Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mircea Cartarescu - Postmodernismul Romanesc _by Www.e-carti

Mircea Cartarescu - Postmodernismul Romanesc _by Www.e-carti

Ratings: (0)|Views: 944 |Likes:
Published by dianabla

More info:

Published by: dianabla on Apr 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/29/2013

pdf

text

original

 
 
MIRCEA C
Ă
RT
Ă
RESCU s-a n
ă
scut al l iunie 1956 în Bucure
ş
ti. Dup
ă
terminarea liceului (la „Dimitrie Cantemir" dinCapital
ă
), a devenit student la Facultatea de Limba
ş
i Literatura Român
ă
a Universit
ăţ
ii din Bucure
ş
ti, pe care a absolvit-o în1980. între 1980
ş
i 1989 a fost profesor de român
ă
la o
ş
coal
ă
general
ă
, apoi func
ţ
ionar la Uniunea Scriitorilor 
ş
i redactor la
 
revista
Caiete critice.
Din 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facult
ăţ
ii de Litere din Bucure
ş
ti. A
 
debutat în 1978, în
 România literar 
ă 
 ,
VERSURI:
 Faruri, -vitrine, fotografii,
Cartea Româneasc
ă
, 1980 - Premiul UniuniiScriitorilor pe 1980;
 Aer cu diamante
(volum colectiv), Litera, 1982;
 Poeme de amor,
Cartea Româneasc
ă
, 1983;
Totul,
Cartea Româneasc
ă
, 1985;
 Levantul,
Cartea Româneasc
ă
, 1990 — Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990, Humanitas, 1998;
 Dragostea,
Humanitas, 1994;
 Dublu, CD,
Humanitas, 1998.
 
PROZ
Ă
:
 Desant '83
(volum colectiv), Cartea Româneasc
ă
, 1983;
Visul,
Cartea Româneasc
ă
, 1989 - Premiul AcademieiRomâne pe 1989; în traducere francez
ă
 
 Le Reve,
Editions Climats, Paris, 1992 — nominalizat
ă
pentru Premiul Medicis
ş
i„Premiul pentru cea mai bun
ă
carte str 
ă
in
ă
" pe 1992;
 Nostalgia,
edi
ţ
ie integral
ă
a c
ă
ţ
ii
Visul,
Humanitas, 1993 (tradus
ă
în
 
francez
ă
, german
ă
, maghiar 
ă
 
ş
i spaniol
ă
);
Travesti,
Humanitas, 1994 - Premiul Uniunii Scriitorilor 
ş
i Premiul ASPRO pe1994 (tradus
ă
în francez
ă
, olandez
ă
 
ş
i norvegian
ă
);
Orbitor,
Humanitas, 1996, premiul ASPRO pe 1996. ESEU:
Visul Cbimeric,
Litera, 1992.
 
Mircea C
ă
rt
ă
rescu
 
POSTMODERNISMUL ROMÂNESC
 
Postfa
ţă
de PAUL CORNEA
 
 
Coperta
 
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
 
Partea întîi
 
POSTMODERNITATEA
 
CA EXPERIEN
Ţ
A
 
ONTOLOGIC
Ă
, EPISTEMOLOGICA SI ISTORIC
Ă
„SLABA"
 
Descrierea CIP a Bibliotecii Na
ţ
ionale
C
Ă
RT
Ă
RESCU, MIRCEA
 
Postmodernismul românesc
/ Mircea C
ă
rt
ă
rescu. Bucure
ş
ti: Humanitas, 1999
 
 Postmodernism si postmodernitate
 
A
ş
a cum studierea conceptului de
modernism,
definind o atitudine
ş
i o practic
ă
artistic
ă
ap
ă
rute lasfîrsitul secolului trecut, nu se poate dispensa de discutarea
background-lui
filozofic, istoric,sociocultural etc. al
modernit 
ăţ 
ii,
no
ţ
iune mult mai vast
ă
, dar aflat
ă
într-o interrela
ţ
ie strîns
ă
cufenomenele artistice
ş
i literare respective,
 postmodemismul,
unul dintre conceptele cel maifrecvent folosite în teoria artistic
ă
(
ş
i nu numai) de azi, pur si simplu nu poate fi în
ţ
eles — maimult, poate fi gre
ş
it interpretat — în afara în
ţ
elegerii lumii care 1-a f 
ă
cut cu putin
ţă
: „ii convientde faire une distinction entre « postmodernite » comme type de condition humaine (existentielle,mais aussi sociale) et « postmodernisme » en tant que courant litteraire (ou culturel, si vousvoulez)"
1
. De fapt, eviden
ţ
ierea leg
ă
turii dintre
 postmodernism
ş
i
 postmodernitate
este mult maiimportant
ă
decît stau lucrurile în modernism. Dac
ă
moderni
ş
tii, de
ş
i se defineau ca arti
ş
ti
 
1
Virgil Nemoianu, „Notes sur l'etat de postmodernite" în
 Euresis,
1-2/1995, p. 17. în acela
ş
i studiu, Virgil Nemoianu propune
ş
i una dintre cele mai interesante încerc
ă
ri de sistematizare a postmodernit
ăţ
ii, caracterizata prin nou
ă
 elemente principale: 1. „la centralite de l'element com-munication/mobilite"; 2. „La societe postindustrielle"; 3. „Latransition de la revolution de Gutenberg [...] au visuel televise et â. la presence virtuelle"; 4. „L'etablissement denouveaux rapports entre Ies hommes et Ies femmes"; 5. „La tension entre le globalisme et le multiculturalisme"; 6. „Laconscience de soi, l'auto-analyse"; 7. „La relativisation et l'incer-titude des valeurs"; 8. „le jeu parodique avecl'histoire"; 9. „une religiosite postmoderne", „spirituel/mystique", pp. 18-19.
 
8
 
POSTMODERNISMUL ROMANESC
 
ai timpului lor, sincroniza
ţ
i cu progresul lumii moderne, sus
ţ
ineau totu
ş
i o form
ă
extrem
ă
de
 
autonomie estetic
ă
, actul creator fiind pentru ei, la urma urmelor, la fel de pur 
 si
de impersonal ca înclasicism, în schimb arti
ş
tii postmo-derni acord
ă
o mult mai mare aten
ţ
ie inser 
ţ
iei operelor lor în via
ţ
a
 
cotidian
ă
, în dilemele etice, politice, religioase ale lumii de azi, a
ş
a încît criteriul estetic, sacrosanct înmodernism, devine insuficient pentru judecarea
ş
i valorizarea operei de art
ă
. Din acest punct de
 
vedere, postmodernismul închide o mare bucl
ă
în cultura european
ă
, reîntorcîndu-se la percep
ţ
ia
 
ambiental
ă
, utilitar 
ă
, decorativ
ă
 
ş
i eminamente „democratic
ă
" a artei de dinaintea revolu
ţ
iei romantice.
 
Este motivul pentru care nu mi-am luat riscul intr 
ă
rii directe în subiectul lucr 
ă
rii de fa
ţă
. înainte de a
 
 prezenta poetica postmodern
ă
cu întreaga ei ideologie
ş
i recuzit
ă
, am g
ă
sit necesar s
ă
situez acestfenomen pe de-o parte în lumea concret
ă
de dup
ă
al doilea r 
ă
zboi,
ş
i mai ales din ultimii treizeci de ani(o lume foarte diferit
ă
de cea antebelic
ă
),
ş
i pe de alt
ă
parte într-un sistem de coordonate bine definit,capabil s
ă
-i scoat
ă
în eviden
ţă
specificitatea în raport cu toate celelalte curente
ş
i mi
ş
c
ă
ri artistice aletrecutului. Filozofia, epistemologia
ş
i istoria vor fi cele trei axe care vor defini, holografic, postmodernitatea lumii actuale
ş
i, în cadrul ei, arta postmodern
ă
.
 
înc
ă
de la început voi respinge orice inten
ţ
ie de „fixare" a fenomenelor, de închistare a lor în defini
ţ
ii
 
 precise
ş
i neechivoce. De
ş
i nu adopt aici stilul criticii postmoderne
(critifiction,
 surfiction
etc.), alec
ă
rei tendin
ţ
e ironice, ludice, parodice, extrem-perspectiviste ar p
ă
rea deplasate într-un studiu
 
„academic", voi p
ă
stra totu
ş
i ceva din punctul de vedere postmodern, pentru care pluralitateadiscursurilor posibile, relativismul valorilor 
ş
i caracterul ambiguu, proteic, nedeterminat alfenomenelor artistice fac imposibil
ă
orice taxinomie precis
ă
. Voi defini un fenomen „pîslos", maicurînd un cîmp cultural decît un curent „obiectiv", voi
 
POSTMODERNISM
Ş
I POSTMODERNITATE
 
9
 
^~«^4^1S£
 
O
lume în schimbare
 
Dac
ă
nu imediat dup
ă
ă
zboi, în orice caz pe la sfîr 
ş
itul anilor '60 (probabil c
ă
anul de cotitur 
ă
ar puteafi considerat, nu cu totul arbitrar, celebrul 1968), lumea concret
ă
, de toate zilele, a suferit transform
ă
rivizibile pentru oricine. Ele au fost atît de puternice, încît, în ciuda tuturor m
ă
surilor izola
ţ
ioniste luate
 
de diverse state
ş
i comunit
ăţ
i, au devenit curînd un fenomen globalizat. De la comunism pîn
ă
la lumeaislamic
ă
, de la regimurile autoritare africane pîn
ă
la societ
ăţ
ile ultraconservatoare asiatice, toate lumile
 
care tr 
ă
iesc simultan au resim
ţ
it cîteva fenomene, strîns legate între ele, care au dus curînd laînchegarea unui nou tip de comunitate interna
ţ
ional
ă
, numit de Marshall McLuhan „satul planetar".
 
Este vorba mai întîi despre dezvoltarea unor noi tipuri de tehnologie (genetic
ă
, robotic
ă
, spa
ţ
ial
ă
 
ş
i maiales electronic
ă
), economice
ş
i curate, care au transformat lumea industrial
ă
într-una postindustrial
ă
.Datorit
ă
controlului electronic
ş
i unui
management 
mult perfec
ţ
ionat productivitatea muncii a crescutatît de mult, încît lumea occidental
ă
a cunoscut o prosperitate f 
ă
ă
precedent. Acest fapt a creat„societatea consumului", în stare s
ă
cear 
ă
 
ş
i s
ă
absoarb
ă
produse tot mai sofisticate
ş
i mai „estetice".„Profe
ţ
i" ai anilor '60, ca Alvin Toffler (în
Socul viitorului
ş
i în scrierile urm
ă
toare), Marshall
 
McLuhan
(Galaxia Gutenberg),
Herbert Marcuse
(Eliberarea de societatea abunden
 ţ 
ei)
etc., au
 
surprins
in nuce
emergen
ţ
a, din aceste condi
ţ
ii esen
ţ
iale, a unei
altfel 
de lumi, mai rapide, maitranziente, mai anarhice si mai colorate, sem
ă
nînd izbitor cu
 
O LUME ÎN SCHIMBARE
 
11
 
descrierea cet
ăţ
ii democratice din
 Republica
lui Platon: Exist
ă
sor 
ţ
i ca aceasta s
ă
fie cea mai frumoas
ă
 
 
dintre toate orînduirile! C
ă
ci, precum o hain
ă
împestri
ţ
at
ă
cu toate culorile poate ap
ă
rea drept cea maifrumoas
ă
, tot a
ş
a ar putea ap
ă
rea
ş
i aceast
ă
cetate, împestri
ţ
at
ă
fiind cu toate caracterele.
Ş
i probabil c
ă
 
 
mul
ţ
imea ar 
ş
i judeca-o drept cea mai frumoas
ă
, dup
ă
cum copiii
ş
i femeile judec
ă
privind lucrurile pestri
ţ
colorate."
1
L
ă
sînd la o parte sarcasmul lui Platon, nicidecum un adept al democra
ţ
iei (de
ş
i un
 
 produs al ei), recunoa
ş
tem aici pluralismul, hedonismul, „feminitatea"
ş
i spiritul de toleran
ţă
al lumiidemocratice. Un element nou
ş
i decisiv îns
ă
al democra
ţ
iilor actuale, inimaginabil în orice alt
ă
epoc
ă
 
 
trecut
ă
, este caracterul
informa
 ţ 
ional 
al societ
ăţ
ii de azi. Explozia informa
ţ
ional
ă
, atît în domeniul public, prin televiziune,
cable
TV,
 Internet 
etc., cît
ş
i în cel tehnic
ş
i
ş
tiin
ţ
ific, prin enorma dezvoltarea tehnicilor de calcul, a dus, cu o expresie a lui Gianni Vattimo, la „trans-parentizarea" lumii de azi,caracterizat
ă
 
ş
i prin accesul aproape nelimitat al fiec
ă
rui individ la
toat 
ă 
 
informa
ţ
ia. P
ă
trundereaelectronicii
ş
i, prin urmare, a informa
ţ
iei în toate domeniile nu a avut drept urmare doar democratiza-
 
rea tot mai accentuat
ă
a lumii moderne occidentale, ci
ş
i-a extins consecin
ţ
ele politice în întreagalume, sco
ţ
înd din izolare chiar 
ş
i zonele cele mai închistate. Nici un zid (
ş
i în acest context zidul
 
Berlinului este metafora cea mai la îndemîn
ă
), real sau ideologic, nu a putut rezista acestui bombardament informa
ţ
ional, care, mai eficient decît orice propagand
ă
, a r 
ă
spîndit gîndirea
ş
i modul
 
de via
ţă
democratice peste tot în lume. P
ă
mîntul e ast
ă
zi înconjurat de un „nor informa
ţ
ional" la fel de
 
democratic ca
ş
i lumina solar 
ă
. Dac
ă
gîndi-torii modernit
ăţ
ii, ca Adorno, se temeau de
mass-media,
v
ă
zînd în ea un instrument de uniformizare, îndoctrinare
ş
i domina
ţ
ie (ele ar putea c
ă
dea sub controlul
 
total al cîte unui
 
1
Platon, „Republica", în
Opere,
V, Editura
Ş
tiin
ţ
ific
ă
 
ş
i Enciclopedic
ă
, Bucure
ş
ti, 1986, p. 365.
 
 
12
 
POSTMODERNISMUL ROMÂNESC Big Brother), evolu
ţ
ia din ultimele decenii a ar 
ă
tat limpede c
ă
, pe ansamblu, mediile sînt incontrolabile
ş
i c
ă
orice încercare de monopol asupra lor se întoarce, maidevreme sau mai tîrziu, împotriva gîndirii totalitare. Mediile sînt plurale prin excelen
ţă
 
ş
i, chiar dac
ă
 unele sau altele dintre canalele de transmisie sînt colorate înc
ă
ideologic, exist
ă
întotdeauna posibilitatea alegerii. Tendin
ţ
a actual
ă
este îns
ă
dez-ideolo-gizarea acestora, transformarea lor înelemente de integrare
ş
i
entertainment 
neutre din punct de vedere politic. Marxi
ş
tii
ş
i al
ţ
i critici ai
 
culturii occidentale au v
ă
zut în explozia mediilor manifestarea unui imperialism cultural. Peste tot înlume, observ
ă
ei, a fost impus prin
mass-media
un mod de via
ţă
uniformizat: aspectul str 
ă
zii, al
 
vestimenta
ţ
iei, programele TV, muzica din discoteci, filmele, b
ă
uturile etc. sînt acelea
ş
i pretutindeni,în detrimentul culturilor tradi
ţ
ionale locale. Fenomenul este real
ş
i intr 
ă
în paradigma globaliz
ă
rii
 
civiliza
ţ
iei occidentale, cu beneficiile
ş
i costurile ei. Nu este mai pu
ţ
in adev
ă
rat îns
ă
c
ă
, tot prin media-
 
tizare, se petrece
ş
i fenomenul invers: micile culturi locale au devenit mai cunoscute ca oricînd
ş
i particip
ă
la pluralismul cultural, f 
ă
ă
care postmodernitatea lumii de azi ar r 
ă
-mîne un concept lipsit desens. E drept, ele nu r 
ă
mîn „pure". Fenomenul de degradare a lor a început mult înaintea epociimoderne
ş
i este inevitabil. Lumea actual
ă
apare, din acest punct de vedere, ca un „
ş
antier desupravie
ţ
uiri"
2
.
 
 Liberalism-economie de pia
 ţă 
-tehnologie informa
 ţ 
ional 
ă 
:
iat
ă
cum ar putea ar 
ă
ta ecua
ţ
ia în stare s
ă
 
 
defineasc
ă
starea actual
ă
a lumii. O alt
ă
triad
ă
(avînd un vîrf comun cu prima) ar putea fi cea propus
ă
 de Aries
ş
i Duby
3
:
cre
 ş
ti-nism-tebnologie-drepturile omului.
Dup
ă
ultimul r 
ă
zboi, utopiile negative detip
Metropolis
sau
1984,
care demonizau
 
2
R. Guideri, citat de Gianni Vattimo în
Sfîr 
 ş
itul modernit 
ăţ 
ii,
Editura Pontica, Constan
ţ
a, 1993, p. 156.
 
 
3
Philippe Aries
ş
i Georges Duby,
 Istoria vie
 ţ 
ii private,
voi. I, Editura Meridiane, Bucure
ş
ti, 1994, p. 10,
 
O LUME ÎN SCHIMBARE
 
13
 
hnologia
ş
i prevedeau umanit
ăţ
ii un viitor co
ş
maresc, i-au v
ă
dit neîntemeierea. Dup
ă
1968 lumea a
 
devenit mai liber 
ă
si mai plin
ă
de culoare prin mi
ş
c
ă
rile
 Flower-power 
si prin revolu
ţ
ia sexual
ă
, înfine, dup
ă
c
ă
derea cortinei de fier s-a sfîr 
ş
it
ş
i cel
ă
lalt co
ş
mar, al confrunt
ă
rii nucleare
ş
i
a
lcomunismului, a
ş
a încît, în ultimii 50 de ani, dar mai ales în ultimii 30, dar mai ales în ultimii 10 ani,cea mai mare parte din popula
ţ
ia lumii fie c
ă
tr 
ă
ie
ş
te în democra
ţ
ie, fie c
ă
 
 
ş
i-a luat-o drept ideal.
 
Pentru noi, aceasta este imaginea empiric
ă
, imediat vizibil
ă
chiar 
ş
i pentru un nespecialist, a postmodernit
ăţ
ii: o lume eliberat
ă
de amenin
ţă
ri directe, fie ele r 
ă
zboaie, foamete sau disconfort,tr 
ă
ind în prosperitate o via
ţă
liber 
ă
, tolerant
ă
, în care este loc pentru toate stilurile
ş
i ideile, în care arta,
 
experimentul, fantezia sînt la îndemîna oricui. Departe de mine îns
ă
vreo tendin
ţă
de utopizare a
 
acestei lumi: chiar presupunînd c
ă
toate aceste tr 
ă
s
ă
turi se realizeaz
ă
în orice moment pentru
 fiecare
cet
ăţ
ean, ceea ce nu se întîmpl
ă
, evident, niciodat
ă
, societatea postmodern
ă
(al c
ă
rei model r 
ă
mîne
 
lumea american
ă
actual
ă
) are destule probleme
ş
i dileme specifice, deplasate îns
ă
din zonanecesit
ăţ
ilor imediate
ş
i imperative înspre mai alunecosul domeniu psihologic. Cum se va vedea din
 
întreg studiul de fa
ţă
,'în postmoder-nitate omul se confrunt
ă
cu experien
ţ
e psihice nemaiîntîl-nite întrecut, unele grave
ş
i traumatizante. Toffler a observat, de exemplu, înc
ă
din anii '60
ş
i '70,
ş
oculacceler 
ă
rii exponen
ţ
iale a ritmului vie
ţ
ii, al schimb
ă
rii tot mai frecvente a decorurilor, cuno
ş
tin
ţ
elor,mediului de via
ţă
 
ş
i a numit toate acestea
tranzien
 ţă 
4
.
Vattimo vorbe
ş
te despre sentimentul de
 
depeizare,
de dez-inser 
ţ
ie a omului din lume prin pierderea treptat
ă
a sim
ţ
ului realit
ăţ
ii, într-o societatea comunic
ă
rii generalizate, lumea real
ă
se dizolv
ă
, într-adev
ă
r, devenind
 
4
Alvin Toffler,
Ş 
ocul viitorului,
Editura Politic
ă
, Bucure
ş
ti, 1973, pp. 56
ş
i urm.: „Tranzien
ţă
este noua « instabilitate » în
 
via
ţ
a de fiecare zi. Ea se exprim
ă
printr-o senza
ţ
ie, un sentiment de nepermanen
ţă
".
 
 
14
 
POSTMODERNISMUL ROMÂNESC
 
coplanar 
ă
cu nenum
ă
rate lumi virtuale pe care omul le locuie
ş
te simultan. Dispari
ţ
ia realit
ăţ
ii, a lui
outside,
cum ar spune Andrei Codrescu, nu este doar o consecin
ţă
a vie
ţ
ii în interiorul fluxului

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Cristina Dillan liked this
Mirela Graf liked this
lantofi liked this
Maria Croitori liked this
Turcu Dan liked this
Romila Dan liked this
Pavel Gabriela liked this
Romila Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->