Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
02_sociologia_relatiilor_internationale

02_sociologia_relatiilor_internationale

Ratings: (0)|Views: 601|Likes:
Published by dragancristina

More info:

Published by: dragancristina on Apr 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2010

pdf

text

original

 
 
13
DISCIPLINE OBLIGATORIISOCIOLOGIA RELAłIILOR INTERNAłIONALE
Prof.univ.dr.
FLORIAN TĂNĂSESCU
Obiective
 
Deschiderea unui nou orizont interpretativ asupra raporturilor internaŃionale prin utilizarea sociologiei şia instrumentelor sale speci-fice de investigare şi analiză.
 
Asimilarea de către cursanŃi a unor noi cunoştinŃe în perspectivă integrativă, astfel încât vechile şi noilecunoştinŃe să se armonizeze şi să contribuie la creşterea calitativă a ansamblului achiziŃiilor ştiinŃifice
 
Însuşirea unor teorii şi modele de analiză care să le deschidă şi/sau care să consolideze viziunea pluridisciplinară asupra raporturilor internaŃionale, să le dezvolte capacitatea de comunicare, negociere şiinteracŃiune în mediul internaŃional.I.
NOłIUNI INTRODUCTIVE
1.
Raporturile interumane – expresiea realităŃilor sociale
În mediul biologic în care apare, omul se naşte ca fiinŃă socială.
 Homo sapiens
, odată format, trăieşte
în
şi
 prin
colectivitatea din care face parte, atât pentru a fi protejat de ameninŃările exterioare grupului, cât şi pentru a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraŃii. Comunicarea şi interacŃiunea, care se dezvoltă în relaŃie cu progresele înregistrate de oameni pe toate planurile vieŃii materiale şi spirituale, devin „instru-mente”indispensabile relaŃionării individului la grup sau comunitate.Un fenomen similar se produce şi în raporturile cu alte grupuri şi/sau comunităŃi umane, având ca temeinevoi, aspiraŃii, aşteptări etc., raporturi care îmbracă numeroase forme şi care sunt de durată şi intensitatediferite. Acest tip de raporturi se definesc cu timpul ca fiind relaŃii ce se desfăşoară într-un cadru şi într-unclimat exterioare grupului, comunităŃilor, naŃiunilor şi statelor care mai târziu, în epoca modernă, suntdenumite
mediu internaŃional.
 Aparent, sintagma
mediu internaŃional 
pare superfluă, exprimând o situaŃie ipotetică, fără acoperire în planreal. Cum mediul internaŃional este un spaŃiu social în care interacŃionează interese ale colectivităŃilor umane,aparenŃa face loc unei realităŃi care se pierde în timpul istoric şi care se exprimă prin relaŃiile dintre grupuri,comunităŃi, societăŃi şi state-naŃiuni. Ele sunt cunoscute generic ca fiind
relaŃii internaŃionale
.AspiraŃiile şi nevoile umane sunt diverse şi au un caracter dinamic. Ele sunt cele care generează planurile pecare se iniŃiază şi se dezvoltă raporturile internaŃionale (economic, politic, militar etc.), mijloacele şi formele princare acestea sunt promovate (cooperare bi sau multilaterală, ameninŃare cu forŃa sau utilizarea forŃei, înŃelegere sauconsens, dictat şi/sau agresiune, urmată de ocuparea teritoriului ş.a.m.d.).Caracterul dinamic şi complex al relaŃiilor internaŃionale este conferit de însăşi dezvoltarea umană îngeneral, de spiritul inventiv şi creativ al omului, care dă noi dimensiuni propriei vieŃi materiale şi spirituale.Interesele diferite (sau divergente) dintre naŃiuni, nivelurile diverse de dezvoltare economică, socială şi politică,diferenŃa foarte mare dintre acestea în orizontul forŃei demografice, întinderii teritoriale şi puterii militare, augenerat şi generează un set important de con-tradicŃii ce au influenŃat şi influenŃează mediul internaŃional,tensionând sau bulversând relaŃiile internaŃionale. A fost şi este un serios temei pentru ca relaŃiile internaŃionalesă nu se anarhizeze, punând în cumpănă însăşi existenŃa fiinŃei umane, ceea ce a impus elaborarea unor principii,norme şi reglementări internaŃionale, crearea unor instituŃii specializate cu caracter universal, continental sauregional şi a instrumentelor specifice cu care acestea să acŃioneze în mediul internaŃional.RelaŃiile internaŃionale reprezintă astăzi un domeniu vast al existenŃei umane, a cărui cunoaştere,analiză, interpretare etc., cu instrumentele ştiinŃei, în contextul fenomenelor de mondializare şi globalizare,sunt mai mult decât necesare.2.
Câteva distincŃii terminologice
 RelaŃiile care se statornicesc între oameni în decursul timpului sunt foarte variate, atât în ceea ce priveştecaracterul, cât şi formele lor concrete de manifestare. Se disting, astfel, relaŃii politice, diplomatice, economice,sociale, juridice, ideologice, culturale, ştiinŃifice etc., fiecare dintre acestea cu importanŃa lor specifică în planuldezvoltării general umane.
Toate au însă o esenŃă socială 
, fiindcă se desfăşoară în cadrul societăŃii, inclusiv celecare sunt promovate în mediul internaŃional, întrucât şi acestea exprimă preocupări, interese şi aşteptări alecolecti-vităŃilor umane, indiferent de tipul şi însuşirile lor. Ansamblul acestor relaŃii poartă denumirea de
relaŃiiinternaŃionale
, care au ca referenŃiale un stat, mai multe state sau comunitatea internaŃională în totalitatea ei.
 
 
14
 RelaŃiile externe
(sau internaŃionale) ale unui stat se referă la ansamblul raporturilor pe care acesta le promovează cu alte state sau subiecte de drept internaŃional, cu organizaŃii şi organisme internaŃionale etc., iar 
 sistemul relaŃiilor internaŃionale
exprimă ideea că raporturile dintre toate statele lumii, organizaŃiile şi organismeleinternaŃionale etc., care au un caracter de universalitate, se manifestă ca un sistem.3.
Perspectiva socialăasupra relaŃiilor internaŃionale
 Diversitatea preocupărilor şi activităŃilor umane desfăşurate la nivel de individ, grup sau comunitatecreează, în spaŃiul social intern, cât şi în mediul internaŃional, un sistem complex de raporturi şi manifestări, cuefecte dintre cele mai diferite. Cunoaşterea acestora s-a constituit de timpuriu într-o zonă de interes ştiinŃific.Perspectiva socială pe care o adoptă din ce în ce mai mulŃi istorici, filosofi, economişti, psihologi etc. încercetarea şi analiza raporturilor dintre societăŃi, naŃiuni şi state des-chide orizonturi noi de înŃelegere şiinterpretare a acestora, perspectivă care dobândeşte un supliment substanŃial de motivare şi recunoaştere încondiŃiile apariŃiei şi dezvoltării sociologiei ca disciplină socială de sine stătătoare.Sociologia impulsionează studiul în orizont social al relaŃiilor internaŃionale şi, deopotrivă, îi dă un cadruadecvat teoretic şi aplicativ. FuncŃia ştiinŃifică a sociologiei este dublată de funcŃia socială, în virtutea căreiacercetarea realităŃilor sociale este susŃinută de implicare şi acŃiune socială în folosul societăŃii şi, deopotrivă, deidentificare a soluŃiilor alternative ca mijloc de stimulare a dezvoltării.II.
GENEZA ŞI EVOLUłIA SOCIOLOGIEIRELAłIILOR INTERNAłIONALE
1.
ConsideraŃii generale
 Preocupări pentru cunoaşterea, analiza şi interpretarea relaŃiilor internaŃionale, în înŃelesul pe care diferiteleepoci le-au conferit aces-tora, datează de multă vreme. Accentuarea interesului pentru studierea lor sistematicăare loc însă în epoca modernă, odată cu schimbările ce se produc în plan geopolitic şi, deopotrivă, în orizontştiinŃific. Economişti, jurişti, demografi, filosofi etc., precum şi reprezentanŃi ai unor dis-cipline ştiinŃifice mainoi, cum sunt sociologia, politologia, geopolitica, creează, în propriul spaŃiu ştiinŃific, reŃele de cercetare care seconsacră studiului raporturilor internaŃionale şi care, cu timpul, generează ramuri sau subramuri în cadrulacestora sau se autonomizează, configurându-se ca domenii distincte de cercetare.Sociologia, care îşi anunŃa debutul doar cu puŃin timp înainte de mijlocul veacului al 19-lea, este tot maiintens atrasă spre cunoaşterea naturii şi esenŃei relaŃiilor internaŃionale, surselor generatoare şi formelor lor demanifestare, efectelor asupra grupurilor şi comunităŃilor umane. Rezultatul acestor preocupări îl constituieapariŃia
 sociologiei relaŃiilor internaŃionale
, care, după unii autori, este o subramură a sociologiei politice, iar după alŃii, are statut de ramură sociologică.2.
Dezvoltare şi recunoaştere ştiinŃifică
 Aşa după cum sociologia îşi revendică originile îndepărtate în scrierile unor autori antici, în care identificăobservaŃii cu caracter social, tot aşa şi sociologia relaŃiilor internaŃionale, în baza aceluiaşi raŃionament, poateemite o astfel de supoziŃie, fiind vizate îndeosebi unele lucrări ale lui Platon şi Aristotel. Cei doi filosofi greci searată preocupaŃi pentru crearea unui cadru politic apt să evite conflictele sociale în interiorul, cât şi în exteriorulstatului, fie prin constituirea unui stat ideal (primul), fie prin crearea unor state „complete”, cu „un grad real deindependenŃă”, a căror existenŃă este centrată pe „convieŃuire bună” (al doilea).Romanii configurează mai clar tipurile şi modalităŃile de pro-movare a relaŃiilor dintre state, impunândreguli şi norme şi creând instituŃii şi instrumente de promovare a acestora (mediaŃiunea şi arbitrajul, protecŃiastrăinilor etc.).BizanŃul, civilizaŃia islamică şi cea ebraică se înscriu cu unele contribuŃii importante în planul gândiriisocio-politice, care siste-matizează cunoştinŃele despre societate, în general, şi despre relaŃiile interumane, în particular.
 Niccolo Machiavelli
(1469-1527), unul din reprezentanŃii de marcă ai Renaşterii italiene, abordeazăfaptele sociale în înlănŃuirea lor cauzală, relevând rolul interesului ca factor propulsor al societăŃii. Potrivitacestei idei, în politică dictează forŃa şi interesele, motiv pentru care aceasta (politica) este un domeniuspecific de reflectare şi manifestare a conflictului dintre indivizi (personalităŃi) şi/sau dintre diversecolectivităŃi umane. Raporturile unui principe cu statele vecine – relevă Machiavelli în celebra sa lucrare
 Principele
– sunt condi-Ńionate de virtuŃile sale: dacă sunt pozitive, chiar în condiŃiile în care este atacat de unadversar, are şanse de a învinge, întrucât populaŃia îl sprijină; dacă sunt negative, situaŃia devine incertă,riscantă şi are consecinŃe negative.
 
 
15
Montesquieu
(1689-1755) şi seria enciclopediştilor francezi deta-şează teoria politică, ca domeniu distinctal cunoaşterii umane, iar 
Georg Jellineck 
contribuie
 
esenŃial la fundamentarea teoriei generale a statului, urmaŃifiind de
Max Weber 
şi
 Emile Durkheim
, care pun bazele sociologiei şi, deopotrivă, ale sociologiei politice. Leurmează o pleiadă de gânditori sociali şi politici, precum
Vilfredo Pareto, Gaetano Mosca, Robert Michels, Leon Duguit, Pierre Bourdieu, Maurice Duverger, Raymond Aron, Alaine Touraine, Anthony Giddings, Ch. Cooley, H. Summer Maine
etc., care au un aport important la consolidarea statutului ştiinŃific al sociologiei şi, implicit, aramurilor şi subramurilor acesteia, dând un contur din ce în ce mai clar, inclusiv sociologiei relaŃiilor internaŃionale.Ulterior, alte generaŃii de sociologi, politologi, oameni politici, precum şi organizaŃii şi organismeinternaŃionale cu caracter regional sau mondial au o remarcabilă contribuŃie la definirea sociologiei rela-Ńiilor internaŃionale, sub raport atât teoretic, cât şi practic-aplicativ.Un relevant aspect al detaşării sociologiei relaŃiilor internaŃionale ca percepere distinctă în spaŃiul gândiriisociale, politice şi sociologice îl reprezintă introducerea în sistemul academic a unor cursuri consacrate acesteispecializări, iar din anii ’70-’80, prin extinderea lor conside-rabilă, configurarea ca domeniu distinct de studiuuniversitar.Căderea „Cortinei de fier” generează, după 1989, o expansiune considerabilă a sociologiei relaŃiilor internaŃionale şi în fostele state ale blocului comunist.3.
ContribuŃii româneşti
 Gândirea socială şi politică românească este receptivă la manifestările şi schimbările care au loc în afaravetrei originare a populaŃiei autohtone. Cadrul în care aceasta îşi face loc şi evoluează este unul în carereflecŃia rezultă din însăşi acŃiunea politică, date fiind circumstanŃele în care se desfăşoară raporturile culumea exterioară, în special cu romanii şi apoi cu nesfârşitele valuri migratoare.Instabilitatea generată de conflicte militare este urmată de „ordinea imperială” care, la rândul ei, conferăgândirii sociale şi politice româneşti un anume specific. Risipită în propriul şi tradiŃionalul teritoriu, populaŃiaromânească aspiră de timpuriu la neatârnare şi unitate, aspiraŃie care se transformă în programe şi teorii socio- politice, în principii, orientări şi strategii, cu un pronunŃat caracter pragmatic.
Mihai Viteazul 
sau
 Dimitrie Cantemir 
 ilustrează prin demersurile lor acest caracter, în relaŃie cu unul şi acelaşi dominator străin – Imperiul Otoman.Cantemir, care nu atinge performanŃa voievodului muntean – prima unificare a łărilor Române, dar care poate ficonsiderat ca unul din precursorii sociologiei relaŃiilor internaŃionale, avansează, la rândul său, o soluŃie la dublacerinŃă a societăŃii româneşti (unitatea naŃional-statală şi independenŃa), şi anume: instituirea monarhiei ereditare,soluŃie care rezultă din studiul realităŃilor interne (societatea românească) şi externe (Imperiul Otoman).Cunoaşterea istorică a „creşterii şi descreşterii” otomanilor îl conduce pe principele moldovean laidentificarea cauzelor măririi şi decadenŃei vastei împărăŃii şi, de aici (şi foarte important), a surselor decăderiialtor imperii. Pe acest temei, Cantemir formulează ipoteza că Imperiul Otoman este în descreştere, fapt ce îlinspiră în elaborarea primei strategii politice pe termen lung cu privire la promovarea raporturilor externe aleMoldovei (în particular) şi, implicit, ale celorlalte state româneşti.CondiŃia juridică, socială şi politică ce rezultă din situaŃia de „supuşi” ai unor mari imperii îi face peintelectualii şi politicienii români să caute permanent soluŃii în relaŃie cu evoluŃia contextelor internaŃionale.
Simion BărnuŃiu
este preocupat de raporturile cu ungurii şi, deopotrivă, de maniera în care românii pot să aspire la libertatenaŃională – realizarea
 statului juridic
, ale cărui scopuri esenŃiale constau în: aplicarea legii, securitatea tuturor cetăŃenilor, garantarea proprietăŃii, puterea să aparŃină majorităŃii (etnice). Pentru ca statul juridic să fie adevărat,este necesar ca acesta să fie „adevărat”, adică naŃional (
 Raporturile românilor cu ungurii şi principiile libertăŃiinaŃionale,
Viena, 1822). NaŃionalitatea, naŃiunea şi modul în care pot fi apărate şi con-solidate, într-o lume a dependenŃelor şiinterdependenŃelor, îl conduc pe
 I.C. Brătianu
la elaborarea tezei potrivit căreia popoarele şi neamurile ar trebuisă înŃeleagă că „a trăi ca naŃiune este cea dintâi condiŃiune a unui popor şi că, prin urmare, de a-şi păstranaŃionalitatea contra acelora ce au nelegiuirea de a voi să-i lipsească de dânsa, este nu numai drept, ci şi o datoriesfântă, crimă şi sinucidere de a nu face”.În viziunea lui
Mihai Eminescu
, în
ordinea politică 
este necesară crearea unui sistem „bazat pe spiritulde adevăr şi de muncă”, de aici rezultând şi necesitatea apărării producŃiei naŃionale de politica de jaf astrăinătăŃii.„Principiul naŃionalităŃii”, elaborat de
 A.C. Popovici
, este întemeiat tot pe elemente de moralitate, ca şielaborările teoretice ale înaintaşilor sau contemporanilor săi. ConstrucŃia sa teoretică este apreciată în epocă, dar şi mai târziu, drept cel mai important principiu în raporturile dintre state, având la bază temeiuri sociale, juridiceşi morale. Cu aplicaŃie pentru veacul al XIX-lea, principiul susŃinea ca naŃiunile să fie suve-rane, să instituieregimuri parlamentar-constituŃionale, deci democratice, şi să se afle în raporturi paşnice.Rolul strategic continental al statului român, favorizat de poziŃia sa geopolitică, este relevat de
SimionMehedinŃi
(şi nu numai de acesta). Din perspectiva lui Ratzel şi a şcolii germane de geopolitică, MehedinŃi susŃine

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Alina Mirela liked this
25111980 liked this
dragosinho liked this
ala.mushkei2811 liked this
sorina2323 liked this
Amy Johnson liked this
prapadita liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->