: Norocelil comunele urmoare: dete, | Mosinoaet, Postet, Moar, Ra Te Sipotele, cu aatle: Sipo- | lina variant dup poijunt, | dil, Nucasorl, Doron, Bie tele, TazulNos (Sipoteled-s), | ape si pidurl; mat icoroasa in | — st, Races, Tate, Valturul Hlin- Mitocul (Sipoteled.), Bubs: | partea de S-E,, din causa p& | cen sh Sarata ieni, Chiseareni-Not, Chiseareni- durilor, Aerul este curat si sa- | Printre aceste dealuri, se afli Vechi, Draganesti, Fintinele nittos. | un numar de izvoare si piraie, (Cioara), Haleeni, lacobeni, O- | Dealurife. In aceast past se | cart in cursul lor alimenteasa newt, Plogari, Soldana si Via: | intind. doud siru de dealt | satel, vile si sesurile cu apa deni, in partea de Na plasit,| mart, dela N., pornind din jud. | necesar8; precom si un numar intre rful Jijia si piri Jiioara. | Botosani; unul trece printre riu- | de iazurl mari si mit, earl pe 2. Biden, cu satele: Bi | rile Jijia si Bahluiul, cu diferite | Iingd ed servese pentru adapatul deni, Fetesti, Zagavia, Scobinti. | ramifieasf, formind doua vat | vitelor, dar apo! produc stuh Stecliria si Traisteni (Luparia), | marl, far altul pe dreapta Bah- | §i pescdsit. fn partea de N-V. a plasif, dea | Iuiulut. | Dintre rut sunt: Babloul i dreapta si dea stinga riulul Bab- Ramurile ce se desfae Sia wil. ferite dicectiuni, din aceste dous | Dintre piraie: Meletinul, Stirleoca, Mitoeul, Prajanul, Coma- nacul, Novaci, Ricea, Fetest Scobingi, Hatei, Luciul, Hucul, Buhalnija, Hodura, Rascana, Cotnat, Pacurasi, Racea (Sirca), Cirjoaia, Valea-Racului, Tolensa (Valea Orze’), Spinoasa, Lunget. | Dorosteit,Capsa, Totoesti, Bah: | luetul si Jijoara, | Dramurt, Viasa Babluivtut, | ste fesuti de un mumir mare dde drumusi comunale si vec nale, cart leaga satele si comu nee fntre ele. Cele. mat pine: pale sunt \ 1. Deumul Podublloac-ttie laa; fneepe din tirgusorul Po- dultloact; merge spre NV. pe valea. si maful drept al riulu | Bahluia, pana tn comuna Bek | ‘esti; de acolo pe partea stingd, trecind prin satele: Releesti, Hodura, Moara-Prefectului, Ce- plenita si B&deni, pina in mar- ginea tirgulut Hielaa din jud, Botosani. 2. Drumul ce pleacé: din & ul Podulloaet, pe malul sting al Bahluiulu, trece prin satele Birleti, Erhiceni, Focuti, Coae- neleCapret, pani la Petros, de unde se desface in doua ra mort: una pleact e&tre Nord- in com. Sipotele, prin sx tele: Chigeareni, Sipotee si So- dana, pind in malul drept al Tiel, de unde trece la Andrie- | i com. Epureni, pl. Turi jar alta ramura, prin Traistei, Onesti si Plugari, dind in. so: sseaua nafionala din judegul Bo: tosani | 3. Drumul ce pleat de la TirgulFrumos, spre Nord, pe marginea de Sud-Vest a plisit prin satele: Cucuteni, Baiceni, Magura, Cigjoaia si la Cotnar se leaga cu soseaua mixta. Afar de aceste sunt dows | rumurt mart: unul mixt de la | ‘Tirgul-Frumos la Hirlaa; trece prin comunele: Baiceni, Cot 1 nari, Ceplenita i Bideni; altul Judetean, trece de la Nordul pla set Copoul in sus prin comu: rele? Sipotele, Onesti si se lea fei cu coseaua nationald din ju- detul Botosani; jar peo mick parte de la V. trece calea fera- 14: Podul-lloact-Tirgul-Frumos. Pe cit este de hogat in pro- uctiunt pamintul plisit Bah- liu, pe atit produefiunea in- dustriala se afla cu totul in ur- j edet, afard de 31 mort de 1 de vint, 10 de aburh ap, pentru micinat fina, nif, unde se fabrics rachiurl, Industria mare mt se mat in: searmna prin nimica alta. Industria easnied, in uncle lo calitaf, totust se mentine prin Iucrul etnepet, a inulut si a le nel, facinduse diferite yesaturi, recum: pinza, foale, sumane, Sscorturl. ete. Prin scoalele rurale in eitewa localitaff, a inceput a se luera pilarit de paie si aceasta dustrie merge progresind din an in an, Comerciul locuitorilor const In desfacerea cerealclor si a vi telor, prin tirgurile din vecina- tate? Podul-lloael, Tirgul-Fru- lag; iar_proprietarit marl fac vinzaei de proslucte jn cantitat? insemnate eu strat ntatea, Vinurile gi fructele sunt cat tate atit in tard cft si in afara, 0 vel Poputatia. Yn plasa Bahluiu- | lui se afi o populatie de: 547 familif saa 25718 locuitort, dine tre cart: 13110 sunt barbatt si 1608 femet din acestia: 22920 sunt Romint, 2633 Evret, 19 Ger. manf, 3 Polonf, 13 Ungurl, 6 Rusi, 2 Greet si 1 Lipovan, Rominit in general se ocupa cu agricultura si cresterea vite- lor. Evreit, cart triese cea mat mare parte in tirgusorul Podul- Tloael, fac comert ou bactiit si RARLUIUL_ Atif sunt mestesugari precum: eroitort, ciobotary, fie- rarl, tinichigit, stolert, zidari; alti fac comer ambulant prin sate cumpirind : pieY, vite, pro ducte, fructe, pasarl, brinzd, ous, ete. iar altit sunt posesort de mosit; cerlalyl straint se afta in dlferite servicit pe la mosit. Plasa Bahlufulut, unita eu Cir ligdtura, se administreaza de ed tre un sub-prefect eu resedinta tirgusorul Podullloaet; are sub administrarea sa opt co- mune din aceasts plasd, cu 58 sate si un tirgusor. Fie-care comund ¢ adminis: frat de un primar eu consilial comunal. Pentru pricinele mit de ju decatl dintre locuitors, sunt in stituite judecatorif comunale, far pentru apelurt si pricint mar, judecatoria de Ocol in Tirgul: Frumos, care are sub juridic tia sa ambele plas. Tot in Tirgul-Frumos se afta garnizoana miltara, sub 2 cl reia juridietie sunt sefit de gar nizoane de prin comunele din ambele lash Numarul bisericilor este de 35 (dintre cart una eatolies), cu 33. preotl, 28 cintareyt si eclesiarht, Numacul seoalelor e de 21, cu 21 invafatort si 3. invats toare si cu o populatie de 753 levi gi 18 eleve. Bablutul, s2f, ia com. Radew plasa Cosula, jud. Botosani, st tuat in pidure in partea de V. a eomunet Rideni, pe piriul Bahluiul, de la care sha luat $1 umele, E populat de Tigani ling ath, cart aa aicea maf mult 0 sedere veemelnict, e&ct, mal ca seama in timpul verel, umbit din sat in sat cu mestesugul ce ag, In timpul emel se intoreinapof si se ocup cu rotaria, lingurdria, facerea de mangal, Sunt 40 familf, cu 163 su- fete. Bahluiul, dea/, pe teritoril com. Releesti, pl. Bahluiul jud. Tasis porneste din malal drept al riulut | Bahluiul, prelungindwse de la N. la S. pe o intindere de 250 rmetri,avind inaljimea de 150.m, de la nivelul riulut Bahluiul. 1 este traversat dle drumul,ce duce la tirguyorul Podullloaet. | Babluiul, pia, izvoreste din dea Tul Runcul din pares Storey com, Storest pl Copal, jd Bo- toyan gt eurge prin pre spre SE ntgint de dealut ial | de ambele pars el © format Gin dovd braje! Bahl y Hw rnosul Humosu isvoreste in pidurea Deleny com. Deen, in Deal Mare; curge de le V. spre E. pnd pe mosia Visden, com. Rider, unde ae uneyte ca Bad | Tui; ud satal Balla, ta pe dure, pe moyia Vise aot in lectin Se, strabate valea 8a prin eodtit Dalen, ula. sat Pireovac, apot orsyl Hila, care c ajerat pe sings aa; de ta Ha, exe dia regimen pa dlrilor i inte in regan pean intun yes larg, pe te | feral jad. Tay, pe la comuna | Badeni, plasa Bahl Ye terior judejlut Botoyai primeste din codtii Detent 0 | Taulfine de plage, gl anume: | Bagiara gi Recen pe stnga, lr Vaca, Raconal, Huovoaul, Tt | sa qi Prcovacl pe dreapta. | Ih jud. lay, trece prin satu Ba: | deni, unde primeste in toga | ta Lucia in cor. Cplenita, tea tingn Piri ates Ta dreapta. piel Bohai; inure comunele Cotsar yi Bat 80 sal ae se cceni, primeste in dreapta pitiul irjnaia; trece apot prin comu: rele Belcesti si Birleyti, unde, la satul Spinoasa, primeste la dreapta Pirtul-Huculut; ilocul tirgusorulut Podullo: ci, piriul Bahlueful. In oragul Iasi primeste la stinga Céeaina si la dreapta Nicolina; de acolo trece printre comunele: Hullo: ca (unde primeste in stinga pi raele Casova si Valea-Lunge)) si ‘Tomesti, primind aie, in dreap: ‘ta, piriul Humuleul jin urma se varsa in riul Jijea ling’ coasta dealului Doamna, intre comu: nele Tutora si Tomesti, aproape dle satul Chiperesti. In cursul saa formeazd mic rezervoare de ap4 (lazurf), unde sunt instalate mori de apa si fabrict pentru batut sumant. De | laceste ge ala mal multe in pa: dure pe teritoriul comunelor Radeni si Deteni. nu seacd nictodat ict si pustost, pre- spre S. pina la goseaua natio- nala PodulTloael-Tirgul-Frumos, peo lungime cam de 3150 Bahluiul, ea/e, prin care curge piriul Babluiul, in judetele Ro- | tosant st Tash. Bahna, com. rur. in jud. Roman, plasa Siretuld.j., spre sud-vest de oraval Roman, la extrem: tatea judetului, la 22 kil. de o- rayul Roman sila 21 ki sedinga plist. Este asezata pe ses. E formats de eatunele Bahna, Arémesti-Bocresti (Lie Tiacub, AedimestiRazasi, Bab: nisoara si Urziel, cu resedin Ide re - AINA, capt de familit, 429 contribua: bill, 1460 loe., din east 127 stia carte si 359 case, Toatd popu: latiunea este romind, afara de 8 famili Fvret. Se lucreaza eacuge, roate gi fesdturi alese de lina. ‘Sunt 1390 capete vite mart, Are © yeoalt mixta, care a fost fre: ‘cuentati in 1886-87, de 37 & levi (36 bieti si 1 fata) din 68 Inserist (66 batt gi 2 fete). Are 5 biserict (2 de lemn si 3 de vi: iatueh. Aceasta comund tine de ircumseriptia fiscal’ Galbeni, Venitul anual al comunes este de 2709 lef, 41 b. si cheltuetile de 2549 let. ste legata prin gosea cu o- rayul Roman. Bahna, saf, al com. Bogdanesti, jud, Bacta, pl. Trotusul, situat pe piliagul eu acelast nume, d'a stinga Oituauluh, lao depie- tare de 2685 m. de Bogdanesti. Ta anul 1891, din acest eatun, all urmat Ia scoalt 6 bieff si fata, din 51 copit in virsta de seoalt. Capt de familie sunt 56, suflete 288, dintre cari: 229 Unguri si sy Romini. Rominit de aci sunt de statura inalté 51 foarte voiniet. Animale sunt? 14 cal, 139 vite cornute, 3 porct si 19 capre Bahna, 21, situat pe valea apet Bahna, jud. Mehedingi, yine de comuna rurald Vireiorova. Prin satul Bahna trece drumul Vir ciorova Bahna Balta, din_plaiul Cerna, Bahna, sat, in com. Girovul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamfy, a- sezat pe valea si podisul din stinga al piriuluf Cracaul, for- rind limita comunet despre pl. de Sus Mijlocul Are o populatiune de $1 su: fiete, dintre cari 22 capi de fa- com. in satul Bahna. Are 425 nile, sau 35 barbatf gt $6 fem.; as194 dlupt stare civilé sunt: 38nec8- | ce 0 di poporul satulot Gu- sitoriff, 39 elsitoriti, 2 vaduvi 2 divorfaji; in raport cu in- structiunea: 7 stia carte si 74 nu tit. Case 27. Locuitorit se ocupa cu agri cultura gi cresterea vitelor. Te renul este relativ cit se poate de produeator. In acest sat se af: 0 fieririe, 2 rotirif, 3 mort de apa. Vite sunt in numir de 240. Bahna, sat, in jud. Roman, pl. Siretuld.j., spre sudvest de forasul Roman, la extremitates judetuluf, Ia 22 kil, de oragul Roman si la 21 kil. de reyedinga plist. Este agezat pe ses. Ire. sedinfa comunet Bahna. Are 144 capl de familie, 149 contri Dbuabill, 509 loc, din carl 63 stid carte; 135 case. Popul tiunea este romina, afard de 6 fam. Evret. Se lucreaza ctrute, roate si fesdturf alese de lind. Sunt 438 capete vite mari Are (© seoali mixta, care a fost fre cuentatd in 188687 de 37 clevt (36 baeti si 1 fata) din 68 fnscrist (66 bieti si 2 fete). Are 2 bisericl: una de valatuet si alta de lemn deservite de dot preoti, Este legatt cu orasul Roman prin gosea. De vechimea acestus sat a: rminteste un document de la 1752. Este de notat, cum cdi a. ccest sat apartinea jud. Neamtu, de unde se deduce cum c& mar. inca de vest a jud. Roman, era maf aproape de orayul Ro- man cum este in prezent. Din acest sat era episcopul de Hus! Inocentie, dup cum se constatit dintr’o hotimicie de ln 1752 de unde se vede, ca pe acele timpuri acest sat era impartit intre 3 batrint rizest: Gelasie, Neghitu si Pavel. Bahna saa Baht 1» denumire, noaia, com. Rachitoasa, pl. Sti Bahna, Sa/td, in jud. Dorohoit, format. din scursoarea Sirct Jul, pe teritoriul satulut Bal nest hhometele. com. Zamostia, pl. Ber Bahna, deal, jud. Backs, pl. Tro tusul, com. Bogdanesti, pe te Fitoriul satului ew acelagf name, situat da stinga Oituzul in com, Fliminzi, Bahna, i pl. Coyula, jud. Botosa | Bahna, iva de apa, pe terito ul comunet Valea-Siril, plasa Vrancea, jud. Putna, care for- Bahna, fimiet de gronift, intre Rominia si Ungaria in. jude ful Mehedingi. In ura unor neintelegert ivite in anul 1886, tre locuitorf din com. rural Virciorova si cet din Ungara, pentru terenul are era neutru intre Vieciorova si Orsova, s'a stabilit, in paguba locuitorilor Virciorovent si a statulu, prin conventia de defimitare din a- nul 1887 ca fn Toe de sul Cerna ce urma i fc limits ftre ame bele sate, si fie Bahna graniga definitva’ numat la. Vircorova, inte Rominia. st imperiul Aw stro-Ungar. Austro Ungaria a ftcut astfel ocaleare de teren in pamintal fit rominestf, maf bine de 100 mit pogoane. Sunt multe hrisoave in satel limitrofe cart dovedese, c& ined din_timpul lu Mircea-cel-Mare, Donna sit Rominest, a fosthotarulntre ‘FaraRomineasea si Austria pe apa Cerna. si BilleCalde (Me- | nadia), si ehiar tractatal de a | Sistov, din anal 1791, August limita Tara 21, numeste apa Cerna, intre imperiul Austriae Romineased. Bahna, moyic, judetul Bacaa, pla- sa Trotusul, comuna Bogda: nest, despre care T. Codreseu (-Buciumul Romins, 1875, pag- 85) se exprimd ast-fel: « Aceasta ‘mosie a fost a Kneazulut Dimi trie Cantacuzin, cumpirati la 1847, eu prejul de 3632 galbent de la dlut Caminarul Spiridon Pandeli, ceo cumparase maf ina inte de la d-lut Vornicul Searlat Miclescu, carcle la anul 1841 siguripseste pe cucoana dsale Ralu, ndscuta Roset, cu a cccasti._mosie, pentru. vinzarea mosiel Borza de la finutul Bo- tosani, ee 0 avea zestre, vin- duti eitre Vorn. Iancu Giurgea; jaracuma la 1853, aceasti mo- sie, uf kneazul Cantacuzin 0 vinde d-sale Sirdaruluf Mano- lache Apostoliu in pret de $000 galbent, Are sat, 3 nevolnict, 5 Slujbast volnief, 1 vatay, 4 vi dane; pe ling’ mosiile Grozesti, Bogdanesti, Tisesti sialtele, cu tun numir de 25 locuitorts Bahna, mafic, in com. Girovsh pl. Patra-Muntel,jud. Neamtu. Impreuna cu un loc situat pe smoyia Danesti, numit Cotultu Simion-Ciobanul (ca de 3% fale), are o intindere pnd la agit hectare (343% fet). Se invecineste la N. cu deli mitarea din 1864 (pimintul pe care sai improprietéet insur {eit satulut Baha), gi eu mosia Zidesti; la S. cu mosile Inet siRoznowul; la E. eu Marginesi sia V. cu apa Cracdul ce este hotar despre. moyia, Roznovel Aceasti, mosie’ se compune Tocurt de ariturd si fine nd o livede cu pom rod tox gi dowd mor una pe apa Cracdulut sf alta in sat, preeum iBAHIA si maf multe acarete. Mat ina- | inte vreme se arenda la un loc (ca un singur trup) cu Gura- VaieiTurturesti; 1a 1884 inst a fost vinduta separat, prin inalt deeret regal, D-lui Tord. Co- mani, pe suma de 214100 let. Se mal numeste si Troifa, de pe timpul eind era pendinte de manastitea. Biserc Bahna, mind de carbunt, in jud. ‘Mehedingi, pl. Ocolul, situati pe teritoriul comunet Vieciorova, si la N. de aceasta comuna. Minele de la Bahna ad fost puse in exploatare siexploatarea lor a finut pana la anul 1889, ‘cind a incetat. Acum nu se cexploateazi la Bahna, de cit patra. Minele dela Bahna sunt legate eu statiunea c. fr. Vi ‘iorova: Bucuresti prin o eale fe- rata ingusta, care merge la Vir- ciorova pe valea Bahne! pina a minele Bahnet. Din studiul geologic ficut asupra judetulut ‘Mehedingi, de D. Sabba Stefi neseu gi inginerul Dréghiceanu, sedovedeste, eX plalul Cerna si plaiul Closani sunt foarte bogate in toate felurile de mineralurt Bahna, ptdure, jud. Tecucid, la N. de com. Umbraresti. Bahna, jud. Mchedinti, picket de granita, intre Rominia si banatul ‘Temisoaret. Bahna, piria, jud. Bact, plasa Trotusul, com. Bogdiinesti, care uuda satul cu acelasf nume si se varsi da stinga Oituzulu. Bahna, pirtias, pl. Siretuld.s., jud. Bacaa, care curge pe la apusul comune! Sacueni si se ial Valea-Rea. Bahna, piria, ievoreste din iazul Bahna, com. Flaminzi, judequl Botosani; curge prin partea de S. 1 S-E. a comune! Uriceni, pl. Cosula, si unindu-se eu pir Tulburea, se varsa in Miletin. Bahna, piria, com. Calinesti, pl. Siretul, judetul Botosani. Vext Chia, piri Bahna, firia. V. Budsiul, pirta, €.Movileni, pl. Copoul, jud. Tas. Bahna, piria, judetul Mehedioti; Tavoreste din muntele Baiul saa Baia, trece prinsatul Bahna, dup ‘ce ud maf multe comune si sate fn drumul 849, pand la Viecio- rova, unde se varsi in Duna. Bahna, piria. V. Caluiugul, piri, jud. Neamtu. Bahna, piria, pe teritoriul co: imunei Negeilest, plasa Vrancea, jud. Patna, ce se varsi in stinga Putnet. Acest pili despartedea- ul Zeiea de Dealul Baber, Bana, piria, care curge prin ju dejul Roman, plasa Siretuld.j., com. Bahna. Invoreste de ling satul Ruptura; curge de la NV. citre S-E,, trecind prin satele Galbeni $i Buclum! si se varst, la extremitatea sudied a jude- fuluf, to piriul Turbata, de a dreapta, Bahna, pivia, in co Jud. Suceava, eare se varsi ‘Somuzul Bact. Curt, PiriublutVas, Pigiul Pre- til, PirlullutD, Zaharia, Oprisa ‘nul, Darabanul si Olariul; si dupa tun curs de 2000 m. se varsi in iazul proprietatit. Bahna, piria, izvoreste de sub DATINASCHITULUI dealul Bahnet, eurge spre Apus de satul Deleni, com. Ciortesti, plasa Crasna, jud. Vastuia, si se varsd in Vasluct Ia Podul: de-Piatea. Bahna, proprictate a statulut, in jud. Muscel, pendinte de mitro polia din Bucuresti, care, im- preuni cu Grigoreni, s'a aren- dat pe periodul 188893, cu 495 let anual, Hhna, ses, in jud. Dorohoid, pe teritoriul satulut Horlaceni, eo- muna Vaculesti, plasa Cosula. Bahna, es, din comuna Sirea, plasa Cirligatura, judeful Iasi; se intinde din marginea Tazulut Lunganior, pina pe malul drept al piriulur Bahluetul Bahna, jes, in jud. Neamfu, care Se intinde e&tre sudul satulut Negritesti, comuna Roznov, pl. tifa, pnd in malul lular Bistrita Bahna, vale, in com. rur. Vi rova, pl. Ocolul, jud. Mehedings. Bahna-Botesti, ocir/, linga ssatul cu acest nume din com Brédajelul, jud. Suceava. Behna-lul-Manolache, ofiryia (pirlutut Glodurile, in comuna Preutesti, jud. Suceava, Bahne-lul-Voda, baits, judeyul Thsi, pe teritoriul. satulut festi, comunalfermeriul. Se zice, cf ska luat numele de la An- ton-Voda, care avea o mied pro: prietate pe accast Bahna-Morilor, va/e, in com. Stolniceni, jud. Suceava, parte cultivabild, parte fine, Bahna-Schitului, fine, pe seBAHNARt sul SomuzulufMare, in comuna Dolhasea, jud. Suecava, Bahnari, sa, in partea de N: ‘a comune Munteni-d.j., plasa Crasna, jud. Vasluia, Este si tuat pe coasta dealulu Meri- ni, pe valea Bahnarisi pe coasta dealuluy Bahnari;, prin mijlocul Iu trece piriul eu acelast nume. Are o suprafata de 2937 hect., din cart 2566 hect. partea pro- prietaruluf, iar restal de hhect. al locuitorilor. Are o popu: latie de 148 familif sat 432 su flete, din carl 1 fam. Evret eu 9 suflete. In sat se afld © biseried zi itd la 1860 de Stefan Anghe: Iuta, fost proprietar, serviti de 1 preot si 1 cintire, Locuitorit poseda 34 plugurt | si 80 care eu bol. Vite sunt S02 eapete, cin cart 269 vite mart commute, 433 of, 7 eal $195 rimatort Bahnari, sa, in partoa de Est acom. Radiul, plasa Stemnieul, jud. Vastuid, sitwat pe dealul Bustea pe coasta dle Est, Parte din acest sat se afla pe terito: riul com. Muntenid.j. Are o su prafaja de 819 hect. si 0 po ulagie de 90 familit saa 285 suflete Sunt 60 vite marl cornute, 200 of, 3 cal, 7 rimatori si 7 stupr ow albine, Bahnari, deal, pe acaruia coast € asezatd o parte a satwlut Bah: nari, comuna Muntenid.j., pl. Crasna, jud, Vaslui Bahnari, podis, se intinde la A. pus de satul Bahnar Muntenid.j., plasa Crasna, ju detul Vasluiu, Bahnari, va/e, se intinde in par 190, tenid.j., plasa Crasna, judetul | Vastuia. Bahnariul, dea/, din jud. Fak ‘ia, in spre Nord-Est de satul Stoisesti, comuna eu asemenes rhumire, pl. Mijlocul; este aco: periteu pidure si ville sitenilor; ‘se mal numeste si Dealul-Viet Bahnariul, pidure, in jud. Fal cit, (Vex! Bahnariul, deal). Bahnei (Dealul-), d/ca/, judequl Teeucia, situat la N-V. de ora: sul Tecueit; ineepe din padurea | Frunceasca si continua spre S. | F., in raionul orasulut Tecueia, Bahnel (Padurea-), pidure, pro prictatea statuluf, jud. Musecl, com, Viadest Bahnet (Pirtul-), iri, in ju: | deful Dorohoit, numit $1 Pieule | Scursurelor ia nastere din niste | miastine de pe ling satul Loz- raj eurge spre Sud-Vest, for. rind Tazul-Noa, trece spre fe zatura morel, unde face 0 cot turd si se varsa in iazul Hap Bahnel (Pirtul-), piri, numit astfel de la sesul cu asa nue rire, de pe teritoriul comunet | Solesti, pl. Crasna, jud. Vaslui, de unde si izvoreste; strabate acest ses sl se varsd in Vasluet, Bahnet (Sesul-), ses, in comuna Radeni, pe mosia Viadeni,jud. Botosani; se intinde de ambele | part ale piriulut Visdeni, Bahnel (Sesul-), yes, numit ast- | fel, pentru e& pamintul sa6 este | Inahnos (mlastinos); se afa spre | SE, de TarulRaculuf, din com. Miclest, pl. Crasna, judetul Vas ua, tea de Nord/-list a satulut Mun: | Bakhnei (Valea-), 19/, invoreste | BAHNTTA din padurea statuluf Bahna, co muna Viadesti, pl. Riurile, jud Museel; strabate eatunul Prislo pul si dupa ce primeste ca 2 fluent valea Putina, se varsd in sul Bratia. Bahnele, mahala, in Focyani, despartirea IV, care pana in 1863, forma © comuna rural deose bits, cu acest nume, Bahnita, (ve izolat, la confluenta piriulut Petricelu, cu Piriul-Satu- i, com. Storesti, pl Coyula, jud. Botosa Bahnita, piriiag, ce izvoreste dintee ramusile SV, ale eulmet Mestacanul, com. Bargaoani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; curge in directiune NUS., tra vversind soseaua judefeand Pia traBozieni, intre kil. 20—21 si varsinduse in iazul format de seursoarea piraielor Turdest Balnisoara s. a, eare easezat pe terenurile ce vin eatre miazi noapte de satul Hirtopul. Bahnita, piriias, in com. Bar gioani, pl. deSus-Mijlocu, jud. Neamfu; izvoreste din culmele dealurilor ce se scobor din ra: ‘mura Mestacanul, eatre apusul satulut Bargioant; curge in di rectiune N-O., uninduse cu pir. Certien’, pe partea sa din reapta, la extremitatea despre N. a satulul Bargaoani, si for: ‘meazi iazul Breaza, in dreptul ssatuluf cu aceeast numire. Bahnifa, piri, in jud. Vasluiv; ia nastere din niste izvoare de sub dealul eu asemenea numire; curge spre SE. de satul Buda, din com. Buda-Rafalla, se var sa in pir. Stemnicul. Bahnita, vie, prin care curge pirful cu asemenea numire ; stHR afla in partea de Bada, din com. BudaR: Stemnicul, jud. Vastuia. Bair, svt, n jute Fai, spre S-V. de 5. st com. Gura- | Bohotinulu, pl. Podote © prelungire a dealului Voloca. este Baia, cov. rur.sisatincenteal pl i Moldovardes., jud. Succava, sieam in centeul jucletul margineste la tinaMare, la V. eu Sasea, des: parfindu-se prin ser tionale, coasta elesteulut si riul Moldova si la N. eu Falticent prin pirlal Buciument. Are for- | ma unui patrulater neregulat, inelinat spre riul Moldova. Pe- rimetrul eomunet € in Iungime de 25000 m. Formata dintrun singue sat, Bala, e populats cu 620. capt de fam. ce numiri 2570 suf. saa 1269 barbati si 1301 fem. din cari t54 leraelit Contrib. sunt 687. Budgetul comunel pe anul 1892—1893 are la venit, 10843 Tet si la chelt. 10807 lei; tar al drumurilor 1887 lef Ia venit si 1774 lefla chet. In toata comuna, sunt: 133 eah 420 bok 446 vaci, 274 of, 10 capre, 323 pporet si 200 stupi. Tn comus sunt 3 mort (2 pe Moldova si una pe Somuzul-iiei); 0 fa Dried de spirt, a proprieta produce anual 516310 litrur ‘ror pret pe loc © de § let decalitrul, la eare fabrics sunt Intrebuingatl 60 de oament; un fieristrat primitiv, cu 2 pinze, pus in miseare de apa adusa, pe canalul Velnitel, din Mol dova. Mai sunt: 2 fierart bunt | emf si mat multi Tiga 6 cizmacl. Comertul acestet comune €, ca peste tot lo: ccul in acest judet, trot circiume sf 2 casapis, Pe 197 Ting plugttia, cca maf mare parte dintre locuitort se ocupa cu fabricarea de: donite, cofite Dudae, putint si alte fabrieate din brad, pe earile desfie pe la | {asi,Botosant, Dorohoid, Vasluia, | Roman, ete. Altitudinea comunef de la nis | ‘velul mares variazi intre 400 700 m. E udata de riul Mol dova cu afluentit si din dreapta: Bogata, Jerna si Mielausa, iar | dinstingga: Recva, Somuzub Biel | ‘Mari, unit eu Somural Baier Mic si dout fazurt Mosia ea mostenitorilor mar. chizet Carolina de Bedmar. Su- | prafata teritorialt a comunel de 3853 falet, din cart 1728 pa dure, 1325 loe de cultura si 800 nnetrebnic. Locuitoritimproprietarit dupa legea din 1864 sunt: 35 frun- 12, 146 mijlocas! s4 202 coda stipinind 1346 falet In apele comunel se gaseste | aproape tot felul de pesti de Hid $i jag; jar in padurl se a- dapostese’mistreff, luph, epi foare, ete. Sesul Bet e renu- mit pentru fantul et atrage mult vinat de cimp. [a 1803,«Bain Bogata, adumi sale Logofatulu! Constantin Bals, | favea 291 liuzi, plitind bir 4540 lei pe an, fiind si 25 tual de | cei firs bis. (eUricaruls de T. Code. VII, p. 249) Ta 1850 «Baia-Bogata la fin tul Sucevei, Ocolul Moldover, mosie a raposatulur kneaz Mees Cantacuzino, are sat cu doua bi: i, einer preot, dot diacont, pateu dasealf, un privilegiat, patru-zect si unu nevolniel, 57 ) vadane, un vatay, 37 slujbast volniet. Pe Hing mosile Cotul: Bala, Boroaia si altele. Numarul de 326 locuitori». («Buciumul + An. Ty 1875, p. 87). Is | trae mumele de lx bala (mind | metalurgica)eeseafiain veehime | BATA acisidin metalele seoasedlin, (A. D. Xenopol, «lst. Rom.» vol. Il p. 395-396). Inainte de lupta de la Riz boenf, orasul Bala fu ars pen- tru a doua oars, tot de Stefan: ccel-Mare, impreunt cu Tasul, Ba- aul si Romanul, pentru a: dica ast-fel Tureilor putinta a dapostirel. (A. D. Xenopol $i Gr, Tocilescu). Baltazar de Piscia comunieind Papit (Serisoare din Vratislavia, 1476, Septembrie 16) noutaff ca pitate de la 5 tinert Genovert, ‘earl fusese luatf robt de Turct, spune c& StefancelMare a ars Vasluiul, Tasi, Baciul, Romanul si Baia, Apof lisind o garni zona in Suceava, Stefan avu 0 upta cu Turcitinte’o padurice, la depirtate de o jumatate 2 de Ia Bagna (+Columna lut Tra: jams, p. 379). Episcopul catolie Fra Ber- | nardo Quirini, in 1599, aratt ca Bala numara la 3000 case. (A. D, Xenopol. «Ist. Rom.« Il, p. 533). In Baia se intimplt, pe tim: pul Domniet luf Constantin Can- temir Voda (1685) lupta Hat- manulut Velicico eu un podgeaz mare de Lesi. «.... Intracea vreme esitan Hatmanul Veli ico, eu putina oaste ee avea, spre finutul Sucever, impotriva a multe podgeazur! Lege: uumbla de stricau in fara; gasit: all atunet un podgear mare la Bae, si s'aa lovit Hatmanul Ve- Ticico eu dinsit prea tare, cit Iau lovit pe Hatmanul dintr'un sinef, de ‘Fan rupt zaua de pe lings grumaz. Velieico navalea azboid singur cu sulifa in mind si altul Lau lovit de ‘Tas rupt spogirniccala de la. friul ccalulut si altul Fan lovit din si net ditlogul de la sea. $i aaa pputut si iabindeases, si ad pur- ‘ces Moldovenit in risipt; i a0 fugit Hatmanul Velicieo, si mult strictciune ad ficut acel podgeaz Legese; gi alte multe podgeazurt Lesegti lovean pe alte locust de stricad In fard....» $i maf In vale: «Venise tret Sirbt ict in fard, si slujeascd, carif acct Sirbf, mat nainte vreme fusese chesagit, anume Tlie si Stancil si Dimaiurue; ispoveditus'aa ta tun cilugér gree la Gala, tre- ind Duntrea; si acel calugar Fat pirit I Duca-Voda de lead luat Duea-Vodi 70 de pungi de bant $i multe odoare ‘scumpe; si pe urma shan gasit vreme acet Sirbf, de s'aa dus in tara Leseased: si acct at ba: tut pe Hatmanul Velicico In ae ; i ficead multe podgeazurt i rAutA(l fare, ©& era oament foarte harnict; si aja s'aa i timplat fntr'un podgeaz de faa impresurat mulfime de Tatart> (UL Neculeea, «Letopis.» Il, pag. 231). In 1741, Baia era inca tires dovada un document din acel an, fn care se tice: «Tirgovetit deBaia» st chotarul tirgulur Raia (-Uricarul» vol. I, p. 262). La 1776, Tule: «Comisarit Austriecesti si Turcesti pentru climitarea Bucovinet se inti: ‘ied maf inti in Baia unde ‘shat aritat plenipotentele si s'au a ppueat de demarcaciunes.(«Uri de T, Codrescu, vol. IX, p. 255). La 1803:: «Baia Bogata, a Du- rmisale Logof, Constantin Bals, ‘avea 293 liu, platind bir 4540 I. pe an fiind si 25 lust de cet fir bir», ( ccestea: Ta miazi-noapte se in vvecineste eu com. urb, Isaccea, de care se desparte prin dea lute Breazul, Cadiul si padurea Taita, si eu com. cur Lunca- vita, desparfite prin valea Lun ceavitel si lealul Gogoncea; In smiaza-z} ew com, OrtaChiol a asd eu comuncle Alibei-Chioi, despirfindwse prin dealul Bo: * elogea, Meidan Chioi, de care ‘se desparte prin ruincle Valu lutut-Traian si Nicolifel, de ceare se desparte prin valea Pit: Tita si dealul Breazul ; la apus se invecineste cu comuncle Greci, esparfita find prin Dealullut Negoia, Cera, despartita find de accasta prin dealurile David si Amaali si eu eatunul AePu nar, al comune! Cirjelar, de care se desparte prin dealurile Am alii si Carapeea. Deaturile. Fste cea mal ac: cidentata com, din touta plasa, siuna din cele mat deluroase din tot judetul; dealurt- sunt foarte multe ; principalele sunt BALAHANCEA Ja miazi-noapte Dealul-Breazu- lut, DealulCadilut, DealulCo covulut i dealol Gilmelete Ts rate, toate acoperite de intinsa pidure a Taifef; la apus sunt Asalurile: Gogoneea, Fer, St beilor, (407m). Tzanea (309 sm), DealublutNegoia (403 m.. Almmalia. (370m), David (346 sm. Haneearca, Amzali(250m,) si Carapcea, toate acoperite cu padurt side natura stineoas in eneral; la rasarit avem dea Iurile: Culmea, Boctogea (280 1m), Geaferea, Coslugea, Pirtita si Taitaiarast acoperite eu pa dur intnse gi frumoase, a earor sent principala este ttl Riusile sf piraiele eart © ula jn toate sensurle sunt -nenw: rmerate; vom spune pe cole mat insemnate. Riul Taita, ce ia nasteredin Dealul Cadiuluf, oda prin mijloe, trecind. grin sa tele Tata, Tiganca, Hancearea si Balabancea;afluentit sateen: rmerost uda comuna in toate di rectile, asa avem pe dr. Vales Cadiulut, Valea Tigancetunita cx vaile Taija Mies, Valea-Lupulut si ValeaTanga,. care o ud la miazd-noapte; valea Carbundria, valea Sarap:Dere unita eu valea David prin mijloc, valea Han cearea si valea AcarCula. tot prin miljoe; pe stinga: valea Coslugea ln $-F.; valea Stipa pulut si valea Hotkey la rsa fit; valea Pinta unitt eu va lea Pidita Mica a NoB, Toate aceste riurt i pire 4 cursurt repeat gi mat totdesauna aps, din pricina padurilor pe unde tree, si carl, dupa cum se te intretin uumezeala. Clima este foarte sanitoasa si curata; vinturT bat din toate Arie; plot sunt maf dese ca in alte part; side st uneort nu ploud mult timp, totust nici o data seceta su © mace, din pri ina numeroaseloe pidur! de cart acoperit.pamin- tl ste. Catunele comunet asa. sunt Balabancea,catunul de esedintS, asezat la miazi-2i, pe malul rept al piriulur Taija; Islam- Giaferca, spre risirit, pe valea Costugea, Ia 2% kil. spre Est de eitunul Balabancea; Han- ccearca in mijloc, pe malul drept al riulut Taita, la 5 kil. spre N. de eit. de reyedinga; Giaferca- Rusi, tot in mijloc, pe valea Ho- liueliu, la 6 kil, spre N. de cat. de resedinta; Tiganca, a miazs- noapte, pe malul drept al riulut Tafa, la 8 Kil. spre N. de cat. de resedina; Taita, alipit' de Tinga cel precedent, formind tm- preund o aglomeratie irk sepa- rae fzied, ci numal administra {Iva maf sunt si locuint#izolate, asa Moara-Manistirel-Cocosul, pe valea Pili, la 9 kil. spre NE, de eit. de reyedinta si manastirea Taita, pe malul drept al vail Taita-Mict, tot la 9 kil, spre NV. de edtunul de rese- inga. Intinderea totala a comunci este de aproape 6000 heet., din cari 213 heet. ocupate de va- tra tuturor satelor ; 2777 hect. apartin locuitorilor si 3223 hect. apartin satuluf, Populatiunea este amestecats, compusa din RusT, Romiaf, Ture! si ul pre: domnitor sunt Rus. Sunt peste tot 206 familil (104 ruse, 75 F0- imine, 25 turcesth, 2 evreesth), eu 1265 suflete, (708 Rust, 434 Ro: mink, 115 Turet, 8 Evrel); 303, Darbatt, 332 femel; 295 insurat, 29 nelnsuratf, 12 vadluvi. Ro minif locuese in eatuncle Bala: bancea siTslam-Geaferea; Rusit in Han ccearca, Tiganca si Geaferca Ru rel, in care clen sii; Tureifin catuiul Balabancea; | far Byret risipiti Dealurile comunet sunt pie 200 troase. Din cele 6000 het. pie tint al comunet, 2199 sunt To- curt arabile, iar restul de 3801 hheet. pasunt si paduet maf eu seamd, Pe locurile arable se cul tiva porumb, grid, orz, seca, rela, eartoafe, dughie si ovie. Ocupagiunea prinepala a lo cuitorilor sunt agreultura i eres terea vitetor, Sunt in comund 575 agricltort cu 56 plugurt; 3141 vite din ear: 480 bol, 419 act, 123 eat, 98 epe, 107 ber beet, 1090 of, 74 tapi, 460 ca pre, 150 pores, 160 seroafe. In dlustria este cea casnieé. Sunt clteva mort_pe apd. Comertul rue tocmal activ; exportul con- sth in Jemne si vite, importel in manuacturd si colonise; sunt 5 comerciant clciumatt in co muna. Fudgetal comune! este de 44100 let ta veniturl. Cheltuetle sunt de 3957 lef, riminind un excedent de lef 143. Contribua- bit sunt 206, Cle de comunieatiesunt toate operit eu fineata xi Balaurul, pure, injud. Neamt, pe cuprinsul dealulut ca a sa rumire; confine mult lemn de stejar, care a inceput ase si exploata inet din anvl 1889. Accasti localitate este vestitt si penteu pradaciunile ce sais Virsitin timpur, la drumal mare. BALCANT Balaurul, ramurd de dealurt, i jud. Neamtu, situatt la 6 kil departare de orasul Piatra; se intinde in direetiunea NeS., for mind linia de hotar intre co: munele Gireina, Dobreni. si Ca ciulesti; este traversata prin mij loc de goseaua judeteand Pia traNeamju; pariea cc vine in stinga acestui drum, eind merge spre Tirgul-Neamtu, se mai nu este si Sérata. Balaurul, v/s, jud. Dol, plasa ‘Amaradia, com. Negoesti, prin ceare trece limita de S. catre com. Adineata. Balaurul-Mic (Balaurelul), Zina, in com. Carpinistea, jul Buzid, ramifcatie din muntele Balaurul Balaurulul (Gura-Vail-), ‘2007, in com. Carpinistea, ju. Buz: ‘ese din muntele Balaurul si se seurge, la dreapta, in riul Sls nical. Balaurulul (Magura-),migard, ia hotarul dintre comunele Gi rgaul si Necyesth, jud. Teleor man, la N. cclet dint; are o inalyime ca de 20 m. $i peri feria ca de 60. Balaurulul (Muchia-), wumire, data unt lungt serit de coli care despart com. Beciul de com. Carpinigtea, jud. Buza Baleant, suf, incom. Tartu pl Bistrita, jad. Neamtu, stuat, Ja 40 kil, $00 m, departare de orasul Piatra, in-drumal yoseet judejene DobreniMoineyti (is 3148 ki. 500 m.): cu march nile sale formeaza hotaral des pre judetul Baeza. ‘Are 0 populatie de 235 1 cuitort, care se indeetniceste cu auicultura si ereterea. vite.BALCANT rica cu 1 preot si 2 dascall TInainte de secularizarea ave- rilor manastirest, acest sat im- reund cu mogia cu aceeasf nu- | ‘mire, apartinea mindstiret Ts lal In acest sat se afld 0 bise: | Baleant, moyic, situata la caps: al com, Tazliul, ta si al jude | fulul Neamtu, intze mole mk | nistifilor Tazltul si Frumoasa, formind, eu marginile sale des. pre miaza-i, hotarul despre ju dlejul Bact. Tnainte de secu: 5 dle manastirea Tan aastazi apartine statulul. Are sat. Balcani, vale, la S. de comuna Moldoveni, pl Balta-Oltuld.j, jud. Romanayi, pe care curge lune-orf 0 mica apagoara rupta lin Olt; © strabatuta de soseaua ‘Stocnesti-laz Balcanul, dea/, in com. Baleni, pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, spre Tingé drumul mare, F aco petit cu padure, Baleanul, pis, in com. Baleni, ppl. Zimbrul, jud. Covurluia, in lireofic spre Putichioaia. Balcec, insuld, in Dunare, jud Dol, numita in vechime Breast Balcioce, movi inj Con: | tan, pl. Mangala, com. Sar | shiol cat, Hagilar; situate in | partea de S. a plasif sia comunef; | tu 0 inaltine de 100 m3. fost Dunct trigonometric de obser vatione de ranputal scope | cu verdeat Balolu, st, in centrul com. Mi rostava pL Stavncu, jd. a; | 218 latie de 34 fam. sa 188 loe.; are o biserica. Sunt in sat 202 vite mari cornute, 680 of, 1 capri, 30 cal si 62 rimatort. Balciul, piria, iavoreste din sa tul Baleiul, com. Mirostava, pl. Stavnicul, jud. Tasi, eurge prin ‘Valea Ursulut si se varsd in pi riul cu asemenea numire. | Batetul, v. Focyaia, oti, com. Miroslava, plasa Stavnicul, jud. Tai. Baldaran-Iue-Bair, de! tn jud Constanta, pl ritoriul coms, angalia, pe te- rurale BilueTa- tligeac; se desface din deatul ‘Tausan-Rair si se indreapta spre imiazd-zi, avind 0 direetie de la Nord spre Sud; merge printre valle Arnaut-Bostan-Dere si Biu jiue-Dere nu este tocmal asa de inalt, are snumat de 63 m. cu toate acestea domina valea Mangea-Bunar si eae; briz- deat partea risariteand a plasit si cea nordict a comunel; este Aacoperit eu semanatur si pagune. comuna Biuiue-Tat Baldaran-Iuiue, movild, in jud. Constanta, pl. Mangalia, Ia ho- tarul comunelor rurale Tuzla si Toprai‘Sari, pe culmea dealulut ‘Tausan-Bair, serva ca punct te gonometric de Lul grad, avind inaljime de 70 metri. Este vir ful cel maf iaale al dealulut Tau- ssam-Bair si domind prin inal fimea sa com. Tuzla, valle Ar- naut-Rostan-Dere, Diyjiuk-De- rea, dealurile Tausan-Bair, Bal- darinlueHair si Dermen-Bair, precum si drumurile Tuzla Pe. velei, Tusla-BuiueTatligeae st ‘Tuzla-Carli-Chioi situat pe valea dintre dealurile | Baldirnac-Ceair, un alt nume Nucul si Baleiul; eu o popu- | al rir Urluia, nume cel pis BALDoviNESTE trearf dela satul Urluia si pana la satul Polueci, de unde ia pe cel de PoluceiCeair, pind la virsarea sa in lezerul Vede- roasa (Sarpul). Sub numele de Baldirnac-Ceair brazdeazd, in di- reotiunea SW, spre Nord-Vest, partea apusana a plisif Med- jidia, jud. Constanta, si pe cea hnordic& a comunel Enige, i pri meste ca adiacente, pe dreapta, vaile Uzum-Culae si Lusutunar- Coal, iar pe stinga vaile Nas: tratin-Culac 1 Cara-Aci-Abea ; prin ea merge calea Polucci- Urluia Baldovinesti, com. rur, in partea de V. a playit OltetulOttul-l-s., Jud. Romanati; e situata pe un teren inalt si se compune din satele : Baldovinest (505 locuit,). Gubandrul (435 locuit.), Tarbesti (117 locuit), insiuite spre apus atre hotarul judetulut si din satul Pietrosul (350 locuit.) pe Firmul sting al Oltetulut departe de Caracal de 37 i jar de Bals de 6 kil, La st dul sia se afl Dealul-Chiliet cu 188 m. altitudine d'asupra nive lulut mare ‘Are 0 populatie de 1407 su fete, din cart 724 birbatl si 683 femet; 329 capi de familie: 610 casatorti si 796 necdsito. righ; 81 stiindearte si 287 contri Locuitorit, ott Romini, se ocupa ccu agricultura. In 1887 s'a cul fivat 310 hect, grfa; 420 po rumb ; 30 ovis gi 20 heet. vit; lar vite mar! au fost 1647, vite mit 1806 si rimator! 352. ‘Are 8 circiuml. Budgetul co: munet pe 1886—87 a fost de 2717 let la venit si 2665 let la cheltuelt Are o scoala primard mixta de gradul Il cu un invatator, incare ai urmat 18 elevi din 58 copii (40 bs si 18 f) in virstt de scoala.BALDoVINEStt Are tre biseiet: Sf, Nicola | (1860), Intrarea in Bisric8 (1864) | Si SE The, cu 2 preoti gi 6 cintiret Baldovinesti, sat, jud. Brill, com, Cazasul, pe inuchia des. Julai co aceast nume, Ia 3 Me Ai spre N. de satul Cazasul ituat pe o tatindere, de la | spre Vs de 3 hil eu vil si 86 tue prin ele Ca 4 crc | Are 0 populatiune de 100 capt de fam. s30 387 suf, din each 196 barbagt 31 190 femet, 168 cAsStort, 216 necdsatort, 57 gtid earte. Animale sunt: 280 cat, 780 vite commute, 1670 of | Baldovnet, dn ju et, tre or nde es oe We tmpane dea pa Swern tes See Pt nme stl Be cu i com Teng | 1B, Caan Neal Ct | te ind dol deol Mucor Pe seca hese de ae 3) bea com Co thay hee oun Se Sk fo net th coms Cont | ttn sal Baldovinesti, fosta minastire pe | vremuri, in jud. Teleorman, a cael biseriea se vede si asta in partea de N. a Ciolinestilor din-Deal, in cea mar complecta ruind, Biserica este cu totul izo lati, Zidaria ef pare a 6 fost solid, Tmprejurut se rede, eA fost agezat_mal inainte satul Ciolanesti. Manastirea se afirma, cc a fost nds de un oare-care Maldovin, de a care ist trage si numele ou Pani acum cifi-va ant se ve: | dead imprejurul_bisericet urme de locuinge, care acum at dis parut cu totul, arinduse pa. mintul de edtre arendasi, pro: prietart si toes Baldovinesti, numire ce purta | ‘maf inainte Ciolinesti-din-Deal, din pl. Teleoraan, judeyul Te leorman, astizt mosia Statulul, | Baldovinesti -Cioldnesti, p- dure a Statulut, in plasa “Tele- forman, jud. Teleorman, cu 0 intindere de aproape 300 hect. Baldovinul, /oc, in comuna rur. CCiregul, plaiul Cerna, jud. Me: hedingi. Baldovinul, piriias, afluent al piriulut Ursoaia (v. a.m.) co: ‘muna Mateesti, pl. Olteul: jud. Vilcea, Baldovinul, sale, in com. Fin: esti, judeful Buzag, renumita printr'o sorginta de apa sul roasd, ce se seurge intrinsa, Balea, Romani, Braduletul si Ludeasa, ptdut particu lare, supuse regimutut silvie, a flate pe mosia Romani, com. Rimesti, plasa Horezul, judetul Vileea Baleasa, com. ru. in partea de | V. a pl. Oltewul-Oltuldes., jud. Romana, aproape de hotarul Doljulus situata pe ovalenumita Baleasa. Se compune din satul Baleasa, 042 suffete, si c&tunul Strimba, 170 sufete, Satul se nal -numea si Selisteni parte de Caracal de 4o kil, iar de Bals de 9 kil Are © populatie de 1112 lo. | cuitori, tofi Romini, din cari 578 bitebatl si $34 femei, 242 capl de familie; 501 casitorith de. BALGIULUL (DEALUL)_ si 611 necdsitoriti; 35 car sia carte si 1077 cart nu stid $i 203 contribuabill. Locuitorit se ‘ocupa cu agricultura si ereste rea vitelor. Tn 1887, a0 fost vite mart 372, Vite mici 450 si rimatort 150, ‘Are 4 circiumt. Budgetul co munel pe 1886/87 a fost de 3450 lef la venit si 3405 let la ccheltuelf. Scoalf mu este; iar biseriet sunt 2: S-tit_ Apostolt (1878) siBuna-Vestire,in Strimba (1856), eu 2 preotisi 4 cintdet. Balgiul, sat, in jud. Constanta, pplasa Hirgova, eatunul Eni-$a- rai; situat fn partea centrall a plight si a comunet, Ia 1 kil spre risdrit de eatunul de re- sedin{a Eni-Sarai. Eagezat inva- Tea Balgiul, pe malul drept al pirfulut Haidar, find dominat la Nord de catre dealul Ba sul si la Sud de etre dealul Capugiuluf eu vieful sia Cape sgiul-Tuc, care are o tnalime de 115 metri gi este la 1 kil, spre Sud de sat. Suprafata ss este de 1065 heet,, dintre eae 20 het. sunt ocupate de vatra satulut si de gridint. Popula flunea, a ciret maioritate este formata de Bulgari si Ture’ este de 35 famili, cu 161 sufete ‘Soseaua judeteana Babadag Tul cea)-Hirgova. trece prin partea sudick a satulul, Drumurt 0 munale pleact la Karapelit, la Garlict si la Eni-Sarai. Balgiul-Mare, /ac, in insula Balta, teritoriul comunet Du: desti, plasa Talomita-Balta, ju. Talomita, Balgiul-Mic, fac, in tay teritoriul comunet Dudest plasa Talomita-Balta, judetul Ia Tomita Balgiulul (Dealul-), ¢ca, in jvpALWUTUE detul Constanta, plasa Hirgova, pe teritoriul comunet rurale Eni Sarai si anuine pe acela al e& funululs80 Balgil.Seiatinde de | la Nord-Estul satulut algal, din sesul Porumbistea, pan La pirul Hatdar, ou 0 dlreeyie ae | Ja N.V, eatre S-E. Este situat | in partea centrala a plasit sia ccomunet si este acoperit cu se smanatur. Balhutul, /ac, in jud. Rimnicul: Sarat, plasa Marginea-d.j., 0: ‘muna Maxineni, in partea de rAstrit, format de revirsaeile Siretuluf; produce caracuda ce ‘se consumd in comund. Bali, falta, in jud. Dolj,_plasa Cimpul, la N-V. com. Dessa ; are o suprafaya de 3 het. Bali-luc, mocild, in jud. Con stanta, partea sudied a plisit Mangalia, comuna Ca are o inilyime de 182 metri si domina valea Dere-Chioi si dea ul Bair-Tuiue. Balica, iz, in jud. Dorohoi. (Ver! Braest, sat si com., plasa Cogula), Balica, padure, plasa Trotusul, jud. Backd, pe teritoriul comu net Bogdanesti Balica, pidure, pl. Tazlauld jud. Bacaa, pe teritoriul eo net Tirgul-Valea Rea. Balica, piriiog, plasa Trotusul, jud. Baeés, care se varsi d'a dreapta Oituzulut, dupa ce stra ate comuna Bogdanest Balica, piriias, pl. Tastiuld.j., judetul Baca, ce izvoreste din plldurea cu acelagi nume si se vvarsd in piriul Valea-Rea, la Gir arial, Balic&l (Pirtul-), piria, judeyul Vasluit; iavoreste de sub dea: Tul cu asemenea numire, trece pe teritoriul satelor Golgofta si Ivanesti, si se vars. in pi- ul Racova, in partea de Nord: Est a satuluf Ivanesth, aproape de podul Racovet Baliga, sat, in partea de Vest a com. Todiresti, pl. Fundurile, jud. Vasluia, situat intre dous dealuri, pe o intindere de 4 heet. si eu 0 populatie de 28 familit sa 112 suflete. T.ocui- torif posed 74 vite mart cor ute, 81 oF, § caf si 10 rimatori Balil(Piciorul-), remifeatic. din | ‘muntele Curul-Muntelut, jude- tul Buziu, ce se prelungeste pind la intilnirea pirflur Siiul cu riul Buzad. In poalele sale ‘este izvorul sulfuros termal, nu mit Lunea-fird-Zipadi. Balif (Lunca-), j¢s, pe margi ‘nea riulut Slanicul, in comuna Minedlesti, jud. Buzd Balintesti, com. rur, fineea, jud. Covurluid, asezata pe valea Chineja, la departare de 75 kil. de la Galati; se mar- gineste la N. eu teritoriul co- rmunet Beresti, la No Slivna, la S. cu Baneasa si la V. eu Joragti; e udata de pirtul Chineja, de piriiayul Cioinagt si de TazulMiclesculut saa Chis: teala.Vechie, Aceasti comund ¢ formati din patra eatune cart, in ordine NvS. sunt: Cioinagi, Balintestt | (resedinta), Ghibarfeni si Po- cchiyeani. Dintre extune, cele d'intit sunt departate de rese- infa comunalé eu vr'e 800 m., iar Pochiycani cu 2 kil. ‘Satenif de aiet sunt fost ela improprietartl. In intreaga comund se gsese 165 case, lo- neg ccuind in ele 137 contribuabih sad 169 famili? cu 700 suffete, din cart 343 barbatl, 357 femet, 359 necdeatorit, 309 casatoriti, 32 Vaduvl, 0 cu stinta de carte. StrAint sunt 2 familit' de Fret cu 10 suflete, Comuna Balintesti este cea ‘maf mied in privirea popula din tot jud. Covurlu, Suprafaja teritoriulut acester comune este de 5146 heet., din carl 4547 "sheet. apartin pro- rietafel mart si restul sien lor. Proprietatea mare e impar- {itd in patrumosit cw acclast ume ea al eatunelor, Plugaria. si cresterea vitelor e ‘ocupatia principala a loewitor: lor. Productia totald agricola © de 25911 hectoliti pe an; re colta mijlocie 3—4 chile pe hee. tar; plugurf sunt 70, din eari 20 sistematice. Ciretumt sunt 5. F eile luereazt inept, lind cultiva viermi de matase. sunt: § taurl, 388 boi, 355 vacl, 124 viel si 26 cal ‘Veniturile comunale se ured la 3119 let 40 b. pe an si chel tuelile la 2653 let. Darile directe citre stat, judet, comund si ea mera de comercia sunt de 6874 let 16 bant. Sunt doud biseriet in aceasta comuna: Sf. Gheorghe in Ba- lintesti, construita din birne 1828; Inalfarea -Domnulut in Ghibarteni, zidita in 1843 de riposatul Mamolache Cigja; in tila posed’ pamint rural (8! file), a doua este intretinuta de proprietarul respectiv. Dupa noua aledtuire parohial’, com. Palintesti formeaza o parohie cu catedrala Sf. Gheorghe; 1 preot paroh si 3. cintireyf ‘Seoald este una singurs, mixta, cu 52 elev! inserisf, din cart ur- meazi regulat 42; se invaté in ca yi facerea palanilor de pae; de la 1879 a dat 8 absolventt,warivestt carl s'an dedat parte plug parte meserillor; scoala n’are pamint. Prin Balintestitrece ealea ve- cinala-comunald spre Beresti, pe | 9 intindere de 4 kil, gi Tinia fee | ati Galati-Birlad. Balintesti, satu! principal si re sedinfa. comune? cu acelasl nu: ine, ph Horincea, jud. Covurluia; eu 108 case; are o biseriea si 6 seoald. (V. Balintesti com). Balintesti, mosie particulara de 321 het, ‘nume, jud, Covurlui. ‘comuna ow acelast Balinti, sa‘, in jud. Dorohoia, din vechime Balincea, in com. Mavirna, ph Pratuld.s., 60 109 fam., 393 suf. si bund situaie. ‘Asezitile satenilor sunt mare parte bune, estul mijlocil, multe cu liverut, putine gradine; iar a stapinulul mosiet, casa miei de valatuei, cu heiurt modeste, li | venue tinea si grading de le- sume. Mosia a fost din vechime a manastire? Voronetul, din Bu ovina, daruiti de Stefan-Vo- dicelMare, la § Aprilie 1457, si-se stapini pand la 1785, cind sa vindut Biserica, cu patronul Sf. Ni ccolae, cu un preot, 1 ciataret sit palamar, este de 2id, feuta din ordinul Vistierniculut Nico- lac Rosetti Roznovanul, fost pro- prietar. Calitatea pamintului este buna, © producti gf fert Satenit improprietiritt poseda 183 heet. 31 ari pamint si 1360 het. 50 an sunt ale proprietafe Taseul, ce eurge pe hotar, € singurul pia mai prineipat ce trece prin sat. Drumuet sunt: de la Radauti spre Botosani; de la Herta la Siveni si spre Dorvhoia. | Batita, vate Hotarele mosiet sunt cu: $tiu: beieni, Vorniceni si Tatarasen Balistera, localitate, in jud. Pra hhova, pe albia riulul Prahova, ‘com. Crivina,pl. Crivina, de unde locuitorit seot si card piet jud. Prahova; iz voreste de la F, de com. Cor nul, plaiul Prahova, eurge spre S-V. si se varsti instal Pra- hova, in raionul eat. Cimpinita | sia oragulut Cimpina. I s'a dat | acest mume, pentru e# la ince put a fost ficuti de un locuitor anume Baluyi, Se zice e% apa ce cadea dupa dealurt ineca gra dina acestut om, Bl ca si im pedice aceasta, a ficut un sant prin gridina luf sil'a dus pina | in ful Cimpinija, ca ast-fel apa | ce venea de pe dealurt si se scurga in rid. Cu timpul inst s'a format o valeea, ce acum ¢ | foarte mar | Balmajul, sunte, in plaial Clo- | sani, jud. Mehedingi, acoperit | feu pidurt de braal, din care | se fabried sindeila pentru aco- peritul caselor. Balmajul, piri, ivorese ain | Imuntele ll ise vars in| fps Cerna Tt jad, Mehen | tonkine mult. peste xi anume | pastrivt | Balomireasca sai Marianca, | ‘mogie, com. Teiul, jud. Arges, pl. Galasesti, proprietatea Efor | fiof spitalelor eivile din Bucu 800 let. anuala de Balomiregt i ju, Roman | pi. Siretul-ds., com. Hira, pe malul sting al pirtulot Albuia, In odepsrtare de 1 kil. de tirgu sorul Bira si spre NeV. de cl. | Este agezat pe platoul Bira, Are | BALOSINESTI 34 capt de familie, 40 contrib, 153 loc., din cari 2 stia carte si 37 case. Populatiunea este toatd romind. Sunt 248 capete de vite mart. Despre acest sat se vorbeste fnte'un document de la 13 [a nuarie 1586, dat din Roman. EI purta gi atuncl casi acum tot numele de Balomiresti. Tot de acest sat aminteste si un do: cument de la 1615, Martie 24, dat din last, prin eare maf multi oer! marturisese despre lega: Iitatea achizitiunet teritoriale ale marelul comis Demitriy Goia (Arh Inte to pe 158 Balomiregti, moyi, man, pl. Siretul-d- jud. Ro. «com. Bira; parte era rizaseasea, iar parte lepindea mat inainte de mands: tirea Barboiul din Iasi, care era Supusi mnistiret Golia si 2 Balomirul, odieca, in jud. Ol, ph Oltubd.s.; se vars in Cun zreaMare, pe farmul sting, in raionul com. Ciomagesti. Balomirul, e/eea, in jud. Olt, care se formeazd pe tertoril ‘com. Perietiy plasa Jiuld.s. in partea dle apus; curge eatre trece pe teritoriul com. legth i se vars in. Iminog. Balosina, piria; avoreste de prin pporniturile satulut Ciortesti ‘mura Ciortesti, pl. Crasna, ju Vasluio, si uninduse cu pital Serbesti, ce izvoreste din pid rea Serbestl, curge spre apts de satul Serbesti si se varstin piriul Vasluetul, la podul de Is Tarasi (Gura-Serbest). Balosinesti, v. Sdcarest, sat, din com. Baieeni, pl. Bahluia, je deful Tayi,__natosinct, _BALUSIEwIRFUL Balosinul, Zac, in com. Citina, | Balosinul-Mic, iver, tn com. | de 8 biet, iar al fetelor de 2. cat. Motruna, jad. Busa0, pe | Citing, it. Motruna, jud, Bu: | Ca vrsn de goal sunt 19 bei culmea muntelut Balosinul; ise | 240, ese din muntele Virful Sti-| si 10 fete. $tia carte 9 hharbatt ice si Lacul-din-Vief nef si d& in ful Bisca-Ci si 1 femee. In sat este o bise- ddulut, pufin mat la vale de Ba- | ried de Iemn, avind ca patron Balosinul, moyic, in com. Valea- | _losinul-Mare. Nasterea Maicei Domnuluf. Ca Musceluluf, jud. Buzaa. V. (Ho- proprietate, biserica are 8 "e tarul-Sibiese). Balosinul-Mic, padure mosne- | het. pamint rural. neasea, in com. Catina, jud. Bu Cireiuma este una singurd, Balosinul, mosic, in com, Nano: | 280, care faceun corp cusforile: | Comunieatiunea in acest eit. vul, jud. Teleorman, proprie- | Gradinile-Lungi, Gorunisul, Tir- | se face prin goseaua comunala, tate a duf C. Atanasiu, Ja Cisanilor si VirfulStinet. | care o leagé la NE. cu Bul. esti, iar Ia S-V. eu soseaua ju- Balosinulul (Valea-), isver, in| deteani Craiova Capreni, trecind ‘com. Valea-Musceluluf, jud. Bu- | pe un pod de lemn peste A- 20; ese din muntele Balosinut | maradia. sisdupa ce primeste mat multe Musceluluf, jud. Buzto, pe cart le desparte. lavorage, se varsé in piri Va. | Balogant, Aa/ét, jud. Dol, plasa JeaMusceluluf, sub numele de | Amaradia, comuna Capreni; se Balosinul, numire vechie decom. | Maloteasa; confine sulf seurge pe dreapta riulut Ama- rur., ce era situata in apropiere radia; tntrinsa se gaseste peste de com, actual Nanovul, jud. | Balog (Schitul-Iul-), sat, in co- Teleorman, pe marginea Vedel, | muna Radeni, pl. Cosula, jud. | Balogani, dea’, jud. Dolj, plasa spre N-E., unde sevede oma. | Botosani in partea de V. aprox: | Amaradia, comuna Capren, pe fur mare, d'asupra elrcia sc | pe de pl. Hahluul, In padure. | care este stuath com, Cipren fisea Ine8 scum vreo trelzect | Numele it vine de la schital | Are o Tnllime de aproape 500 fle ant o cruce de piatl alba, | Balon, acum desfinfat |) mrtieste scope pr Inattd a de 3 m.gi deo ju | Are o populate de 24 fam, | face. Se la din deal clea imitate m. groasi, avind pe | ov 70 sflete,Ioeutor:Tigani | aly jud. Gor} dinsa 0 inseripfune co litere | lingurar, carta pimint pro ‘hire pe eate niment nua | priate a lor, cb numal o se- | Balogani, ptdere, jd, Dol pl interest 2 0 copia flere remelaied, ocupiadu-se | Amaradia, com.” Ciprenl parte cu luerarea pamintulut, Balosinul, padure, in com. Ca-| parte cu rotiria si linguriria; | Balogani, pise, jud. Dol, plasa tina, eit. Motruna, jud. Buzaa; | populatia variazd din an in an. | Amaradia, comuna Capreni, pe face un corp cu sforile: Fata: | Se ala 14 vite cornute, rt caf | dealul Balosani ccu-Goruni si Gorunisul, de 250 | mart si mici, 20 porcl. (V- Ba- hect. Se numeste de obiceit Pa- | losul, schit). Balogeni san Dumbrava, sectie ddurea:Catinel. | din satul Cimpeni, pl. Siretul- | Balogan, sat, jud. Dol, pl. A: | des, jud. Bacto, com, Sécvien. Balosinul, padurc, in comuncle | maradia, com. Cépreni, sist Patirigi i Valea-Musceluii, | pe malul drept al piriuler Ama: | Balogh, deal, in plaisl Closani jd, Bunaa, de 1140 hect, pro: | radi, la 4500 m. Est de C&- | jud. Mehedingis ine de terito prietatea mopnenilor din ambele | preailsjy de care se desparte | —riul comune Baiade Arama si comune. Face un singur comp | prin. prelungire adesllst Tin. | Ponoaree. tu sforle: Bridulefol Plain | res din jud. Gorj; cu 204 cowPopt si Slemnea. Sul, 104 birbat si 100 femet. | Balogit (Virful-) colina, in co Copit din acest sat armeazd In | muna Gura-Nicovulut, ett. Si- Balosinul-Mare, isvor, in com. | scoala de bet sila cea de fete | senitVech, jud. Baza; © aco Catia, cat. Motruna, jud. Rus | din saul Ciprentls, com. Cie | perita ea padert si vie. Are un zig; ese din muntele VirtSti: | preni. Numrsl scolrilor din a- | put eu apa renumita prin acele neti di inal Bisca-Chiojdulut. | cest sat, peanal 189293. fost | locurl._bakost . Balogul, dea/, jud. in Ne. de stul Sileufa; pe dfnsul se aft padurea ou acelasi nue Balogul, sunte, tn com. Cislaul, jud. Burt, acoperit de pd: rea Cislaul. Balogul, péiture, jud. Tecueis, la N.-V. de satul Saleufa, comuna ValeaRea, Balosul este det ‘mirea populari a numeluf Bals Balogul, fo‘and, in jurul schitu. | uf Balog, jud. Botosa Balogul, sciif, acum desfintat: este situat pe mosia Viddeni, com. Radeni, pl. Cosula, jud. Hotoant i padure, ub nite | rpastitin forma de terase, pe ccoasta de S. a dealulul Holm. A fost schit de calugirite asthal inst nu se giseste de cit biserica aproape de ruings iar prinprejur, in potani, se vid ruin de case si beciurl, ceea ce denati e& a fost locuinte. [Nu se poate sti anul fondaret, dars'a desfintat, se ice, devre-o 30-40 ani in urma, din eauzn ‘enor intrigh intre proprietarul mosiel si starifa iar eatapeteas: ‘ma si podoabele dinauntru ‘aa adus Ja bis. din satul Rades Balota, stajie de drum de fer, jud. Mehedingi. (Vez! Palota. Balota, deal, in pl. Ocoluld-j., jud. Mehedinti; tine de terito riul comunel Zegaia. De la a- est deal sla Iuat numele sta fiunea c.f. 1 Virciorova-Bu ccurestiPalota, numite de Nemti,

You might also like

• Maria Popa - Conacul Din Solesti

  

  Document16 pages

  Maria Popa - Conacul Din Solesti

  domperheider

  No ratings yet
• Preoti Ortodocsi 8

  

  Document11 pages

  Preoti Ortodocsi 8

  ggiillddaa

  No ratings yet
• Istoric Manastirea Tiganesti-1

  

  Document13 pages

  Istoric Manastirea Tiganesti-1

  fixablekey1

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Buri Dava 11

  

  Document359 pages

  Buri Dava 11

  catalinschi

  No ratings yet
• Calendar 1912

  

  Document199 pages

  Calendar 1912

  Cristina Elena Andrei

  No ratings yet
• Adevaruri Ascunse Volumul 2 3-101

  

  Document68 pages

  Adevaruri Ascunse Volumul 2 3-101

  Oană Andrei Gabriel

  100% (1)
• Revolutia Industriala in Romania

  

  Document1 page

  Revolutia Industriala in Romania

  DasDuck

  No ratings yet
• Starea Natiei 2017

  

  Document184 pages

  Starea Natiei 2017

  Gabriel Dobrinoiu

  No ratings yet
• Document

  

  Document4 pages

  Document

  Gheorghita Roman

  No ratings yet
• Biserica Orthodoxă Romană Jurnal Periodic Eclesiastic, 25, Nr. 01, Aprilie 1901 PDF

  

  Document113 pages

  Biserica Orthodoxă Romană Jurnal Periodic Eclesiastic, 25, Nr. 01, Aprilie 1901 PDF

  Danut Andronie

  No ratings yet
• Revista Moldovei An 1 NR 10

  

  Document35 pages

  Revista Moldovei An 1 NR 10

  Daniel Ihorov

  No ratings yet
• Viata Feudala in Moldova Si Tara Romaneasca (P. P. Panaitescu)

  

  Document418 pages

  Viata Feudala in Moldova Si Tara Romaneasca (P. P. Panaitescu)

  Sebastian-Nicolae Călina

  No ratings yet
• Grigore Al III-lea Alexandru Ghica. Cron

  

  Document20 pages

  Grigore Al III-lea Alexandru Ghica. Cron

  Piticari Alexandru-Daniel

  No ratings yet
• Monitorul Oficial Al României. Partea 1, 108, Nr. 008, 10 Ianuarie 1940

  

  Document16 pages

  Monitorul Oficial Al României. Partea 1, 108, Nr. 008, 10 Ianuarie 1940

  Daniel Irimia

  100% (1)
• Inventarierea Articolelor Teologice Lucrare de Licenta

  

  Document199 pages

  Inventarierea Articolelor Teologice Lucrare de Licenta

  Rizea Ioan

  No ratings yet
• Costin CLIT, O Catagrafie A Viețuitorilor Din Mănăstirile Neamț Și Secu de La 1848

  

  Document24 pages

  Costin CLIT, O Catagrafie A Viețuitorilor Din Mănăstirile Neamț Și Secu de La 1848

  Costin Tilc

  No ratings yet
• Anghel Saligny

  

  Document8 pages

  Anghel Saligny

  otilia badea

  No ratings yet
• VESA PAVEL Clerici Carturari Aradeni de Altadata Arad 2008

  

  Document506 pages

  VESA PAVEL Clerici Carturari Aradeni de Altadata Arad 2008

  Ferencz Iozsef

  No ratings yet
• Prima Org Administrativa A Ialomitei

  

  Document6 pages

  Prima Org Administrativa A Ialomitei

  Medelnicerul

  No ratings yet
• Anale Istorie 1 2011

  

  Document380 pages

  Anale Istorie 1 2011

  Cristina Bobolea

  100% (1)
• CALENDAR Cobalcescu

  

  Document41 pages

  CALENDAR Cobalcescu

  Anonymous 8NJope

  No ratings yet
• Monumente Istorice Din Orasul Adjud

  

  Document1 page

  Monumente Istorice Din Orasul Adjud

  Claudiu Nicolaiev

  No ratings yet
• Monitorul Oficial, Nr. 37, 17.02.1928

  

  Document24 pages

  Monitorul Oficial, Nr. 37, 17.02.1928

  johnnie_kyos

  No ratings yet
• Acad A Ciubotaru

  

  Document113 pages

  Acad A Ciubotaru

  Diana Lavric

  0% (1)
• Comuna Mogosesti-Siret, Judetul Iasi PDF

  

  Document33 pages

  Comuna Mogosesti-Siret, Judetul Iasi PDF

  adi

  No ratings yet
• Topografia Maidan PDF

  

  Document337 pages

  Topografia Maidan PDF

  Calin

  No ratings yet
• ION ŞT. BASGAN - Un Inventator Român Pentru Eternitate

  

  Document393 pages

  ION ŞT. BASGAN - Un Inventator Român Pentru Eternitate

  coloane85U

  No ratings yet
• CIP August 2009

  

  Document196 pages

  CIP August 2009

  me me

  No ratings yet
• Plaiuri Sacelene Nr79

  

  Document24 pages

  Plaiuri Sacelene Nr79

  Marin Carmen

  No ratings yet
• Dictionar Dolj Vol 3 Vartop Salcuta

  

  Document13 pages

  Dictionar Dolj Vol 3 Vartop Salcuta

  Steftyra

  No ratings yet
• Craniul Lui Mihai Viteazul

  

  Document10 pages

  Craniul Lui Mihai Viteazul

  Dragos Diaconu

  No ratings yet
• Stan Tuțescu - A45

  

  Document24 pages

  Stan Tuțescu - A45

  Dan Anastasescu

  No ratings yet
• Nicolae Rosca Corneliu Zelea Codreanu

  

  Document21 pages

  Nicolae Rosca Corneliu Zelea Codreanu

  Nepermis

  No ratings yet
• Caldararu Mosia Balta Bratesului Tinutul Covurlui 1448 1847 2014

  

  Document315 pages

  Caldararu Mosia Balta Bratesului Tinutul Covurlui 1448 1847 2014

  Stefan Staretu

  No ratings yet
• Petrescu Iulian

  

  Document19 pages

  Petrescu Iulian

  Pascu Vicentiu

  100% (1)
• Vrancea Bogdan Daniel 1

  

  Document75 pages

  Vrancea Bogdan Daniel 1

  Carla Paula Musat

  No ratings yet
• WWW Dacoromanica

  

  Document52 pages

  WWW Dacoromanica

  styrix

  100% (1)
• 04 Analele Banatului Etnografie IV 1998

  

  Document304 pages

  04 Analele Banatului Etnografie IV 1998

  Cristian

  No ratings yet
• CONV LIT April 2019 ISSUE EBSCO PDF

  

  Document203 pages

  CONV LIT April 2019 ISSUE EBSCO PDF

  kautator

  No ratings yet
• RMM MIA 1983 Nr2

  

  Document116 pages

  RMM MIA 1983 Nr2

  Ruxandra Puscasu

  No ratings yet
• Costin CLIT, Eroii Din Comuna Chetrești, Județul Vaslui (1916-1919)

  

  Document3 pages

  Costin CLIT, Eroii Din Comuna Chetrești, Județul Vaslui (1916-1919)

  Costin Tilc

  100% (1)
• Faptele Eroiloru-Alessandru Pelimon

  

  Document122 pages

  Faptele Eroiloru-Alessandru Pelimon

  flori123456

  No ratings yet
• Lista Cavalerilor Ordinului Ferdinand I - 1943

  

  Document8 pages

  Lista Cavalerilor Ordinului Ferdinand I - 1943

  Vişan Miu Tudor

  No ratings yet
• Doctorul Epifanie Cozărescu

  

  Document6 pages

  Doctorul Epifanie Cozărescu

  Relu Butnariu

  No ratings yet
• Simeon Marcovici

  

  Document4 pages

  Simeon Marcovici

  Ana Rotariu

  No ratings yet
• 09 - III - Revista Samanatorul, An III, Nr. 9, Septembrie 2013

  

  Document40 pages

  09 - III - Revista Samanatorul, An III, Nr. 9, Septembrie 2013

  Asociaţia Semănătorul Tismana

  No ratings yet
• Rudarii

  

  Document4 pages

  Rudarii

  Cosmin

  No ratings yet
• PROFESORUL Vasile Dumitrache Sau Lectia Iubirii de Scoala

  

  Document123 pages

  PROFESORUL Vasile Dumitrache Sau Lectia Iubirii de Scoala

  Tatiana Stanciu

  No ratings yet
• 11-1. Analele Bucovinei, An XI, Nr. 1 (2004)

  

  Document275 pages

  11-1. Analele Bucovinei, An XI, Nr. 1 (2004)

  arcadie bodale

  No ratings yet
• Povestea Familiei Mele

  

  Document11 pages

  Povestea Familiei Mele

  api-337229742

  No ratings yet
• N Loc de Prefaţă: Justiţia Din România Nu A Făcut Dreptate În Chestiunea Fondului Bisericesc Ortodox Din Bucovina

  

  Document56 pages

  N Loc de Prefaţă: Justiţia Din România Nu A Făcut Dreptate În Chestiunea Fondului Bisericesc Ortodox Din Bucovina

  ioanciornei

  No ratings yet
• Conducătorii de Doctorat Din Iosud - Universitatea Alexandru Ioan Cuza" Din Iași

  

  Document92 pages

  Conducătorii de Doctorat Din Iosud - Universitatea Alexandru Ioan Cuza" Din Iași

  Tall Geo

  No ratings yet
• Tartaria - Israel sau Palestina

  

  From Everand

  Tartaria - Israel sau Palestina

  David Ewing Jr

  No ratings yet
• Petrolul Si Gazele Naturale

  

  Document3 pages

  Petrolul Si Gazele Naturale

  Cam Hrema

  No ratings yet
• Articol Salaru Stefan

  

  Document5 pages

  Articol Salaru Stefan

  Ştefan Şălaru

  No ratings yet
• 9.activitati Economice

  

  Document25 pages

  9.activitati Economice

  klaus

  No ratings yet
• Ien 2 Uzinele Resita

  

  Document5 pages

  Ien 2 Uzinele Resita

  Shadowlover Raziel

  No ratings yet
• 06 Acta Musei Napocensis Vi 1969 - 276

  

  Document42 pages

  06 Acta Musei Napocensis Vi 1969 - 276

  Adriana Panţuru

  No ratings yet
• Monografie

  

  Document19 pages

  Monografie

  Frumoase Amintiri Din Grințieș

  No ratings yet
• Istoria Pastelor Fainoase

  

  Document26 pages

  Istoria Pastelor Fainoase

  Ionela Cartoafa

  No ratings yet