Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
UNIREA DOBROGEI

UNIREA DOBROGEI

Ratings:

4.25

(4)
|Views: 1,100|Likes:
Published by Vlad

More info:

Published by: Vlad on May 22, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2013

pdf

text

original

 
1
Unirea Dobrogei cu România 
În ziua de 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat Basarabia de Sud, dup
ă
ce autorit
ăţ
ileromâne se retr
ă
seser
ă
din cele trei jude
ţ
e - Ismail, Cahul
ş
i Bolgrad. „Totul s-apetrecut în cea mai deplin
ă
ordine”. În felul acesta, se f 
ă
cuse primul pas „pentruîndeplinirea dispozi
ţ
iunilor Tratatului de Pace de la Berlin”.Duminic
ă
, 8 octombrie, a avut loc intrarea solemn
ă
a trupelor române victorioase încapitala
ţă
rii, Bucure
ş
ti. Întreaga procesiune, pornit
ă
de la bariera Her
ă
str
ă
u, a fostgrandioas
ă
. La rondul al doilea de la
Ş
osea fusese ridicat un mare Arc de Triumf -menit a indica „începutul c
ă
ii de intrare a trupelor în Capital
ă
”. În amintirea faptelorde eroism în r
ă
zboiul independen
ţ
ei, se schimbaser
ă
denumirile unor artere centraleale Bucure
ş
tilor. Strada principal
ă
(Podul Mogo
ş
oaiei) luase numele de Calea Victoriei,alte str
ă
zi se numeau Grivi
ţ
a, Plevna, Smîrdan, Rahova. În zilele urm
ă
toare au începutpreg 
ă
tirile în vederea unirii Dobrogei cu România. La 15 octombrie a fost promulgat
ă
o lege prin care se puneau la dispozi
ţ
ia Guvernului un milion de lei pentru „luarea înst
ă
pînire a Dobrogei
ş
i pentru primele organiz
ă
ri din acea provincie.”Delega
ţ
ia român
ă
pe lîng 
ă
comisia european
ă
ce trebuia s
ă
fixeze frontieraromâno-bulgar
ă
, era alc
ă
tuit
ă
din Mihail Pherekyde, delegat civil,
ş
i din coloneiiSl
ă
niceanu, Arion
ş
i F
ă
lcoianu. La Palat, Domnitorul stabilea, cu ministrul de r
ă
zboi,generalul Alexandru Cernat, dispozi
ţ
iunile pentru ocuparea militar
ă
, în prim
ă
etap
ă
, aDobrogei. O întreag 
ă
divizie de trupe urma s
ă
fie concentrat
ă
la Br
ă
ila, gata s
ă
înceap
ă
mar
ş
ul (de data aceasta pa
ş
nic) peste Dun
ă
re. I.C. Br
ă
tianu
ş
i M. Kog 
ă
lniceanu aupornit-o, prin C
ă
l
ă
ra
ş
i, spre Silistra, unde urmau s
ă
întîlneasc
ă
pe membrii comisieieuropene riza
ţ
i s
ă
stabileasc
ă
noua fruntarie dobrogean
ă
. De acolo, Kog 
ă
lniceanu î
ş
icontinua drumul la Gala
ţ
i, unde trebuia s
ă
reprezinte România la întrunirea ComisieiEuropene a Dun
ă
rii. La 28 octombrie, prim-ministrul Br
ă
tianu comunica PrincipeluiDomnitor, la Bucure
ş
ti, c
ă
fusese fixat de c
ă
tre comisia european
ă
primul punct alfrontierei româno-bulgare, la „distan
ţă
de 800 metri spre r
ă
s
ă
rit de por
ţ
ile Silistrei”,astfel c
ă
„pozi
ţ
ia dominant
ă
Arab-Tabia cade în partea României”.Rusia î
ş
i exprima dorin
ţ
a ca dispozi
ţ
iile Conven
ţ
iei româno-ruse din 4 aprilie 1877 s
ă
fie deja extinse
ş
i asupra Dobrogei române
ş
ti. Guvernul român a r
ă
spuns, fire
ş
te, c
ă
acest lucru va fi acceptat numai dup
ă
preluarea provinciei sud-dun
ă
rene.
ă
mînea lucru stabilit ca Domnitorul României s
ă
participe în persoan
ă
, în frunteaarmatei, la luarea în st
ă
pînire a Dobrogei. Într-un Consiliu de Mini
ş
tri, prezidat deDomnitor, la 10 noiembrie 1878, s-au fixat „normele pentru luarea în st
ă
pînire aDobrogei”. Pe de alt
ă
parte, s-a stabilit ca ministrul Kog 
ă
lniceanu s
ă
comuniceconsulului rus la Bucure
ş
ti c
ă
Guvernul român trebuie s
ă
intre în st
ă
pînirea Dobrogeiînaintea deschiderii Parlamentului, mai cu seam
ă
c
ă
„f 
ă
r
ă
Parlament nu se puteaîncheia o nou
ă
Conven
ţ
ie de trecere a trupelor ruse prin teritoriul românesc”.
 
2
Urmare a acestor ferme demersuri diplomatice, la 12 noiembrie, seara, sosea noutateac
ă
„cererile române
ş
ti au fost admise de Guvernul imperial”
ş
i c
ă
„s-a dat ordinautorit
ăţ
ilor ruse
ş
ti din Dobrogea s
ă
predea administra
ţ
ia în mîinile românilor”.Concret, ministrul rus Giers expediase baronului Stuart, la Bucure
ş
ti, telegramaurm
ă
toare: „... Neavînd în vedere decît stricta executare a Tratatului de la Berlin, f 
ă
r
ă
nici un gînd ascuns
ş
i presupunînd c
ă
Guvernul român are acela
ş
i sentiment,consim
ţ
im la amendamentul propus de Kog 
ă
lniceanu (intrarea în vigoare adispozi
ţ
iilor Conven
ţ
iei din 4 aprilie
ş
i pentru Dobrogea numai dup
ă
ce România luaîn posesie respectiva provincie). Informeaz
ă
pe Belozeskovici c
ă
poate s
ă
procedeze laremiterea Dobrogei”. Tot în acele zile, Domnitorul Carol a primit în audien
ţă
der
ă
mas bun pe generalii ru
ş
i Cerkasov 
ş
i Nikitin. Întregul Stat Major al armatei rusepleca din România, str
ă
mutîndu-
ş
i Cartierul General în Basarabia. Concomitent, sestr
ă
muta „
ş
i întreaga linie de etape”. 13 noiembrie. Principele Domnitor
ş
i prim-ministrul Br
ă
tianu stabileau ultimele dispozi
ţ
ii pentru intrarea armatei în Dobrogea.Br
ă
tianu îl preceda pe Domnitor la Br
ă
ila. În urm
ă
, Kog 
ă
lniceanu
ş
i Principele Carolau redactat Proclama
ţ
ia c
ă
tre locuitorii Dobrogei
ş
i Ordinul de
 
zi c
ă
tre armat
ă
. Aufost numi
ţ
i primii noi prefec
ţ
i: la Tulcea - N. Opran, la Constan
ţ
a - G. Ghica.Comisar pentru chestiunile trecerii Dobrogei în st
ă
pînire româneasc
ă
a fost numit totN. Catargiu - „care supraveghease desc
ă
rcarea afacerilor din Basarabia”.Proclama
ţ
ia Domnitorului României c
ă
tre dobrogeni, datat
ă
14 noiembrie 1878, era oafirmare, era o asigurare
ş
i era un îndemn: „Locuitori de orice na
ţ
ionalitate
ş
i religie,Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel B
ă
trîn - de ast
ă
zi face parte dinRomânia. Voi de acum atîrna
ţ
i de un Stat unde nu voin
ţ
a arbitrar
ă
, ci numai legeadezb
ă
tut
ă
 
ş
i încuviin
ţ
at
ă
de na
ţ
iune hot
ă
r
ăş
te
ş
i ocîrmuie
ş
te. Cele mai sfinte
ş
i maiscumpe bunuri ale omenirii: via
ţ
a, onoarea
ş
i proprietatea sînt puse sub scutul uneiConstitu
ţ
ii pe care ne-o rîvnesc multe
ţă
ri str
ă
ine. Religiunea voastr
ă
, familia voastr
ă
,pragul casei voastre vor fi ap
ă
rate de legile noastre
ş
i nimeni nu
 
le va putea lovi, f 
ă
r
ă
a-
ş
i primi legitima pedeaps
ă
... Armata român
ă
, care intr
ă
în Dobrogea, nu are alt
ă
chemare decît a men
ţ
ine ordinea
ş
i, model de disciplin
ă
, de a ocroti pa
ş
nica voastr
ă
vie
ţ
uire.Saluta
ţ
i dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libert
ăţ
ii. drapeluldrept
ăţ
ii
ş
i al p
ă
cii.În curînd provincia voastr
ă
, pe cale constitu
ţ
ional
ă
, va primi o organiza
ţ
iunedefinitiv 
ă
. care va
ţ
ine seama de trebuin
ţ
ele
ş
i moravurile voastre, care va a
ş
eza petemelii statornice pozi
ţ
ia voastr
ă
cet
ăţ
eneasc
ă
.Iubi
ţ
i
ţ
ara la a c
ă
rei soart
ă
este lipit
ă
de acum
ş
i soarta voastr
ă
”.14 noiembrie. Dup
ă
o noapte de c
ă
l
ă
torie, f 
ă
r
ă
somn, Domnitorul Carol a ajuns înzorii zilei la Br
ă
ila. Aci i se preg 
ă
tise - de
ş
i în grab
ă
- o frumoas
ă
primire. Erau de fa
ţă
I.C. Br
ă
tianu, comandantul Diviziei militare ce urma s
ă
intre în Dobrogea, generalulG. Anghelescu, prefectul jude
ţ
ului, ofi
ţ
eri superiori, primarul în fruntea consiliului
 
3
municipal al Br
ă
ilei; un numeros public manifesta pentru Suveranul României.În cadrul ceremoniei de rigoare, cu discursuri
ş
i urale din partea gazdelor, PrincipeleCarol s-a adresat spontan asisten
ţ
ei: „Prima bomb
ă
, aruncat
ă
asupra Br
ă
ilei, a fostsemnalul de r
ă
zboi; bateriile de la Calafat au r
ă
spuns la ea în aceea
ş
i zi! Prin luptele dedincolo de Dun
ă
re s-a înt
ă
rit neatîrnarea
ş
i m
ă
rirea României; azi trecem a doua oar
ă
Dun
ă
rea, îns
ă
în pace
ş
i lini
ş
te, spre a lua în st
ă
pînire o
ţ
ar
ă
pe care armata noastr
ă
a
ş
tigat-o prin eroismul s
ă
u!”.Dup
ă
încheierea acelei scurte festivit
ăţ
i, Domnitorul a înc
ă
lecat roibul s
ă
u preferat
ş
i amers la locul unde era în
ş
iruit
ă
Divizia militar
ă
. Pe un timp întunecoas
ş
i umed, custr
ă
zi noroioase, Principele a str
ă
b
ă
tut ora
ş
ul c
ă
lare în fruntea trupelor, apoi le-a trecutîn revist
ă
 
ş
i s-a citit
 
Ordinul de zi:
„Solda
ţ
i!Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu RomâniaDobrogea, aceast
ă
veche posesiune a p
ă
rin
ţ
ilor no
ş
tri de mai înainte. Azi veti pune piciorul pe acest p
ă
mînt care devine din nou românesc! Îns
ă
acum ve
ţ
i merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci de amici, ca fra
ţ
ial locuitorilor, care de azi înainte sînt concet
ăţ
enii no
ş
tri.Solda
ţ
i! În aceast
ă
nou
ă
Românie ve
ţ
i g
ă
si o popula
ţ
ie care în cea mai mare parte este deja româneasc
ă
. Îns
ă
ve
ţ
i g
ă
si
ş
i locuitori de alt neam
ş
i altecredin
ţ
e. To
ţ
i ace
ş
tia, care devin membri ai Statului român, au acelea
ş
idrepturi la protec
ţ
iunea
ş
i la dragostea voastr
ă
... A 
ş
adar, drum bun solda
ţ
i
ş
i Dumnezeu s
ă
ă
aib
ă
în paz
ă
.Gîndul meu v 
ă
înso
ţ
e
ş
te neîntrerupt.Tr
ă
iasc
ă
România!”
Pe o movil
ă
din apropiere
ş
i în fa
ţ
a unui altar de cîmp, episcopul Dun
ă
rii de Jos,Melhisedec, înconjurat de clerul s
ă
u, a oficiat un
Te-Deum.
Apoi, Principele Domnitor,c
ă
lare, în fruntea Diviziei, a str
ă
b
ă
tut centrul ora
ş
ului, salutat de miile de br
ă
ileni ie
ş
i
ţ
is
ă
întîmpine cortegiul. Trecerea Dun
ă
rii s-a f 
ă
cut cu vapoarele. Domnitorul, Br
ă
tianu
ş
i alte oficialit
ăţ
i s-auîmb
ă
rcat pe vasul „
Ş
tefan cel Mare”.Înc
ă
de diminea
ţă
flutura steagul românesc pe malul drept al Dun
ă
rii. Fusese instalat
ă
acolo la repezeal
ă
 
ş
i o sta
ţ
ie de telegraf. De asemenea, erau prezen
ţ
i mul
ţ
i dobrogeni -mahomedani, români, bulgari - în a
ş
teptarea momentului trecerii Dun
ă
rii de c
ă
tretrupele române.Domnitorul
ş
i prim-ministrul Br
ă
tianu au debarcat la Ghecet, în uralele noilor supu
ş
i,

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
mariget liked this
mikikiri liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->